Page 1
1 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
S T U D I U I S T O R I C D E F U N D A M E N T A R E
P E N T R U P L A N U L U R B A N I S T I C G E N E R A L
A L M U N I C I P I U L U I R E G H I N
NOIEMBRIE 2016
Page 2
2 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
FOAIE DE CAPĂT
Volum: Studiu istoric de fundamentare pentru Planul
Urbanistic General al Municipiului Reghin
Beneficiar: Primăria Municipiului Reghin, subcontractare prin S.C.
Aedilis Poiect S.R.L., Baia Mare
Elaborat: lect. dr. Ioana Rus-Cacovean, istoric de artă
specialist MCC, 554S/24.03.2016.
Cu participarea unui grup de studenți și masteranzi de la
Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-
Bolyai din Cluj, specializarea Istoria artei
Page 3
3 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
BORDEROU
Foaie de capăt p. 2
Borderou p. 3
Introducere p. 4
Obiectivul și scopurile studiului p. 4
Metode de cercetare și structura documentației p. 4
1. Reghin – Context istoric, evoluție politică, socială, culturală, demografică și
urbanistică p. 6
2. Arhitectura istorică a Reghinului – analiză morfologică și stilistică pe zone p. 50
2.1. Zona centrală (vechiul Reghin săsesc) p. 50
2.1.1. Strada Abatorului p. 50
2.1.2. Strada Apalinei p. 50
2.1.3. Strada Apelor p. 51
2.1.4. Strada Aurel Vlaicu p. 52
2.1.5. Strada Băii p. 52
2.1.6. Strada Bujorului p. 53
2.1.7. Strada Călărașilor p. 53
2.1.8. Strada Dealului p. 59
2.1.9. Strada George Coșbuc p. 59
2.1.10. Strada Gheorghe Doja p. 66
2.1.11. Strada Mihai Viteazul p. 66
2.1.12. Strada Mihai Eminescu p. 78
2.1.13. Piața centrală, azi Piața Petru Maior p. 80.
2.1.14. Strada Rândunelelor p. 99
2.1.15. Strada Republicii p. 100
2.1.16. Strada Sării p. 105
2.1.17. Strada Spitalului p. 108
2.2. Zona de nord (vechiul Reghin unguresc) p. 109
Page 4
4 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2.2.1. Strada Albinelor p. 109
2.2.2. Strada Măcieșului p. 109
2.2.3. Strada Pandurilor p. 111
2.2.4. Strada Vânătorilor p. 111
2.3. Zona gării (zona industrală) p. 113
2.3.1. Strada Axente Sever p. 114
2.3.2. Strada Gării p. 114
2.4. Iernuțeni p. 115
2.5. Apalina p. 116
2.5.1. Strada Casteluilui p. 116
3. Recomandări referitoare la zonele cu arhitectură istorică ale Reghinului și
concluzii p. 119
Surse p. 123
Sursa informațiilor p. 123
Lista și ilustrațiilor p. 125
ÎNTOCMIT:
LECT. DR. IOANA RUS-CACOVEAN, ISTORIC DE ARTĂ
SPECIALIST MCC, 554S/24.03.2016.
Page 5
5 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
INTRODUCERE
OBIECTIVUL ȘI SCOPURILE STUDIULUI
Obiectivul studiului este identificarea elementelor valoroase şi specifice ale fondului şi
spaţiului construit din Municipiul Reghin (construcțiilor, amenajărilor, spațiilor, perspectivelor
valoroase, în vederea stabilirii elementelor protejate și de protejat și a metodelor de protecție a
acestora) în scopul protejării şi valorificării sale în strategia de dezvoltare spaţială propusă prin Planul
Urbanistic General (PUG).
Studiul istoric de fundamentare a PUG are o următoarele scopuri:
- analiza teritoriului studiat ca rezultat al evoluțiilor în timp, evidențiindu-se tendințele generale
de dezvoltare și elementele definitorii care au marcat diferitele epoci;
- identificarea și analiza zonelor urbane cu o morfologie coerentă și valoroasă, plasarea acestor
zone în contextul istoric, politic, economic și artistic al Transilvaniei;
- identificarea și analiza monumentelor listate în teritoriu și valorilor de patrimoniu construit
din teritoriul studiat și observarea modului în care acestea sunt conservate și protejate;
- identificarea și analiza zonelor istorice protejate, cu indicarea tipului și gradului de protecție
în funcție de categoria în care se încadrează;
- identificarea și analiza clădirilor istorice valoroase din teritoriul studiat, care nu se află pe
Lista Monumentelor Istorice și care ar trebui listate;
- identificarea de zone sau clădiri cu valoare ambientală, care trebuie protejate.
METODA DE CERCETARE ȘI STRUCTURA DOCUMENTAȚIEI
Studiul a fost elaborat de lect. dr. Ioana Rus-Cacovean, specialist atesat MCC
554S/24.03.2016., împreună cu un colectiv de studenți și masteranzi ai Facultății de Istorie și Filosofie
din cadrul universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Istoria artei.
Sursele utilizate pentru întocmirea prezentului Studiu istoric sunt izvoarele specifice ale
domeniului istoriei artei, acestea fiind redate integral în aparatul critic al documentației (note de subsol
în infrapagină și în capitolul Surse), respectiv cercetarea de teren.
Din categoria surselor primare consultate menționăm desenele și fotografiile de epocă ce
ilustrează trama stradală, piețele istorice și arhitectura Reghinului de-a lungul vremii. De asemenea
Page 6
6 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
desenele și releveele istorice realizate pentru diferitele monumente ale orașului ne oferă informații
importante legate de starea în care se aflau acestea și contextul urban în care erau plasate în anumite
intervale cronologice. Alte documente primare consultate sunt hărțile vechi și ridicările topografice de
arhivă, care ne-au ajutat în stabilirea istoricul tramei stradale și a istoriei monumentelor.
În ceea ce privește istoria acestei așezări, am studiat în mare parte istoriografia de specialitate
existentă, prezentată în Surse.
Prezentul Studiu istoric cuprinde istoria urbanistică, arhitecturală și artistică a Reghinului,
elaborată pe baza informațiilor culese din sursele primare și istoriografia de specialitate prezentată mai
sus, alături de analiza din punct de vedere morfologic și stilistic a zonelor istorice construite, în
vederea sublinierii elementelor valoroase, ce merită păstrate, conservate și puse în valoare, cuprinse în
capitolul 2, Arhitectura istorică a Reghinului – analiză morfologică și stilistică pe zone, unde în 5
subcapitole sunt prezentate pe rând, toate zonele istorice care compun astăzi orașul: (3.1. Zona
centrală (vechiul Reghin săsesc); 3.2. Zona de nord (vechiul Reghin unguresc); 3.3. Zona gării (zona
industrală); 3.4. Iernuțeni; 3.5. Apalina).
De asemenea, sunt prezentate numeroase intervenții realizate de-a lungul vremii în țesutul
istoric, cu exemple pozitive și negative.
Capitolul final cuprinde Recomandările referitoare la zonele cu arhitectură istorică ale
Reghinului și concluzii, documentația încheindu-se cu Sursele informațiilor și cele ale ilustrațiilor
cuprinse în text.
Page 7
7 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
1. REGHIN – CONTEXT ISTORIC, EVOLUȚIE POLITICĂ, SOCIALĂ, CULTURALĂ
DEMOGRAFICĂ ȘI URBANISTICĂ
Date geografice
Municipiul Reghin este aşezat pe Valea Superioară a Mureşului, la marginea nord vestică a
podişului Transilvaniei, pe ambele maluri ale Mureşului, aproape de vărsarea râului Gurghiu în Mureş.
Oraşul se află la o altitudine de 395 m în punctul cel mai înalt la Pădurea Rotundă, iar punctul cel mai
de jos este Mureşul, la 350 m.1
Localitatea se află la intersecţia unor drumuri naţionale şi pe magistrala de cale ferată
Războieni – Braşov – Bucureşti. Din Reghin pleacă DN.16 prin localitatea Breaza spre Cluj, iar DN.15
de la Târgu-Mureş trece prin Reghin spre Brâncoveneşti, Răstoliţa, pe Valea Mureşului în sus, spre
Gheorgheni, Miercurea – Ciuc, Braşov – Bucureşti.2
Date istorice
Urme materiale care datează din preistorie și perioada romană în zona Reghinului sunt o serie
de materialele arheologice (topoare de piatră, fusaiole de lut ars, fibule, fragmente de ceramică,
monede), găsite în Reghin pe Dealul Bisericii și pe Dealul Cetății şi împrejurimi, alături de drumul
dinspre castrul din Cristeşti prin Reghin spre castrul roman de la Brâncoveneşti cu ramificaţii –
drumul cel mare de la Sceplok Goreni – la Reghin, care este un segment al drumului roman.3
Prin secolele X-XI pătrund în Transilvania maghiarii, sub regii Géza al II-lea între 1192 şi 1196
și Andrei al II-lea (1205-1235), spațiul intracarpatic fiind clonizat cu saşi din zona Rinului şi Mosellei
și secui, inclusiv zona Reghinului de azi, cetatea regală fiind ridicată la Gurghiu.4
Istoriografia prezintă numeroase neconcordanțe în legătură cu întemeierea primei așezări
medievale din zona Reghinului de azi, din cauza faptului că până la momentul primei atestări a
acesteia și a localităților înconjurătoare, semnalate în aceeași perioadă, nu avem nici un document care
să ne lămurească cum a luat ființă Reghinul. Atunci când apare prima mențiune documentară, în anul
1228, Reghinul era deja o așezare cu cca. 140 de locuitori, ceea ce presupune cca. 30 de familii și
gospodării.5 Nici numele cu care este el menționat nu ne oferă mai multe lămuriri. Originea numelor
1 http://turismreghin.ro/reghin-date-geografice-si-climatice/, 25.11.2016.
2 Ibidem.
3 Ioan I. Costea, Reghin – destin și istorie, Editura Petru Maior, Reghin, 2007, pp. 27-28.
4 http://turismreghin.ro/reghin-date-geografice-si-climatice/, 25.11.2016.
5 I. I. Costea, Reghin – destin…, pp. 27-28.
Page 8
8 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
cu care apare în documente de-a lungul vremii (1228 – Regun, 1348 – Reen, 1358 – Decanatus Regun
– Pluuia, 1403 – Regyim apoi Reegen sau Rechen, 1427 – Oppidum Regen, 1475 – Zaazregen
Reghewn, 1501-1808 – Rennmark6) mai este și astăzi disputată în istoriografie, iar în lipsa unor dovezi
clare care să lămurească problema, nu a fost stabilită cu certitudine.7 Din anul 1919 este cunoscut
oficial sub numele de Reghin, reconfirmat la 1 ianuarie 1926.8
1. Prima așezare medievală timpurie a Reghinului
Prima mențiune documentară a acestei așezări medievale se regăsește într-un document de
danie de la 1228. Prin acesta, se atestă răsplata venită din partea Regelui Andrei al II-lea către
vistiernicul regatului, Dionisie de Tomaj, pentru serviciile sale, care primește moșia numită Săplac și
satul Goreni, pe drumul mare de la Săplac la Reghin (possessio nomine Sceplok et villa Gyeka,
magnum viam que ducit Sceplok usque in Regun). Mai târziu moșia de peste 3000 de iugăre va trece în
proprietatea fiului lui vistiernicului, Dionisie al II-lea, care la 1239 este pomenit ca palatin și comite de
6 http://turismreghin.ro/reghin-date-istorice/, 25.11.2016.
7 I. I. Costea, Reghin – destin…, p. 28.
8 Ibidem, p. 35.
Page 9
9 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Solnoc. Posesiunea se va împărți la începutul secolului următor între nepoții săi, fiii lui Dionisie al III-
lea.9
Așadar nu se cunoaște cine au fost întemeietorii acestei așezări, care trebuie căutată în zona
cimitirului evanghelic de azi, locul fiind numit Dealul Cetății (germ. Buriech). Aici se presupune că a
fost o împrejmuire „din lemn și pământ” amplasată pe dealul de unde se putea observa albia Mureșului
și a drumului de pe Valea Gurghiului către Brâncovenești10
. La poalele dealului regăsindu-se o așezare
dispersată, de tip rural.
La 1241 Transilvania este pustiită de tătari. Și în zona Reghinului sunt înregistrate raiduri cu
pierderi mari, în urma cărora nu supraviețuiesc mai mult de 5 familii. Dezastrul de atunci nu a lăsat în
viață mai mult de 12-15 persoane și astfel a fost nevoie de o repopulare a localității. Regii maghiari
cheamă în consecință un nou val de coloniști sași, care sunt aduși și în zona Reghinului. Istoriografia
plasează astfel întemeierea așezării Reghinul săsesc după anul 1241, în etapa repopulării teritoriului în
urma marii invazii mongole.11
Hotarul inițial al așezării a fost reîmpărțit între cele câteva familii
rămase și noii veniți12
, care s-au așezat pe malul drept al Mureșului, în zona străzilor Subcetate și
Toamnei de azi.
La 1285 are loc o nouă invazie pustiitoare a tătarilor în Reghin şi împrejurimi, care incendiază
și jefuiesc așezările.
Se știe că anterior Bisericii Fecioara Maria ridicată la 1330, în Reghinul săsesc (germ.
Sächsisch-Regen) și Reghin-sat (magh. Magyarrégen) au existat patru capele ca edificii de cult. Capela
Sfânta Susana, Capela Sfântul Laurențiu (probabil pe locul actualei biserici evanghelice), Capela
Sfântul Pancratius și Capela Sfântul Severianus. Din cele patru capele nu a mai rămas nimic, ele fiind
distruse de cele de tătari și nu au mai fost reconstruite.13
De la mijlocul secolului XIII datează și primul edificiu de cult din așezarea învecinată, Reghin-
sat, dar care a fost reconstruit la începutul secolului al XX-lea.
După cele două invazii tătare Reghinul se va reface, hotarul inițial este reîmpărțit și populația
este reașezată pe noi parcele create pe o terasă proeminentă, în zona spațiului ce avea să devină piața
centrală, Piața Petru Maior de azi (germ. Marktplatz), dar departe de așezarea anterioară anului 1241
din zona Dealului Cetății.14
9 I. I. Costea, Reghin – destin…, p. 33.
10 Ibidem.
11 Ibidem, p. 35.
12 Ibidem, p. 43.
13 Ibidem, pp. 39-40.
14 Ibidem, pp. 55-56.
Page 10
10 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Astfel, nucleul noii așezări care va fi numită Reghinul săsesc este format din parcelele de la
sud-vest de viitoarea piață, cele situate între Străzile Spitalului de azi (fosta Strada Nouă, germ.
Neuegasse) și Mihai Eminescu de azi (fostul Drum al Dedradului, germ. Dedrader-gasse). Apoi,
parcelele se extind către sud, spre Strada Coșbuc de azi (germ. Kessel-gasse) până la Strada Pictor
Grigorescu (germ. Schobelgasse), cu fronturile caselor orientate înspre strada Mihai Viteazul (fosta
Stradă de Mijloc, germ. Mittelgasse).15
Parcelarea s-a făcut regulat, în forme aproape egale de până la
trei ari, ce lasă în fața construcțiilor o zonă largă cu o formă neregulată, alungită pe direcție nord-sud,
care va deveni cu timpul piața mare a Reghinului, Piața Petru Maior de azi (germ. Marktplatz).
2. Reghinul după prima invazie tătară, cca. 1250
Pe aceeași axă nord-sud, piața se va continua cu artera principală a așezării. Pornind din piață
spre sud, pe drumul care duce spre așezarea Apalina, se va contura Strada Mihai Viteazu de azi, care
incorporează din străzi istorice: fosta Stradă de Mijloc (germ. Mittelgasse), Strada Crucii (germ.
Kreuz-Gasse) și Strada Magazinului (germ. Magazin Gasse). Limita dintre Strada de Mijloc și Strada
Crucii era trasată de Pârâul Temniței (germ. Tömölzgraben), care și-a primit numele de la închisoarea
târgului care a funcționat aici și lângă care se afla Podul Temniței. Înspre nord, piața centrală se
continuă cu drumul ce lega Reghinul săsesc de așezarea Reghin-sat, Strada Pandurilor de azi (germ.
Magyarregener-gasse).
De regulă, în aşezările săseşti înființate pe pâmânt crăiesc, comunitatea coloniştilor era cea care
ridica edificiile de cult. La Reghin însă, remiterea acestui pământ regal în 1228 a supus așezarea și
împrejurimile unui senior, care devine comanditarul bisericii parohiale.16
Astfel, la 1330 este ridicată
prima biserică a așezării, închinată Fecioarei Maria. Poate datorită faptului că edificiul este ridicat pe
15
Ibidem. 16
Dorin-Ioan Rus, „Capela Sfântul Gheorghe şi biserica Sfânta Maria, Reghin”, în Ținutul Reghinului,
Page 11
11 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
cheltuiala seniorului și nu a reghinenilor, acesta a fost plasat la distanță de centrul așezării, la est de
piața centrală, dar la baza Dealului Cetății. Istoriografia menționează că biserica a fost construită pe
locul unde exista anterior o capelă (probabil închinată Sfântului Laurentius)17
și care a fost distrusă la
sfârșitul secolului al XIII în timpul invaziilor, acesta putând fi motivul pentru care a fost aleasă această
locație. Inscripția păstrată în biserică „Anno Domini MCCCXXX construitur Domus Marie tempore
Nicolai plebani cum rebus magistri Thome patroni eclesie…” conține numele parohului dar și al
comanditarului edificiului: magistrul Thoma de Regun, despre care știm că era unul dintre cei trei fii ai
lui Dionisie al III-lea, deci moștenitorul vistiernicului Dionisie de Tomaj amintit în anul 1228.
Magistrul a devenit prin căsătorie Thoma Bánffy de Losoncz, istoriografia mai veche considerând că
comanditarul împreună cu soția sunt reprezentați în sculpturile de pe capitelurile ferestrei în stil gotic
din partea de nord a edificiului18
.
3. Figurile considerate ale donatorilor bisericii 4. Inscripția de la 1330
O motivație suplimentară pentru ridicarea bisericii parohiale în altă zonă și nu în piața centrală
este existența în secolul al XIV-lea a unei capele în zona de sud a acestei piețe. Capela Sfântul
Gheorghe, menționată atât documentar cât și descoperită in situ, era încă în uz la 1380, dar nu știm
dacă a fost construită anterior sau după biserica parohială. În orice caz, la 9 mai 1387 Ladislau de
Losoncz îi cerea papei ca în satul Reghin unde se afla biserica parohială cu hramul Fecioarei Maria și o
capelă cu hramul Sfântul Gheorghe, iar biserica are un cimitir și o clopotniță cu un clopot, să se
construiască o mănăstire pentru călugării ordinului Sfântul Augustin. Biserica să fie predată
călugărilor, iar capela să devină biserică parohială și dreptul de patronat asupra ei să îi fie acordat lui
Ladislau de Losoncz și urmașilor săi19
. Capela se afla undeva în dreptul intrării Străzii Licurici de azi
(fostă Măcelarilor, germ. Fleischegasse) în piață, fundaţiile ei fiind acoperite odată cu pavarea pieţei
http://tinutulreghinului.ro/capela-sfantul-gheorghe-si-biserica-sfanta-maria-reghin/, 30.11.2016. 17
Ibidem. 18
Gustav Müller, „Contribuții la continuarea cercetărilor istorice în legătură cu clădirea Bisericii evanghelicie-lutherane din
Reghin”, 15 iulie 1958, ms., în Ținutul Reghinului, http://tinutulreghinului.ro/contributii-la-continuarea-cercetatilor-
istorice-in-legatura-cu-cladirea-bisericii-evanghelicie-lutherane-din-reghin/, 20.11.2016. 19
I. I. Costea, Reghin – destin…, p. 65.
Page 12
12 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
centrale în 1851. Despre aceste ziduri din piatră se spune că erau „…late de trei stânjeni şi lungi de
patru stânjeni, cu o absidă rotundă îndreptată spre NNE”.20
Din păcate, documentele nu menționează
anul în care a fost abandonată și demantelată, însă cu siguranță înainte de 1750, pentru că deja pe
Ridicarea Iosefină nu mai apare (vezi il. nr. 12).
5. Reghin la cca. 1300
6. Reghin la cca. 1350
20
Dorin-Ioan Rus, Capela...
Page 13
13 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Importantă de menționat este și ascensiunea așezării Magyarrégen Reghin-sat, atestat
documentar la 1358 și care se dezvoltă la nord de așezarea săsească, peste cursul Pârâului Rozelor.
Secolul al XIV-lea, mai ales în anii 1347-1349 este marcat în Transilvania de o mare epidemie
de ciumă. În numai doi ani populația este înjumătățită21
, fiind semnalată și la Reghin, cu multe
episoade recurente și în deceniile următoare (1393).
7. Reghin la cca. 1400
La 1361 are loc menționarea Reghinului ca loc de târg, într-un document emis la 23 octombrie
de către voievodul Transilvaniei, care confirmă vechile privilegii ale clujenilor de a face comerț în
Reghin, deci atestă o activitate deja existentă. Și reghinenii se foloseau de alte târguri pentru
desfacerea mărfurilor lor, așezarea ajungând treptat un cunoscut centru meșteșugăresc al
împrejurimilor.22
Agricultura, întrecută de meșteșuguri, era totuși o ocupație importantă a locuitorilor
Reghinului, după cum se reiese din dimensiunea parcelelor create la începutul secolului al XIII-lea,
care se dezvoltau mult în adâncime, cuprinzând loturi de grădini extinse.
21
I. I. Costea, Reghin – destin…, p. 61. 22
Ibidem, pp. 68-69.
Page 14
14 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Într-un act papal emis de Martin al V-lea la 7
decembrie 1427 este consemnat statutul de târg
privilegiat al Reghinului – iuxta privilegiatum
oppidum Regen, moment în care așezarea își
primește și prima stemă.
Vechea stemă a Reghinului se păstrează în
două locuri din biserica evanghelică de azi. Una,
realizată din piatră se găsește deasupra ușii sacristiei,
în interiorul bisericii. Cealaltă, din marmură brun-
roșcată, se găsește în timpanul ferestrei în arc frânt a
sacristiri, la exterior. Stemele au fost remarcate la 16
mai 1851, cu prilejul unor lucrări mai ample de
restaurare, dată la care erau acoperite cu mortar.23
Inscripția prezentă pe stemă, O. P. R.
reprezintă prescurtarea a Oppidum Privilegiatum
Regun, rangul primit de Reghin la 1427.
7. Stema târgului privilegiat Reghin în Biserica
evanghelică de azi
Deci cele două steme au fost realizate după această dată și montate în biserică.
Stema indică un scut despicat în două bucăți aproape egale, cu o fascie diagonală. Stema este
constituită prin unirea a două scuturi, având în dextra o floare de crin, simbolul casei regale de Anjou,
iar în senestra o stea cu șase colțuri. Deviza este așezată în bandă și poartă inscripția O. P. R., cu litere
sunt unciale, majuscule, separate una de alta prin mici ornamente cruciforme.24
Dreptul oficial de a ține târg săptămânal și recunoașterea localității ca așezare de meșteșugari, a
deschis la Reghin drumul spre înființarea breslelor, care au grupat în jurul lor meseriașii locali care
funcționau până atunci în afara unor astfel de organizații. Ridicarea localității la rang de târg a
însemnat și acordarea de privilegii corespunzătoare, care au stimulat aceste activități, dar și înființarea
unei judecătorii proprii, atestate la 1551, cu Instanță de apel la Bistrița și Sibiu.25
În această perioadă populația a crescut de la cca. 75 de gospodării în 1425, la cca. 125 familii la
1475, apoi la 144 case cu cca. 800 de locuitări la 1492, iar în jurul anului 1500 Reghinului săsesc
ajunge să aibă 175 gospodării cu cca. 1000 de locuitori.26
23
Dorin-Ioan Rus, „Vechea stemă a Reghinului”, p. 2, în Ținutul Reghinului, http://tinutulreghinului.ro/, accesat la
02.11.2016. 24
Ibidem. 25
I. I. Costea, Reghin – destin…, p. 71. 26
Ibidem.
Page 15
15 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
8. Reghin la cca. 1500
Pe parcursul unei jumătăți de secol se realizează ocuparea integrală a intravilanelor din partea
de nord și vest a pieței mari, precum și strada Mihai Viteazul de azi, segmentul Strada Medie, pe
ambele părți, până la Pârâul Temniței.
Se populează zona cuprinsă între Strada Republicii de azi (fosta Stradă a Hotelului, germ.
Ballhausgasse) și Strada Sării (germ. Salzgasse). În felul acesta, la 150 de ani de la ridicarea sa,
Biserica parohială Fecioara Maria este inclusă în perimetrul noii așezări.
După 1470, familia Bánffy de Losoncz intră în mari dificultăți materiale, fiind silită la
amanetări și vânzări de terenuri. La 21 mai 1474 fiul lui Albert de Lossoncz a vândut a patra parte din
târgul Reghinul săsesc, împreună cu moara cu trei roți și jumătate din posesiunea Reghinul Unguresc,
alături de altele. Mai târziu, la 25 mai 1483 Conventul din Cluj-Mănăștur adeverește că „Ladislau fiul
lui Albert de Lossoncz a vândut toate părțile sale din oppidum Regen și din Magyar Regen”.27
Astfel,
din diferite cauze și în urma unor dispute succesorale, averea și pământurile familiei Lossoncz s-au
risipit, iar puterea i-a scăzut. Cu timpul, vor apărea însă și alți nobili în zonă ca Farcas de Haryna, sau
familia Bethlen semnalată după 1502 și familia Kemény după 1600.28
27
Ibidem, p. 74. 28
Ibidem, p. 76.
Page 16
16 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
La 1460 este amintit primul dascăl la Reghin, Petrus magistrum scholorum, ce ne atestă
prezența unei școli cu un învățător, pentru ca la 1483 să fie consemnată prima şcoală a târgului, cu
predare în limba latină.29
După primirea rangului de târg privilegiat, a crescut numărul meșterilor și meseriașilor din
Reghin, ocupațiile diversificând-se și specializându-se tot mai mult. Astfel, la 1484 este consemnată
existența unui număr de 14 calfe de cizmari reghineni, aflați în frăția sibiană, care presupune existența
unui număr aproape egal de meseriași în aceeași specialitate.30
La sfârșitul secolului al XV-lea, o serie de acte emise de regele Ungariei la 12 martie 1484, 16
aprilie 1488 și 16 februarie 1492 ne demonstrează existența unor tensiuni între meșteșugarii din
Bistrița, care se bucurau de privilegii vechi pe piața reghineană și meșteșugarii din Reghin, care
încercau să se protejeze de concurență. Astfel, aflăm că regele poruncește autorităților de la Bonțida,
Baza, Reghin și Târgu-Mureș să nu supună pe negustorii din Bistrița la dări și taxe vamale abuzive la
târgurile din localitățile lor, împotriva vechilor privilegii ale bistrițenilor. Faptul că Sfatul Reghinului
încerca să împiedice vânzarea produselor de fierărie ale bistrițenilor pe piața locală dovedește că deja
în Reghin se produceau destule mărfuri ce trebuiau protejate.31
9. Propunere pentru traseul amenajărilor de fortificare a târgului Reghin
29
Ibidem, p. 72. 30
Ibidem. 31
Ibidem, pp. 72-73.
Page 17
17 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
La 1501 târgul apare în documente cu numele de Castrum Reghewn şi Castrum Regen, ceea ce
înseamnă că suprafața locuită era deja protejată de o serie de amenajări cu rol defensiv. Totuși, se
consideră că aceste incinte erau destul de modeste, construite urmărind condițiile de teren, probabil din
lemn și pământ. Din zidărie au fost însă cele care înconjurau la 1555 biserica parohială, din care se mai
păstrau fragmente chiar și în secolul al XIX-lea. Ultimele rămășițe ale acestor întărituri s-au prăbușit la
1815, după ce în 1803 s-au făcut consolidări la cea mai mare parte a zidului ce mai era în picioare.32
De altfel, Reghinul săsesc apare și pe prima hartă a Transilvaniei, Chorographia Transylvaniae
Sybembürgen, întocmită la 1532 de către brașoveanul Johannes Honterus, care reprezintă așezarea
schematic, dar cu un turn clopotniță, probabil al bisericii parohiale și înconjurată de ziduri.
10. „Regen”, pe Chorographia Transylvaniae Sybembürgen publicată de Johannes Honterus la 1532
Sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului următor stau sub semnul unor noi valuri de
epidemii, ca holera din 1497-1509 și 1535, urmate de ani de secetă și foamete, care au ucis peste 1000
de reghineni. Astfel, la 1525 Reghinul avea cca. 190 de familii.33
În acest context, Transilvania este zdruncinată și de luptele ecleziastice pentru refoma Bisericii,
la 1531 maghiarii adoptând calvinismul, iar sașii luteranismul. La scurt timp, biserica parohială din
Reghinul Unguresc trece la reformă, iar la 1551 biserica parohială din Reghinul săsesc devine
evanghelică lutherană, păstrându-și confesiunea până astăzi.
A urmat apoi lupta de la Mohács din 1541, ce a avut drept consecință transformarea
Transilvaniei în principat autonom sub suzeranitate turcească, plătitor de tribut și condus de un
principe agreat de otomani. La 24 decembrie 1660 Dieta Transilvaniei se întrunește la Reghin, în casa
32
Ibidem, pp. 76-77. 33
Ibidem.
Page 18
18 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
cu nr. 221, aflată la intersecția Străzii Stadionului de azi cu Strada Sării, în scopul soluționării
problemei dintre principele Transilvaniei Acațiu Barcsay numit de turci și nobilul Kemény János, un
austrofil convins, care este aici ales ca principe și este recunoscută suzeranitatea habsburgică. Acest act
de nesupunere a stârnit răzbunarea turcilor, care, pătrunzând în Transilvania pe valea Mureșului în sus
și învingnd armata principelui la 12 ianuarie 1662, atacă și jefuiesc inclusiv Reghinul. Populația este
risipită prin păduri și orașele sunt incendiate, aducând-se principatul la ascultare.34
În această perioadă a principatului, Reghinul continuă să-și păstreze rangul de târg privilegiat,
condus de un primar și de către un consiliu al târgului.35
Chiar și în condițiile aspre prezentate mai sus, meșteșugurile din Reghin continuă să se
dezvolte pe tot parcursul secolelor XVI-XVII, pentru a-și atinge apogeul în secolul următor.
Spre sfârșitul anilor 1500, mai toate meseriile practicate în Reghin s-au organizat în corporații
meșteșugărești, în bresle. Și cele din Reghin, asemănător cele din alte orașe ale Transilvaniei, erau
asociații profesionale care se conduceau după statute proprii și erau administrate de un consiliu de
meșteri. Grija cea mai mare a breslelor era să asigure producția suficientă, de calitate corespunzătoare
și la prețuri reglementate, precum și administrarea breslei, în acest sens fiind stabilit numărul de calfe
și ucenici de care putea dispune fiecare meșter, în așa fel încât să nu se ajungă la concurență în cadrul
aceleiași frății. Un meșter putea avea un singur atelier și putea exercita o singură meserie, chiar dacă
știa mai multe. Era interzisă expunerea obiectelor în vitrină în scop de reclamă și se pedepseau meșterii
care încercau să atragă clientela altui atelier. Când au fost organizate în Reghin primele corporații
meșteșugărești și ce meseriași le-au alcătuit este greu de spus. Primele meșteșuguri au fost cu siguranță
cele producătoare de hrană, îmbrăcăminte și încălțăminte. Au urmat și producătorii de alte mărfuri:
dulgeri, tâmplari, dogari, săpunari, cuțitari etc. Pe la 1560 se amintește la Reghin de breasla cizmarilor,
care la început au funcționat împreună cu curelarii și pielarii (din 1590), dar care apoi se despart din
cauza neînțelegerilor (la 1639 curelarii, la 1662 pielarii) și formează bresle independente. La 1640 sunt
atestați blănarii independenți, la 1669 țesătorii și fierarii, la 1670 olarii, apoi dogarii, funarii, tâmplarii,
pieptănarii, lăcătușii, cuțitarii, croitorii, butnarii. La 5 decembrie 1570 este semnalată breasla
măcelarilor, foarte puternică, ce a dat și jurați și chiar primari.36
Lăzile de breaslă au constituit parte integrantă a vieții interne a acestor asociații meșteșugărești.
Ele erau confecționate de meșterii tâmplari locali, în ele reflectându-se priceperea profesională și
artistică a celor din urmă, dar și aspecte ale organizării acestor frății. În imaginea cu nr. 11 se poate
observa un detaliu al lăzii breslei tăbăcarilor din Reghin, păstrată azi la Muzeul Etnografic din oraș, pe
34
Ibidem, pp. 83-84. 35
Ibidem, p. 85. 36
Ibidem, pp. 90-96.
Page 19
19 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
latura căreia se află stema acestei frății. Stema are formă de scut heraldic german, în câmpul căruia
apar piese specifice tăbăcăritului dispuse astfel: în partea superioară a câmpului, așezat orizontal, un
cuțit de șeruit; sub el, în poziție verticală, în partea dreaptă un câșlău, în mijloc un întinzptor, a cărui
părți superioară și centrală lipsesc, iar în stânga un calapod; sub acestea se află în poziție orizontală un
cuțit de fălțuit, iar în partea inferioară a scutului un butoi redat stilizat. La dreapta și la stânga acestuia
se află cei doi butoni folosiți inițial la fixarea convocatorului.37
11. Stema breslei tăbăcarilor pe lada de breaslă păstrate la Muzeul Etnografic din Reghin
Cu toată dezvoltarea acestor meșteșuguri, îndeletnicirile agricole nu au fost abandonate la
Reghin, practicându-se în special cultivarea vițe de vie.
Sfârșitul secolului al XVII-lea este marcat de războiul austro-turc (1683-1699), care se încheie
cu înfrângerea otomanilor și anexarea Transilvaniei la 1699 la Imperiul Habsburgic, condus de
împăratul Carol VI. Însă, maghiarii nemulțumiți încep un război antihabsburgic condus de Francisc
Rákoczi al II-lea, urmând până la 1711 lupte între curuți și lobonți, în timpul cărora la 19 septembrie
37
Livia Rusu și Dorin-Ioan Rus, „Lăzi de breaslă în colecțiile Muzeului Etnografic din Reghin”, în Ținutul Reghinului,
http://tinutulreghinului.ro/lazi-de-breasla-din-reghin/, accesat la 15.11.2016.
Page 20
20 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
1708 și Reghinul este incendiat și prdădat, fiind mistuite în flăcări biserica evanghelic, școala și multe
case. Legenda spune că în acea toamnă însuși Rákoczi a poposit la Reghin, odihnindu-se cu statul
major sub stejarul singuratic de lângă Pădurea rotundă, ce se va planta mai târziu.38
Revolta maghiarilor este totuși înfrântă de trupele imperiale, astfel că Transilvania rămâne sub
stăpânire habsburgică până în 1867, ca provincie a imperiului administrată de un guvernator și un
consiliu gubernial. Secolul al XVIII-lea va sta sub regimul absolutismului luminat, în Transilvania
înregistrându-se o perioadă de prosperitate și mai multă toleranță. Astfel, la 1697 are loc apariția
cultului greco-catolic, iar la 6 mai 1729 Inochentie Ioan Micu este numit episcop al românilor uniți cu
Roma.
La 1700 este constituită parohia reformată din așezarea învecinată Iernuţeni, cu 510 enoriaşi și
la scurt timp după este înălțată biserica din lemn greco-catolică din Reginul unguresc.
În contextul Contrareformei, la 1736 este întemeiată și parohia romano-catolică din Reghinul
săsesc.
În anul 1772 viitorul împărat Iosif al II-lea trece prin Reghin, fiind găzduit în casa doctorului
Schuller unde a cinat și a primit mai multe petiții.
Populația Reghinului este mai bine cunsocută în acest secol, prin multele documente și statistici
ale vremii. Dacă până atunci numărul locuitărilor a fost estimat aproximativ, după numărul de locuri
de casă și gospodării, în secolul al XVIII-lea avem primele recensăminte ale populației din
Transilvania destul de precise, ce arată un spor natural mai ridicat și mai stabil. Din statistica primului
recensământ al populației efectuat în anii 1784-1787 rezultă că Reghinul săsesc avea 554 de case în
care locuiau 667 de familii, ce numărau 2705 locuitori, pentru ca în Reghinul Unguresc să fie 110 case
cu 183 de familii și 602 locuitori. În jurul anului 1848 Reghinul va ajunge deja la cca. 5000 de
locuitori.39
Modul de viață tradițional, conservator este ilustrat de faptul că în secolul al XVIII-lea încă se
mai pronunțau la Reghin condamnări la moarte pentru vrăjitorie. La 1744 este semnalată arderea pe
rug a unui condamnat.40
Viața cotidiană în acest secol a fost marcată însă și de perioade de secetă și incendii, epidemii
devastatoare, cum sunt anii 1709 și 1718-1719 în care se semnalează noi epidemie de ciumă, sau
inundații, ca în 19 noiembrie 1712, când apele Mureşului se revarsă peste Reghin și așezările din
împrejurimi. În consecință, în vederea prevenirii anilor secetoși se decide plantarea pădurii de deasupra
orașului, în partea de nord-vest, denumită azi Pădurea rotundă, înainte Pădurea caprelor (germ.
38
I. I. Costea, Reghin – destin…, pp. 107-107. 39
Ibidem, pp. 116-117. 40
Ibidem, pp. 125-126.
Page 21
21 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Zigenwald)41
. La 1717 are loc ultima mare invazie a tătarilor în Reghin şi satele din împrejurimi,
pentru ca în anii următori să se înregistreze o epidemie de molimă în rândul animalelor și o nouă
epidemie de ciumă, cu un al doilea episod în 1757.
Incendiile au fost totuși, cele mai mari pericole ale vremii. Unul dintre cele mai devastatoare
incendii a fost cel din 1740, care a transformat Reghinul în moloz şi cenuşă42
, pentru ca la 1750 să fie
înregistrat un alt mare incendiu când arde Şcoala de fete de pe Strada Toamnei de azi (fosta Strada
Raţelor, germ. Rosmaringasse). La 11 iunie 1767 izbucnește un alt incendiu de proporții, care în
câteva ceasuri a mistuit 21 de case cu toate anexele.
În octombrie 1770 flăcările au cuprins, din nou, Reghinul. Focul a pornit de la casa unui dogar
aflată în apropierea Judecătoriei din Piața Mare, clădirea de azi a Gimnaziului „Alexandru Ceușianu”.
Vântul puternic a aruncat focul și în partea cealaltă a pieței, purtându-l până în părțile de jos ale
așezării. Din piață focul s-a extins pe toată Strada Morii de sus, până la moară unde s-a aprins chiar
stăvilarul. Locuitorii nu au putut interveni imediat, cu toate chemările clopotului, pentru că era ziua
culesului de vie.
După aceste dezastre succesive, se vor lua măsuri mai serioare de prevenire a incendiilor, între
care obligația de a nu mai acoperi casele cu paie, ci cu șindrilă. Incendiile au continuat totuși până în
1850, când se răresc, mai ales datorită îmbunătățirilor urbanistice. La 1787 se dă dispoziția, înnoită și
la 1800, prin care se interzice fumatul în locurile publice și pe podurile de lemn.43
Până la mijlocul secolului al XVIII-lea majoritatea caselor erau construite din lemn, tencuite cu
lut, văruite și acoperite cu paie. Aveau fațada îngustă orientată către stradă, cu două ferestre mici.
Acoperișul era prelungit și deasupra târnațului aflat pe latura lungă, către curte, cu pardoseală din lut,
și care se sprijinea pe stâlpi din lemn.
După marele incendiu din 1767 au apărut elemente noi în tehnica construcțiilor de case în
Reghin, manifestându-se și o mare varietate stilistică. Casele primesc și pivniță, până atunci fiind
folosite încăperile din incinta zidiului din jurul Bisericii Evanghelice. În timp, tot mai multe case sunt
făcute din materiale trainice, astfel încât într-o sută de ani, majoritatea caselor din jurul pieței vor fi
ridicate din cărămidă și țiglă, materialul fiind produs de țiganii cărămidari semnalați la marginea
Reghinului în această perioadă.44
Lucrări importate se fac și în domeniul edificiilor de cult ale așezării.
41
Ibidem, p. 120. 42
Ibidem, pp. 122-123. 43
Ibidem. 44
Ibidem, p. 124.
Page 22
22 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
La 1777 S-a instalat în Biserica Evanghelică o nouă orgă cu 20 registre, ce a costat 1100 florini
și a fost inaugurată la 19 septembrie. Orga a fost însă distrusă în incendiul din 2 noiembrie 1848. În
anul 1778 s-a turnat și clopotul bisericii, ce se trăgea în cazuri de mari pericole și incendii.
La 1783 s-a ridicat, pe vremea parohului Paulus Bogner, clădirea de lângă casa parohială
evanghelică, din partea de nord-est. Inițial clădirea a fost făcută pentru școală, care s-a dovedit curând
neîncăpătoare și a fost transformată în locuință pentru rector, corector și clopotar. Cu timpul va
redeveni școală, apoi iarăși locuință. Între 1787-1788 s-a clădit o nouă casă parohială evanghelică, care
de fapt este o completare la clădirea anterioară.45
La 1781 se termină construcţia Bisericii Romano-catolice de pe Strada Mihai Viteazu de azi, în
stil baroc târziu. Construcția a fost inaugurată la 12 iulie când s-a instalat globul de pe turla bisericii. În
anul următor, la 1782, locuitorii de confesiune catolică au clădit, mai jos de biserică, o școală și au
angajat un învățător. Clădirea adăpostește astăzi clasele I-V ale gimnaziului Virgil Onițiu.46
12. Reghinul săsesc, Reghinul unguresc și Iernuțeni pe Ridicarea topografică iosefină (1763-1787)
Potrivit istoriografiei Reghinul se întindea atunci în partea de sud-vest până unde se află
Biserica romano-catolică, iar nucleul său cuprindea străzile de azi: Călărași, Apalinei până la
45
Ibidem.
Page 23
23 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
intersecția cu Strada Morii, Strada Mihai Viteazu până la nr. 48, Piața Petru Maior, Strada Republicii,
Stadionului, Toamnei și Subcetate. Spre nord cuprindea Pârâul Rozelor. Această arie cuprindea și
cimitirul evanghelic de pe strada Toamnei, străzile Pandurilor și Ion Creangă, unde erau multe ateliere
de tăbăcărie, până la Pârâul Rozelor. Strada Spitalului a fost creată relativ târziu și s-a numit Strada
Nouă, iar în perioada interbelică Strada Averescu. În 1918 avea 18 numere de casă, din care 6 erau
grădini și urca din Piața Petru Maior spre liziera Pădurii Rotunde.47
De remarcat pe Prima ridicare topografică militară, Ridicarea Iosefină din anii 1763-1787, este
că în piața centrală nu mai apare reprezentată Capela Sfântul Gheorghe, deci fusese deja demolată, în
schimb apar o serie de alte construcții a căror funcțiune nu o cunoaștem.
13. Apalina pe Ridicarea topografică iosefină (1763-1787)
La 12 martie 1762 Guberniul confirmă independența judiciară a Reghinului față de comitat.
Acesta nu se mai amestecă în magistratură, Reghinul corespondând direct cu Guberniul. Un alt decret,
din 12 decembrie 1762 stabilește inclusiv ordinea ierarhică de apel în instanță. Diferendele dintre
reghineni se judecau la magistratura locală, iar în caz de apel, prima întmpinare se făcea la
46
Ibidem, p. 124. 47
Ibidem, pp. 124-125.
Page 24
24 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
magistratura din Bistrița, a doua la Universitate, iar a treia la Guberniu.48
În anul 1784 se face o nouă
împărțire administrativ-teritorială, când au fost stabilite 11 comitate pentru Transilvania. S-a contopit
zona Bistriței cu zona Reghinului, cu părți din Cluj, Dăbâca și Turda, formând comitatul Mureș-Turda.
În ceea ce privește ocupațiile reghinenilor, din Conscripția breslelor din anul 1749 reiese
numărul mare al acestora: 17. Breasla cea mai mare a fost cea a tăbăcarilor, care avea 36 de maiștri,
urmată de breasla cizmarilor cu 34 de maiștri, dogarii cu 30, pantofarii cu 17. Mai sunt consemnate
breasla olarilor cu 15 maiștri, țesătorii cu 12, frânghierii cu 9, măcelarii cu 8, croitorii cu 6, săpunarii
cu 4 ș.a. Unele dintre aceste bresle se vor dizolva cu timpul, așa cum s-a petrecut cu olarii.49
Șe știe că
breslele purtau o permanentă dispută cu meseriașii neasociați, care erau numiți fuscher-i, dar și cu
breslașii din alte localități. Fuscher-ii erau ținuți într-o evidență nominală și urmăriți prin toate
mijloacele de care dispunea brealsa, aflați în afara localității. Respectarea riguroasă a prescripțiilor
statutare, mai ales în ceea ce privea străinii, sunt urmărite mai ales cu ocazia târgurilor, prin așa-zisa
„libertate de târg” (germ. Marktfreiheit), un mijloc pentru înlăturarea sau delimitarea activității
meșteșugărești și comerciale străine. Cu ocazia marilor târguri, străinii erau adesea opriți la punctele de
vamă și întârziați până la spartul târgului. La Reghin astfel de puncte au fost la capătul Străzii Călărași,
și la intrarea dinspre Breaza, cam în dreptul străzii Liliacului. Aici, strada Mihai Viteazul era tăiată de
Pârâul Temniței peste care era un pod de lemn (care apare reprezentat și în Ridicarea Topografică
Iosefină). La capătul podului era punctul de vamă. Aceste puncte de control triau negustorii din alte
părți, îi întârziau sau îi vămuiau. Astfel, se aduceau venituri substanțiale pentru administrația târgului,
dar și pentru meseriașii breslelor din Reghin. În timp, primul segement al Străzii Mihai Viteazul de azi
s-a prelungit cu fosta Stradă a crucii, până la biserica Romano-catolică, iar de aici cu fosta Stradă a
Magazinului până la ieșire, spre Breaza. Punctul de vamă a fost mutat după necesități și extinderea
târgului.50
Totuși, frământările economice, sociale și politice au făcut ca o localitate mică, ca Reghinul,
pentru a rezista greutăților, să practice și agricultura până spre secolul XIX, activități ce acopereau
nevoile casnice. Se cultivau cereale, dar mai ales vița de vie. În 1720 se fabricau deja băuturi spirtoase
pe bază de vin și din cereale. În acest an funcționau 37 de cazane de spirt și 6 case de bere.51
Conservatorismul, anumite obiceiuri ale pământului, au făcut ca în agricultură se domine
tradiția în detrimentul necunoscutului, care era privit cu neîncredere. Așa s-a întâmplat și cu cultura
48
Ibidem, pp. 127-128. 49
Ibidem, pp. 131-132. 50
Ibidem, pp. 133-134. 51
Ibidem, pp. 138-139.
Page 25
25 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
porumbului și a cartofului. Abia pe la 1750 cultura porumbului a luat locul ovăzului și a meiului, și în
nici o jumătate de secol porumbul a devenit principala materie primă în distilarea rachiului.52
Reghinul își avea pământurile pe domeniul crăiesc, ca o insulă între domeniile proprietăților
nobiliare ce stăpâneau ținutul: groful Kemény de la Brâncovenești stăpânea pământurile din părțile de
nord ale Reghinului, groful Bornemisza administra Domeniul Gurghiului și Apalina la est, groful
Banffy avea pământurile la sud de Reghin. Aici mai erau și pământuri ale contelui Teleki de Herina,
Macskasi de Macicaș și Huszár de Apalina. Între acești mari proprietari de pământuri și comunitatea
din Reghin au fost în permanent dispute, sașii continuând să-și apere proprietatea funciară și încerând
să-și mențină privilegiile acordate de coroana maghiară, încă de la colonizare.
Abia începând cu secolul al XIX-lea structura etnică a început să se diversifice, cu mari accente
după Primul Război Mondial, când au fost mari colonizări în această zonă.53
La 1811 comunitatea românilor din Reghin va începe construirea Bisericii Greco-catolice pe un
teren cumpărat cu un an mai devreme. Construcţia se va termina în anul 1818.
14. Reghinul săsesc, Reghinul unguresc și Iernuțeni pe Ridicarea topografică franciscană (1806-1869)
În contextul războiaielor napoleoniene și a anilor grei de foamete (1813-1817) din Transilvania,
pe care i-a resimțit și Reghinul, s-a impus găsirea unor noi forme menite să îmbunătățească condițiile
de trai. După acest flagel s-a impus cultura cartofului, care a luat în mare parte locul cânepii, ceea ce a
52
Ibidem, p. 141. 53
Ibidem, p. 140.
Page 26
26 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
însemnat decăderea breslei funarilor. La 1814 este semnalată însămânţarea pentru prima dată a
cartofului, în hotarul Reghinului.54
La 1817 împăratul Austriei, Francisc I face o călătorie în Transilvania, primit cu simpatie și
mult fast. Profitând de vizita împăratului, Primăria Reghinului înaintează rugămintea pentru acordarea
dreptului de oraș regesc, dar pețitia este refuzată.
15. Apalina pe Ridicarea topografică franciscană (1806-1869)
În orașele mari apar casele de muncă, în timp ce producția meșteșugărească a continuat să se
desfășoare, în cea mai mare partem în cadrul breslelor, care cu toate că s-au manifestat împotriva
oricăror înnoiri privitoare la organizarea și lărgirea producției, dându-se o luptă permanentă împotriva
intrării în brealsă a negustorilor liberi, a fuscher-ilor, după răspândirea mașinilor de tors și scărmănat,
apar în domeniul textilelor și primele manufacturi.55
Astfel după 1800, cresc tot mai mult greutățile
privind menținerea ordinii de breaslă, învechită, depășită care face față tot mai greu concurenței venite
dinspre manufacturiile din împrejurimi, mai ales de la Gurghiu unde sunt deschise primele fabrici
(Fabrica de hârtie și cartoane, și Fabrica de porțelan)56
.
54
Ibidem, p. 154. 55
Ibidem, p. 146. 56
Ibidem, p. 149.
Page 27
27 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Negustorii armeni și evrei, pe care nu-i interesa activitatea de breaslă, au început să devină tot
mai puternici, fiind responsabili cu mai multe activități, de aprovizionare și producție, nefiindu-le
limitată activitatea, astfel că numărul de fuscher-i a crescut într-atât încât breslele nu-i mai puteau
controla.57
Pe la 1810 apar și angrosiștii, negustori care vindeau o gamă largă de produse și care se
stabilesc în Reghin. Un exemplu este familia Bardoși, de origine macedo-română, negustori veniți din
Istria.
Negustorii Marinovici, Bardoși și Munteanu au cumpărat cu mare greutate de la un sa un teren
la marginea târgului pentru construirea unei biserici românești. p. 151. Construcția Bisericii Sfânta
treime s-a făcut între 1811-1818, pe strada Nicolae Bălcescu, fost Strada Bisericii Române, cu sprijinul
comunității românești. Pe lângă această biserică unită, s-a construit la 1836 un locaș de școală, clădire
ce a fost demolată în anul 1999. În locul acestuia s-a construit casa Maria II, un așezământ social și de
ocrotire.
După trecerea crizei din 1825, viața economică din Transilvania s-a mai înviorat, exportul de
vite, vin, produse miniere, cherestea și sare fiind valorificate pe piețele din Ungaria și Austria. Astfel,
pe Mureș coborau anual, până la 12000 de plute spre Arad și Ungaria, multe fiind chiar din Reghin.58
În curând comerțul cu alcool distilat și lemne a devenit ocupația principală pentru Reghin.
Prosperitatea așezării a fost susținută de comerțul cu lemne, care se făcea cu plutele pe Mureș
care ajungeau până în Ungaria. La început, plutăritul pe Mureș se făcea de către cei din Reghinul
unguresc, care cumpărau bușteni și scânduri din Remeta și le transportau până la Lipova. Plutăritul pe
Mureș era totuși foarte dificil, depinzând de anotimp și de debitul de apă. Acum sunt amintiți marii
comercianți: Toma, Schobel, Wagner, care i-au adus într-un final la faliment pe negustorii mici de
lemne din Reghinul unguresc.59
Tot în secolul al XIX-lea s-a încercat și amenajarea pâraielor din Reghin, care a fost realizată
însă abia pe vremea primarului Johann Birtler, după 1857. Până atunci, pâraielie ce străbăteau târgul
curgeau în voie, colectând aluviuni, dar și reziduurile tăbăcarilor, măcelarilor, săpunarilor și ale altor
bresle.
Pârâul Săpunarilor, dinspre strada Apalinei curgea de pe strada Horea de azi (fosta Strada
Lupului), tăind apoi Strada Mihai Viteazu, pe segmentul fostei Străzi a Magazinului. Traseul continua
pe Strada Teilor (fosta Strada Căpitanului), de unde cobora spre Strada Apalinei pe care o tăia în zona
intersecției cu Strada Abatorului (germ. Eisgasse) și se vărsa în Canalul Morii.60
57
Ibidem, p. 150. 58
Ibidem, p. 146. 59
Ibidem, pp. 152-153. 60
Ibidem, p. 157.
Page 28
28 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Pârâul Temniței curgea dinspre partea de sud a Pădurii Rotunde, trecea peste Strada Medie
peste care era aruncat Podul Temniței și se scurgea pe Strada Capelei de jos. Pârâul are și astăzi același
traseu, însă a fost canalizat pe sub Strada Mihai Viteazu, spre Cartierul Libertății și Canalul morii.
Pârâul Școlii cobora din direcția Străzii Spitalului de azi, tăia Piața Petru Maior și se scurgea pe
Strada Sării de azi, spre Strada Morii de jos și de aici probabil se vărsa în Pârâul Rozelor. Acest pârâu
ce curgea pe lângă Școala de fete de pe fosta Stradă a Rațelor a fost asanat în timp și cu vremea a
dispărut completă, rămânând doar un terasament înalt, în dreptul Tribunalului de azi, ce separă Piața
Petru Maior de Strada Sării și Strada Gării.
Pârâul Rozelor este cel mai cunoscut dintre toate, fiind cel ce desparte cele două localități
istorice: Reghinul săsesc de Reghinul unguresc. Pârâul coboară din spatele Pădurii Rotunde, având un
traseu pe care-l respectă și azi. După ce forma granița dintre cele două localități, tăia Strada Toamnei
în două segmente de uliță (Strada Rozmarinului și Strada Rațelor), separa Strada Sării de Strada Gării
de azi și se vărsa în Canalul Morii. Prâul a fost un mare colector de reziduuri ale atelierelor de
tăbăcărie, mai ales în zona Ion Creangă de azi (fosta Strada Cojocarilor) și de la abatoarele de pe
Strada Licurici de azi (fostă Măcelarilor).
La 1808 localitatea cumpăra moara orașului de la groful Teleki pentru 50000 de guldeni, care
intră în proprietatea Reghinului la 27 februarie 1809. Aceasta se afla undeva la intersecția de jos a
Străzilor Rândunelelor, Sării și Toamnei de azi.
Tot în acest deceniu se iau și alte măsuri cetățenești: la 1803 este desființată jurisdicția
clericală, aceasta trecând în atribuția juraților comunali, la 1809 se introduce obligatoriu vaccinul
antivariolic, iar fiecare botez trebuia anunțat și înregistrat și în documentele laice. Din acest moment
exista o foarte precisă evidență a populației.61
Astfel, se știe că în 1844 Reghinul săsesc era târg cu cca.
5000 de locuitori.
În plus, la 1811 este transferat la Reghin Spitalul Regimentului din localitatea Petelea, amplasat
pe Strada Magazinului de azi. Spitalul avea 4 saloane ce puteau găzdui 100 de bolnavi, care erau tratați
din bugetul spitalului alcătuit din contribuție publică. Întâi a fost construită o magazie pentru provizii
și o bucătărie a spitalului: grâu, orz, fructe și fân pentru garnizoană. Așternutul spitalului era adus de
pe sate, iar celelalte lucruri se procurau de la populația Reghinului. La 1817 însă este semnalat un
incendiu în curtea spitalului, când a ars două magazii cu provizii.62
Un alt incendiu este menționat și la 23 ianuarie 1822, când a ars Hanul pieței, fiind distrusă
partea superioară.
În anul 1818 se pavează primul trotuar cu piatră de Mureş.
61
Ibidem, p. 159.
Page 29
29 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Lucrări se fac în anul 1822 și la Biserica evanghelică, unde se ridică un nou altar.63
La 1831 este construită o nouă școală de fete cu două clase pe fosta Stradă a Școlii, lângă
biserică pe Strada Călăraşilor de azi la nr.1, care a fost și etajată în 1861. Vechea clădire a școlii de pe
Strada Rațelor a fost vândută, la 25 februarie 1832, maistrului tâmplar Elsen, pentru suma de 1600 de
florini.
Pentru ca la 1838 să se construiască și o școală elementară în Reghinul unguresc, pe lângă
școala veche românească.
În această perioadă a fost construită și Casa de bal, de pe Strada Republicii de azi, iar la 1839
este instituit un serviciu de poliție, condus de către un magistru, un adjunct și un secretar.
Așadar, în câteva decenii Reginul a trecut prin bunăstare, sărăcie, apoi înviorare și prosperitate,
pentru ca toate să se prăbușească la 1848.
La 1 noiembrie 1848, după abandonarea de către Regimentul de grăniceri II Năsăud a târgului,
trupele secuiești scăpate de sub controlul autorităților au pătruns în Reghin, arzând casele, jefuind
prăvăliile și vârsându-și furia asupra celor rămași. Limbile de foc au cuprins careul pieței, extinzându-
se de acolo și pe străzile învecinate. Astfel, la 2 noiembrie este incendiată și biserica parohială.
Apoi au venit sătenii din împrejurimi să golească ce a mai rămas. În zilele de 3 și 4 noiembrie,
se vedeau pe drumurile ce ieșeau din oraș șiruri de căruțe încărcate cu lucruri prădate din Reghin. La
Turda, multă vreme se puteau cumpăra de la târg lucruri prădate de aici: vite, miere, pânzeturi,
îmbrăcăminte, vin și chiar cărți.64
Și conacele nobililor din apropiere au fost jefuite, baronul Bornemisza din Apalina fiind un
cunoscut austrofil.65
Incendiul, apoi jaful și distrugerile, au lăsat, în primăvara lui 1849 o așezare părăsită, acoperită
de moloz și cenușă, un peisaj dezolant. Au fost puse la pămnt toate instituțiile publice, bisericile, mai
puțin cea romano-catolică și biserica de lemn din Reghinul unguresc, aflate mai departe de centrul
târgului.66
Au fost distruse 397 de case, au murit peste 80 de localnici, valoarea pagubelor ridicându-se
la 1.582.858 florini.
Războiul civil de la 1848 s-a sfârșit cu înfrângerea revoluționarilor maghiari, în Transilvania
fiind reinstalați guvernatori imperiali ceea ce a însemnat debutul regimului absolutist. Împăratul trimite
trupe în toate orașele pentru a împiedica izbucnirea altor conflicte. Astfel, la 14 decembrie 1849
62
Ibidem, pp. 159-160. 63
Ibidem, p. 161. 64
Ibidem, p. 215. 65
Ibidem, p. 210. 66
Ibidem, p. 216.
Page 30
30 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
sosește și la Reghin Regimentul de grănieri de la Năsăud, unde a rămas mai bine de un an. La
recensământul din 1850 Reghinul avea 954 de case în care locuiau 4881 persoane67
.
Pentru refacerea târgului s-a primit sprijin guvernamental. În anul 1850 primăria aprimit de la
stat un împrumut de 210.000 florini. Banii au fost daţi populaţiei pe 50 de ani.
Pe amplasamentul vechilor locuințe ce înconjurau Piața Mare au fost construite case noi,
trainice, din cărămidă și lemn, acoperite cu țiglă. Foarte multe dintre clădirile de azi din piață datează
din această perioadă a sfârșitului de secol XIX. Clădirea Hotelului a fost construită la 1862, la fel și
reconstrucția și etajarea școlii mici de lângă Biserica Evanghelică, ce găzduiește azi clasele primare ale
Gimnaziului Augustin Maior.
16. Gimnaziul Augustin Maior de azi, fostul Gimnaziu Evanghelic
După 1860 s-au reconstruit casele și de pe Strada Mihai Eminescu de azi, alături de atelierele
de tăbăcărie de pe fosta Stradă a Cojocarilor și Strada Coșbuc de azi, ce urca din piață spre cimitirul
românesc și Pădurea Rotundă.
A fost deschisă și o nouă stradă, ce pornea din piață spre Pădurea Rotundă, numită Strada
Nouă, Strada Spitalului de azi.
S-au refăcut case și pe drumul dinspre Breaza până în Reghinul unguresc, azi DN16, sau pe
segmentul Strada Magazinului până în dreptul Bisericii Romano-catolice, de unde începea Strada
Crucii. S-a refăcut și strada cea mai afectată, porțiunea de la Podul Temniței până la intrarea în piață,
67
Ibidem, p. 254.
Page 31
31 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
la intersecție cu Strada Republicii (Strada Medie) lângă hotel. Zona pieței dar și străzile Medie, Sării,
Bisericii au fost amenajate cu piatră de Mureș68
.
17. Reghinul săsesc, Reghinul unguresc și Iernuțeni pe A treia ridicare topografică militară (1869-1887)
Afectate au fost și Strada Republicii de azi, care la 1924 avea 32 de numere de casă, fiind o
importantă arteră spre Târgu-Mureș și părțile de jos ale orașului.
Se termină cu piața din fața Bisericii
Evanghelice (germ. Kirchhofplatz). Azi aici se află
Monumentul Viorilor. Pe această stradă s-au construit
case noi, casa preotului, o școală de fete la nr. 15 și o
grădiniță alături. A fost amenajat trotuarul străzii din
scânduri de stejar și fag, apoi pavat cu piatră de râu.69
Au fost remediate și stricăciunile din jurul
bisericii, la care au început lucrările de refacere ce s-au
finalizat 17 ani mai târziu.
Pe Strada Sării, la nr. 8 se afla Societatea
fântânii și fântâna publică, iar la nr. 10 Institutul de
Credit și Economii Mureșana.
18. Fântâna publică din piața mare
68
Ibidem, p. 257. 69
Ibidem, p. 258.
Page 32
32 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Fântâni publice au mai fost în piața mare în dreptul Cinematografului Patria de mai târziu, la intrarea
în cartierul Mihai Viteazu de azi și pe Strada Toamnei de azi.
La intersecția Străzilor Sării și Școlii exista o casă privată închiriată de comunitatea evreiască,
în care se țineau întruniri și rugăciuni până în 1863 când casa a fost cumpărată de evrei. Comunitatea
de numai 77 membri în 1850 au construit o casă de rugăciune, strângând 2165 florini pentru prima
sinagogă din localitate. S-a mai construit o casă de rugăciune pe Strada Sării în prelungire spre Canalul
Morii, o școală evreiască pe Strada Coșbuc de azi la nr. 7 și un cimitir la liziera Pădurii Rotunde pe
Strada Cerbului de azi.70
În 1882 evreii au ajuns la un număr de 1341 în Reghin, iar la 1930 erau 1556.
19. Apalina pe A treia ridicare topografică militară (1869-1887)
Împrumutul a impulsionat și viața economică, agricolă și industrială. După 1850 se produc
schimbări în cultivarea pământului, s-a desființat păstoritul, iar la 1857 se folosea deja mașina de
semănat și grebla trasă de cai pentru fânațe, accentuându-se și cultivarea viței de vie. Prelucrarea
lemnului în cherestea, parchet, mobilă, butoaie, căruțe ia avânt, produsele fiind vândute în diferite
târguri sau exportate în Ungaria și Turcia.71
În comparaţie cu alte state mari europene, ca Anglia, Germania sau Franţa, care la sfârşitul
70
Ibidem, p. 257. 71
Ibidem, p. 260.
Page 33
33 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
secolului al XIX-lea şi începultul secolului al XX-lea dispuneau de o reţea diversificate de canale, căi
ferate şi drumuri, plus râuri navigabile care-şi aveau vărsarea pe propriul teritoriu, Austro-Ungaria
părea mai puţin favorizată din acest punct de vedere. Totuşi, situarea în interiorul continentului,
bogăţia de materii prime şi industriale au făcut din acesta unul dintre cele mai puternice state ale lumii
moderne. Începând cu anul 1860 Austria (după 1867 Austro-Ungaria), a încheiat mai multe tratate
comerciale, a reformat sistemul vamal şi al comerţului interior, s-au reorganizat camerele de comerţ şi
industrie, ceea ce a dus la un avânt puternic al economiei. Comerţul interior din Austro-Ungaria a fost
favorizat şi de uniunile vamale şi comerciale încheiate la 1878 între cele două părţi ale Imperiului, prin
care nici unul dintre cele două state n-avea dreptul să împovăreze cu taxe de import, export sau de
tranzit mărfurile intrate dintr-o parte în alta.72
Statul austriac, în prima jumătate a secolului al XIX-lea dezvoltă printre altele şi plutăritul. În
această perioadă au început să ia fiinţă unele asociaţii, transportul fiind concesionat particularilor
dornici în obţinerea de câştig adus pe apele Mureşului. Societatea de plutărit a fost, în ceea ce priveşte
răspândirea şi cuprinderea afacerii, de departe cea mai importantă din Reghinul Săsesc, situaţie
favorizată în primul rând de poziţia favorabilă a localităţii pe valea Mureşului, râu pe care veneau
plutele din munţii Călimanului.73
20. Plute pe Mureș și podul de lemn
Comerţul cu lemnul şi cu plutele a fost una din cele mai importante activităţi desfăşurate de
locuitorii vechiului Reghin, cu încercări timide chiar de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. În anul 1853
mai mulţi negustori cu plute din Reghinul Săsesc s-au asociat într-o societate, dar pentru că lipsea
coeziunea şi o anumită conducere, în anul 1855 mai mulţi membri au ieşit din această „companie” şi
împreună cu lipovenii au întemeiat „Compania de plutărit Wermescher”, care includea și membri
lipoveni. Locuitorii Reghinul au constituit însă separat, „Prima Societate de plutărit din Reghinul
72
Dorin-Ioan Rus, „Din activitatea Societăţii de plutărit din Reghinul-Săsesc (1853-1908)”, în Revista Bistriţei,
vol XV, 2000, Bistriţa, pp. 91-95; http://tinutulreghinului.ro/din-activitatea-societatii-de-plutarit-din-reghinul-
sasesc-1853-1908-2/, accesat la 10.11.2016. 73
Ibidem.
Page 34
34 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Săsesc” care, nemaidorind să practice sistemul foarte dezavantajos de arendare de până atunci, a
început să achiziţioneze aşa-numitele proprietăţi ale composesoratelor nobiliare, astfel încât Societatea
avea la cumpăna veacului o posesiune de pădure de 45000 jugăre cadastrale, adică 25650 ha.74
Plutăritul pe Mureş începea la Suseni, lângă Gheorgheni. La 1871 geologul Halbrich constata
că apele Mureşului sunt în continuă scădere, primejduind tot mai mult comerţul cu lemne. De aceea, la
începutul secolului al XX-lea începeau mai de jos, la Topliţa. Dintre membri, unii aveau sarcina
conducerii şi supravegherii muncii acelor echipe compuse din 10-20 de români din satele
înconjurătoare, care lucrau la păduri. Alţi membri realizau transportul lemnului până pe malul
Mureşului, unde era stivuit şi în primăvară legat de plute. Lemnele destinate plutăritului se stivuiau
lângă râu, cu partea mai groasă în jos. Stinele se făceau aşa ca să rămână 12 m. până la malul râului,
pentru construirea plutei, care era lăsată în apă atunci când starea vremii o permitea. Plutele Societăţii
erau conduse de trei serii de plutaşi. Pe plută se aflau doi oameni, cârmacil (în faţă) şi hătaşul (în
spate); primul primea 2/3, al doilea 1/3 din preţul plutăritului. Ei veneau de la Gheorgheni până la
Reghin, unde proprietarii îşi vindeau plutele, respectiv plutaşii erau plătiţi şi se întorceau, pentru a face
un alt transport. Din Reghinul Săsesc în jos plutele erau date la întreprinzători care se obligau să le
ducă împreună cu ajutoarele lor până la Sânpaul. De aici încărcăturile erau duse prin aşa-numiţii
plutaşi lipoveni, la locul stabilit, la Arad, mai târziu la Lipova şi apoi la Zam.75
O călătorie cu pluta prin munţi până la Reghinul Săsesc dura, în funcţie de nivelul apei, 4 până
la 5 zile, de multe ori doar 3 zile. De aici mai departe, din cauza căderilor mici şi a numeroaselor cotiri
ale râului, de la 10 la 14 zile. Plutăritul era periclitat, până la începerea activităţii societăţii de
regularizare a râului Mureş, de existenţa a numeroase stânci, sălcii, mori de apă. Periculoase erau şi
digurile, cum a fost de exemplu „digul evreiesc” de lângă Târgu-Mureş, unde la 1852 au murit mai
mult de 20 de oameni. Pentru a înlătura aceste pericole, a fost întemeiată în 1867 la iniţiativa
„Societăţii de plutărit din Reghinul Săsesc”, „Societatea autorizată de regularizare a albiei Mureşului
de la Topliţa şi Deda”. Domeniul său de acţiune s-a extins la 1877 când s-a contopit cu „Societatea
pentru promovarea plutăritului pe Mureş”, nou înfiinţată la Tg-Mureş, care şi-a propus să regularizeze
albia Mureşului de la Gheorgheni până la Zam. Erau necesare mari spargeri de albie. Digurile trebuiau
reconstruite, posesorii de punţi trebuiau să-şi întindă funciile la o înălţime care să permită trecerea
plutelor pe sub ele, iar posesorilor de mori li s-a interzis să mai ancoreze bărcile pe cursul principal.76
Societatea a arendat de la stat, la 1880, tăietoare de la Ierbuş, de pe malul stâng al Mureşului. În
1894 s-a ridicat o tăietorie proprie la Reghinul Săsesc şi deja, pe lângă lemnul rotund mai era vândut şi
74
Ibidem. 75
Ibidem. 76
Ibidem.
Page 35
35 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
lemnul tăiat. În afară de aceasta, Societatea mai lucra în Arad cu tăietoarea firmei Walder & Sohn şi în
regie proprie cu una la Pecica.77
În 1894 Societatea a participat la expoziţia universală de la Antwerpen, la expoziţia
„Mileniului” de la Budapesta, din 1896, unde a fost medaliată cu aur. În 1900 a fost trimisă la
expoziţia universală de la Paris.78
Până la lichidarea ei, societatea a amenajat mari depozite de lemne la Gurghiu și Ierbuș și a
construit un canal ce intra prin curtea Intreprinderii de Prelucrare a Lemnului – Amis de azi, canal ce a
fost abandonat în timp și colmatat de deșeuri.
În 1895 aceeași societate construiește o fabrică de cherestea pe terenul Societății comerciale
IRUM de azi, ce avea să devină cunoscuta Foresta română, mai ales în perioada interbelică.
În ciuda situaţiei bune din afaceri, în 1907, s-a terminat construcţia căii ferate Deda-Reghin,
care devenea deja un concurent foarte serios pentru transportul pe apă. La 1908, prin hotărâre unanimă
a fost desfiinţată „Prima Societate de comerţ cu plute din Reghinul Săsesc”. Materialul lemnos,
proprietăţile mobile şi imobile au fost vândute.79
La mijlocul secolului al XIX-lea, a crescut și numărul meseriilor și a meseriașilor. La 1857 la
Reghin erau 144 tăbăcari-pileari, cu 30 de calfe și 16 ucenici, 30 măcelari, 89 dogari-butnari, 54
cojocari, 37 tâmplari, 34 croitori, 5 pieptănari, 21 funari, 9 rotari, 10 bucătari, 15 curelari, 10 zidari, 7
săpunari, 23 căldărari, 5 strungari. În afara breslei lucrau și fuscheri: 5 tăbăcari, 1 mecanic, 2 coșari, 2
butnari, 1 armurar, 1 năsturar, 1 cuțitar, 42 fabricanți rachiu, sau maiștrii din afara breslelor care
practicau meserii noi: sticlari, coșari, strungari, ceasornicari.
La 1859 intră în vigoare un nou regulament ce lărgește instrucțiunile profesionale provizorii
emise la 1851, cu măsuri ce au amânat doar finalul breslelor, tot mai mult concurate de noile industrii,
sprijinite de stat.80
În anul 1863, la cererea adminitraţiei locale şi la propunerea Comitatului, majestatea Sa
Apostolică, prin ordinul regesc Z-336 din 15 ianuarie, ridică târgul Reginul săsesc la rangul de oraş
regesc, care iese astfel de sub conducerea Comitatului Turda şi intră direct în subordinea Guberniului,
cu drept de a avea reprezentanţi în Dietă. Momentul ridicării localităţii la rangul de oraș a fost
sărbătorit cu mari festivităţi.
Magistratura oraşului era condusă de un primar ales pe doi ani, ajutat de un vice primar şi de
consiliul magistraţilor, format din 7 persoane. Primăria mai avea un notar, un viecenotar, un arhivar,
77
Ibidem. 78
Ibidem. 79
Ibidem. 80
I. I. Costea, Reghin – destin…, p. 261.
Page 36
36 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
precum şi câţiva practicanţi cu onorariu. De primărie aparţineau şi funcţionarii care deserveau
Judecătoria: judecători, aprozi, temniceri și poliţia orășenească.
Însă Reghinul nu s-a bucurat de acest statut privilegiat decât până în anul 1867, când este din
nou subordonat Comitatului Turda81
, cu ocazia încoronării la Budapesta, la 8 iunie 1867, a împăratului
Franz Josif, ca rege al Ungariei. În urma acestui act, Ungaria a fost restaurată ca regat în granițele ei
istorice, iar Transilvania devine parte a acestuia.
La Recensământul din 1869 Reghinul avea 929 de case, din care 133 cu 1-2 etaje și 5507 de
locuitor, pentru ca la 1882 să ajungă la 8074 de locuitori.82
La 27 februarie 1872, breslele din imperiu au fost desființate. Acestea au fost înlocuite cu
asociații cooperatiste, orice persoană fiind liberă să practice mai multe meserii, în ce localitate dorește
și să aibă mai multe ateliere și magazine.
21. Expoziția națională din București, 1909
Datorită dinamismului economic, la 1888 este organizată la Reghin și o expoziție industrială
deschisă până în 7 octombrie.83
Reghinul a participat cu mari beneficii și la comerțul exterior, unele
fabrici și ateliere prezentându-se la Expozițiile de la Antwerpen din 1894, de la Budapesta din 1896, de
la Paris din 1900, de la București din 1906 și chiar la cea de la Londra din 1908.
81
Ibidem, p. 262. 82
Ibidem. 83
Ibidem, p. 278.
Page 37
37 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Dacă la 1870 erau 16 distilerii de spirt care funcționau cu aburi, curând după desființarea
breslelor, la 1895 funcţionau, în oraş deja 4 fabrici mari de spirt: Fabrica Mendel Farkas de pe Strada
Apelor, fabrica Kosch&Schobel, Fabrica Samoilă Kloss și Fabrica Krauss Johann.
În paralel, se constituie societăți ale tăbăcarilor, cojocarilor, cizmarilor, curelarilor, croitorilor,
producătorilor de trăsuri etc.
Exista chiar o fabrică de trăsuri care în 1890 a fost pusă în vânzare, dar care și-a continuat
producția până în perioada postbelică. Robert J. Depner (1876-1949) a fost unul dintre cei mai
ingenioşi fabricanţi din Reghin care în anii 1920 deţinea această fabrică, pe Strada Magazinului la nr.
5, care oferea şi servicii de lustruit, execuţie şi montaj de tapiţare de automobile. Totodată fabricantul
construia trăsuri cu coarde, sănii în cele mai moderne forme şi deţinea şi un atelier de lustruire şi
şelărie de trăsuri.
Au fost construite și alte intreprinderi, ca Fabrica de cărămidă semnalată în august 1895 la
capătul străzii Mihai Eminescu de azi, cunoscută ca Fabrica Müller și care a devenit Cartierul Müller
de mai târziu. Colonia cuprindea 15 numere de casă, în totalitate ale muncitorilor de fabrică, casa
funcționarilor și casa administrativă. Pe locul fostei fabrici abandonate după cel de-al Doilea Război
mondial fiind amplasate fermele gospodăriilor de stat.
22. Uzina electrică a Reghinului
În anii 1910-1911 se construiește Uzina electrică de pe Canalul Morii, cu două turbine de 150
CP și un baraj în amonte la 500 de metri, care a fost apoi retehnologizată prin 1985. Și Canalul Morii
se lărgește, pe firul său fiind construite mori, tăbăcării și alte ateliere.84
84
Ibidem, p. 274.
Page 38
38 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
23. Uzina electrică la 1931, detaliu
Astfel, la 1910 în Reghin erau deja 45 de comercianți cu ajutoare și o serie de meseriași liberi,85
la 1913 fiind semnalate în oraş 36 fabrici cu 1250 muncitori români, 680 saşi şi 573 muncitori
maghiari.
24. Gara Reghinului
Producția și circulația mărfurilor s-a înviorat și datorită extinderii căilor de comunicații, fie prin
modernizarea drumurilor, fie prin construcția de căi ferate.86
85
Ibidem, p. 276. 86
Ibidem, p. 278.
Page 39
39 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
După anul 1883, la 24 mai este deschis drumul Reghin-Topliţa și se construieşte calea ferată
Târgu-Mureş – Reghin – Deda – Ciceu – Braşov. La 1886 va fi amenajată și stația de tren, ce va
deveni gara căilor ferate Reghin. Legătua cu Mureș a însemnat legătura cu Războieni și de aici ieșirea
în toată Transilvania și mai departe. La 17 ianuarie 1886 este publicat primul mers al trenurilor pe
relația Reghin-Mureș-Războieni-Cluj87
, iar din 1898 și până în 1905 se construieșe calea ferată îngustă
Reghin – Lăpușna (mocănița), cu halte şi cantoane. Astfel, la început de secol XX din gara Reghin
plecau și soseau zilnic 2 trenuri cu vagoane pentru călători și 2 trenuri de marfă.
Din păcate, construcția căii ferate înguste de la Lăpușna a dus la falimentul și lichidarea
Societății de plutărit.88
25. Hotelul orășenesc la 1902
În perioada dualismului s-a îmbunătățit și organizarea teritoriului și urbanismul, alături de
zestrea edilitară.89
Se reconstruiesc și se modernizează o serie de clădiri din centrul orașului: Hotelul
cu o sală de festivități, clădirea de la nr. 55 din piața centrală cu simbolul comerțului (un basorelief al
lui Hermes), clădirea visteriei statului (1870) care mai târziu a găzduit Judecătoria de ocol.90
La 1871 a
fost construită clădirea ce găzduiește azi Biblioteca Municipală, la început sediul Asociației
meseriașilor sași. Alte clădiri de interes public au fost: Casa de credit și economii Mureșana deschisă
la 29 octombrie 1885, aflată în piaţa centrală la nr. 48, Cooperativa de Credit la 1892, Banca
87
Ibidem, p. 279. 88
Ibidem, p. 277. 89
Ibidem, pp. 272-273. 90
Ibidem, p. 273.
Page 40
40 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
industrială – comercială la 1898, aflată în piața centrală la nr. 39, Clădirea poștei de la nr. 30, precum
și sediul Gimnaziului Evanghelic, în 1893.
26. Latura de est a pieței mari
Datorită amplasării în zonă a gării, se conturează și se aglomerează și Strada Gării. În această
vreme strada avea 74 numere de casă, din care 23 parcele mai erau grădini. În apropiere, la nr. 66 se
deschide și hotelul lui Friedmann Josef. Strada se va completa cu alte construcții în perioada
interbelică.
Și viața culturală primește un avânt în această perioadă. La
1870 funcționa la Reghin o tipografie, pentru ca la 1872 să fie
menționate deja două, cea a lui Karl Schebesch și cea a lui Rudolf
Burghardt.91
La 1874 apare primul ziar din Reghin, Szászrégen
Havasalja, iar la 1894, Sächsisch – Regener Wochenblatt (Foaia
săptămânală a Reghinului săsesc). Tot în această perioadă, la 1874 se
constituie Despărţământul XVII Reghin al Astrei.
În ceea ce privește edificiile de cult, acestea se înmulțesc
considerabil. La 1890, pe segmentul istoric Strada Crucii nr. 7, azi
strada Mihai Viteazu nr. 51, s-a construit Biserica reformată după
planurile arhitectului Alpar Ignac, care cinci ani mai târziu, la 1895
proiectează și Biserica reformată din Iernuțeni. 27. Biserica reformată
91
Ibidem, p. 272.
Page 41
41 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
28. Latura de nord a pieței mari, cu biserica românească ridicată la 1912 și palatul poștei
La 12 septembrie 1912 a fost sfințită și Biserica ordodoxă din piața centrală, azi Piața Petru
Maior nr. 27, cu hramul Înălțarea Domnului. Planul construcției a fost realizat de Gustav Wagner, iar
edificiul a fost ridicat de inginerul Ferenczi Béla. Inițial a avut formă simplistă, cu turn patrulater, dar a
fost extinsă în 1990 prin adăugarea absidelor laterale. La început acoperită cu eternit, după o grindină
din 1955 care a deteriorat acoperișul, biserica a primit o învelitoare din tablă zincată.
29. Parcul orășenesc
Cu timpul crește interesul și pentru amenajări edilitare și de agrement. Sporește preocuparea
pentru pavarea străzilor cu piatră cubică sau de râu, precum și alimentarea cu apă potabilă și energie
Page 42
42 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
electrică. În anul 1898 este construită poșta și o centrală telefonică, Reghinul fiind conectat la linia
telefonică în 1902.
30. Parcul orășenesc, pavilionul debarcaderului și lacul cu bărci de agrement
Tot către sfârșitul secolului a fost amenajată, în partea de jos a orașului spre sud-est, zona de
promenadă, parte a unui ansamblu extins. Acesta includea Parcul orășenesc (germ. Promenade, magh.
Városliget), azi Parcul tineretului (fostul Parc Regina Maria în perioada interbelică și Parcul popular în
perioada comunistă), un ștrand amenajat la 1895 și abandonat după anul 1970, o școală de înot, chioșc
pentru fanfară, lac cu bărci de agrement, teren de sport și multă verdeață. Complexul de agrement
cuprindea mai multe străzi precum Strada Verii de azi (germ. Promenadegasse, magh. Sétatér utca,
fosta Stradă a Promenadei), Strada Băii de azi (germ. Schwimmschulegasse, megh. Uszoda utca, fosta
Stradă a Școlii de Înot) și Apelor de azi (germ. Maroschzele, magh. Marossor, fosta Stradă a
Mureșului), cu ieșire spre Uzina electrică.
Pentru activitățile comerciale, în această perioadă Reghinul avea mai multe piețe care
funcționau zilnic sau săptămânal. Piața Lemnelor (germ. Holzpiac, magh. Fapiac), care în perioada
interbelică s-a numit Piața principesa Ileana, apoi Piața 23 August, se situa la intrarea în Piața Mică,
zilnică, de pe strada Apelor de azi. Piața Cărbunilor (germ. Kohlenmarkt, magh. Szénpiac), care în
perioada interbelică s-a numit Piața Principele Carol, era poziționată în apropiere de uzina electrică, la
intrarea din Cartierul Unirii de azi. Piața Fânului (magh. Szénapiac), care în perioada interbelică s-a
numit Piața Victoriei, se afla pe Strada Nicolae Bălcescu de azi.
Page 43
43 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
31. Zi de târg în piața mare
Alături de aceste piețe săptămânale, a continuat organizarea târgurilor și iarmaroacelor, fie
lângă Pădurea rotundă (târgurile de vite), fie în piața centrală (bâlciurile).
32. Planul cadastral al Reghinului săsesc la 1915
Page 44
44 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Și din punct de vedere demografic se înregistrează un progres, dacă la 1870 populaţia oraşului
era de 6544 locuitori, Reghinul ajunge la 7310 locuitori la 1910.
Această evoluție este întreruptă în anul 1914 când începe Primul Război Mondial, la care
Reghinul participă în patru ani cu 1.500 combatanţi, nu fără urmări. La întoarcerea din război,
primpretorul plășii Reghin comunica Consiliului Național din Târgu Mureș că militarii întorși acasă se
ridică împotriva moșierilor, unii din aceștia fiind complet jefuiți92
.
La 30 noiembrie 1918 intră în oraş Regimentul 27 Bacău, care marchează instaurarea oficială a
conducerii româneşti. Apoi, la 1 decembrie are loc Adunarea de la Alba Iulia, unde se decretează
unirea Transilvaniei cu România, iar la 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand I și Regina Maria au fost
încoronați la Alba Iulia ca suverani ai tuturor românilor.
La scurt timp, în anul 1926 este creat Reghinul de astăzi, prin unirea localităţilor Reghinul
Săsesc şi Reghinul Unguresc, astfel încât la 1930 sunt semnalați deja 9290 de locuitori.
După instalarea noii administrații românești în oraș, Primăria și Consiliul orășenesc sunt
semnalate în sediul din piața centrală la nr. 41, alături de Poliție. Judecătoria de ocol și Cartea funciară
își desfășoară activitatea în clădirea din piața centrală de la nr. 11 (Gimnaziul Ceușianu de azi), în care
funcționa de alfel și notarul public. Poșta, telegraful și telefonul sunt instalate în sediul de azi al Poștei
din aceeași piață. Alte oficialități locale au fost Plutonul de gardă financiară de pe Strada Berăriei nr.
31, azi Strada Călărași, Perceptorul de stat din piață la nr. 25, Oficiul Silvic de stat de pe Strada Nouă
la nr. 12, Spitalul de Stat de pe Strada Schobel nr. 65, Strada Grigrescu de azi.93
Românii își aveau Școala și Liceul de stat pe Strada Medie la nr. 2, în locul Băncii Transilvania
de azi, iar Școala primară greco-catolică se afla pe Nicolae Bălcescu de azi, la nr. 11.94
Sașii aveau
Liceul și Școala primară pe Strada Bisericii la nr. 7, Școala civilă și Școala primară de fete pe strada
Hotelului la nr. 15 și grădinița la nr. 16, azi strada Republicii. Maghiarii aveau Școală medie și primară
romano-catolică pe Strada Bisericii catolice la nr. 1, azi Bujorului. Școala primară reformată era pe
Strada Dealului, la nr. 14. Evreii aveau Școală primară pe Strada Kessel la nr. 7, azi Coșbuc.
În perioada monarhiei până spre anul 1940 se fac puține modificări ce țin de urbanistica
localității, dar apar însă mai multe clădiri publice.
În 1930 este realizată clădirea Gimnaziului român Petru Maior cu sală de sport, de pe strada
Averescu de azi, la nr. 34, de la liziera Pădurii Rotunde, inaugurat la 28 iunie. În 1940 clădirea a fost
ocupată de Școala romano-catolică, azi clădirea fiind Grădinița nr. 1. Tot în 1931 va fi inaugurată
92
Ibidem, p. 288. 93
Ibidem, p. 314. 94
Ibidem, p. 315.
Page 45
45 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Școala românească cu 9 săli de clasă de pe Strada Mihai Viteazu, azi Gimnaziul Virgil Onițiu,
construită de firma Schonauer&Klosh.
Spitalul de pe Strada Averescu, azi Spitalului a fost realizat după planurile și pe cheltuiala dr.
Eugen Nicoară, constrit în 2 ani, reamenajat între 1930-1934 și extins cu noi secții în 1955-1962.95
Pe aceeași stradă a fost construit la 1939 Palatul Cultural al Despărțământului Reghin al Astrei,
azi Casa municipală de cultură, iar cinematograful de pe Strada Republicii este modernizat, care încă
din 1928 a fost dotat cu o cameră de proiecție modernă.
Tot în 1928 este reparat și modernizat Ștrandul orașului, fiind redimensionată și Școala de înot.
În plus, a fost îngrijit și Parcul Carmen Silva (Pădurea rotundă de azi) și dotat cu un vestiar pentru
Societatea de Gimnastică și Sport.
La 15 iunie 1927 Primăria a hotărât pavarea și asfaltarea unor străzi: Averescu, Sării, Gării,
Brătianu, Episcop Teutch, iar în 1928 au fost regularizate malurile Pârâul Rozelor.
Au fost amenajate din 1928 noi fântâni publice pe Strada Mihai Eminescu și Kessel și s-a
autorizat funcționarea benzinăriei din piața mare, aflată în zona Bibliotecii.
Marile construcții cu caracter industrial sunt realizate în partea de jos a orașului.
Viața economică a fost benefic susținută de instituțiile de credit și băncile locale, dintre care
unele mai vechi, altele nou înființate, au fost deosebit de active în perioada interbelică.96
Dintre cele mai vechi amintim: Banca Mureșana din piața centrală la nr. 48 era și prima
instituție de acest tip, fondată ca Institut de credit și economii, la 1886; Banca Industrială și
Comercială fondată în 1898 își păstrează sediul piață de la nr. 39; Casa de economii și credit înfințată
la 1865; sau Casa de Păstrare și Credit, înființată la 1893 cu sediul în piață la nr. 20.97
Dintre cele mai noi, menționăm Societatea Creștină de Credit din Strada Crucii nr. 2, înființată
în 1929; Casa de depunere din piața mare la nr. 28; Cerbul - Banca Populară funcționa pe Strada
Magazinului la nr. 41, azi Strada M. Viteazu nr. 105.98
Au funcționat și sucursale ale unor instituții bancare din alte localități: Cassa de Economii din
Târgu-Mureș, aflată în piață la nr. 3 sau Banca Ardeleana și Casa de Economii SA Cluj, aflată pe
Strada Medie nr. 2. În timp această clădire a fost preluată de Liceul român Flore Bogdan, apoi a
devenit tribunal, magazin de diverse produse industriale, pentru ca azi să fie sediul filialei Băncii
Transilvania.99
95
Ibidem, p. 316. 96
Ibidem, p. 326-327. 97
Ibidem. 98
Ibidem. 99
Ibidem.
Page 46
46 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Toate acestea au funcționat până pe la 1940, când multe au fost închise, sau obligate la
fuzionări și reorganizări.100
Întreaga viață economică a deceniilor trei și patru a continuat să fie dominată de întreprinderile
mici și mijlocii orientate către exploatarea și prelucrarea lemnului, fiind semnalate 65 de intreprinderi
și ateliere. Fabrica Foresta a fost modernizată, extinsă și dotată cu utilaje acționate electric, având 608
salariați, care produceau în serie uși și ferestre pentru tot regatul. Prin 1926 apare fabrica de
industrializare a lemnului de pe Strada Râului unde funcționează azi Agromec. Pe malul stng al
Mureșului, pe actualul amplasament al Remex, se deschide o fabrică de prelucrarea buștenilor de
rezonanță, producând cherestea dar și subansambluri pentru instrumente muzicale, în special capace
pentru viori, voloncele și contrabasuri. Din 1932 își schimbă profilul, numindu-se SA. Nautica,
producând în unele perioade și schiuri masive din frasin, rachete de tenis, bețe de schiuri. După 1940
fabrica se închide.101
Atelierele de pielărie și tăbăcăriile își păstrează amplasarea pe Strada Cojocarilor, Strada
Laterală (Gh. Doja de azi), pe firul Pârâul Rozelor.
Cunoaște o oarecare dezvoltare și industria ușoară, fiind semnalate dărăcitoare de lână, fabrici
de ulei, mezeluri și brânzeturi, ca cea de pe Strada Dedradului.102
Fabrica Mendel Farkas și Fii a continuat să producă
spirt în sediul de pe strada Apelor la nr. 4, cu 55 de salariați.
Existau și 7 mori, între care s-a impus moara Schwartz
Mendel cu o capacitate de 7000 de tone anual, prima moară
automată. Pe Strada Apalina la nr. 41 funcționa moara
orășenească cu acționare mixtă – mecanică și cu apă.
În industria construcțiilor trebuie menționată
activitatea Fabricii de cărămizi Müller de la capătul Străzii
Mihai Eminescu, o fabrică de țigle și lespezi de ciment, țevi
de beton și inele de fântâni pe Strada Gării.
Alături de acestea se practica și mica industrie, în
atelierele de producători de trăsuri, strungari, mecanici,
lăcătuși, tinichigerii, sobari, pălărieri. 33. Stema Reghinului la 1934
La 1934 apare noua stemă a oraşului, care își păstrează forma de scut, dar își schimbă
simbolurile. Apa râului Mureșul este reprezentată la bază, pe care un plutaș își duce lemnele stivuite,
100
Ibidem. 101
Ibidem, pp. 319-320. 102
Ibidem, p. 321.
Page 47
47 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
ajutându-se de o vâslă de adâncime. În partea superioară se află un turn stilizat cu trei creneluri și 5
ferestre.
Din nou, acest deceniu este marcat de schimbări drastice în administrație, la 30 august 1940,
Reghinul intrând sub administraţie maghiară. S-a trecut urgent la denominalizarea străzilor,
majoritatea primindu-și numele anterioare, iar străzile noi, nume sonore: Teleki Pál, Petöfi, Hitler,
Horthy, Mussolini etc.103
34. Reghin și Iernuțeni pe ridicarea topografică din 1941
Este o perioadă sumbră, în care evreii orașului sunt ghetoizați în Colonia Müller, fosta fabrică
de cărămidă de pe Strada Mihai Eminescu de azi, unde au stat închise cca. 4000 de suflete. În anul
1944, la 13 mai, 3149 evrei din ghetou au fost transportaţi spre o destinaţie necunoscută, de unde au
luat drumul lagărelor naziste de exterminare. În anul 2002 în Reghin trăiau mai puțin de 5 evrei.104
Războiul a pus capăt prosperității și ascensiunii înregistrate în perioada antebelică, din cauza
situației extrem de grele, fiind închise majoritatea fabricilor și prăvăliilor, care intră în faliment. În
plus, la 1944 trupele nemților în retragere au bombardat sau incendiat fabricile de cherestea, atelierele
mari, uzina electrică și podurile de peste Mureș.
103
Ibidem, p. 330. 104
Ibidem, p. 332.
Page 48
48 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
35. Apalina pe ridicarea topografică din 1941
În seara zilei de 29 septembrie 1944 prima divizie de soldați ruși intră în oraș pentru „eliberarea
României”, urmând săptămâni de jafuri, devastări și haos.105
După instaurarea administrației sovietice, sașii, socotiți colaboraționiști și simpatizanți ai
amatei germane, au fost obligați peste noapte să părăsească orașul: casele părăsite sunt jefuite,
locuințele erau ocupate la întâmplare de către noii veniți din mediul rural sau de la marginea orașului.
Apoi, din martie 1945 a urmat o colonizare forțată și controlată, fiind aduse familii sărace și mutate în
casele părăsite.106
Străzile sunt din nou rebotezate: Karl Marx, Stalin, Stalingrad, Lenin, Ana Pauker, Molotov
etc.107
105
Ibidem, p. 334. 106
Ibidem, p. 338. 107
Ibidem, p. 340.
Page 49
49 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
La 11 iunie 1948 au fost naţionalizate toate intreprinderile mari din oraş (Nautica, Foresta
Română, Transilvania, Mara şi Vulturul (tăbăcărie), dar și micile prăvălii, cabinete, farmacii etc, iar la
1459 se organizează Gospodăriile Agricole Colective, dispărând proprietatea privată în agricultură.
După retragerea trupelor sovietice, și la Reghin se elaborează un plan de dezvoltare sub
îndrumarea PCR. În 1950 se constituie Sfatul popular local și orașul devine raion, condus de Comitetul
raional PMR, cu sediul în clădirea actualei Policlinici orășenești și Sfatul popular raional, cu sediul în
clădirea actualei Primării.108
Sfatul popular orășenesc își avea sediul pe Strada Mihai Viteazu, azi
Grădinița nr. 2.109
În anul 1956 sunt încorporate în oraș, localitățile Iernuțeni și Apalina, astfel încât Reghinul
ajunge la 15 martie, la 18.091 de locuitori.
În ceea ce privește cultura, cărțile au fost scoase din biblioteci, distruse și risipite. Brutăria de
pe Strada Școlii nr. 6 multă vreme a ars cărțile bibliotecii Gimnaziului săsesc, la fel s-a întâmplat și cu
biblioteca castelului Kemeny din Brâncovenești, distrusă prin vandalizare. Cele recuperate se găsesc în
fondul de carte al noii Bibliotecii orășenești (înființate la 1950) și în cel al bibliotecii Bisericii
evanghelice. Apoi, din oraș au fost demolate toate însemnele monarhice, au fost curățate fațadele
clădirilor de sfinți, cum a fost cea de pe Strada Pandurilor nr. 1, care a devenit sediul Cooperativei de
Consum.110
Se realizează și mici obiective de interes public, adesea prin muncă voluntară. Este construită
tribuna din lemn de pe stadionul Avântul, amenajat în 1948 pentru un manifestații cultural-sportive.111
Este retehnologizată uzina electrică de pe Canalul morii și sunt reconstruite 2 poduri peste
Mureș112
și începe refacerea zonei promenadei, redenumită Parcul popular. La 1960 se termină și
amenajarea Parcului central în fosta piață a orașului, azi Piaţa Petru Maior. Lucrările începute în 1953,
au presupus înlocuirea pietrei cubice şi de râu cu asfalt și realizarea de ronduri de flori şi pomi
ornamentali.
Tot la 1960 este înfiinţat și Muzeul Etnografic din Reghin, aplasat pe strada Vânătorilor de azi.
Din anii 1963-1964 datează primul plan al dezvoltării și sistematizării din Reghin, urmat de
altul în 1974. Evoluția urbanistică a cuprins orașul și cartierele Iernuțeni și Ierbuș113
, străzile fiind din
nou rebotezate, după 1965.
108
Ibidem, p. 357. 109
Ibidem, p. 358. 110
Ibidem, p. 360. 111
Ibidem, p. 358. 112
Ibidem, p. 359. 113
Ibidem, p. 363.
Page 50
50 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Până în 1964 au fost construite 5 poduri din beton în locul celor de lemn de peste Mureș și
Canalul Morii.
Unele străzi au fost completate cu noi construcții între 1960-1962. Pe Strada Republicii a fost
intercalat un bloc de locuințe, Complexul Progresul, iar ceva mai târziu, sediul unei bănci, la nr. 1.
Pe Strada Sării la nr. 8, unde a fost Societatea Fântânii, iar după 1948 o autogară, a fost
intercalat la colțul cu Strada Școlii, un bloc de locuințe, zis La chimicale.
Asemenea plombe au mai fost pe Strada Rândunelelor, lângă Casa pensionarilor pe Strada
Călărași la nr. 5, sau blocurile de locuințe din Parcul tineretului, de lângă uzina electrică.
Planul de sistematizare de după 1963 prevedea construirea masivă de locuințe, astfel primele au
fost realizate pe Strada Viorelelor, și pe ambele părți ale Străzii Iernuțeni, la ieșire spre Târgu Mureș.
La 12 mai 1970 se înregistrează mari inundaţii în oraş, cu pagube materiale și victime
omeneşti. Întreaga parte de jos a orașului a fost acoperită de ape, casele măturate, iar fabricile
inundate. Imediat după acest an Mureșul a fost îndiguit și regularizat de la intrare în oraș și până la
Petelea.
Începând cu anul 1972 se elaborează un nou plan de sistematizare, ce preconiza două zone
industriale în partea de jos a orașului: în est pe malul stâng al Mureșului a fost plasată industria
prelucrătoare – lemn, metalurgie, utilaje (unele exitente și azi, transformate în tot felul de companii
noi), iar în partea de sud-est insudtria alimentară – fabrica de bere, lactate, abator (toate au decăzut
după 1990).
Marile construcții din perioada comunismului se încheie în jurul anului 1982, după care nu s-a
mai realizat nimic în afară de blocuri.
După evenimentele din 1989 și schimbarea regimului, în anul 1994 Reghinul este ridicat la
rang de municipiu, prilej cu care între 12 şi 18 decembrie au fost organizate ample manifestări
culturale, alături de dezvelirea unor ansambluri statuare în centrul orașului: Lupa Capitolina și
busturile lui Patriciu Barbu şi Constantin Roman-Vivu realizate de sculptorul reghinean Simion
Moldovan.
După 1990 ascensiunea edificiilor de cult a fost impresionantă, contruindu-se în oraș nu mai
puțin de 13 lăcașuri de cult și o serie de ansambluri de blocuri de locuințe.
Page 51
51 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2. ARHITECTURA ISTORICĂ A REGHINULUI
ANALIZĂ MORFOLOGICĂ ȘI STILISTICĂ PE ZONE
2.1. ZONA CENTRALĂ (FOSTUL REGHIN SĂSESC)
2.1.1. Strada Abatorului
36. Strada Abatorului
Strada Abatorului se află în zona de sud a orașului vechi, la limita vechiului Reghin săsesc. Pe
hărțile istorice apare cu denumirea de Strada Gheții (germ. Eisgasse, magh. Jégutca). Este mai degrabă
o uliță cu parcelele sunt de tip rural, cu grădini și doar câteva contrucții. Arhitectură istorică nu se mai
păstrează decât în două cazuri (de factură vernaculară), restul fiind case construite în a doua jumătate a
secolului al XX-lea.
2.1.2. Strada Apalinei
37. Strada Apalinei, exemple de arhitectură specifică târgurilor săsești transilvănene
Strada Apalinei (germ. Abafájer-gasse) se află în zona de sud a orașului vechi, pornind de la
intersecția cu Strada Călărașilor de azi. Este o stradă lungă, istorică, ce lega Reghinul săsesc de
Page 52
52 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
localitatea învechinată acestuia, Apalina, de la care își primește și numele.
Pe segmentul care se afla pe teritoriul Reghinului săsesc, regăsim până astăzi un număr ridicat
de case istorice, databile pentru secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. Dintre acestea, unele
sunt exemple de arhitectură prezentă în târgurile săsești ale Transilvaniei, unde ocupația principală
erau meșteșugurile și comerțul.
Astfel casele mari, zidite din piară și cărămidă,
au latura lungă plasată în paralel cu linia străzii, cu
demisol și parter înalt, cu fațadele ritmate de ferestre și
goluri ce deserveau atelierele și spațiile comerciale.
Unele dintre ele mai păstrează și elemente decorative și
compoziții ce imită arhitectura urbană a palatelor,
încadrându-se din punct de vedere stlistic în curentele
neoclasic și eclectic.
Din păcate, această stradă nu s-a bucurat de
atenție sau vreo formă de protecție în ultimele decenii,
ceea ce a dus la pierderea semnificativă a substanței
38. Strada Apalinei, exemple valoroase de
arhitectură eclectică
istorice, transformată agresiv în unele cazuri, sau mai grav, înlocuită de edificii noi, lipsite adesea de
calități estetice și grijă pentru caracterul zonei.
2.1.3. Strada Apelor
Mai degrabă o uliță chiar și în prezent, Strada Apelor (germ. Wassergasse) se află în zona de
est a fostului Reghin săsesc, făcând legătura dintre Canalul Morii cu Strada Toamnei de azi (fostă
Rozmarinului, germ. Rosmaringasse), în piața formată la intersecția cu Strada Libertății de azi, fiind
amenajată în prezent piața de legume.
39. Casă Secession pe Strada Apelor 40. Exemplu de intervenție asupra edificiilor vechi de pe
Strada Apelor
Page 53
53 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Strada păstrează puține edificii istorice, iar calitatea de uliță secundară a dus la ignorarea sau la
transformarea agresivă a celor existente.
2.1.4. Strada Aurel Vlaicu
Fosta Stradă a Pătlăgelelor (germ. Paradeis-gasse) făcea legătura între Strada Toamnei de azi
(germ. Rosmaringasse) și piața unde Pârâul Temniței se vărsa în Mureș. Și în prezent aceasta este o
uliță îngustă, cu traseu sinous, cu numeroase case de factură vernaculară și parcele cu grădini mari, în
pantă, de la culturile cărora își trăgea probabil și vechiul nume.
41-42. Arhitectură istorică, de factură vernaculară pe Strada Aurel Vlaicu
Semnalăm prezența câtorva case cu un farmec deosebit, cu valoare ambientală și care ar trebui
conservate sau modernizate cu grijă ridicată pentru pătrarea autenticității lor. În ultimii ani, unele
dintre acestea au fost drastic transformate sau demolate și înlocuite cu vile de mari dimensiuni, care
alterează caracterul uliței.
2.1.5. Strada Băii
43. Vilă Secession cu fronton asimetric curbat 44. Vilă interbelică cu colț rotunjit și atic
Strada se numea în trecut Strada Școlii de înot (germ. Schwimschule gasse, magh. Uszoda
utca), pornind de la Piața Lemnelor către nord, pe malul stâng al Canalului Morii și al Parcului
Page 54
54 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
orășenesc.
Pe segmentul paralel cu Canalul Morii, întâlnim un ansamblu unitar și coerent de vile de mici
dimensiuni, construite la începutul secolului XX în stil Secession cu fronton triunghiular asimetric, sau
vile interbelice cu un colț rotunjit, decorat la partea superioară cu un atic supraînălțat.
Fostele Piețe ale Cărbunilor și Lemnelor sunt azi ocupate de o stație de alimentare benzină,
așezată chiar la intrarea în cartier. În această parte sunt amplasate Uzina electrică acționată cu apă pe
Canalul Morii și o piață de legume.
2.1.6. Strada Bujorului
45. Casă cu poartă monumentală, cu tâmplărie originală din lemn
Strada Bujorului de azi se află în partea de sud a vechiului Reghin săsesc, fiind cunoscută în
istorie ca Strada Lemnelor (germ., Holzgasse). De la intersecția cu Strada Mihai Viteazul de azi, strada
coboară înspre sud-est, intersectându-se pe dreapta, cu Strada Nicolae Bălcescu de azi, fosta Stradă a
Bisericii catolice (germ. Katholiche Kirchengasse) și cu Strada Apalinei (germ. Abafajer-Gasse).
Se păstrează puține exemple de arhitectură istorică, și acestea sever transformate în ultimele
decenii. Semnalăm prezența unor edificii cu latura lungă paralelă cu linia străzii, cu porți monumentale
din zidărie și elemente mobile din lemn, cu decor clasicit, cum este și cea din imaginea de mai sus.
2.1.7. Strada Călărașilor
Strada Călărașilor de azi se numea Strada Berăriei (germ. Bierhausgasse), datorită amplasării
undeva la capătul ei a unei fabrici de bere. Strada s-a numit de-a lungul vremii Cuza Vodă (1924),
Stalingrad (1945-1950) și Emil Bodnăraș (1950). Strada s-a conturat cândva în secolul al XVII-lea,
pornind de la zidul care înconjura Biserica Evanghelică spre sud-est. La capăt se intersecta cu Pârâul
Page 55
55 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Temniței, cu ocazia marilor târguri, pe podul din capătul străzii fiind instalat un punct de vamă.
Cel mai important monument prezent pe această stradă este biserica parohială a Reghinului
săsesc, azi Biserica evanghelică (MS-II-m-A-15761.01), care împreună cu Casa parohială de la nr. 1
(MS-II-m-A-15761.01) și fosta Școală confesională (MS-II-m-B-15762) alcătuiesc un ansamblu istoric
extrem de valoros, coerent, protejat (MS-II-a-A-15761).
46. Biserica evanghelică
Strada Călărașilor, nr. 1 (Cod LMI 2015 MS-II-m-A-15761.01) – Biserica evanghelică, 1330,
transformări importante în secolele XV şi XVIII
Biserica este în prezent cea mai veche clădire a oraşului, având o concepţie arhitecturală
pretenţioasă. Data finalizării construcției este indicată de tabla comemorativă din 1330, parohul
Nicolaus aparând şi în dijmele papale (1332-1335). Din punct de vedere stilistic clădirea este unitară,
elementele decorative ale portalului vestic apărând în mai multe detalii și la interior, fapt ce indică
terminarea în 1330 a clădirii în întregime, cu transformări în jurul anului 1400. Rezultatele
construcţiilor din jurul anului 1500 sunt capela Sf. Laurenţiu şi ancadramentul sudic cu baghete
încrucişate. La începutul secolului al XVI-lea biserica era apărată şi de zidurile unei incinte. În 1551 a
avut loc Reforma la Reghin, când enoriaşii s-au convertit la religia luterană. Biserica a fost incendiată
în răscoala antihabsburgică condusă de Francisc Rákóczi II (1703–1711). Actuala înfăţişare interioară
şi exterioară a bisericii, construirea tribunei actuale de nord s-a realizat în perioada Mariei Terezia sau
a lui Iosif II. Porticurile laterale au fost construite în 1791. Boltirea navei principale şi înălţarea
turnului a fost terminată în 1803. În timpul revoluţiei din 1848 biserica a fost incendiată din nou, când
Page 56
56 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
a ars şi mobilierul bisericii, lucrările de reabilitare fiind terminate în anul 1851. Ultima mare restaurare
a bisericii a avut loc între anii 1927-1930, şi a fost condusă de Gustav Müller.114
Biserica gotică este o bazilică cu trei nave, iar în continuarea navei centrale se află corul
poligonal. La nord de cor se găseşte sacristia, la sud de colaterala sudică capela Sf. Laurenţiu (?).
Colateralele dispun de intrări din exterior, astăzi este folosită uşa sudică. La capătul vestic al navei
centrale se află o tribună care susţine un turn. Acesta formează un decroş uşor din planul faţadei
vestice, coiful turnului cu patru turle este o construcţie din secolul XIX.115
Contrar planimetriei foarte clare şi unitare, faţadele bisericii prezintă urmele a mai multor
intervenţii, chiar din evul mediu. În axa faţadei centrale se deschide portalul monumental cu fronton
triunghiular, ancadrament ogival şi gol dreptunghiular. În ambrazura portalului găsim patru perechi de
colonete angajate care se continuă ca profilatură în jurul timpanului. Colonetele de plan variat (ogivă,
cilindru, pară, ogivă) susţin capiteluri unite într-o friză. În continuarea celor două frize se află câte o
consolă cu figură de înger, care susţin timpanul ogival. Zona de capitel a fost completată ulterior, pe
zona inferioară a capitelurilor în formă de pocal se ridică ramuri şi ciorchine de struguri, ale căror
frunze formează de fapt friza pe partea superioară a zonei de capitel. Ogiva interioară a timpanului are
pe cheia de boltă o figură de înger astăzi fragmentar, reprezentat în zbor. Se poate constata că iniţial
îngerul ţinea în mână nişte obiecte, şi în mod firesc figura ei era în corelaţie cu scena dispărută a
timpanului: pe partea inferioară a timpanului se găsesc trei console cu decor de mulură, iar în axa lor
se observă găuri de fixare. Compoziţia cu trei figuri pe console, figura îngerului, dar şi poziţia găurilor
de fixare indică scena Răstignirii pe timpan. Pe faţada vestică se deschid două ferestre ogivale în
spaţiul navei. Faţada sudică a bisericii urmăreşte sistemul bazilical. La capătul vestic al colateralei de
sud se ridică un turn cu scară spiralată, care asigură accesul tribunei de vest. În peretele estic al
porticului s-au amplasat trei table comemorative (1715, 1718, 1803), pe cea din 1718 se vede vechiul
blazon al oraşului cu un corn vânătoresc.116
Colaterala sudică astăzi dispune de o singură fereastră, ogivală cu decor bogat de mulură.
Partea estică a faţadei de sud este ocupată de capela Sf. Laurenţiu, mai înaltă decât colaterala,
medievală, dar ulterioară bisericii. Pe zidul vestic al capelei se deschide o fereastră mult mai simplă,
lângă care se observă o figură în relief. Figura în stare deosebit de alterată, acoperită de numeroase
straturi de tencuială este greu identificabilă, dar haina lungă cu falduri bogate sugerează o figură
feminină, eventual Fecioara Maria. Fereastra mică gotică din peretele nordic al sacristiei are un blazon
114
Weisz Attila, „Biserica evanghelică, Reghin”, în Enciclopedia virtuală magiară din România,
http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=214, 22.11.2016. 115
Ibidem. 116
Ibidem.
Page 57
57 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
inscripţionat şi o monogramă. Scutul blazonului în formă de inimă este traversat în diagonală de o
bandă care poartă inscripţia O P R, pe câmpul din dreapta heraldică se vede un crin, pe câmpul din
dreapta o stea. Deasupra blazonului se văd literele B U. Din considerente stilistice compoziţia poate fi
datată în a doua jumătate a secolului al XV-lea.117
Peretele nordic al navei prezintă urmele unor transformări. În intercolumniul vestic al faţadei,
sub o ogivă (probabil neogotică din secolul XIX) s-a zidit un ancadrament ogival, cu menouri noi.
Profilatura montanţilor şi a arcadei este diferită şi montanţii au zonă de capitel, decorate cu frunze şi cu
câte un bust. Bustul din nord este al unui bărbat cu părul şi mustaţa lungă, cel din sud este al unei
femei în port nobiliar, cu scufiţă şi lănţişor. Literatura presupune că busturile sunt portretele
donatorilor.
Nava centrală a bisericii este acoperită de calote boeme cu decor de stuc, în concordanţă cu
bolta tribunei de nord. Pe tribuna vestică extinsă în secolul al XIX-lea se ridică orga construită în 1855,
care acoperă şi fereastra turnului spre navă. Boltă gotică s-a păstrat doar în colaterala sudică şi sub
tribuna de vest, dar şi acestea în parte sunt restaurate. Colaterala de sud poartă chei de boltă figurative,
cu Mielul Mistic şi cu blazonul familiei Losonci (Bánffy). Corul are o boltă gotică în două traveei,
cheia de boltă estică este decorată cu vrejuri şi ciorchine de struguri, cea de vest cu frunze, în stilul
ornamenticii portalului. În peretele nordic se află una dintre cele mai valoroase piese ale bisericii, una
dintre cele mai vechi inscripţii medievale ale Transilvaniei, din 1330, care menţionează patronul
bisericii închinate Maicii Domnului, magistrul Toma şi parohul Nicolaus. Pe altarul principal
monumental sub baldachin din 1857-58, este reprezentată figura Mântuitorului, iar amvonul bisericii a
fost realizat în 1871. Pe coronamentul amvonului se disting figurile aşezate ale evangheliştilor.118
Strada Călărașilor, nr. 1 (Cod LMI 2015 MS-II-m-B-15762) – Fosta Școală confesională
47. Fosta Școală confesională
117
Ibidem. 118
Ibidem.
Page 58
58 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Strada Călărașilor păstrează un număr ridicat de clădiri istorice, valoroase din punct de vedere
al vechimii și al decorului arhitectural, care le plasează stilistic la sfârșitul secolului al XIX-lea
(clasicist și eclectic) și secolul XX (Secession), dar care în prezent sunt lipsite de protecție, nefiind
incluse pe lista monumentelor individual sau ca ansamblu istoric.
48. Edificii valoroase pe Strada Călărașilor
49. Edificii valoroase pe Strada Călărașilor
Page 59
59 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
50-51. Edificii valoroase pe Strada Călărașilor
52-53. Edificii valoroase pe Strada Călărașilor
54. Edificii valoroase pe Strada Călărașilor
Page 60
60 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2.1.8. Strada Dealului
Numită în trecut Strada Dealului de sus (germ. Obere Berg-gasse), aceasta se află în zona de
nord-vest a vechiului Reghin săsesc. Are un traseu paralel cu vechiul Pârâu al Temniței, pornind de la
Strada Mihai Viteazul de azi, pe segmentul de la capătul fostei Străzi de mijloc (germ. Mittel-Gasse),
către cimitirul catolic de pe deal.
55-56. Case istorice pe Strada Dealului, în stil clasicit, eclectic sau Secession de factură vernaculară
Este o uliță îngustă, cu o pantă accentuată, pe care se păstrează, mai ales în partea de jos, un
număr ridicat de case istorice. Unele dintre acestea prezintă latura lungă paralelă cu strada și decor
clasicis, altele sunt de factură vernaculară, mai mici, cu latura scurtă plasată la stradă, dar care unele
dezvoltă un fronton curbat sau cu laturile evazate.
Caracterul de uliță al acestei străzi a însemnat lipsa unei protecții asupra clădirilor istorice, care
sunt prost întreținute, cu toate că prezintă un farmec deosebit, întărind impresia de târg istoric pe care o
lasă Reghinul.
2.1.9. Strada George Coșbuc
Strada George Coșbuc de azi era numită în secolul al XIX-lea Strada Kessel (germ. Kessel-
Gasse), după numele unui medic-farmacist cunoscut al Reghinului în secolul al XVIII-lea. Strada
pornește din Piața Petru Maior de azi, de pe latura de est, urcând către vechiul cimitir greco-catolic și
de aizi, către Pădurea Rotundă. La numărul 7, pe această stradă funcționa până înainte de cel de-al
Doilea Război Mondial, o școală evreiască.
Datorită apropierii de piața mare, această stradă a apărut destul de repede, în special și datorită
faptului că la capătul ei, lângă Pădurea Rotundă, se țineau marile târguri de vite.
Astfel, întâlnim pe Strada Coșbuc un număr ridicat de clădiri istorice, de mare valoare, care din
păcate nu se bucură de vreun sistem de protecție.
Predomină casele cu demisol înalt și parter, dezvoltate cu latura lungă paralelă cu strada,
ritmate de ferestre cu ancadramente decorate pretențios, de factură clasicistă, eclectică sau Secession.
Page 61
61 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Întâlnim și multe frontoane asimetrice, triunghiulare cu laturile evazate, montate pe fațadele vilelor
Secession, sau chiar pe cele ale unor case de dimensiuni mai mici, cu latura scurtă la stradă, de factură
vernaculară cu influențe Secession.
Strada George Coșbuc, nr. 1, începutul secolului XX, Secession
Fațada nordică, singura care dă spre strada
principală, se desfășoară vertical pe două niveluri,
parter și etaj. Nivelul parterului este cel asupra
căruia s-au realizat numeroase intervenții recente,
fiind transformat parțial în spațiu comercial. În
partea stângă se păstrează ușa cu tâmplărie
originală, din lemn, cu două canaturi.
Limita dintre parter și etaj este marcată de
un brâu profilat, cu retrageri succesive, care
prezintă la bază un șir de motive semicirculare,
realizat din stucatură albă. 57. Strada Coșbuc, nr. 1
Nivelul etajului este mai dinamic și mai bogat decorat. Acesta prezintă 6 ferestre patrulatere,
penultima dinspre dreapta fiind astăzi înzidită, fiecare cu un solbanc profilat și ancadrament cu motive
geometrice și vegetale stilizate, realizate din stucatură albă, dispuse ritmat pe fațadă, oferindu-i unitate
și echilibru. Fațada se încheie la partea superioară cu o cornișă profilată simplu, cu retrageri succesive
din tencuială, precedată de un brâu profilat, elemente ce articulează orizontal acest nivel.
Strada George Coșbuc, nr. 2, secol XIX, clasicist-eclectic
Fațada se desfășoară vertical pe două
niveluri, parter și etaj parțial în partea stângă.
Nivelul parterului, cu un soclu simplist, fără
profil ce prezintă deschideri dreptunghiulare ce
servesc la iluminarea și aerisirea subsolului,
prezintă 5 deschideri patrulatere de fereastră.
Cele din partea dreaptă și-au păstrat tâmplăria și
ancadramentul original, în timp ce următoarele au
suferit numeroase transformări, astăzi fiind din 58. Strada George Coșbuc, nr. 2
PVC. Fereastra din axul central, cu două ochiuri de sticlă, este zidită la partea inferioară și este
Page 62
62 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
precedată de o treaptă din ciment, elemente ce ne indică prezența anterioară a unui gol de acces. De
asemenea, în partea stângă se regăsesc două deschideri pătrate de mici dimensiuni, urme ale unor
ferestre dreptunghiulare alungite. Nivelul parterului este marcat și de o poartă masivă cu închidere la
partea superioară în segment de arc, plasată în retragere față de planul fațadei, cu două canaturi, fiind
surmontată de un segment de arc realizat în tencuială, cu motive geometrice înscrise. Fațada parterului
prezintă pe întreaga suprafață și o serie de linii orizontale trasate în tencuială. Tot la acest nivel
întâlnim o puternică articulare pe verticală rezultată din prezența a 4 pilaștrii angajați. Partea stângă
este singura care prezintă și etaj, delimitat de nivelurile precedente printr-un brâu profilat, cu retrageri
succesive, ce vine în continuarea cornișei. Nivelul etajului prezintă două ferestre patrulatere, fără
solbanc, cu doi montanți tratați geometric și cu un chenar și o cornișă profilată decorative la partea
superioară. Pe extremitățile acestui nivel este redat un bosaj cu blocuri de dimensiuni alternante,
ferestrele sunt surmontate de sprâncene de cornișă profilate. Fațada se încheie la partea superioară cu o
cornișă profilată simplu, cu retrageri succesive din tencuială.
Strada George Coșbuc, nr. 4
Fațada sudică se desfășoară pe un singur
nivel, cel al parterului. Acesta prezintă un soclu
simplist, fără profile, cu o deschidere mediană
dreptunghiulară pe suprafața sa, trei ferestre
geminate, cu un solbanc profilat, despărțite de
montanți realizați din cărămidă, și un gol de acces
din PVC, plasat puternic în retragere față de
câmpul fațadei, precedat de 4 trepte turnate din
ciment. Un brâu profilat scoate separă partea
superioară a fațadei, încheiată deasupra golului de
acces printr-o cornișă profilată simplu.
59. Strada George Coșbuc, nr. 4
În axul corespunzător ferestrelor, este redat un fronton semicircular cu umeri și cornișa cu
profilaturi în retragere, în timpanul acestuia fiind prezente 3 deschideri ovale de fereastră de mici
dimensiuni, decorate simplist din tencuială. În partea stângă a casei este plasată o poartă din lemn, prin
care se face accesul în curtea interioară a edificiului.
Strada George Coșbuc, nr. 3-5
Page 63
63 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
60. Strada George Coșbuc, nr. 3-5
Fațadele celor două case alăturate se desfășoară pe un singur nivel, cel al parterului, prezentând
ferestre patrulatere, de diferite dimensiuni, cu un solbanc profilat. O poartă monumentală, cu
deschidere în segment de arc, permite accesul spre curtea interioară a imobilului nr. 5, pe când la nr. 3
accesul se realizează pe ușa deschisă în fațadă.
Strada George Coșbuc, nr. 7
Fațada se desfășoară vertical pe două
niveluri, parter și etaj. Nivelul parterului este
unul unitar și ritmat, cu un soclu simplist, fără
profile, deasupra căruia se află 4 deschideri
patrulatere de fereastră amplasate ușor în
retragere față de câmpul fațadei, cu solbanc
profilat, montanți trasați din zidărie și un șir de
bolțari patrulateri la partea superioară, bolțarul
median de forma unui bosaj în diamant alungit
servind drept cheie de arc. Această fațadă este
articulată orizontal de o serie de linii trasate în
tencuială. 61. Strada George Coșbuc, nr. 7
Etajul păstrează ritmicitatea nivelul anterior, dar prezintă o tratare decorativă diferită. În axa
ferestrelor parterului, sunt deschise alte 4 ferestre rectangulare, fiecare cu un solbanc profilat, doi
montanți ce imită ordinul doric, o friză lisă deasupra, surmontată de o cornișă profilată simplă. Fațada
prezintă aceleași linii orizontale trasate din tencuială, iar la extremități regăsim blocuri de bosaj rustic
alternate cu blocuri de bosaj simplu. Fațada se încheie la partea superioară cu o cornișă profilată
simplu, cu retrageri succesive din tencuială.
Page 64
64 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Strada George Coșbuc, nr. 8
Deși clădire istorică, de factură clasicistă,
acest edificiu a suferit numeroase intervenții
contemporane, toate elementele decorative ale
fațadei fiind transformate, probabil anvelopate cu
polistiren.
În acest caz avem un exemplu ilustrativ de
intervenție complet greșită asupra fațadelor
istorice, care se datorează în primul rând lipsei de
protecție a acestora și lipsei de înțelegere a
importanței lor de către proprietar și meșteri. 62. Strada George Coșbuc, nr. 8
Strada George Coșbuc, nr. 15, începutul secolului XX, Secession
Fațada se desfășoară pe două niveluri,
parter și etaj. Nivelul parterului este unul unitar și
ritmat, cu un soclu simplist, fără profile, deasupra
căruia se află trei deschideri rectangulare de
fereastră cu închidere la partea superioară în
segment de arc, amplasate în retragere față de
câmpul fațadei, cu doi bolțari sugerați din
tencuială și un bolțar median profilat și
supradimensionat, intrând în câmpul brâului de
delimitare a nivelurilor, ce servește drept cheie de
arc. Deschiderea de fereastră de pe latura estică
este zidită astăzi. În axul central este plasat un gol
de acces, cu două canaturi, ce prezintă la partea
superioară aceeași tratare decorativă ca cea a 63. Strada George Coșbuc, nr. 15
ferestrelor.
Fațada este articulată orizontal de o serie de linii trasate în tencuială și prezintă în continuarea
nivelului, spre est, două goluri de acces, o ușă simplă din lemn, prin care se face accesul în curtea
interioară a imobilului, și o poartă masivă cu două canaturi. Limita dintre parter și etaj este marcată de
un brâu profilat cu retrageri succesive din tencuială. Nivelul etajului este mai dinamic și mai bogat
decorat, fiind încadrat de un chenar trasat din tencuială. Deasupra brâului menționat se află 4 chenare
Page 65
65 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
ușor profilate, flancate de două motive geometrice dreptunghiulare, cu un mic trapez la bază și un cerc
înscris. Fiecare chenar deservește câte o fereastră de formă rectangulară cu închidere la partea
superioară în segment de arc, cu un cadru simplu cu profilaturi în retragere, un solbanc profilat, doi
montanți cu soclu, o cheie de arc marcată de un bolțar în consolă, înscris într-un câmp ce imită
modelul bosajului rustic, și alte două elemente dreptunghiulare alungite, tratate decorativ asemănător
celor de la baza ferestrelor, pe care se sprijină o cornișă profilată simplu. Între ferestre și deasupra
acestora sunt înscrise ritmat motive geometrice similare, un chenar dreptunghiular, platbande, aceleași
alungiri dreptunghiulare. Acest nivel se termină la partea superioară cu un brâu profilat simplu, urmat
de o cornișă profilată masivă, ce articulează puternic fațada pe orizontală și o încheie.
Strada George Coșbuc, nr. 17-19
64. Strada George Coșbuc, nr. 17-19
Cele două case dispuse în oglindă, cu o curte comună, se desfășoară vertical pe două niveluri,
demisol supraînălțat și parter.
La numărul 17, nivlelul demisolului prezintă un soclu simplist, de dată recentă, în care sunt
înscrise două deschideri pătrate de fereastră, precedate de un grilaj decorat cu motive vegetale, plasate
ușor în retragere față de câmpul fațadei. Nivelul etajului prezintă două deschideri rectangulare de
fereastră, în axa ferestrelor menționate, plasate ușor în retragere, cu un solbanc profilat, un cadru
simplu ce le înconjoară pe toate laturile, o cornișă profilată la partea superioară surmontată de un
chenar dreptunghiular cu retrageri succesive, în care este înscrisă o decorațiune romboidală cu două
dintre vârfuri teșite. O bandă decorativă traversează fațada în dreptul solbancurilor și, împreună cu cele
două elemente decorative de pe extremități, ce imită aspectul unor pilaștrii, și brâul profilat cu retrageri
succesive ce surmontează ferestrele, precedat de un decor zimțat, încadrează ferestrele ca într-un
chenar. Fațada se încheie la partea superioară cu o cornișă profilată simplu, cu retrageri succesive din
tencuială.
La numărul 19, nivelul demisolului prezintă un soclu supraînălțat, simplu, cu două deschideri
Page 66
66 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
dreptunghiulare de fereastră încorporate, precedate de câte un grilaj, care servesc la iluminarea
interioriului. Limita dintre demisol și etaj este marcată de un brâu simplu care se desfășoară pe toată
lungimea fațadei. Nivelul etajului este articulat de două deschideri patrulatere de fereastră cu închidere
la partea superioară în segment de arc, cu un solbanc profilat în retrageri succesive și un cadru trasat
din stucatură, de forma unui segment de arc cu urechi. Cele două ferestre sunt încadrate ca într-un
chenar de trei elemente decorative canelate abia schițate, ce imită forma unui pilastru, ce se
intersectează la partea superioară cu un brâu decorativ cu profilaturi în retragere. Un chenar
dreptunghiular trasat din tencuială închide fațada, cu 2 șiruri de 3 deschideri dreptunghiulare de
dimensiuni reduse, ce servesc la aerisirea podului imobilului, dintre care cele mediane sunt astăzi
zidite. Întreaga fațadă se finalizează la partea superioară cu o cornișă profilată simplu, cu retrageri
succesive.
Strada George Coșbuc, nr. 16
Compusă în același ton și stil cu celelalte
clădiri clasiciste de pe această stradă, edificiul de față
este un alt exemplu de intervenții greșite pe fațadele
clădirilor istorice. Placarea soclului și montarea de
rulouri din plastic la ferestre sunt lucrări care îi
denaturează caracterul de clădire istorică, dovedind
lipsa de înțelegere a acestuia de către proprietari și de
către meșteri.
65. Strada George Coșbuc, nr. 16
66-67. Exemple de intervenții aberante la clădirile istorice pe Strada Coșbuc
Page 67
67 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2.1.10. Strada Gheorghe Doja
Strada cu numele vechi de Laterală (germ. Seitengasse) face legătura dintre Strada Dedradului
(germ. Magyarregenergasse) ce ducea spre Reghinul Unguresc și Strada Licurici de azi, fosta Stradă a
Măcelarilor (germ. Felischergasse).
68. Casă Seccesion pe Strada Gheorghe Doja 69. Schimbarea tâmplăriilor istorice la casele de pe
Strada Gheorge Doja
Și aici regăsim o serie de clădiri istorice, eclectice și Secession, cu nivel parter și fațada lungă
dispusă paralel cu linia străzii.
Lipsa de protecție a edificiilor în această zonă duce la degradarea lor accelerată, cauzată în
principal de intervențiile lipsite de înțelegere a valorilor istorice, ca de exemplu tâmplăria originală a
ferestrelor.
2.1.11. Strada Mihai Viteazul
Strada Mihai Viteazul de azi, reprezintă pe segmentul dinspre Piața Petru Maior de azi, cea mai
veche stradă a Reghinului săsesc, apărută după repopularea așezării în urma pustiirii acesteia de către
invazia tătară din 1241.
Astăzi, ea este alcătuită din trei segmente istorice, care se continuă de la nord spre sud, pornind
de la capătul de sud al pieței mari, cu fosta Stradă de Mijloc (germ. Mittelgasse) până la traseul
Pârâului Temniței; apoi se continuă cu segementul al doilea, fosta Stradă a Crucii (germ. Kreuz-
Gasse), până la intersecție cu Strada Bujorului de azi, fosta Stradă a Lemnelor (germ. Holzgasse); și se
prelungește sud-vest cu segmentul al treilea, fosta Stradă a Magazinului (germ. Magazin-Gasse).
Această stradă a fost de la bun început artera de acces principal înspre târgul Reghin pentru
călătorii care veneau la Reghin, mai ales dinspre Bistrița.
Astazi, Strada Mihai Viteazul se întinde până la limita perimetrului localității și astăzi o arteră
Page 68
68 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
foarte circulată, cu multe edificii istorice (fostul hotel, unele bănci, vechiul spital, vechea temniță, școli
și două biserici importante: Biserica Romano-catolică și Biserica Reformată).
Această stradă veche se bucură de o oarcare protecție, ca parte a ansamblului urban „Centrul
istoric” (MS-II-a-A-15758) până în dreptul străzii Porumbei de azi, însă monumente listate punctual,
există unul singur, la nr. 95: fostul spital militar al Reghinului. Celelalte clădiri de mare vechime și
valoare istorică și arhitecturală (baroce, clasiciste, eclectice, neogotice, neoromânești sau Secession),
inclusiv cele două biserici și Gimnaziul Virgil Onițiu, sunt absente de pe Lista Monumentelor Istorice.
Strada Mihai Viteazul, nr. 1 – Fostul Hotel orășenesc (hotelul mare)
Clădirea are trei niveluri, parter și două
etaje. Prezintă un soclu simplist, cu goluri
dreptunghiulare acoperite de grilaj sub
deschiderile ferestrelor dreptunghiulare de pe
primul registru.
Portalul de pe fațada vestică este unul cu
arc turtit, plasat în retragere față de câmpul
fațadei iar extremele stânga și dreapta ale
cladirii sunt în rezalit. 70. Strada Mihai Viteazul, nr. 1
La primul etaj, ferestrele prezintă un fronton simplu profilat surmontat unei frize cu muluri
zoomorfe, sunt încadrate într-un chenar profilat (pe colaterale) sau două chenare suprapuse în zona
centrală – unul dreptunghiular sub un altul cu segment de arc în partea superioară. De asemenea în
zona centrală solbancul este sprijinit pe două console. La al doilea etaj ferestrele au un chenar profilat,
din nou solbancul sprijinit pe console în registrul central iar sub cornișă se desfășoară pe toată
lungimea fațadei o friză cu romburi.
Strada Mihai Viteazul, nr. 2 – Fosta Bancă Ardeleana
Clădirea are două niveluri, parter și etaj. Soclul este simplu, fără profile și prezintă deschideri
dreptunghiulare astăzi acoperite de nivelul trotuarului. Fațada parterului este tratată simplu, are 10
deschideri de fereastră și una de acces pe diagonală, toate cu arc semicircular. Pe latura străzii George
Coșbuc doi pilaștri angajați cu caneluri încadrează două dintre ferestre și susțin o cornișă. Nivelul
parterului este despărțit de cel al etajului de un brâu profilat, în retrageri succesive.
La etaj sunt 11 deschideri, 10 ferestre și portal de acces pe balcon. Balconul este din metal cu
motive vegetale și se sprijină pe trei console triunghiulare din același material.
Page 69
69 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Etajul este mai ritmat, ferestrele având două
casete decorative cu muluri vegetale și antropomorfe și
un mic capitel sprijinit pe două console cu palmete. Pe
fațada dinspre strada Mihai Viteazul între ferestre sunt
stâlpi stilizați cu capitel și caneluri. Cornișa este
profilată.
71. Strada Mihai Viteazul, nr. 2
72. Strada Mihai Viteazu, nr. 3 73. Strada Mihai Viteazu, nr. 4
Strada Mihai Viteazu, nr. 6
Clădirea are două niveluri, parter și etaj. Soclul
este în retragere față de câmpul fațadei și placat cu
gresie. Nivelul parterului este simplu și are două
deschideri dreptunghiulare cu fereastră și portal și una
cu arc turtit, gol de acces spre curte, cu tâmplăria
originală din lemn. Un brâu desparte parterul de etaj.
Nivelul etajului are patru deschideri patrulatere,
încadrate într-un chenar alb, cu solbanc individual și
trei casete sub solbanc și două deasupra brâului profilat.
74. Strada Mihai Viteazu, nr. 6
Page 70
70 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Cornișa este profilată iar pe acoperiș sunt două lucarne metalice, cu gol circular, una dintre ele
având un decor cu volute în partea superioară.
Strada Mihai Viteazu nr. 7-11
75. Strada Mihai Viteazu nr. 7-11
Aici se regăsește un exemplu de plombă realizată în perioada comunistă, fostul Magazin Big al
orașului.
Strada Mihai Viteazul, nr. 10
Clădirea are trei niveluri, demisol, parter înalt și
etaj. Soclul este simplu, profilat. Fațada are două
deschideri de acces la demisol și o poartă
monumentală, două ferestre la parter și patru la etaj.
Registrul parterului este decorat prin trasarea unor linii
orizontale în tencuială și un brâu De asemenea, de pe
soclu se naște linia ancadramentului profilat cu bolțari
stilizați care încadrează poarta.
Deasupra acesteia, în zona bolțarului median
este un decor pretențios, cu volute și decor vegelat,
alături de o figură antropomorfă încununată cu o scoică. 76. Strada Mihai Viteazul, nr. 10
Poarta are tâmplăria originală din lemn, decorată cu motive eclectice.
Nivelul etajului, mai dinamic, are fiecare fereastră încadrată de doi pilaștri stilizați sprijiniți pe
baze care mărginesc o casetă decorată cu motive vegetale. Deasemenea, o linie întreruptă împarte
câmpul acestui nivel pe verticală, între ferestrele centrale. Deasupra ferestrelor, pe capitelul pilaștrilor,
se sprijină sproncene de cornișă drepte, cu profile. Sub cornișă se desfășoară o friză cu decor vegetale
și geometric.
Page 71
71 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Strada Mihai Viteazul, nr. 17
Clădirea are două niveluri, parter și etaj. Soclul
este simplu, neprofilat. Poarta este cea originală, din
lemn, cu decor eclectic.
Primul nivel este marcat de trasarea unor bolțari
din tencuială pe arcele deschiderilor și între acestea, pe
verticală. O cornișă mediană profilată separă nivelul
parterului de etaj. Ferestrele de la etaj prezintă un
chenar pretențios, cu pilaștri cu capitel ce sprijină câte
un fronton triunghiular, pe console. Între acestea se
regăsește un decor vegetal, iar în timpanul frontonului
se observă un medalioane circulare.
Deasupra frontoanelor se desfășoară nivelul
podului, aerisit de patru deschideri mici de formă
patrulateră, intercalate de triglife, care sprijină cornișa
profilată.
77. Strada Mihai Viteazul, nr. 17
Strada Mihai Viteazul, nr. 28
Clădirea are trei niveluri, demisol, parter
supraînălțat și un etaj. Soclul este simplist, placat cu
plăci de beton și superior acestuia este o regiune în
retragere, care se desfășoară orizontal și delimitează
nivelul demisolului de cel al parterului. Poarta de acces
este originală din lemn cu casete decorate și
supralumină.
Fațada parterului este tratată prin trasarea unor
striuri în tencuială. La parter are două deschideri de
fereastră cu solbanc și ancadrament profilat, iar
timpanul porții și cheia de arc sunt decorate cu motive
neogotice și un mascheron.
La nivelul etajului, mai dinamic,cele trei ferestre au
același tip de ancadrament însă au cheia de arc 78. Strada Mihai Viteazul, nr. 28
marcată de un decor cu ghirlante iar în partea inferioară sunt două console care susțin solbancul și
Page 72
72 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
încadrează o casetă decorativă. Un șir de console de triglife și cornișa proeminentă încheie fațada. Pe
acoperiș sunt două lucarne metalice, cu gol semicircular și volute, încoronate de câte o sferă în partea
superioară.
Strada Mihai Viteazul, nr. 29
Clădirea are două niveluri, parter și etaj.
Soclul este simplu, fără profile.
Nivelul parterului are patru deschideri și
un gol de acces în zona centrală, aflată în
rezalit. Deasupra portalului de acces se remarcă
cheia de arc stilizată cu un motiv vegetal, de la
care pornesc două ghirlande.
Al doilea nivel este dinamic și ritmat, 79. Strada Mihai Viteazul, nr. 29
bogat în decor, remarcându-se mai ales balustradele prezente sub fiecare deschidere de fereastră.
Ferestrele sunt încadrate de un ancadrament profilat, cu solbanc, montanți cu capiteluri sub forma unor
console cu palmetă, pe care se sprijină sprâncene drepte de cornișă. Registrul central aflat în rezalit
este încoronat de un frontonul triunghiular înălțat deasupra cornișei.
Strada Mihai Viteazul, nr. 30
Clădirea are două niveluri, parter și etaj. Soclul
este placat cu materiale moderne.
Nivelul parterului are trei goluri în retragere, un
portal de acces spre curte, unul spre interiorul clădirii și
o fereastră. Poarta este cea originală, din lemn, cu
tâmplărie de factură clasicistă.
Deschiderile ferestrelor de la nivelul etajului
sunt încadrate într-un chenar cu console cu triglife, care
sprijină un fronton în forma literei grecești omega
turtite, cu timpanul bogat decorat.
De asemenea, la acest nivel sunt trei pilaștri
angajați cu capitel stilizat cu motive vegetale. 80. Strada Mihai Viteazul, nr. 30
Între capitelurile pilaștrilor se desfășoară un brâu profilat și o friză lisă, deasupra căruia este o
cornișă cu console cubice. Pe acoperiș se observă trei lucarne cu deschideri semicirculare.
Page 73
73 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Strada Mihai Viteazul, nr. 31, 33 și 35
81. Strada Mihai Viteazul, nr. 31, 33 și 35
Pe această stradă, cu cât ne îndepărtăm de piața centrală, apar tot mai multe ansambluri formate
din gurpuri compacte de clădiri de mai mici dimensiuni. Acestea reprezintă tipul de case specifice
târgurilor transilvănene, cu pivniță, eventual demisol și parter, cu fațada scurtă a casei dispusă la
stradă, în care se deschid două ferestre înguste. Ritmul casă-poartă –casă-poartă este păstrat și aici, în
această zonă regăsindu-se numeoase porți monumentale, cu tâmplăria originală din lemn.
Strada Mihai Viteazul, nr. 37, 39 și 40
82. Strada Mihai Viteazul, nr. 37, 39 și 40
84-85. Case Seccesion pe Strada Mihai Viteazul
Page 74
74 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Strada Mihai Viteazul, nr. 43, 45 și 47 – zona fostei temnițe a orașului
86. Strada Mihai Viteazul, nr. 43, 45 și 47
87. Strada Mihai Viteazul, nr. 47 88. Strada Mihai Viteazul, nr. 49
89. Strada Mihai Viteazul pe segmentul fostei Străzi a Crucii, cu case clasiciste și eclectice și cele două biserici
istorice: Biserica Reformată (sec. XIX, neogotic-secession) și Biserica Romano-catolică (sec. XVIII, baroc)
Page 75
75 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Strada Mihai Viteazul, nr. 51, Biserica Reformată, sfârșitul secolului al XIX-lea, stil neogotic
cu numeroase elemente Secession
90. Vedere aeriană a bisericii reformate 91. Interiorul bisericii
Biserica a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, după planurile arhitectului Alpar
Ignac, cel care a proiectat câțiva ani mai târziu biserica reformată din Iernuțeni.
Interiorul a primit un mobilier specific, pretențios, realizat mai târziu de Debreczeni Laszló.
Strada Mihai Viteazul, nr. 63 – Biserica Romano-catolică și fosta școală confesională
92. Strada Mihai Viteazul, nr. 63 – Biserica Romano-catolică și fosta școală confesională
Parohia Romano-catolică din oraș se reînființează în 1736, dar construcția bisericii se termină
de abia în anul 1781, când, la 12 iunie, pe turn i s-a fixat globul cu cruce. Până la acea dată catolicii
frecventau biserica din Apalina. Un an mai târziu, la 1782, se construiește școala de lângă biserică.
Page 76
76 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
93. Biserica Romano-catolică în interior
93. Strada Mihai Viteazul, nr. 78 94. Strada Mihai Viteazul, nr. 81
95. Vile interbelice și Secession pe Strada Mihai Viteazul sau Secession
Page 77
77 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Strada Mihai Viteazul, nr. 87, azi Gimnaziul Virgil Onițiu
Aici a fost construită una dintre primele școli
românești din Reghin, clădirea fiind un edificiu
în stil neoromânesc, cu subsol, parter și etaj.
Decorul fațadei cu rezalit central este specific
acestui stil, cu ferestre semicirculare intercalate
de colonete cu capiteluri decorate. Portalul
monumental de acces este în retragere, situat pe
un plan în rezalit central, având un ancadrament
profilat și este surmontat de balconul patrula- 96. Gimnaziul Virgil Onițiu
ter de la etaj, cu parape cu baluștri.Acoperișul are cinci lucarne cu deschideri geminate și un turn
patrulater cu ceas în axul central.
Strada Mihai Viteazul, nr. 105 – Casa Bogdan Florea
97-98. Vila Bogdan Florea
A fost casa în care a locuit una dintre personalitățile Reghinului de la începutul secolului XX și
care a deschis aici și o instituție bancară, cu numele de „Banca Cerbul”.
Edificiul are un plan în formă de U, dispus cu aripa centrală retrasă de la stradă, permițând
astfel amplasarea în curtea formată o mică grădină. Aripa centrală este surmontată de un acoperiș
piramidal, cu balustradă metalică la partea superioară. Fațadele aripilor secundare, decorate cu motive
Secession, prezintă către stradă frontoane semicirculare, dinamice, surmontate de câte trei turnulețe cu
fleșe.
Casa Bogdan Florea este una dintre vilele impozante ridicate în stil Secession în Reghin, un
ansamblu extrem de valoros, care nu se regăsește pe Lista Monumentelor Istorice.
Page 78
78 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
99. Strada Mihai Viteazul, nr. 100 – Detașamentul de Pompieri
100-101. Case istorice de factură vernaculară pe Strada Mihai Viteazul
2.1.12. Strada Mihai Eminescu
Strada Mihai Eminescu de azi, care s-a numit în trecut Strada Dedradului (germ. Dedrader
Gasse), pornește de la Piața Petru Maior de azi, din colțul nord-estic, ducând către limita localității.
Strada este cunoscută în istorie datorită existenței la începutul secolului XX, la capătul ei, a Fabricii de
cărămidă Müller, una dintre ele mai prospere companii private a Reghinului, până la al Doilea Război
mondial. De istoria fabricii se leagă și povestea evreilor reghineni, care în anii 40 au fost adunați aici,
într-un fel de tabără de concentrare, de unde au fost deportați către lagărele de exterminare.
Strada păstrează un număr ridicat de clădiri istorice, dintre care doar două se află pe lista
monumentelor: casa de la nr. 1 (MS-II-m-B-15763) și casa de la nr. 5 (MS-II-m-B-15764).
Strada Mihai Eminescu, nr. 5 (Cod LMI 2015 MS-II-m-B-15764)
Edificiul de la nr. 5 este unul valoros,
cu un bogat decor pe factură eclectică pe
fațada desfășurată în paralel cu strada. La
nivelul subsolului întâlnim un soclu simplist
cu trei deschideri de fereastră de formă 102. Strada Mihai Eminescu, nr. 5
Page 79
79 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
patrulateră, lipsite de orice fel de decor. Delimitarea dintre nivelul subsolului și cel al parterului se
realizează printr-un brâu median profilat. Acest nivel al parterului este cel mai dinamic și cel mai
decorat nivel prezentând cinci deschideri de fereastră, de formă patrulateră. Sub ferestre se află un
solbanc comun de forma unui brâu sub care observăm trei galbări profilate de forma unei vaze alungite
decorate cu motive vegetale și câte o scoică. Peretele fațadei este de asemenea decorat prin trasarea
unor linii orizontale în tencuială.
Ferestrele cu un ancadrament format din montanți simpliști și frontoane bogat decorate
înfrumusețează fațada edificiului, întâlnind aici două tipuri de frontoane; la fereastra centrală și la cele
din lateral avem frontoane descrise de două sprâncene de cornișă cu o deschidere semicirculară care
prezintă câte un cartuș de influență barocă împodobit cu motive vegetale și volute; celelalte frontoane
prezintă un segment de arc având în timpan o cheie de arc.
Următorul nivel, cel al podului este delimitat de nivelul parterului printr-un brâu median
profilat în retragere lipsit de decor. La acest nivel se pot observa cinci deschideri circulare decorate cu
vrejuri, deasupra cărora se află o bandă decorativă cu ove și săgeți. Deasupra acestei benzi avem o
cornișă profilată și decorată cu denticuli, care susține acoperișul.
În partea stângă a clădirii se află o poartă din zidărie cu deschidere arcuită în mâner de coș.
103. Vile și case Secession pe Strada Mihai Eminescu
La numărul 10 pe aceeași stradă întâlnim o vilă de mari dimensiuni, construită în stil Secession,
cu planimetrie complexă și decor pretențios, dar nepusă în valoare.
104-105. Case de factură vernaculară, cu decor Secession pe Strada Mihai Eminescu
Page 80
80 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2.1.13. Piața centrală, azi Piața Petru Maior
Piața Petru Maior până în anul 1918 s-a numit „Piața Mare”, iar în perioada interbelică „Piața
Regele Ferdinand”. Din anul 1940 a devenit „Piața Horthy Miklós”, iar după cel de-al Doilea Război
Mondial a fost botezată „Piața Lenin”, pentru ca în 1990 să devină „Piața Petru Maior”.
Este punctul cel mai important al orașului Reghin, aici desfășurându-se majoritatea
evenimentelor notabile ale așezării și concentrându-se un număr ridicat de clădiri istorice. De-a lungul
vremii, în această piață au funcționat mai multe edificii publice, între care: Judecătoria de ocol la nr.
11, Poșta la nr. 38, Banca la nr. 39, Primăria și Poliția la nr. 41, Institutul de Credit și Economii
Mureșana la nr. 48, precum și unele societăți comerciale, între care sediul firmei Leopold Hugel,
moara „cu vălătuci” la nr. 40 sau Librăria Nouă la nr. 56, cu tipografie. La capătul pieței, la intersecția
cu str. Mihai Eminescu, la nr. 27 se află Biserica „Înălțarea Domnului”, construită între anii 1910-1912
de comunitatea ortodoxă din Reghin. În ceea ce privește unitatea fronturilor zonei centrale, acestea
alcătuiesc un centru unitar și închegat, atât stilistic cât și volumetric, regimul de înalțime variind de la
edificii cu unul sau două etaje.
106. Piața Mare la începutul secolului XX
Tot ansamblul pieței este protejat, având codul în LMI 2015 MS-II-a-A-15759, alături de alte
case și ele au statut de monument protejat (numerele 2, 8, 10, 17, 34, 35, 41, 55). Cu toate acestea,
numeroase intervenții complet greșite s-au realizat asupra acestei zone, atât în secolul al XX-lea, cât și
Page 81
81 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
în istoria mai recentă. Menționăm în primul rând transformarea pieței în parc, realizată în anii 60, care
a suprimat caracterul istoric al pieței. În plus, plantarea de copaci de mari dimensiuni în acest spațiu a
dus la obturarea patrimoniului construit, casele fiind și astăzi ascunse de vegetație și prin urmare,
lipsite de apreciere și înțelegere din partea proprietarilor, dar și a autorităților și victimele unor
intervenții de eliminare a golurilor și vitrinelor vechi, de acoperire cu panouri de publicitate stradală,
de placare a soclurilor cu faianță, eliminarea decorului arhitectural sau tencuirea fațadelor în culori
străine de caracterul istoric al pieței. Astfel, multie dintre clădirile din centrul orașului (construite sau
reconstruite în stil neobaroc, neoclasic, eclectic și secession între anii 1850-1910, după incendierea și
distrugerea acestora în anul 1848) au suferit modificări recente prin realizarea spațiilor comerciale de
la parter și degradări la paramentul fațadelor, necesitând intervenții substanțiale.
Pe latura de vest a pieței se desfășoară numerele de la 1 la 26; pe latura de nord, numerele de la
27 la 31, pe latura de vest numerele de la 32 la 54. Datorită dezvoltării sale, piața nu are latură închisă
către sud, ea îngustându-se și continuându-se cu Strada Mihai Viteazul.
Piața Petru Maior, nr. 1 – Biblioteca municipală „Petru Maior”, fosta Asociație a meseriașilor
sași (1871), stil eclectic
107-108. Piața Petru Maior, nr. 1
Edificiul are un plan în formă de U, cu două fațade orientate către stradă, cea secundară către
Strada George Coșbuc, iar cea principală către Piața Petru Maior de azi. Colțul este teșit, orientat către
intersecția dintre cele două străzi.
Faţada principală dinspre piață se desfășoară pe două niveluri, parter şi etaj.
Nivelul parterului prezintă cinci deschideri din care cele patru din flancuri reprezintă vitrine ale
spațiilor comerciale și instituției care ocupă parterul. În axul central întâlnim poarta de acces la
interior, din lemn masiv, în două canaturi. Poarta este decorată pe batanți cu motive geometrice de
formă dreptunghiulară, în câte două şiruri pe verticală. Toate acestea sunt tratate cromatic cu alb, în
timp ce fundalul porții este vopsit cu brun roșcat. Poarta are și supralumină, formată din patru ochiuri
Page 82
82 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
patrulatere fixe, închise cu sticlă. Vitrina din partea dreaptă a parterului este din tâmplărie PVC de
culoare albă, neconformă cu cerințele specifice arhitecturii istorice și care nu respectă nici vechea
dimensiune a vitrinelor istorice, vizibile de altfel și în fotografiile de epocă. Se remarcă și modul
negativ de realizare și amplasare a firmei publicitare din acest spațiu. Vitrina din partea stângă este mai
discretă și respectă dimensiunile și împărțirea cu ochiuri de sticlă a vitrinelor istorice, chiar dacă și
aceasta ar mai putea fi îmbunătățită.
La nivelul finisajelor, tencuiala parterului este una modernă, soclul fiind acoperit faianţă.
Delimitarea dintre cele două niveluri se face printr-o cornişă profilată, cu retrageri succesive.
La nivelul etajului axul central este marcat de prezența unui balcon de formă patrulateră, cu
parapet metalic, decorat cu vrejuri şi elemente florale stilizate. Acest registru este ieșit în rezalit față de
restul fațadei, marcat de două uși înguste, flancate de două coloane adosate, cu fusul canelat, ale căror
capiteluri corintice sprijină un antablament, format din cornişă profilată, o friză amblu decorată cu și
un fronton triungiular întrerupt, în timpanul căruia se regăsește un blazon. Rezalitul central este flancat
de câte patru ferestre de dimensiuni egale pe fiecare parte. Ferstrele prezintă ancadramente
pretențioase, de formă patrulateră, cu frontoane triunghiulare ce alternează cu frontoane în segment de
cerc, sprijinite pe console cu frunze de acant și montanți stilizați, amplu decorați. Întreaga compoziţie
se încheie într-o manieră unitară cu o cornişă, urmată apoi de o friză ce prezintă câte două deschideri
de formă patrulateră plasate în corespondența podului. Totul se încheie cu o cornişă profilată în
retrageri succesive. Pe acoperiş se află un atic cu trei stâlpi și balustradă cu chenare decorate.
Tâmplăria originală, profilată și de culoare albă a etajului, s-a păstrat la câteva dintre ferestrele acestui
nivel, în timp ce la 4 dintre deschideri aceasta a fost înlocuită cu una nouă, din PVC, care nu respectă
nici profilatura și nici împărțirea originală a ochiurilor de sticlă.
Piața Petru Maior, nr. 2 (Cod LMI 2015: MS-II-m-B-15766) – Sediul Poliției Reghin
(începutul secolului XX), stil Secession
109-110. Piața Petru Maior, nr. 2
Page 83
83 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Edificiul este unul desfășurat pe 2 niveluri (parter și etaj).
Fațada principală prezintă 3 registre pe verticală şi 3 pe orizontală. La nivelul parterului se
remarcă un soclu supraînălţat, tratat cu mozaic modern. În axul central se află o deschidere cu arc în
plin cintru la partea superioară, închisă cu o uşă în două canaturi. Arcul prezintă un decor „scobit”,
montanții arătând ca niște vârfuri de obelisc. La partea inferioară, golul porții prezintă două pietre de
roată. Golul porții este flancat de două vitrine de dimensiuni diferite, de formă patrulateră, cu tâmplărie
databilă pentru sfârșitul secolului XX.
111-112. Piața Petru Maior, nr. 2
La nivelul etajului, în flancuri se remarcă două bovindouri de formă poligonală, cu trei laturi
libere. Pe latura dinspre piață a bovindourilor se păstrează câte o fereastră cu tâmplăria este împărţită
în trei ochiuri mari și şase mici. Ferestrele laterale sunt alungite, având un singur ochi pe verticală şi
trei mici la partea superioară. Împreună se sprijină pe un solbanc profilat. Deasupra ferestrelor sunt alte
trei casete decorative, alternate de elemente de colonete stilizate, cu capitel şi abacă geometrizate.
Fiecare bovindou prezintă câte un acoperiș independent, cu învelitoare este din ţiglă. În axul central
regăsim un balcon cu parapet compus din trei stâlpi din zidărie ce alternează cu feroneria decorată cu
elemente vegetale și geometrice. Golul ușii către acest balcon are o formă patrulateră cu colțurile
rotunjite, cu ancadramentul din stucatură, uşor profilat și tâmplăria originală din lemn.
Deasupra acestuia se află un fronton curbat, cu o deschidere ovală, plasată central. Ea este
încadrată de o stucatură decorată cu vrejuri. Cornişa este profilată, urmată în partea inferioară de o
friză decorată în zig-zag. În registrele laterale, întâlnim două frontoane mai înalte, de formă poligonală
și cu acoperiș independent. Pe faţada acestora întâlnim în partea superioară, poziţionate în plan central,
câte o deschidere de forma hexagonală, încadrată de stucatură decorată vegetal. În partea inferioară
sunt patru casete alungite plasate în adâncime. Întreaga compoziţie este încadrată de pilaştrii stilizaţi
din stucatură.
Page 84
84 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Piața Petru Maior, nr. 3 și 4, secol XIX
113-114. Piața Petru Maior, nr. 3 și 4
Cele două edificii, aflate la numerele 3 și 4 reprezintă exemple complet nereușite de intervenții
asupra unor clădiri istorice, care denaturează compoziția inițială a fațadelor, poluează vizual ansamblul
Piața Petru Maior. Modul de transformare a golurilor, înlocuirea tâmplăriei originale și amplasarea de
instalații și reclame reprezintă lucrări ilegale într-un ansamblu istoric protejat.
Transformările extrem de agresive fac ca la edificiul de la nr. 3 să fie imposibilă analiza
morfologică. Date despre înfățișsarea celor două clădiri putem afla din imaginea de mai sus, unde se
observă fațadele lor în secolul XIX.
La nr. 4 fațada mai păstrează unele elemente originale. Menționăm în primul uşa cu două
canaturi ce mai păstrează tâmplăria originală. În partea superioară aceasta prezintă un decor metalic, cu
motive vegetale.
Piața Petru Maior, nr. 5, secol XIX, stil eclectic
Edificiul de la nr. 5 este unul de mare
valoare din punctul de vedere al decorului, care
s-a păstrat în mare parte neafectat. Doar
tâmplăria a suferit unele modificări, fiind
înlocuită cu una nouă, din PVC la nivelul
vitrinelor deschise la parter și la unele dintre
ferestrele etajului.
La nivelul parterului, soclul este acoperit
cu materiale moderne.
115. Piața Petru Maior, nr. 5
În axul din partea stângă se află un gol de acces, de formă patrulateră, cu o poartă cu două
canaturi din lemn. Poarta este încadrată de pilaştri stilizaţi, cu fus canelat, capitel şi abacă tratate
Page 85
85 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
geometric. Urmează deschiderile vitrinelor, de dată recentă, ambele cu tâmplăria din PVC.
Separarea parterului de către nivelul etajului se face printr-un brâu profilat, cu retrageri
succesive.
La nivelul etajului regăsim patru ferestre și un gol de ușă în axul central, ce duce spre balconul
cu parapet realizat din metal, bogat decorat cu elemente vegetale şi geometrice, care se sprijină pe 3
console din acelaşi material şi cu același stil de decor.
Ancadramentul este foarte atent realizat. Solbancul este profilat, comun pentru toate ferestrele.
În partea inferioară se observă casete dreptunghiulare sub care este câte un motiv romboidal, de
culoare albă. Tot aici, între ferestre se găsesc motive geometrice. Montanții au capiteluri decorate cu
motive vegetale. Lintelul are marcat bolțarul median. Compoziţia se încheie cu câte un timpan, fie
întrerupt, triunghiular, sau semicircular, în câmpul căruia sunt prezente decoruri gometrice.
Limitele fațadei sunt marcate de bosaje care diferă ca dimensiune.
Întreaga compoziţie de încheie cu o friză bogat decorată. Deasupra fiecărei ferestre sunt
ghirlande încadrate de console şi elemente geometrice de formă dreptunghiulară sau pătrată, precum şi
de un şir de denticuli.
Fațada se încheie cu o cornişă profilată.
Piața Petru Maior, nr. 6, secolul XIX, stil eclectic
Edificiul prezintă o fațadă marcată la nivelul
parterului de o deschidere de formă patrulateră, ce
păstrează poarta originală din lemn. Deasupra acesteia
se află o cornişă proflată, dublă.
În axul următor, soclul ajunge până la
jumătatea ferestrelor, două vitrine ce acoperă întreaga
faţadă cu tâmplărie din PVC. Deasupra acestora se
remarcă un brâu simplu.
Limita către nivelul următor este marcată de o
friză simplă şi un brâu profilat.
Nivelul etajului este împărțit în trei registre:
două cu ferestre şi un balcon. Registrele laterale conţin
câte două ferestre geminate, alungite. 116. Piața Petru Maior, nr. 6
Delimitarea dintre ele se face de către pilaştri stilizaţi cu capiteluri compozite. Pilastrul central
are un vas în locul capitelului. Partea inferioară imită o balustradă din stucatură cu stâlpi în lateral şi
Page 86
86 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
are în centru o rozetă. În partea superioară este o friză cu volute ce alternează cu motive geometrice şi
ove. Urmează un timpan triunghiular, profilat, în câmpul căruia regăsim un decor vegetal cu volute.
În axul central al faţadei regăsim o uşă semicirculară, plasată în adâncime, cu ancadrament în
retrageri succesive. Pilaştrii laterali sunt stilizaţi, cu capiteluri vegetale ce sprijină un arc semicircular,
dublu. Acesta are în timpan un cartuş cu volute ce ţine locul cheii de arc, iar la extremităţi, ghirlande
vegetale. Parapetul balconului este metalic, cu feronerie decorată cu volute.
Fațada se încheie cu o cornişă profilată. Friza este şi ea foarte bogată. În dreptul fiecărei
ferestre se află câte o deschidere ovală, ce alternează cu ghirlande, aflate în corespondența podului.
Deasupra acestora este un şir de ove şi denticuli, marcate de capiteluri decorate cu caneluri şi ove în
partea superioară.
Piața Petru Maior, nr. 7
Edificiul de plan bară, cu fațada scurtă spre
stradă și dezvoltat în adâncimea curții, delimitată de o
poartă monumentală cu arc semicircular și acoperiș
independent este unul de factură vernaculară, specific
arhitecturii așezărilor săsești și maghiare din
Translivania, în secolul al XVIII-lea.
Edifiuciul are demisol înalt și etaj, vizibile și pe
faţada principală. Astfel că, la nivelul demisolului
putem observa intervenții contemporane care au
modificat aspectul faţadei, prin finisaje necorespunză- 117. Piața Petru Maior, nr. 7
toare (soclu îmbrăcat în faianță) și transformarea golurilor. Toate tâmplăriile de la acest nivel sunt din
PVC.
La nivelul parterului putem obsera un echilibru compoziţional, atât din punct de vedere
cromatic, cât şi stilistic. Astfel că, avem trei ferestre dreptunghiulare plasate în plan central. Tâmplăria
este cea originală, fiind împărţită în două ochiuri pe orizontală şi altele două pe verticală. Sub streaşină
este o friză simplă urmată de o cornişă profilată.
Fațada se încheie cu un fronton trapezoidal, în care se deschid două ferestre dreptunghiulare, de
mici dimensiuni.
În partea stângă a imaginii observăm poarta carosabilă monumentală, cu arc semicircular amplu
și poarta din lemn, orginală, cu două canaturi.
Datorit faptului că următoarele edificii de pe această latură a pieței sunt construite mult retras,
Page 87
87 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
în cazul clădirii de față este vizibilă și fațada sa nordică. Întreaga faţadă este redată într-o manieră
simplistă, lipsită de elemente decorative şi cu puţine elemente arhitecturale.
118. Piața Petru Maior, latura de vest, nr. 8-9-10-11
Petru Maior, Nr. 10 - MS-II-m-B-15768
Aflat la intersecția Străzii Spitalului cu
Piața Petru Maior, edificiul prezintă două faţade
orientate către acestea, cu puține intervenții
moderne, păstrând astfel înfățișarea sa iniţială.
Golurile de pe fațada dinspre piață se
află în corespondența subsolului, a parterului și
a podului. Deasupra brâului se află ferestrele cu
arc turtit și solbanc, încadrate de câte două 119. Piața Petru Maior, nr. 10
verticale trasate din tencuială cu o profilatură în arc și un chenar realizat de aceleași două verticale
menționate, în partea superioară. Pe axul fiecărei ferestre sunt două deschideri dreptunghiulare mici,
geminate, poziționate sub cornișă. Aceste deschideri sunt zidite deasupra ferestrelor de pe colț, trei la
număr. Între aceste deschideri și chenarul superior ferestrelor se desfășoară un brâu cu retrageri
succesive, de la stâlpul drept al portalului până unde se întrerupe cornișa primului nivel.
Ferestrele de pe colț sunt în retragere față de câmpul fațadei și sunt tratate diferit în zona
inferioară solbancului.
Accesul se face pe latura Pieții Petru Maior, printr-un portal de lemn cu bolțarii arcului trasați
în tencuială. Deasupra acestei porți se află o fereastră tripartită încadrată de un chenar simplu, sub ea
observându-se un chenar realizat de două verticale realizate din tencuială. Adosați portalului se
desfășoară până sub cornișă doi stâlpi angajați cu o profilatură evazată în partea superioară, dublați
fiecare de câte o jumătate de stâlp în retragere. Pe axul portalului de acces, deasupra cornișei se înalță
un fronton triunghiular cu o deschidere semicirculară.
Page 88
88 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Fațada dinspre Strada Spitalului se desfășoară vertical pe două niveluri. Nivelul parterului este
marcat de o fereastră cu două chenare în flancuri și două baghete care se desfășoară până la brâul
superior. Deasemenea, între doi stâlpi trasați în tencuială sunt două ferestre geminate cu arc turtit și
solbanc comun.
Cornișa este întreruptă de un balcon patrulater cu grilaje de fier, flancat mai sus de câte două
chenare pe fiecare parte. Nișa cu arc a balconului deservește două deschideri cu fereastră și rol de
acces. Surmontat acesteia se află o deschidere circulară aparent zidită pe jumătate, cu un decor
semicircular deasupra. Frontonul semicircular este întrerupt de două segmente de arc concave la
extremitățile cărora sunt montate două sfere, câte una pe fiecare parte.
Piața Petru Maior, nr. 11 – Gimnaziul de stat „Alexandru Ceușianu”, fosta Viterie a statului și
Judecătorie de ocol, secolul XIX, stil istorist cu elemente neoromanice și neogotice
120-121. Piața Petru Maior, nr. 11
În mod surpinzător, clădirea fostei Judecătorii de ocol, un palat istorist impozant, cu decorațiuni
pretențioase în stil neoromanic și neogotic nu se află pe Lista Monumentelor Istorice, deși este o
prezență marcantă în peisajul urban al Reghinului.
Piața Petru Maior, nr. 12, secol XIX, stil eclectic
Clădirea are trei niveluri, subsol, parter și etaj.
La nivelul parterului se remarcă o deschidere amplă,
cu arc în maner de coş și o poartă din lemn cu două canaturi
din lemn și sticlă. Ancadramentul ia forma arcului, la care se
adaugă cheia de arc marcată. Cele trei axe din partea dreaptă
sunt reprezentate de ferestre alungite, cu arc semicircular,
fiecare cu solbanc profilat.
Separarea dintre nivelul parterului şi cel al etajului se 122. Piața Petru Maior, nr. 12
Page 89
89 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
face de o cornişă profilată.
Etajul este compus simetric, cu patru ferestre ce flanchează o ușă ce duce la balconul din axul
central. Feretrele sunt dreptunghiulare, cu tâmplărie împărţită în trei ochiuri, dar de dată recentă. În
partea inferioară se sprijină pe un solbanc profilat, continuat de un decor din stucatură. Ancadramentul
respectă forma ferestrei, având în părţile laterale decoruri asemeni unor butoni, iar în partea superioară
decorul se încheie cu un bolțar marcat. În axul central se află balconul din piatră ce se sprijină pe două
console. Acestea sunt decorate cu motive zoomorfe, mai exact, un cap de leu, precum şi elemente
florale. Uşa balconului prezintă acelaşi ancadrament cu ferestrele. Clădirea prezintă pe lateral pilaştri
din stucatură, cu fusul canelat şi capiteluri de formă circulară cu decor vegetal. Întreaga compoziţie se
încheie cu o friză încadrată de două cornişe profilate, care prezintă console decorate vegetal. Sub
cornişă este un şir de ove.
Piața Petru Maior, nr. 13, secol XIX, stil neogotic
Edificiu cu două niveluri (parter și etaj) şi trei
registre. În partea stângă, la nivelul parterului se află
golul de acces carosabil, în arc frânt și poartă metalică.
Ancadramentul urmărește forma arcului, delimitarea de
nivelul etajului realizându-se printr-o cornişă profilată
dublă. Tot la nivelul parterului se observă trei
deschideri, două ferestre și o ușă, care nu mai păstrează
tâmplăria originală.
La etaj întâlnim șase ferestre geminate, cu 123. Piața Petru Maior, nr. 13
solbanc comun și ancadramente în arc fânt și muluri ce imită ferestrele bisericilor medievale, gotice.
Nici una dintre acestea nu mai păstrează tâmplăria originală. Deasupra lor se află o cornișă
intermediară, ce marchează limita către nivelul podului. În acest registru se află trei deschideri
trilobate, similare ferestrelor medievale.
Piața Petru Maior, nr. 14, secol XIX, eclectic, cu influențe Secession
Edificiu cu două niveluri (parter și etaj) şi trei registre. În partea stângă, la nivelul parterului se
află golul de acces carosabil, cu arc în mâner de coș şi ancadrament simplist. Tot la nivelul parterului
se observă trei deschideri, două ferestre și o ușă, care nu mai păstrează tâmplăria originală, dar
păstrează fragmentele ancadramentelor la partea superioară, evazate în zona bolțarului median și
profilate.
Page 90
90 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Delimitarea de nivelul etajului se
realizează printr-o cornişă profilată.
La nivelul etajului, deasupra gangului se
găsește o logie de plan patrulater, cu parapet
curbat din zidărie. Cele două tracturi ale fațadei
sunt delimitate de pilaştri cu fusul canelat.
Ferestrele din tractul următor au formă
dreptunghiulară, alungită. Solbancul este profilat,
iar în partea superioară au câte o sprânceană de
cornişă. Acestea păstrează tâmplăria originală din
lemn și storurile. 124. Piața Petru Maior, nr. 14
Întreaga structură se încheie cu o cornişă intermediară profilată ce se desfășoară pe toată fațada.
Deasupra acesteia se află un registru în care se deschid cinci goluri de aerisire la nivelul podului, un şir
de denticuli, iar în final o cornişă profilată.
Piața Petru Maior, nr. 15, secol XIX, clasicist
Edificiu cu două niveluri (parter și etaj) şi
două registre. În partea stângă, la nivelul
parterului se află golul de acces carosabil, cu arc
în mâner de coș, lipsit de ancadrament simplist,
dar care păstrează poarta din lemn, cu două
canaturi și timpan fix. Tot la nivelul parterului se
observă trei deschideri, două ferestre și o ușă,
care nu mai păstrează nici forma și nici tâmplăria
originală.
Delimitarea de nivelul etajului se
realizează printr-o cornişă profilată. 125. Piața Petru Maior, nr. 15
La nivelul etajului regăsim cinci ferestrele de formă dreptunghiulară, alungită. Solbancul este
profilat, iar în partea superioară au câte o sprânceană de cornişă. Nici aici nu se mai păstrează
tâmplăria originală din lemn, iar storurile au fost înlocuite.
Întreaga structură se încheie cu o cornişă profilată, în retrageri succesive, ce se desfășoară pe
toată fațada.
Page 91
91 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
126. Piața Petru Maior, nr. 16, stil eclectic 127. Piața Petru Maior, nr. 17 (Cod LMI 2015 MS-II-
m-B-15769), secol XIX, stil eclectic
128. Piața Petru Maior, nr. 18, stil eclectic 129. Piața Petru Maior, nr. 19, stil Secession
130. Piața Petru Maior, nr. 20, stil eclectic 131. Piața Petru Maior, nr. 21, stil eclectic, cu
influențe Secession
Page 92
92 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
132. Piața Petru Maior, nr. 22, stil eclectic 133. Piața Petru Maior, nr. 23
134. Piața Petru Maior, nr. 24 135. Piața Petru Maior, nr. 25, stil clasicist
136. Piața Petru Maior de azi, latura de nord, cu Biserica „Înălțarea Domnului” la nr. 27, nr. 28-29 și Palatul
Poștei la nr. 30
Page 93
93 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
137. Piața Petru Maior, nr. 27, Biserica ortodoxă 138. Piața Petru Maior, nr. 28
Piața Petru Maior, nr. 30, Palatul Poștei, începutul secolului XX, Secession
Clădirea are o fațadă asimetrică,
dinamică, conform cerințelor stilului Secession.
În partea stângă, parterul este acoperit în
totalitate de o deschidere dreptunghiulară, restul
faţadei fiind acoperit cu ceramică colorată
(verde). Nivelul etajului are un bovindou închis
de formă poligonală. Toate cele trei laturi
prezintă ferestre alungite, tâmplăria fiind
decorată în partea superioară cu motive
romboidale. Sub streaşină este o cornişă
profilată, iar acoperişul este independent. 139. Piața Petru Maior, nr. 30
Urmează frontonul supraînălţat și curbat în lateral, ce are în centru trei deschideri
dreptunghiulare alungite sprijinite pe un solbanc profilat.
Registrul central se ridică pe două niveluri. Brâul este acoperit cu piatră bosată. Nivelul
parterului are în plan central două ferestre dreptunghiulare mari, plasate uşor în adâncime. Faţada este
acoperită cu ceramică. Trecerea către nivelul etajului se face prin intermediul unei frize lipsite de
decor.
În partea dreaptă, la nivelul etajului avem un balcon semicircular, cu balustradă din zidărie,
încoronat de un bovindou poligonal la nivelul mansardei și un turn patrulater la nivelul acoperișului.
Nici această clădire nu este inclusă pe lista monumentelor, în ciuda valorii sale din punct de
vedere stilistic și al funcțiunii istorice pe care o are.
Page 94
94 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
140. Piața Petru Maior, nr. 31 - Policlinica 141. Piața Petru Maior, nr. 34 (Cod LMI 2015 MS-II-m-
B-15770)
142. Piața Petru Maior, nr. 32 143. Piața Petru Maior, Nr. 33 – Palatul Finanțelor
Piața Petru Maior, Nr. 35 (Cod LMI 2015 MS-II-m-B-15771)
Clădire construită pe două niveluri, a câte
două registre. Nivelul parterului prezintă două
deschideri ce acoperă aproape în toatiltate faţada.
Este vorba despre o fereastră şi o uşă, ambele vitrine
noi, din PVC. Soclul este placat cu faianţă.
Următorul registu este reprezentat de un gang boltit,
ce ia în partea superioară forma arcului în mâner de
coş și care păstează poarta originală, din lemn.
Deasupra acestuia este un un ancadrament ce imită
forma arcului.
La etaj avem patru axe, o ușă și trei ferestre. 144. Piața Petru Maior, Nr. 35
Nici una nu mai păstrează tâmplăria originală. Ferestrele sunt semicirculare, plasate în adâncime, cu
Page 95
95 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
ancadramente de formă patrulateră. Doar ferestrele din flancuri se sprijină pe câte un solbanc profilat,
sub care se află trei casete dreptunghiulare lipsite de decor. În zona centrală a faţadei avem o uşă ce
duce spre balconul cu balustradă metalică, decorată cu motive geometrice.
Sub streaşină este o cornişă profilată construită în retrageri succesive.
145. Piața Petru Maior, nr. 36 146. Piața Petru Maior, nr. 37
În anii 60 ai secolului XX, în piața centrală a fost construit Cinematograful Patria. Acesta a fost
plasat ca o „plombă” în frontul stradal, acolo unde piața se intersecta cu Strada Licurici de azi, fosta
Stradă a Măcelarilor (germ. Fleischergasse), una dintre cele mai importante ale Reghinului săsesc,
încă din secolul al XVI-lea.
147. Piața Petru Maior, nr. 38, Cinematograful Patria, stil socialist
Page 96
96 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
148. Piața Petru Maior, nr. 39, un exemplu de
tratare necorespunzătoare a fațadei unui edificiu
istoric
149. Piața Petru Maior, nr. 40
Piața Petru Maior, nr. 41 (Cod LMI 2015 MS-II-m-B-15772) – Primăria orașului
150-151. Piața Petru Maior, nr. 41, Primăria orașului
152. Piața Petru Maior, nr. 42 153. Piața Petru Maior, nr. 43
Page 97
97 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Piața Petru Maior, nr. 45 – Judecătoria, secol XIX, stil eclectic
Clădirea de colț este una dintre cele mai
importante palate ale pieței mari, ridicată la
sfârșitul secolului XIX, în stil eclectic. Este unul
dintre puținele exemple de arhitectură cu
cărămidă clincherizată pe fațade, din Reghin.
Fațada dinspre piață este cea principală,
prezentând la parter un portic sprijinit pe stâlpi
decorați pretențios.
La nivelul etajului se remarcă un balcon
de tip consolă, de formă semicirculară și o
elegantă balustradă metalică, decorată cu vrejuri,
evazată la partea inferioară. Deasupra ușii ce
duce la acest balcon, remarcăm prezența unei
marchize, din nou un element inedit în arhitectura
Reghinului.
Ferstrele etajului sunt geminate, surmon- 154. Piața Petru Maior, nr. 45
tate de frontoane ascuțite întrerupte, în câmpul cărora întâlnim ciubuce.
Elementul cel mai dinamic al edificiului este bovindoul plasat pe colț, la nivelul etajului. Acesta are
plan patrulater, este sprijinit pe console și un acoperiș independent, de factură neobarocă. Fleșa
acestuia prezintă un motiv decorativ bogat, sub forma unui buchet.
Edificiul nu se află pe Lista Monumentelor Istorice.
155. Piața Petru Maior, nr. 46 156. Piața Petru Maior, nr. 47 și 48
Page 98
98 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
157. Piața Petru Maior, nr. 49, 50 și 51
158. Piața Petru Maior, nr. 53 159. Piața Petru Maior, nr. 55 (Cod LMI 2015 MS-II-
m-B-15773) – Casa Roesler
160-161. Piața Petru Maior, nr. 56
Page 99
99 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Edificiul de la nr. 55 este și el unul dintre cele mai importante ale pieței Reghinului, apărând
reprezentat în mai toate fotografiile de epocă ce surpind această zonă istorică. Construit la sfârșitul
secolului XIX, palatul este printre puținele exemple de case cu poarta plasată în axul central al fațadei,
respectiv care să pătreze decor figurativ de asemenea importanță. Pe aticul ce încoronează axul central,
luând forma unui fronton în trepte, apare în relief figura lui Mercur, zeul comerțului, extrem de
sugestiv pentru Reghin, care datorită comerțului cu lemne și produsele meșteșugărești ale breslelor a
reușit să atingă statutul de oral liber regal, la mijlocul secolului al XIX-lea.
162. Piața Petru Maior, nr. 57 163. Piața Petru Maior, nr. 58
2.1.14. Strada Rândunelelor
164-165. Strada Rândunelelor, fosta Sinagogă
Page 100
100 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
166-167. Case istorice pe Strada Rândunelelor de azi
2.1.15. Strada Republicii
Strada Republicii cunoscută în trecut ca Strada Casei de bal, datorită prezenței aici în secolul al
XIX-lea, în spatele fostului Hotel orășenesc, a Cazinoului și casei de bal unde se organizau chermezele
săptămânale și ocazionale.
Strada Republicii pornește din Piața Petru Maior, ajungând până în fața Bisericii evanghelice,
de unde se face azi legătura cu Strada Școlii (spre stânga), Stadionului (înainte) și strada Călărașilor (la
dreapta).
Datorită numeroaselor edificii de mare valoare de pe această stradă, ea este inclusă pe Lista
Monumentelor Istorice ca ansamblu protejat, cu codul MS-II-a-A-15760. Cu toate acestea, nu întâlnim
monumente listate individual, în ciuda vechimii lor și decorului arhitectural deosebit prezent pe fațade.
168. Strada Republicii, nr. 2 și 4
Page 101
101 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Casa de la nr. 2 (din dreapta imaginii) prezintă fațada pe un singur nivel, cel al parterului
(mansarda din spate este o adăugare recentă). Acest nivel este unitar și ritmat, cu un soclu simplist, din
piatră spartă tencuită, deasupra căruia se află, în registrul vestic, două deschideri de fereastră
dreptunghiulare, din PVC, încadrate de un bosaj masiv, ce ajută la aerisirea și iluminarea subsolului.
Acestea sunt surmontate de un brâu profilat, cu retrageri succesive, deasupra căruia se află două
ferestre de formă rectangulară, cu solbanc profilat, un cadru din stucatură, cu profilaturi în retragere, și
o sprânceană de cornișă profilată la partea superioară, sprijinită pe două elemente alungite ce imită
forma pilaștrilor, tot din stucatură, cu o bandă cu protuberanțe înscrisă. În acest registru, fațada
prezintă o serie de linii orizontale și verticale trasate în tencuială, ce redau dispunerea cărămizilor de
construcție. Golul de acces de mari dimensiuni, cu două canaturi, de formă rectangulară, închis la
partea superioară în segment de arc, este încadrat de un chenar cu retrageri succesive și prezintă un
bolțar profilat cu rol de cheie de arc. Poarta este încadrată de doi pilaștri angajați, cu bază și capitel
puternic geometrizate. În câmpul de deasupra golului de acces este înscris un motiv decorativ circular
profilat, încadrat de două chenare ornamentale, din stucatură, mulate după forma acestuia pe una din
laturi. Fațada se încheie la partea superioară cu o cornișă puternic profilată, cu retrageri succesive din
tencuială.
169. Strada Rebublicii, nr. 6 170. Strada Republicii, nr. 7
Edificiul de la nr. 7 are fațada desfășurată pe un singur nivel, cel al parterului. Aceasta prezintă
un soclu simplist, ușor profilat și supraînălțat, în partea dreaptă fiind de dată recentă. Deasupra
soclului, fațada prezintă în axa vestică două deschideri rectangulare de fereastră, cu două canaturi, un
cadru sobru decorat, din stucatură, un solbanc profilat, cu retrageri succesive și un chenar
dreptunghiular sub acesta. În registrul central, se află un gol de acces, de formă rectangulară cu
închidere în segment de arc, cu două canaturi, un cadru simplu, din stucatură, surmontat de un motiv
circular, de asemenea din stucatură, flancat de două chenare decorative. Partea dreaptă prezintă două
deschideri rectangulare, un gol de acces și o fereastră, ambele din PVC. Fațada se încheie la partea
Page 102
102 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
superioară cu un brâu profilat decorativ și o cornișă finală profilată simplu, cu retrageri succesive din
tencuială.
171. Strada Republicii, nr. 8 și 10
Edificiul de la numărul 10 (stânga imaginii) se desfășoară vertical pe două niveluri, parter și
etaj. Nivelul parterului este dinamic, cu un soclu simplist, ușor profilat, deasupra căruia, în axa estică,
se află o deschidere dreptunghiulară de fereastră, parțial înscrisă în planul soclului, precedată de un
grilaj și surmontată de 3 bolțari decorativi, care asigură iluminarea și aerisirea subsolului, și un gol de
acces rectangular, în ambrazură, închis la partea superioară în segment de arc, care dădea spre subsol
(astăzi transformat în spațiu comercial).
Cele două elemente menționate sunt surmontate de două ferestre rectangulare, cu solbanc
profilat, încadrate de două elemente decorative ce imită forma pilaștrilor, cu bază și capitel dorice, și o
cornișă ornamentală profilată deasupra, ambele fiind armonios încadrate de câte un fronton
semicircular. În acest registru, fațada prezintă pe margini bosaj în retrageri alternante. Registrul vestic
este plasat în rezalit față de colaterala sa, prezintă un gol de acces rectangular, precedat de 2 trepte
turnate din ciment, surmontat de o fereastră rectangulară în segment de arc de mici dimensiuni, ambele
elemente fiind plasate în retragere față de câmpul fațadei, și 2 deschideri de fereastră, una rectangulară,
iar cealaltă în segment de arc, supradimensionate față de celelalte elemente. Fiecare axă a golurilor
prezintă la partea superioară o serie de bolțari, cu un bolțar median de formă distinctă pentru a indica
cheia de arc, și un chenar dreptunghiular masiv, surmontat de un fronton triunghiular profilat, cu
denticuli. Și acest registru este încadrat de bosaj simplu pe laturi. Limita dintre parter și etaj este
marcat de o cornișă cu profilaturi în retragere și denticuli la partea superioară. Nivelul etajului prezintă
Page 103
103 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
o decorațiune sobră, are 3 deschideri rectangulare de fereastră, fiecare cu un chenar simplu, trasat din
tencuială. Fațada se încheie la partea superioară cu o cornișă simplă profilată.
172. Strada Republicii, nr. 9, 11 și 13
Strada Republicii, nr. 9
Fațada sudică, cu acces spre stradă, se desfășoară vertical pe un singur nivel, cel al parterului.
Acesta prezintă un soclu simplist, din cărămidă, în care sunt înscrise două deschideri dreptunghiulare
de fereastră, precedate de un grilaj, care asigură iluminarea și aerisirea subsolului. Deasupra soclului,
în axa estică, se află două deschideri rectangulare de fereastră, plasate în retragere față de câmpul
fațadei, cu un solbanc profilat, un cadru simplu și un bolțar median ce servește drept cheie de arc. În
axa vestică, este deschisă o poartă cu două canaturi, plasată mult în retragere față de câmpul fațadei,
existând și un gol de acces lateral pentru spațiul comercial. Ancadramentul acestuia este înscris în arc
semicircular, cu profilaturi, ce prezintă două platbande pe laterale și o cheie de arc profilată, doi
pilaștri cu capitel geometric pe extremități și două cornișe profilate succesive, înscrise peste un chenar
dreptunghiular trasat din tencuială. Fațada prezintă un antablament puternic profilat, cu o cornișă la
bază, o friză decorată fitomorf, urmată de o friză lisă și o cornișă finală, cu retrageri succesive din
tencuială.
Strada Republicii, nr. 11
Fațada sudică, singura cu acces spre strada principală, se desfășoară vertical pe două niveluri,
parter și etaj. Nivelul parterului este aproape lipsit de decorații deoarece a suferit numeroase intervenții
recente, având un soclu simplist, acoperit cu gresie de exterior, în care este înscrisă o deschidere
dreptunghiulară de fereastră, ce servește la aerisirea și iluminarea subsolului, o deschidere rectangulară
de fereastră, din PVC, un gol de acces, de asemenea din PVC, precedat de 4 trepte acoperite cu gresie,
Page 104
104 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
și o poartă de formă rectangulară, închisă la partea superioară în arc semicircular, marcat de o serie de
bolțari decorativi, toate elementele fiind plasate în retragere față de câmpul fațadei. Limita dintre parter
și etaj este marcată de o cornișă mediană profilată, cu retrageri succesive. Nivelul etajului este mai
dinamic și mai bogat decorat, cu 3 deschideri semicirculare de fereastră. Fiecare dintre acestea este
încadrată de un cadru profilat, cu linii trasate din tencuială pe chenarul exterior, un solbanc comun
continuu, sub care se desfășoară o serie de casete decorative, alternante ca dimensiune. La partea
superioară, fațada se încheie cu un șir de motive triunghiulare zimțate și o cornișă puternic profilată, cu
retrageri succesive din tencuială.
Strada Republicii, nr. 13
Fațada sudică se desfășoară vertical pe un singur nivel, cel al parterului. Acesta prezintă un
soclu profilat simplist, în care sunt înscrise trei deschideri dreptunghiulare de fereastră, plasate în
retragere față de câmpul fațadei, ce asigură iluminarea și aerisirea subsolului. Un brâu decorativ simplu
se poziționează între acest nivel al fațadei și cel următor, intermediar, marcat de casete dreptunghiulare
cu retrageri și profilaturi din tencuială. Fațada prezintă 3 deschideri rectangulare de fereastră, cu un
solbanc sugerat de o bandă decorativă simplă ce se desfășoară pe toată lungimea fațadei, montanți
marcați de elemente decorative ce imită forma pilaștrilor suprapuși, cu decorațiuni fitomorfe și volute,
ce servesc drept console pentru frontonul triunghiular profilat de deasupra. În câmpul de sub froton,
este înscris într-un chenar patrulater un bolțar de forma bosajului în diamant. Fațada este articulată
vertical de șiruri de bosaj simplu, iar orizontal de o cornișă intermediară cu profilaturi în retragere. La
partea superioară, nivelul prezintă 3 deschideri elipsoidale alungite și o cornișă puternic profilată
finală, cu retrageri succesive, din tencuială.
173. Vedere generală a ansamblului format de casele de pe Strada Republicii
Strada Republicii, nr. 30
Fațada nordică, cu acces spre strada principală, se desfășoară vertical pe două niveluri, al
parterului și al etajului. Nivelul parterului prezintă un soclu cu profilaturi romboidale, deasupra căruia,
Page 105
105 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
cu solbancul înscris, sunt deschise 2 goluri rectangulare de fereastră, nedecorate. Limita dintre nivelul
parterului și cel etajului este marcată de un brâu profilat simplu. Nivelul etajului prezintă 3 deschideri
rectangulare de fereastră, cu solbanc, un cadru pronunțat și o sprânceană de cornișă simplă la partea
superioară. Două benzi decorative simple traversează toată lungimea fațadei. În axa estică, este deschis
un gol de acces rectangular, cu două canaturi, cu închidere în segment de arc la partea superioară, două
motive decorative pătrate deasupra, surmontate de doi octogoni cu laturile arcuite, înscriși în 2 chenare
delimitate de benzi verticale. Fațada se încheie la partea superioară cu o friză lisă și o cornișă simplă
profilată cu retrageri succesive din tencuială.
174. Vedere generală a ansamblului format de casele de pe Strada Republicii
2.1.16. Strada Sării
175. Vedere generală a Străzii Sării de azi
Page 106
106 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2.1.17. Strada Școlii
Cel mai important edificiu de pe Strada Școlii de azi este Gimnaziul de stat Augustin Maior,
fostul Gimnaziu evanghelic, construit în stil clasicist, la sfârșitul secolului al XIX-lea. În ciuda valorii
ei, clădirea nu este listată ma monument istoric.
176-177. Gimnaziul de stat Augustin Maior
Fațada principală se desfășoară pe trei niveluri (subsol, parter și etaj), articulată de un rezalit
central supraînălțat, flancat de două colaterale plasate în retragere.
Rezalitul central prezintă la parter 3 axe, iar axa centrală este, de asemenea, ieșită în rezalit și
asigură accesul principal în interiorul imobilului, precedat de două trepte, cu un soclu simplist, fără
profile, la bază. Golul de acces de formă rectangulară cu închidere la partea superioară în segment de
arc este plasat în retragere față de cele două coloane independente ce îl flanchează. Coloanele au bază
de factură clasicistă, fus lis și un capitel cu croșete stilizate, deasupra căruia este plasat un bloc de
piatră cubic având muchiile săpate în forma unei croșete și o abacă cu muchii în retragere. Un brâu
profilat, care se desfășoară pe toată lungimea fațadei estice, desparte acest prim nivel de cel de-al
doilea ce corespunde etajului intermediar, iar axa centrală a rezalitului este articulată de un fronton
triunghiular întrerupt de o deschidere rectangulară cu un cadru profilat în retragere, cu rol de iluminare
a imobilului.
Colateralele axei centrale verticale a rezalitului prezintă același soclu simplist, fără profile,
deasupra căruia, pe colaterala sudică este plasată o deschidere rectangulară în retragere zidită, ce a
marcat anterior prezența unei ferestre cu rol de aerisire a demisolului, în timp ce pe colaterala nordică
se remarcă o fereastră de plan dreptunghiular, cu un cadru nedecorat, precedată de un grilaj. O bandă
trasată din culoare desparte acest nivel de cel al ferestrelor nivelului intermediar, plasate în axă cu cele
analizate anterior. Ferestrele rectangulare cu un cadru simplu, în retragere, sunt surmontate de un
chenar în care este înscrisă o placă ce imită bosajul în diamant, iar la partea superioară prezintă o cheie
Page 107
107 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
de arc marcată de un bolțar profilat. Solbancurile ferestrelor se suprapun cu brâul median profilat ce
desparte nivelul demisolului supraînălțat de cel al etajului intermediar. Extremitățile acestor laturi
prezintă plăci orizontale inegale de bosaj rustic.
Limita dintre nivelul etajului al axei centrale și nivelul anterior se realizează printr-o cornișă
profilată cu retrageri succesive, care se desfășoară pe toată lungimea fațadei. Deasupra acesteia, în axa
centrală, se află două ferestre geminate de plan rectangular, alternate de trei pilaștrii angajați, cu o bază
clasică, supraînălțată, fus canelat și capitel robust, patrulater, cu muchii în retragere. Cele două ferestre
prezintă la partea inferioară câte un chenar nedecorat, încadrat de un chenar trasat din tencuială, iar la
partea superioară a acestora este prezentă o friză nedecorată, deasupra căreia se observă un froton
triunghiular. Ferestrele colateralelor rezalitului sunt flancate de câte doi stâlpi angajați, similari ca
decorativism celor descriși anterior, finalizați la partea superioară cu aceeași friză nedecorată, iar o
cornișă profilată cu retrageri succesive surmontează fiecare fereastră și o încheie. Ca la nivelul etajului
intermediar, și ferestrele acestuia prezintă un solbanc ce se confundă cu un brău profilat care se
desfășoară pe întreaga suprafață a fațadei estice.
Extremitățile rezalitului au plăcile de bosaj rustic văzute și la etajul intermediar, iar la partea
inferioară acesta se încheie cu o friză cu metope trasate în culoare ce alternează cu porțiuni nedecorate,
o cornișă profilată simplă cu retrageri succesive deasupra și o lucarnă semicirculară în axa centrală cu
un chenar în retragere, decorat pe intrados cu o serie de motive geometrice și cu două croșete stilizate
la baza muchiilor.
Colateralele fațadei estice sunt ritmate și unitare, marcate de un soclu simplist, fără profile,
întrerupt pe alocuri de patru ferestre dreptunghiulare precedate de un grilaj pe partea nordică și patru
deschideri rectangulare cu un cadru în retragere zidite la interior pe partea sudică. Nivelul parterului
este despărțit de cel al etajului intermediar de un brău trasat în culoare. Deasupra acestuia, fațada
prezintă un bosaj în diamant surmontat de o cornișă profilată cu retrageri succesive ce se identifică și
cu solbancurile celor 8 ferestre din colaterale. Ferestrele etajului intermediar, de plan rectangular,
prezintă un cadru nedecorat, în retragere.
Limita dintre cele două nivele, al etajului intermediar și al etajului, este dată de o cornișă
profilată cu retrageri succesive, deasupra căreia, în ax cu ferestrele și deschiderile discutate, apar alte 8
ferestre de plan rectangular cu un cadru tratat similar ferestrelor analizate. Acestea sunt precedate de
un chenar în retragere în două trepte, nedecorat, un solbanc ce se identifică, ca în cazul celorlalte
ferestre, cu un brâu profilat. La partea superioară, ferestrele prezintă un bolțar profilat, ca în cazul
ferestrelor din rezalitul fațadei, dar înscris, de această dată, într-un chenar dreptunghiular cu retrageri
succesive ce încadrează întreg corpul ferestrei, și un froton triunghiular clasic, cu retrageri succesive.
Page 108
108 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Între ferestre sunt redate o serie de casete dreptunghiulare de dimensiunea acestora.
Fațada se încheie la partea superioară cu o cornișă profilată simplu, cu retrageri succesive.
Fațadele secundare sunt similare cele de pe fațada principală.
2.1.18. Strada Spitalului
Strada Spitalului de azi s-a numit Strada Nouă (germ. Neue Gasse) în perioada interbelică, apoi
până în 1990 Strada Petru Maior. Coboară de la liziera Pădurii Rotunde și intră în Piața Petru Maior în
partea ei de vest, unde se află plasată pe colț, fosta Vistierie a statului și Judecatoria de Ocol de mai
târziu, care în perioada postbelică a devenit Gimnaziul de stat Alexandru Ceușianu.
Azi, strada găzduiește Casa de Cultură „Eugen Nicoară”, construită în anul 1937, prin strădania
cunoscutei personalități locale, dr. Eugen Nicoară, cel care a pus temelia și Spitalului municipal
„Eugen Nicoară”, construit în 1923, și care se află tot pe această stradă.
Nici unul din cele două edificii menționate anterior nu este monument istoric.
178. Strada Spitalului, nr. 1 (Cod MS-II-m-B-15776) 179. Casa de Cultură „Eugen Nicoară”
180. Spitalul orășenesc, azi „Eugen Nicoară”
Page 109
109 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2.2. ZONA DE NORD (FOSTUL REGHIN UNGURESC)
Acest areal urban a fost atestat în 1358 și a evoluat ca localitate separată până în anul 1927,
când a fost alipită orașului Reghin. Este locuită de o populație româno-maghiară cu veche tradiție.
Reghinul Unguresc este situat peste Pârâul Rozelor, în partea de nord a orașului.
Principalele străzi din acest areal urban sunt: strada Pandurilor, Vânătorilor, Măceșului,
Mureșului, Albinelor. Pe strada Măceșului este vechiul cimitir și Bisericuța românească de lemn de
secol XVIII-XIX.
Pe Dealul cetății a fost ridicat primul și cel mai vechi edificiu de cult din zona Reghinului
(atestat în secolul al XIII-lea, însă care a fost reconstruit integral în secolul al XIX-lea.
Din anii 1960, în cartierul Reghinul Unguresc, pe strada Vânătorilor funcționează Muzeul
etnografic, ce găzduiește piese de patrimoniu mobil adunate din întreaga zonă mureșeană și de pe
Valea Gurghiului, precum și case țărănești, amplasate în grădina care formează secția în aer liber.
2.2.1. Strada Albinelor
181. Strada Albinelor
Strada Albinelor este o uliță de legătură între Strada Pandurilor și Strada Subcetate. Casele de
aici au fost ridicate sau transformate începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea. Nu s-au
identificat elemente valoroase.
2.2.2. Strada Măcieșului
Biserica Sfântul Nicolae, de pe Strada Măcieșului (Cod LMI 2015 MS-II-m-A-15774)
Biserica din secolul al XVIII-lea (1725 sau 1744-1748), fiind transformată și renovată în 1760,
1857, 1957, 1982. Tradiția locală indică biserica drept una strămutată, adusă din Moldova de
Page 110
110 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
negustorii macedoneni, la mijlocul secolului XVIII.119
182. Biserica Sfântul Nicolae
Planul este triconc, cu abside poligonale, cu tâmpla de la 1760 (conform pisaniei în limba
română, cu caractere latine și parțial cu ortografia limbii maghiare), apoi cu pridvorul și turnul
clopotniță adăugate de Petru Maior la 1791.
La 1857 s-a refăcut iconostasul, veche
tâmplă fiind completată cu 6 pilaștri profilați,
asemenea unor colonete, surmontate de îngeri,
care flanchează cele trei intrări. Îngerașii
încadrează a doua pisanie care datează lucrarea.
Restaurări s-au făcut în anii 1957 și 1982.120
După renovările din secolul XX nu s-a mai găsit
pictură la interior (pronaos, naos și abside), doar
183. Biserica văzută la interior
119
Beatrice Budea, „Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Reghin, în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. VII, 2004,
p. 37. 120
Ibidem, p. 39.
Page 111
111 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
pictura altarului s-a păstrat, semnată de Toader zugravul.121
Este cunoscută sub denumirea de biserica lui Petru Maior, care a slujit în acest edificiu între
1784-1809.
2.2.3. Strada Pandurilor, azi DN15
Strada Pandurilor de azi este fosta Magyarregener gasse, artera principală care lega cele două
așezări învecinate, Reghinul săsesc de cel Reghinul Unguresc.
2.2.4. Strada Vînătorilor
Strada Vânătorilor, nr. 51, Muzeul Etnografic (Cod LMI MS-II-a-A-15777)
Clădirea care adăpostește muzeul a fost construită în 1892, fiind utilizată la început ca locuință
și școală profesională. Muzeul a fost înființat în anii 60 ai secolului XX, când devine păstrătorul unei
vaste colecții de obiecte etnografice de pe valea Gurghiului și a Mureșului.
184. Muzeul Etnografic Reghin
Clădirea are un aspect ritmat, unitar, simplist, caracterizat de simetrie. Se desfășoară pe un
singur nivel.
121
Ibidem, p. 45.
Page 112
112 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Fațada principală prezintă trei deschideri, un portal și două ferestre precum și o deschidere
circulară pe fronton. Soclul este simplu, fără profilatură iar deasupra acestuia este dispus un bolțar
alungit sub solbancul fiecărei ferestre.
Ferestrele sunt semicirculare, dispuse simetric față de portal, cu cheia de arc stilizată și sunt
împărțite în formă de cruce cu un ochi de fereastră semicircular alungit, acest ansamblu având formă
de U întors. Ancadramentul este profilat iar pe cheia de arc se sprijină un brâu profilat care se
desfășoară pe toate cele trei planuri ale construcției intrării. La extremitățile fațadei principale sunt doi
stâlpi angajați, cu o baghetă și profil în partea superioară,care sprijină brâul mai sus menționat.
Deasupra brâului, corespunde fiecărui stâlp câte un bolțar stilizat iar între acești bolțari se desfășoară o
friză fără decor. Deasupra frizei este cornișa și surmontat acesteia frontonul triunghiular format dintr-
un plan trapez cu muchiile laterale concave și un semicerc suprapus deschiderii circulare cu
ancadrament pătratic, cu baghetă de inspirație renascentistă. La extremitățile frontonului, pe doi bolțari
stilizați dispuși vertical sunt așezate două sfere, iar altele două flanchează semicercul.
Planul fațadei secundare este decorat prin trasarea unor linii orizontale în tencuială și prezența
aceluiași tip de stîlpi menționați mai sus. Pe fiecare colaterală sunt trei ferestre semicirculare cu
ancadrament profilat, bolțar cheie stilizat și solbanc.
185-186. Alte clădiri valoroase de pe Strada Vânătorilor
Page 113
113 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2.3. ZONA GĂRII
Zona „de jos” a orașului a început să fie locuită mai intens în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea, dezvoltându-se noi străzi, mai ales în perioada interbelică și după. Pe lângă Râul Mureș și
Brațul Morii au apărut fel de fel de ateliere care ulterior s-au dezvoltat în mari unități economice.
Azi este principala zonă industrială a orașului, cu cele mai mari obiective economice.
Cea mai mare și importantă arteră, ce împarte zona în două, trecând peste râul Mureș, este
Strada Gării. Numele îl are de la data construirii căii ferate Reghin-Deda și a stației C.F.R.
Pornește ca o prelungire a străzii Sării, din dreptul Parcului Tineretului de azi, până la stația
C.F.R., cu ieșire spre comuna Ideciul de Jos.
De la trecerea podului de peste Râul Mureș, din aceasta stradă se desprinde o arteră, Axente
Sever, care se prelungește cu străzile Ierbușului și Muncitorilor, până spre comuna Solovastru.
În perioada interbelică, strada pornea de la Brațul Morii, aproape de Uzina electrică, până la
gara C.F.R., și avea 103 numere de casă, cu destule intravilane, ateliere și imobile proprietate
comunală orășenească.
Pe partea stângă, în direcția de mers spre gară, erau numere fără soț. La numerele 25-31, pe
locul unde până recent se afla SC Metalurgica SA, se afla punctul de vamă peste podul Mureș. În acest
spațiu erau „Casa Picherului” și „Transformatorul de curent”.
Tot pe această parte, după trecerea Mureșului, se afla Fabrica de sârmă de lemn (Wermescher-
Samuel Erben & Gross Friedriech-Schwab), la nr. 51, pe locul unde a fost societatea ILEFOR. Pe acest
amplasament, în 1922, se deschide o fabrică de prelucrare a buștenilor de rezonanță, care se primeau
spintecați de la fabrica de cherestea din Ierbuș.
Azi, amplasamentul aparține SC Remex SA, profilată pe fabricarea mobilei. La capătul străzii,
peste drum de stația C.F.R., la nr. 103, se afla „Turnul de apă”.
Pe partea dreaptă, în direcția gării, se aflau numerele cu soț. Lângă podul de peste Mureș, la nr.
28, a fost Fabrica de ciment (Kerekes & Muller-Zementfabrik).
În spatele statiei C.F.R., la nr. 66 (lângă autogară), se afla Hotelul Friedman Iosef, precum și
„casa de stație”, „depozit de mărfuri” și „casa de îngrijitor”.
Această stradă a fost cea mai afectată de marile inundații din anul 1970. În ziua de marti, 12
mai 1970, strada Ierbușului a fost inundată, apele ajungând la streașina caselor. Toată partea de jos a
orașului a fost acoperită de ape: case, ferme, fabrici, magazii. Toate străzile, împreună cu strada Gării,
au disparut sub ape, viitura atingând peste 2 metri.
Page 114
114 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
2.3.1. Strada Axente Sever
Azi, din zona industrială istorică se mai păstrează foarte puțin, cum este fosta fabrică de pe
Strada Axente Sever și ansamblul de locuințe de peste drum. Acestea ar merita puse sub o formă de
protecție și regândite ca obiecte patrimoniu industrial, care pot fi valorizate și refuncționalizate, cu
păstrarea substanței istorice și elementelor decorative originale.
187-188. Fosta fabrică de pe Strada Axente Sever
189. Ansamblu de locuințe muncitorești, peste drum de Fabrica de pe Strada Axente Sever
2.3.2. Strada Gării
190. Piața din fața Gării Reghinului
Page 115
115 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
191-192. Case de factură Secession în apropierea gării
3.4. IERNUȚENI
Iernuțeni (germ. Radnotfaja) a fost localitate de sine stătătoare, până în anul 1956, când în urma
noii organizări administrativ-teritoriale, a fost încorporată orașului Reghin, devenind o suburbie a
acestuia.
Localitatea a fost atestată în 1330, locuită de o populație română și maghiară.
Iernuțeni este situat pe strada Gurghiului, începând de la intersecția cu strada Iernuțeni, pe
malul stâng al Mureșului, până la trecerea de nivel de cale ferată, de unde se continuă „Drumul
Gurghiului”.
Principalele străzi din Iernuțeni sunt: Oltului, Argeșului, Târnavei, Someșului, care au toate
ieșire în Calea Gurghiului.
Suburbia Iernuțeni găzduiește o biserică ortodoxă și o biserică reformată.
193. Case de factură vernaculară în Iernuțeni, cu elemente Secession
Page 116
116 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
3.5. APALINA
Apalina este în prezent un cartier-suburbie al municipiului Reghin, la 2 km în aval, și legat de
acesta prin strada Apalinei, ce se desprinde din strada Călărașilor, fosta stradă a Berăriei.
Localitatea a fost atestată la 1332. Secole de-a rândul, Apalina fost comună separată, cu o
comunitate româno-maghiară. Încă din 1824, avea parohie greco-catolică, iar din 1871 „școala de
lemn” frecventată de 50 de școlari.
În acest cartier se găsește monumentul istoric și de cult construit în sec. XIII-XIV în stil
romanic, cu elemente gotice.
Cele mai importante construcții civile din Apalina a fost castelul baronului Huszár care până la
retrocedarea din ultimii ani a găzduit școala specială profesională pentru copii cu probleme psihice.
După retrocedare, castelul a fost scos la vânzare, dar nefiind dorit de cumpărători, a fost abandonat și
ulterior jefuit, astfel încât în doar câțiva ani a ajuns o ruină.
La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost construită și biserica cultului reformat, după planurile
arhitectului Alpar Ignac, cunoscutul arhitect ce a proiectat și construit, în 1890, biserica reformată din
oraș și pe cea din Iernuțeni.
Azi, Apalina, suburbie a Reghinului, are mai multe străzi, între care: străzile Grâului, Mioriței,
Căprioarei, Pavatorilor, Florilor, Semănătorilor, Margaretelor și strada Castelului, considerată artera
principala, ce este, de fapt, o prelungire finală a străzii Apalinei din vechiul Reghin săsesc.
194. Ruina Castelului Huszár din Apalina în prezent
Page 117
117 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
3.5.1. Strada Castelului
Strada Castelului, nr. 12, Castel Huszár (Cod LMI MS-II-m-A-15592)
Castelul este astăzi aproape complet ruinat, doar grădina se mai păstrează.
Str. Castelului, nr. 101, Biserica romano-catolică din Apalina (Cod LMI MS-II-m-A-15591)
Fațada vestică prezintă un turn patrulater,
desfășurat vertical pe 3 niveluri.
Primul nivel prezintă pe toate cele 3 laturi ale
turnului câte o deschidere semicirculară, prin care se
realizează accesul spre portalul principal al edificiului.
De asemenea, pe fiecare latură a acestui nivel apare în
axul central al fațadei, imediat sub brâul profilat cu o
retragere succesivă, ce îl delimitează pe acesta de nivelul
superior, câte o mortieră alungită ce sugerează scopul
defensiv al bisericii. Pe fațada principală a turnului, în
partea sudică, este plasată o deschidere semicirculară,
încadrată de un cadru cu profilaturi în retragere,
inscripționată la interior, iar în partea nordică este redată
o cruce de lemn înscrisă în două sulițe din același
material, unite la bază cu brațul lung al crucii, element
adăugat într-o etapă ulterioară. În partea dreaptă a arcului
semicircular de pe fațada sudică a turnului este înscris un
195. Biserica catolică din Apalina
chenar din metal, cu două motive heraldice inscripționate.
Limita dintre primul nivel și cel de-al doilea este marcată de un brâu profilat cu o retragere
succesivă, care se desfășoară pe toate laturile turnului.
Spre diferență de primul nivel, fațada principală a celui de-al doilea este marcată în axul central
de două mortiere, una de dimensiuni mai reduse la partea inferioară a nivelului, iar cealaltă de aceeași
dimensiune ca cele de la primul nivel. Aceste elemente nu se repetă și pe laturile nordice și sudice ale
turnului, păstrând o suprafață nedecorată.
Ultimul nivel este delimitat de cel anterior prin același element plastic, un brâu profilat cu o
retragere succesivă. Nivelul superior al turnului este mai decorat decât precedentele și mai ritmat,
Page 118
118 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
prezentând pe toate cele trei laturi câte două ferestre geminate semicirculare, cu o deschidere
decorativă romboidală deasupra. Fiecare fereastră prezintă 6 ochiuri de sticlă. Sub cornișa finală a
acestei fațade, pe fiecare dintre cele 3 laturi ale turnului, este plasat un cadran de ceas circular, flancat
de două deschideri ovale de mici dimensiuni, zidite. Fațada se finalizează la partea superioară cu o
cornișă profilată, în retrageri succesive.
Corul și sacristica sunt întărite la exterior cu o serie de contraforți masivi și robuști. La partea
inferioară, atât contraforții, cât și peretele corului și al sacristiei prezintă un soclu simplist, fără profile,
ce se continuă și pe celelate fațade ale edificiului. Axul central al corului prezintă o deschidere
circulară de mici dimensiuni, înscrisă într-un cadru patrulater, ce servea la iluminarea corului. Pe latura
sudică a acestuia este deschisă o fereastră semicirculară nedecorată. Sacristia prezintă în axa centrală
două deschideri rectangulare, una pătrată la partea inferioară, iar cealaltă, de plan dreptunghiular,
prezintă și patru ochiuri de sticlă. Fațada sa este despărțită de planul navei bisericii de un contrafort
masiv, supradimensionat față de contraforții adiacenți menționați.
Fațada sudică a bisericii prezintă soclul simplist menționat la partea inferioară, iar în axa
centrală orizontală sunt redate trei ferestre semicirculare nedecorate, de dimensiuni diferite. Prima
fereastră din axa vestică a fațadei are dimensiuni mai reduse, cu 12 ochiuri de sticlă, în timp ce
următoarele două în axă sunt supradimensionate față de prima, cu 14 ochiuri de sticlă. În axa verticală
dintre cele două ferestre menționate există urmele unei deschideri semicirculare ca a servit drept
intrare laterală în edificiu, astăzi zidită. De asemenea, pe suprafața fațadei, dispuse dinspre partea de
vest spre est, se regăsesc trei grinzi de întărire a zidului. Fațada se încheie la partea superioară cu o
cornișă profilată simplă.
Sacristia prezintă spre nord o deschidere patrulateră în axa centrală Fațada este finalizată la
partea superioară de o cornișă profilată simplă.
Page 119
119 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
3. RECOMANDĂRI REFERITOARE LA ZONELE CU ARHITECTURĂ ISTORICĂ ALE
REGHINULUI ȘI CONCLUZII
În urma parcurgerii și analizei istoricului orașului Reghin, a evoluției sale urbanistice și a
fondului construit istoric, considerăm necesare o serie de precizări.
În primul rând, „Centrul istoric” al orașului reprezintă o suprafață infinit mai mare decât ceea
ce este astăzi inclus în Ansamblul urban protejat „Centrul Istoric” al orașului Reghin (Cod LMI 2015
MS-II-a-A-15758), care include exclusiv Piața Petru Maior și un segment al Străzii Mihai Viteazul.
În condițiile în care istoriografia a demonstrat că vechea așezare a apărut pe Dealul cetății, la
nord-est de zona care astăzi este protejată, înseamnă că de fapt, nucleul vechii așezări se află în afara
oricărei forme de protecție, casele construite aici în secolele XVII-XIX putând avea la nivelul
fundațiilor și pivnițelor rămășițe ale unor edificii mai vechi. Apoi, toate străzile care pleacă din Piața
Petru Maior sunt străzi conturate cel mai târziu în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, ceea ce din nou
înseamnă că în afară de Strada Mihai Viteazul și Republicii care beneficiază de protecție ca
ansambluri, nici o altă stradă a Reghinului nu este măcar minimal ferită de intervenții greșite. Astfel,
ansambluri valoroase au fost distruse de apariția unor case din perioada comunistă și postcomunistă, cu
forme bizare și culori stridente, în totală contradicție cu situl istoric.
Așa cum reiese din analiza făcută în capitolul 2 al acestui studiu, majoritatea străzilor de pe
teritoriul Reghinului săsesc păstrează edificii istorice de mare valoare sau ansambluri coerente cu
valoare istorică și ambientală, care trebuie inventariate cu rigurozitate și protejate în cel mai scurt timp:
Strada Strada Aurel Vlaicu, Strada Băii, Strada Bujorului, Strada Călărașilor, Strada Dealului, Strada
George Coșbuc, Strada Gheorghe Doja, Strada Mihai Eminescu, Strada Rândunelelor, Strada Școlii,
Strada Toamnei, Strada Sării , Strada Spitalului etc.
Traseul acestor străzi a rămas neschimbat din secolul al XV-lea și până în prezent, ceea ce
justifică tratarea zonei istorice a Reghinului săsesc ca un întreg. Fondul construit din acest perimetru
atestă această evoluție: dezvoltat unitar pe etape istorice, cu caracteristici comune fiecărei etape.
În ceea ce privește aceste străzi neprotejate dar și Piața Petru Maior și Republicii, remarcăm
faptul că există chiar și în în cazul ansamblurilor protejate extrem de puține clădiri monument istoric,
fiind listate mai degrabă clădiri cu valoare memorială decât clădiri cu valoare arhitecturală și artistică.
Astfel, edificii istorice cu reale calități estetice, construite în secolele XVIII (!) – XIX – XX
sunt absente de pe lista monumentelor (Palatul Poștei din Piața Petru Maior, fosta Judecătorie de ocol,
actulala Judecătorie, Spitalul Eugen Nicoară, Gimnaziul Virgil Onițiu, Detașamentul de Pompieri,
Page 120
120 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată, Gimnaziul Augustin Maior și încă multe altele, sau
numeroase ansambluri compacte de case specifice târgurilor transilvănene aflate pe ulițele sinuoase).
Apoi, în ceea ce privește tratarea piețelor Reghinului, piețe istorice, în care s-au desfășurat
târgurile, iarmaroacele și bâlciurile timp de secole, se observă o ignorare totală a acestor spații. În
primul rând menținerea Pieței Petru Maior în forma sa actuală de parc este o încălcare serioasă a
statutului de piață istorică a ansamblului. În plus, așa cum am mai arătat în acest studiu, plasarea de
arbori înalți în fața clădirilor de patrimoniu generează de fapt absența lor din peisajul urban și
înstrăinarea localnicilor față de ele.
În aceeași idee, se remarcă absența plăcuțelor de semnalizare a monumentelor istorice, a
ansamblurilor istorice și a celor protejate. Turda este un bun exemplu de târg prosper în secolele
XVIII-XIX, care în ultimii ani a primit o atenție deosebită în sensul marcării vechilor trasee de
circulație, a numelor istorice ale străzilor și a locurilor importante care se leagă de istoria orașului. Un
bun punct de pornire în acest sens ar fi marcarea numelor piețelor istorice (a Lemnelor, a Cărbunilor, a
Fânului etc.).
De asemenea, pentru că și datorită lor Reghinul a devenit un târg atât de prosper în istorie,
legătura orașului cu pâraiele și Canalul Morii trebuie reluată și regândită după un concept modern și nu
în ultimul rând, cu râul Mureș.
Actualul Parcul al Tineretului, înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea, trebuie să redevină
principalul loc de promenadă al reghinenilor, alături de străzile care duc înspre acesta din Piața Petru
Maior și care ar putea deveni pietonale. Abandonarea acestui spațiu de recreere istoric și invadarea cu
vegetație a pieței mari care trebuie să aibă un alt rol decât acela de parc reprezintă o mare pierdere
pentru oraș.
În concluzie, în ceea ce privește arhitectura zonei istorice a Reghinului remarcăm prezența unui
bogat patrimoniu aparținând mai multor curente artistice: evul mediu și Renaștere (Biserica
Evanghelică), baroc (Biserica Romano-catolică), neoclasic (Hotelul orășenesc, alături de numeroase
case de locuit, împrăștiate pe ulițele orașului), istorism (Fosta Judecătorie de ocol și numeroase case de
locuit în Piața Petru Maior), eclectic (de departe cel mai bine reprezentat curent în arhitectăra
reghineană, atât în cazul instituțiilor publice, cât și al caselor de locuit), Secession (Palatul Poștei și
Poliția, alături de zeci de case de locuit), neoromânesc (Gimnaziul Virgil Onițiu), interbelic/art deco
(vilele interbelice)
Acest atât de vast patrimoniu istoric este uniform răspândit în Reghin, fiecare stradă prezentând
asocieri dintre aceste stiluri, dar care este total necunoscut publicului. Arhitectura Reghiunului trebuie
mai bine pusă în valoare și prezentată locuitorilor săi, pentru a fi cunoscută și transformată într-o
Page 121
121 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
marcă a orașului, nu o piedică în calea dezvoltării.
Pentru a se putea analiza starea actuală a zonei istorice și modul cum funcționează actualul
sistem de protecție, s-au identificat în teren construcțiile valoroase, care au fost grupate în construcții
cu valoare arhitecturală și construcții cu valoare ambientală. Din prima categorie fac parte clădirile
publice sau reședințele importante, cu fațade bine marcate sau cu arhitectură deosebită; din a doua
categorie fac parte reședințele obișnuite, cu fațade mai mult sau mai puțin ornamentate, a căror
prezență participă la ambianța istorică a străzii. Desigur, limita între cele două categorii nu este una
fermă, o casă putând avea valori din ambele categorii. La toate acestea se adaugă valoarea istorică a
clădirilor, care în eventualitatea demarării unui proces de listare de noi monumente și de marcare pe
clădiri cu plăcuțe a acestui statut, va trebui cercetată amănunțit.
Pentru a se evita situațiile semnalate și în text, în care clădiri cu caracter istoric au fost mutilate
de transformări recente, includem mai jos o serie de reglementări generale:
Se va interzice placarea cu polistiren a oricăror fațade istorice vizibile din stradă, care păstrează
chiar și numai urme de decorațiuni originale. Faptul că decorațiunile nu s-au păstrat întregi nu va fi un
argument pentru a se permite placarea cu polistiren a fațadelor. Proprietarii vor alege soluții de
termoizolare la interior, care să nu distrugă fațadele.
Se va interzice afectarea oricărei urme de decorațiuni existente pe fațadele mai vechi de anul
1950, orcât de lipsită de valoare. Chiar dacă multe nu au fost niciodată foarte valoroase, iar altele s-au
distrus în timp, existența lor dă unicitate caselor și valoare urbanistică și arhitecturală străzilor.
Dispariția ornamentelor sau a resturilor de ornamente- oricât de lipsite de valoare- ar face ca acele case
să devină impersonale și străzile respective să piardă din ambianța istorică.
Se va interzice înlocuirea tâmplăriilor decorative. Acestea vor fi reabilitate.
Se va interzice desfacerea porților decorative. Acestea vor fi reabilitate.
Se vor interzice culorile stridente. Se vor permite doar culori discrete.
Se va interzice utilizarea finisajelor străine mediului istoric, atât la case, cât și la împrejmuiri-
de ex. materiale plastice (PVC, policarbonat, învelitori bituminoase). Se vor interzice finisajele atipice
mediului urban istoric- de ex. piatră spartă, lemn cioplit cu motive țărănești.
Se va permite utilizarea pentru învelitori doar a țiglelor ceramice, învelitorile de tablă să fie
evitate complet. Culorile învelitorilor vor fi discrete (cărămiziu, brun).
Orice plombă între două case în aliniament se va face tot în aliniament, cu preluarea cornișelor
și a coamelor învecinate și cu o arhitectură care să respecte raportul plin- gol și ritmul golurilor
fațadelor istorice.
La regimul de înălțime maxim admisibil este interzis a se adăuga jumătăți de niveluri care cresc
Page 122
122 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
artificial înălțimea construcției- demisol sau mansardă. De exemplu, acolo unde se permite max. P+1
este interzis a se construi D+P+1, P+1+M sau D+P+1+M. Este permis a se înlocui unul din cele două
niveluri permise cu un nivel parțial- de ex.: în loc de P+1, se poate construi D+P sau P+M.
Se interzice orice intervenție fără avizul DJCPN la construcțiile valoroase identificate pe tot
teritoriul orașului, la monumente și în zonele de protecție ale monumentelor, precum și în cadrul
tuturor ZCP de pe teritoriul orașului.
Page 123
123 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
SURSE
SURSA INFORMAȚIILOR
*** Beiträge zur Kenntniss Sächsisch-Reens. Festgabe den Mitgliedern des Vereins für
siebenburgische Landeskunde, dargeboten von der Stadt Sächsisch-Regen, Hermannstadt 1870.
***, Orașul regesc Reghin 1863-2013, Editura Regsan, Reghin, 2013.
***, Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. II, 1990.
***, Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. VI, 2002.
***, Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. IX, 2009.
Biró, Donát, „Bisericile, monumente ale orașului Reghin”, în Reghinul Cultural. Studii și
articole, vol. VIII, 2006, pp. 73-77.
Idem, „Industria Reghinului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX”, în
Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. VII, 2004, pp. 153-159.
Borzan, Maria, „Muzeul etnografic din Reghin”, în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol.
III, 1994, pp. 178-191.
Idem, „Din istoricul Muzeului etnografic din Reghin”, în Reghinul Cultural. Studii și articole,
vol. IV, 1999, pp. 213-220.
Budea, Beatrice, „Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Reghin, în Reghinul Cultural. Studii
și articole, vol. VII, 2004, pp. 36-64.
Bugnariu, Alexandru, „Regin, arcade peste vremuri”, în Reghinul Cultural. Studii și articole,
vol. I, 1982, pp. 7-10.
Chiorean, Ioan, „Din moștenirea culturală a Reghinului”, în Reghinul Cultural. Studii și
articole, vol. I, 1982, pp. 11-16.
Idem, „Evoluția social-economică și culturală a orașului Reghin la începutul secolului XX”, în
Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. V, 2001, pp. 236-243.
Costea, Ioan I., Reghin – destin și istorie, Editura Petru Maior, Reghin, 2007.
Idem, Reghin și împrejurimi, ghid turistic, Editura Regsan, Reghin, 2011.
Gherman, Dumitru, „Scurt istoric al Bisericii Ortodoxe Române cu hramul Sfânta Treime
Reghin, în în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. VIII, 2006, pp. 231-233.
Lazăr, Valeriu, „Antichitățile orașului Reghin”, în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. III,
1994, pp. 22-25.
Page 124
124 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
Man, Ioan Eugen, „Câteva considerente de ordin urban din a doua parte a secolului al XIX-lea
pe marginea unor imagini ale Reghinului din anul 1894”, în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol.
X, 2010, pp. 145-158.
Moldovan, Emil, „Considerații privind cimitirul evreiesc din Reghin”, în Reghinul Cultural.
Studii și articole, vol. VII, 2004, pp. 95-104.
Müller, Gustav, „Contribuții la continuarea cercetărilor istorice în legătură cu clădirea Bisericii
evanghelicie-lutherane din Reghin”, 15 iulie 1958, ms., în Ținutul Reghinului,
http://tinutulreghinului.ro/contributii-la-continuarea-cercetatilor-istorice-in-legatura-cu-cladirea-
bisericii-evanghelicie-lutherane-din-reghin/, 20.11.2016.
Nicoară, Eugen, Spitalul din Reghin. Viața lui de 8 ani 1923-1930, Tipografia Librăria Nouă,
Reghin, fără an.
Nussbächer, Gernot, „Diplomatarium Regnense 1228-1585 (Contribuții pentru un corpus de
documente privind istoria orașului Reghin)”, în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. V, 2001, pp.
15-85.
Ploeșteanu, Grigore, „Aspecte ale vieții culturale din Reghin în epoca modernă”, în Reghinul
Cultural. Studii și articole, vol. I, 1982, pp. 23-40.
Rus, Dorin-Ioan, Breasla cizmarilor din Reghinul Săsesc, Editura NAPOCA STAR, Cluj-Napoca,
2004.
Idem, Breasla pălărierilor din Reghinul săsesc, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 2005.
Idem, „Capela Sfântul Gheorghe şi biserica Sfânta Maria, Reghin”, în Ținutul Reghinului,
http://tinutulreghinului.ro/capela-sfantul-gheorghe-si-biserica-sfanta-maria-reghin/, 30.11.2016.
Idem, „Contribuții la cunoașterea evoluției urbane a Reghinului”, în Reghinul Cultural. Studii
și articole, vol. IV, 1999, pp. 11-25.
Idem, „Din activitatea Societății de plutărit din Reghinul-Săsesc (1853-1908)”, în Revista
Bistriței, vol. XV, 2000, Bistrița, pp. 91-95.
Idem, „Steme moderne ale Reghinului”, în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. V, 2001,
pp. 86-94.
Idem, „Vechea Stemă a Reghinului”, în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. IV, 1999, pp.
26-39.
Rusu, Livia și Rus, Dorin-Ioan, „Lăzi de breaslă în colecțiile Muzeului Etnografic din Reghin”,
în Ținutul Reghinului, http://tinutulreghinului.ro/lazi-de-breasla-din-reghin/, accesat la 15.11.2016.
Schüller, Peter și Bogdan, Florin, „Demersuri ale conducătorilor Reghinului săsesc pentru
ridicarea localității la rangul de oraș liber regesc (1762-1863)”, în Reghinul Cultural. Studii și articole,
Page 125
125 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
vol. XI, 2013, pp. 24-26.
Szabó, Mihai, „File din istoria presei și a tiparului din Reghin”, în Reghinul Cultural. Studii și
articole, vol. I, 1982, pp. 41-51.
Șara, Marin, „Inițiative și realizări în perioada dintre cele două războaie mondiale”, în Reghinul
Cultural. Studii și articole, vol. I, 1982, pp. 52-59.
Șerbănescu, Emil, „Casa orășenească de cultură <Eugen Nicoară> în viața spirituală a
orașului”, în Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. III, 1994, pp. 200-204.
Șomodi, Antoaneta, „Dezvoltarea învățământului în anii revoluției și construcției socialiste”, în
Reghinul Cultural. Studii și articole, vol. I, 1982, pp. 60-65.
Weisz Attila, „Biserica evanghelică, Reghin”, în Enciclopedia virtuală magiară din România,
http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=214, 22.11.2016.
***, http://turismreghin.ro/reghin-date-geografice-si-climatice/, 25.11.2016.
***, http://turismreghin.ro/reghin-date-istorice/, 25.11.2016.
LISTA ȘI SURSA ILUSTRAȚIILOR
Coperta. Piața centrală la 1912, vedere de epocă,
https://kepeslapok.files.wordpress.com/2012/04/1529.jpg, accesat la 02.11.2016.
1-2, 5-6, 8-9. Klaus Birthler, „Piața centrală din Reghin, o revizuire istorică”, în Țintutul
Reghinului, http://tinutulreghinului.ro/category/stiri/, accesat la 15.11.2016, prelucrat după
….Niedermaier….
3-4, 7. Weisz Attila, „Biserica evanghelică, Reghin”, în Enciclopedia Virtuală Maghiară din
România, http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=214, accesat la 15.11.2016.
10. „Regen”, pe Chorographia Transylvaniae Sybembürgen publicată de Johannes Honterus la
1532, https://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Transilvaniei_-_Johannes_Honterus, accesat la 02.11.2016.
11. Stema breslei tăbăcarilor, Livia Rusu și Dorin-Ioan Rus, „Lăzi de breaslă în colecțiile
Muzeului Etnografic din Reghin”, în Ținutul Reghinului, http://tinutulreghinului.ro/lazi-de-breasla-din-
reghin/, accesat la 15.11.2016.
12. Reghinul săsesc, Reghinul unguresc și Iernuțeni pe Ridicarea topografică iosefină (1763-
1787),
http://mapire.eu/en/map/firstsurvey/?bbox=2746525.7457144177%2C5903007.160693574%2C27595
77.3682941115%2C5908577.509129857, accesat la 18.11.2016.
13. Apalina pe Ridicarea topografică iosefină (1763-1787),
Page 126
126 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
http://mapire.eu/en/map/firstsurvey/?bbox=2745899.9175453326%2C5900520.568617173%2C27524
25.7288351795%2C5903305.742835313, accesat la 18.11.2016.
14. Reghinul săsesc, Reghinul unguresc și Iernuțeni pe Ridicarea topografică franciscană
(1806-1869),
http://mapire.eu/en/map/secondsurvey/?bbox=2744165.752466113%2C5903656.875433998%2C2757
217.3750458066%2C5909227.223870281, accesat la 18.11.2016.
15. Apalina pe Ridicarea topografică franciscană (1806-1869),
http://mapire.eu/en/map/secondsurvey/?bbox=2744165.752466113%2C5903656.875433998%2C2757
217.3750458066%2C5909227.223870281, accesat la 18.11.2016.
16. Gimnaziul Augustin Maior de azi, fostul Gimnaziu Evanghelic, http://hereditatum.ro/large-
image.jpeg?id=22610, accesat la 18.11.2016.
17. Reghinul săsesc, Reghinul unguresc și Iernuțeni pe A treia ridicare topografică militară
(1869-1887),
http://mapire.eu/en/map/hkf_75e/?bbox=2737038.0048292363%2C5899432.536737788%2C2763141.
249988624%2C5910573.233610352, accesat la 29.11.2016.
18. Fântâna publică din piața mare,
https://kepeslapok.files.wordpress.com/2012/04/szc3a1szrc3a9genfc591tc3a9r-1906.jpg?w=775,
accesat la 29.11.2016.
19. Apalina pe A treia ridicare topografică militară (1869-1887),
http://mapire.eu/en/map/hkf_75e/?bbox=2748163.438983258%2C5901355.795111137%2C2749794.8
918057196%2C5902052.088665673, accesat la 29.11.2016.
20. Plute pe Mureș și podul de lemn, https://www.okazii.ro/737-reghin-1904-a173955118,
accesat la 29.11.2016.
21. Expoziția națională din București, 1909, http://i2.wp.com/politeia.org.ro/wp-
content/uploads/2013/06/Expo-1.jpg, accesat la 29.11.2016.
22. Uzina electrică a Reghinului, http://www.multihobby.ro/Ilustrate/Mures/Reghin-12693.php,
accesat la 29.11.2016.
23. Uzina electrică la 1931, detaliu,
http://images.delcampe.com/img_large/auction/000/326/088/112_002.jpg, accesat la 29.11.2016.
24. Gara Reghinului, https://kepeslapok.files.wordpress.com/2012/04/l_-19012139.jpg, accesat
la 29.11.2016.
25. Hotelul orășenesc la 1902,
https://kepeslapok.files.wordpress.com/2012/04/szc3a1szrc3a9genszc3a1lloda-1902.jpg?w=775,
Page 127
127 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
accesat la 30.11.2016.
26. Latura de est a pieței mari, http://ad-
vesz.hupont.hu/felhasznalok_uj/2/2/22619/kepfeltoltes/szaszregen.jpg2.jpg, accesat la 30.11.2016.
27. Biserica reformată, https://www.okazii.ro/carte-postala-cp-ms017-reghin-biserica-
reformata-necirculata-a157994932, accesat la 30.11.2016.
28. Latura de nord a pieței mari, cu biserica românească ridicată la 1912 și palatul poștei,
http://erdelyvisszatert.uw.hu/marosmegye/regen1940n/foter%20regenvisszatert1940belyegzo.jpg,
accesat la 30.11.2016.
29. Parcul orășenesc, http://www.multihobby.ro/Ilustrate/Mures/Reghin-12693.php#thumb,
accesat la 30.11.2016.
30. Parcul orășenesc, pavilionul debarcaderului și lacul cu bărci de agrement,
https://kepeslapok.files.wordpress.com/2012/04/l_-34297143.jpg, accesat la 30.11.2016.
31. Zi de târg în piața mare, http://www.multihobby.ro/Ilustrate/Mures/Reghin-
12693.php#thumb, accesat la 30.11.2016.
32. Planul cadastral al Reghinului săsesc la 1915, http://tinutulreghinului.ro/plan-de-situatie-al-
orasului-reghin/, accesat la 20.11.2016.
33. Stema Reghinului la 1934, http://turismreghin.ro/reghin-date-istorice/, accesat la
20.11.2016.
34. Reghin și Iernuțeni pe ridicarea topografică din 1941,
http://mapire.eu/en/map/hungary1941/?bbox=2737038.0048292363%2C5899432.536737788%2C276
3141.249988624%2C5910573.233610352, accesat la 28.11.2016.
35. Apalina pe ridicarea topografică din 1941,
http://mapire.eu/en/map/hungary1941/?bbox=2748163.438983258%2C5901355.795111137%2C2749
794.8918057196%2C5902052.088665673, accesat la 28.11.2016.
36. Strada Abatorului
37. Strada Apalinei, exemple de arhitectură specifică târgurilor săsești transilvănene
38. Strada Apalinei, exemple valoroase de arhitectură eclectică
39. Casă Secession pe Strada Apelor
40. Exemplu de intervenție asupra edificiilor vechi de pe Strada Apelor
41-42. Arhitectură istorică, de factură vernaculară pe Strada Aurel Vlaicu
43. Vilă Secession cu fronton asimetric curbat
44. Vilă interbelică cu colț rotunjit și atic
45. Casă cu poartă monumentală, cu tâmplărie originală din lemn
Page 128
128 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
46. Biserica evanghelică, http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1588533&page=6,
15.11.2016.
47. Fosta Școală confesională
48-54. Edificii valoroase pe Strada Călărașilor
55-56. Case istorice pe Strada Dealului, în stil clasicit, eclectic sau Secession de factură
vernaculară
57. Strada Coșbuc, nr. 1
58. Strada George Coșbuc, nr. 2
59. Strada George Coșbuc, nr. 4
60. Strada George Coșbuc, nr. 3-5
61. Strada George Coșbuc, nr. 7
62. Strada George Coșbuc, nr. 8
63. Strada George Coșbuc, nr. 15
64. Strada George Coșbuc, nr. 17-19
65. Strada George Coșbuc, nr. 16
66-67. Exemple de intervenții aberante la clădirile istorice pe Strada Coșbuc
68. Casă Seccesion pe Strada Gheorghe Doja
69. Schimbarea tâmplăriilor istorice la casele de pe Strada Gheorge Doja
70. Strada Mihai Viteazul, nr. 1
72. Strada Mihai Viteazu, nr. 3
73. Strada Mihai Viteazu, nr. 4
74. Strada Mihai Viteazu, nr. 6
75. Strada Mihai Viteazu nr. 7-11
76. Strada Mihai Viteazul, nr. 10
77. Strada Mihai Viteazul, nr. 17
78. Strada Mihai Viteazul, nr. 28
79. Strada Mihai Viteazul, nr. 29
80. Strada Mihai Viteazul, nr. 30
81. Strada Mihai Viteazul, nr. 31, 33 și 35
82. Strada Mihai Viteazul, nr. 37, 39 și 40
83. Casă Seccesion
84-85. Case Seccesion pe Strada Mihai Viteazul
86. Strada Mihai Viteazul, nr. 43, 45 și 47
Page 129
129 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
87. Strada Mihai Viteazul, nr. 47
88. Strada Mihai Viteazul, nr. 49
89. Strada Mihai Viteazul pe segmentul fostei Străzi a Crucii, cu case clasiciste și eclectice și
cele două biserici istorice: Biserica Reformată (sec. XIX, neogotic-secession) și Biserica Romano-
catolică (sec. XVIII, baroc),
https://kepeslapok.files.wordpress.com/2012/04/szc3a1szrc3a9genkereszt.jpg?w=775, 27.11.2016.
90. Vedere aeriană a Bisericii Reformate,
http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=719, 27.11.2016.
91. Interiorul bisericii, http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=719, 27.11.2016.
92. Strada Mihai Viteazul, nr. 63 – Biserica Romano-catolică și fosta școală confesională
93. Biserica Romano-catolică în interior, http://turismreghin.ro/item/biserica-romano-catolica/
93. Strada Mihai Viteazul, nr. 78
94. Strada Mihai Viteazul, nr. 81
95. Vile interbelice și Secession pe Strada Mihai Viteazul sau Secession
96. Gimnaziul Virgil Onițiu
97-98. Vila Bogdan Florea, http://turismreghin.ro/item/vila-florea-bogdan/, accesat la
18.11.2016.
99. Strada Mihai Viteazul, nr. 100 – Detașamentul de Pompieri
100-101. Case istorice de factură vernaculară pe Strada Mihai Viteazul
102. Strada Mihai Eminescu, nr. 5
103. Vile și case Secession pe Strada Mihai Eminescu
104-105. Case de factură vernaculară, cu decor Secession pe Strada Mihai Eminescu
106. Piața Mare la începutul secolului XX
107-108. Piața Petru Maior, nr. 1
109-110. Piața Petru Maior, nr. 2
111-112. Piața Petru Maior, nr. 2
113-114. Piața Petru Maior, nr. 3 și 4
115. Piața Petru Maior, nr. 5
116. Piața Petru Maior, nr. 6
117. Piața Petru Maior, nr. 7
118. Piața Petru Maior, latura de vest, nr. 8-9-10-11
119. Piața Petru Maior, nr. 10
120-121. Piața Petru Maior, nr. 11
Page 130
130 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
122. Piața Petru Maior, nr. 12
123. Piața Petru Maior, nr. 13
124. Piața Petru Maior, nr. 14
125. Piața Petru Maior, nr. 15
126. Piața Petru Maior, nr. 16, stil eclectic
127. Piața Petru Maior, nr. 17 (Cod LMI 2015 MS-II-m-B-15769), secol XIX, stil eclectic
128. Piața Petru Maior, nr. 18, stil eclectic
129. Piața Petru Maior, nr. 19, stil Secession
130. Piața Petru Maior, nr. 20, stil eclectic
131. Piața Petru Maior, nr. 21, stil eclectic, cu influențe Secession
132. Piața Petru Maior, nr. 22, stil eclectic
133. Piața Petru Maior, nr. 23
134. Piața Petru Maior, nr. 24
135. Piața Petru Maior, nr. 25, stil clasicist
136. Piața Petru Maior de azi, latura de nord, cu Biserica „Înălțarea Domnului” la nr. 27, nr. 28-
29 și Palatul Poștei la nr. 30
137. Piața Petru Maior, nr. 27, Biserica ortodoxă
138. Piața Petru Maior, nr. 28
139. Piața Petru Maior, nr. 30
140. Piața Petru Maior, nr. 31 – Policlinica
141. Piața Petru Maior, nr. 34 (Cod LMI 2015 MS-II-m-B-15770)
142. Piața Petru Maior, nr. 32
143. Piața Petru Maior, Nr. 33 – Palatul Finanțelor
144. Piața Petru Maior, Nr. 35
145. Piața Petru Maior, nr. 36
146. Piața Petru Maior, nr. 37
147. Piața Petru Maior, nr. 38, Cinematograful Patria
148. Piața Petru Maior, nr. 39, un exemplu de tratare necorespunzătoare a fațadei unui edificiu
istoric
149. Piața Petru Maior, nr. 40
150-151. Piața Petru Maior, nr. 41, Primăria orașului
152. Piața Petru Maior, nr. 42
153. Piața Petru Maior, nr. 43
Page 131
131 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
154. Piața Petru Maior, nr. 45
155. Piața Petru Maior, nr. 46
156. Piața Petru Maior, nr. 47 și 48
157. Piața Petru Maior, nr. 49, 50 și 51
158. Piața Petru Maior, nr. 53
159. Piața Petru Maior, nr. 55 (Cod LMI 2015 MS-II-m-B-15773) – Casa Roesler
160-161. Piața Petru Maior, nr. 56
162. Piața Petru Maior, nr. 57
163. Piața Petru Maior, nr. 58
164-165. Strada Rândunelelor, fosta Sinagogă
166-167. Case istorice pe Strada Rândunelelor de azi
168. Strada Republicii, nr. 2 și 4
169. Strada Rebublicii, nr. 6
170. Strada Republicii, nr. 7
171. Strada Republicii, nr. 8 și 10
172. Strada Republicii, nr. 9, 11 și 13
173. Vedere generală a ansamblului format de casele de pe Strada Republicii
174. Vedere generală a ansamblului format de casele de pe Strada Republicii
175. Vedere generală a Străzii Sării de azi
176-177. Gimnaziul de stat Augustin Maior
178. Strada Spitalului, nr. 1 (Cod LMI MS-II-m-B-15776)
179. Casa de Cultură „Eugen Nicoară”
180. Spitalul orășenesc, azi „Eugen Nicoară”
181. Strada Albinelor
182. Biserica Sfântul Nicolae
183. Biserica văzută la interior
184. Muzeul Etnografic Reghin
185-186. Alte clădiri valoroase de pe Strada Vânătorilor
187-188. Fosta fabrică de pe Strada Axente Sever
189. Ansamblu de locuințe muncitorești, peste drum de Fabrica de pe Strada Axente Sever
190. Piața din fața Gării Reghinului
191-192. Case de factură Secession în apropierea gării
193. Case de factură vernaculară în Iernuțeni, cu elemente Secession
Page 132
132 STUDIU ISTORIC – PUG REGHIN
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN – SUBCONTRACTARE PRIN SC AEDILIS POIECT SRL, BAIA MARE
PFA RUS VERONICA IOANA, STUDII DE ISTORIA ARTEI ȘI CERCETARE DE PARAMENT
CLUJ-NAPOCA, STR. DECEBAL, NR. 78/2, E-MAIL: [email protected] , [email protected] , F12/1376/16.07.2008
194. Ruina Castelului Huszár din Apalina în prezent
195. Biserica catolică din Apalina