Obst i Natio

8/16/2019 Obst i Natio

1/122

BALOGH BÉLA

OBSTINĀTIŌTRADUCEREA MIRCEA SERBAN

EDITURA ECHIM

„ Rămâne un mister faptul,

că, deşi suetul omului tânjeşte

după acel Adevăr

în care-şi găseşte clar libertatea şi fericirea,

prima reacţie a oamenilor

faţă de acest Adevăr

este ura şi teama!

Ant"on# $e %ello

&R'(A)A A*)+R**

1


2/122

.n nopţile de vară, privind bolta de stele, o stare aparte,

mă copleşeşte /pectacolul fabulos al lucitoarelor stele se

face una cu gândul că universul e minunat, perfect ordonat

şi atât de mare, că a-l cuprinde cu privirea sau a-l descoperi

cu mintea, ori a-l înţelege pe de-a întregul, probabil nici că

se poate 0ederea stelelor îmi tre1eşte, adeseori, o

deosebită amintire din vremea copilăriei2

Aveam opt ani %ergeam pe-o stradă .n 3luj +prindu-

mă, de-odată, am început să privesc când cerul inundat de

stele, când casele din jurul meu şi, precum cel căruia „îi pică

4sa! că aici ceva nu e în regulă- cu o ciudată stare de golinterior şi naivitate copilărească mi-am pus întrebarea5 6

„ Aceasta să 4e totul7 $in asta să 4e alcătuită întreaga

lume7 ' imposibil8! %ai târ1iu, de cum se 49ară în

conştiinţa mea elementele concepţiei materialiste asupra

lumii, am simţit ca su4ciente e9plicaţiile cu privire la

naşterea stelelor, mişcarea planetelor şi continua sc"imbare

a mediului, puse pe seama unor reacţii c"imice, efecte 41ice

şi interacţiunea acestora 'ram convins, de asemenea, că41ica, c"imia şi biologia, prin legile lor pot oferi e9plicaţii

pentru tot şi toate şi -în ciuda faptului că deocamdată nu

suntem acolo-, este doar o c"estiune de timp până când

vom primi răspunsuri mulţumitoare la toate întrebările

*lterior, mi-am dat seama că asta nu e c"iar aşa :ici legile

41icii, nici cele ale c"imiei nu oferă e9plicaţii asupra celor

mai elementare fenomene ale vieţii 3ugetul şi sentimentele

sunt cele ce ne orientea1ă viaţa, dar nici gândurile şi nicisentimentele nu pot 4 măsurate /unt incomensurabile

nstrumentele de care dispunem nu indică, dacă cineva se

gândeşte la vreun elefant ori, tocmai splendidul apus de

2


3/122


4/122

globală în care încap, paşnic şi complementar, toate

elementele componente ale mediului şi vieţii noastre7

*ndeva, în adânc aveam percepţia, probabil doar intuiţia,

necesităţii unei doctrine, unui sistem, care în amplitudinea-i

generoasă ar putea să aducă la un numitor comun

numeroasele concepţii despre lume ntuiţie încoace, ori

încolo, deocamdată gândul despre un întreg se alcătuia din

părticele şi deseori aveam sentimentul că pe de-o parte ştiu

prea puţin, iar pe de alta am la îndemână prea multe

informaţii pentru ca, ţinând cont de toate detaliile, să pot

cuprinde totul .n tot acest timp îmi duceam la bun

sfârşit, sistematic, munca de inginer constructor dedrumuri, ce-mi consuma su4cient de multă energie .mi

rămânea tot mai puţin timp pentru meditaţii legate de

*nivers şi semnele lui de întrebare, dar scânteia curio1ităţii

nu se stinse a trei1eci şi trei de ani am reuşit să emigre1

în /uedia unde am ajuns în preajma unor persoane

cunoscute ca „iniţiate!, unor maeştrii, -oameni care sunt

percepuţi deseori de conştiinţa colectivă ca 4ind

„mistici! Aceşti mistici vorbeau despre „legi alesuetului! universal valabile, care în totalitatea lor sunt

imposibil de trecut, independent de faptul că cineva crede

sau nu în ele Aceasta mi-a sporit curio1itatea, în mod

special pentru faptul, că în opinia lor toate aceste „legi ale

suetului! sunt în armonie cu re1ultatele cercetărilor

ştiinţi4ce desfăşurate până în pre1ent &entru început doar o

singură sen1aţie neobişnuită mă încolţea5 „oameniiăştia ştiu ceva, ceea ce noi, muritori de toate 1ilele, nu ştim,

sau, nu prea înţelegem &unându-le sub semnul întrebării

toate a4rmaţiile, cu neobosită prudenţă am început să mă

apropii de învăţăturile lor /incer, m-a impresionat

simplitatea cu care aceşti „mistici! au sc"iţat esenţa şi

4


5/122

funcţionarea *niversului .n învăţătura acestora nu era nimic

„mistic! 'i a4rmau că *niversul este e9plicit, limpede,

esenţa 4inţării sale este inteligibilă imbajul acestora era

-probabil- aparte, utili1ând o simbolistică ce eluda

obişnuitul, dar aceste e9presii şi repre1entări aveau

corespondenţe atât în 41ică şi matematică, pe de-o parte,

cât şi în diferitele religii, pe de alta $upă câţiva ani de

studiu am ajuns la conclu1ia că adevăraţii „mistici! posedă

cunoştinţe deosebite în legătură cu crearea şi e9istenţa

*niversului

.n timp ce cercetările cu caracter ştiinţi4c studia1ă*niversul din perspectiva materialistă, iar temeliile religiilor

se structurea1ă pe valorile umane şi învăţăturile moralei, în

imaginea misticilor despre panorama universală capătă loc

fenomene şi e9plicaţii logice pe care oamenii în majoritatea

lor le cali4că drept ine9plicabile, paranormale, accidentale,

sau pur şi simplu „minuni! :umai că, a e9istat un

obstacol .ntre aceste trei direcţii abia dacă e9istă

comunicare8 ' drept, e9istă 41icieni precum (ritjof 3apra,care a descoperit paralelisme esenţiale între 41ică şi

4lo1o4a orientală, sau &aul $avies conform căruia,

„ *niversul arată de parcă se desfăşoară conform unui

proiect, sau desen proiectiv! .mbucurător mi se

pare şi faptul, că e9istă tot mai mulţi gânditori îndră1neţi

şi decişi a se abate de le o direcţie de cercetare, care după

toate aparenţele conduce către o fundătură, dar a1i aceşti

cercetători e9ercită o prea mică inuenţă asupra unorsemeni


6/122

/tăteam deci, în faţa proiectului declarat de cunoaştere

a noastră şi a *niversului, oferit de cele trei posibilităţi

distincte de abordare )oate cele trei conţin informaţii

preţioase, dar se pare, că nici una nu e su4cientă în sine

spre a oferi un răspuns compre"ensiv la întrebarea legată de

alcătuirea şi funcţionarea *niversului >i-atunci s-a

întâmplat ceva cu totul deosebit .ntreţinerea condiţiei

41ice, mai mult sau mai puţin sistematică, înseamnă pentru

mine acea jumătate de oră pe 1i de alergare uşoară,

jogging, activitate pentru care mica pădure din preajma

locuinţei mele din /toc?"olm îi asigura un spaţiu deosebit

de plăcut 0remea splendidă, cu soarele carestrălucea, iar eu conştiincios alergător pe cărarea

presărată cu surcele din coji de copac meditând între timp la

facerea şi e9istenţa *niversului2apoi, am simţit dintr-o

dată, că am descoperit ceva 3u claritate, risipind orice

urmă de îndoială, şi-a făcut loc în mintea mea răspunsul la

una din întrebări *n sentiment e9trem de înălţător m-a

cuprins, dar n-am apucat să savure1 pe deplin starea, căci

tocmai sosea următorul răspuns, apoi următorul şiurmătorul2a un moment dat am avut sentimentul că

trebuie să note1 totul altminteri voi uita, sau mi se vor

încâlci toate în minte, aşa că am alergat într-un suet până

acasă şi m-am aşe1at 6fără să mă m-ai sc"imb- la masa de

scris, am luat o coală începând a scrie febril gândurile care

mă inundau %-am străduit a scrie cu cea mai mare

rapiditate dar şi aşa abia dacă puteam ţine pasul cu şuvoiulde idei

%âna, c"ircită, a-nceput să mă doară de efort :otam

totul, fără un sistem anume şi fără să-mi pese dacă e9istă

cone9iuni, interdependenţe, între propo1iţii Aşa am

6


7/122

umplut foaie după foaie şi în ciuda durerii tot mai aprige

care-mi stâlcea mâna, eram prins de o ine9plicabilă şi mare

adoraţie 'ram, în sfârşit, convins că am descoperit ceva ce,

în a cărui căutare, eram de mult Această stare deosebită a

luat sfârşit după apro9imativ o jumătate de oră :ici un

gând, nici o idee nu-mi mai dădea târcoale Am pus creionul

jos cu o mare uşurare, strângând foile de "ârtie risipite pe

birou

Ameţit de-a binelea am început să citesc cele scrise

Aveam în faţa oc"ilor principiul funcţionării *niversului,

deocamdată sub forma unor gânduri aşternute de-a valma,la întâmplare, dar surprinsesem esenţa Această

„esenţă! era incredibil de simplă &e de altă parte era

precum un „concentrat! contraindicat u1ului uman .n al

treilea rând, aveam în mână un „re1ultat! 6dacă se putea

numi astfel- fără ca să 4 parcurs, pas cu pas, vreun drum

până la acest re1ultat, dimpotrivă la acea dată ne ştiind

dacă e9istă un asemenea drum >i atât de neobişnuit şi

diferenţiat faţă de tot ce asimilasem la şcoală despre*nivers era acest re1ultat, încât perple9itatea şi

suspiciunea nu m-au părăsit săptămâni întregi %i se părea

logic, verosimil, într-o oarecare măsură simplă c"iar, numai

că era incredibilă

&osibil şi deloc 7 -mi-am pus întrebarea formulată de

mintea mea de inginer- oare nu vine în contradicţie cu legile

41icii7 +arecum neîncre1ător am început să ordone1 dateleşi în acest timp mă gândeam că, c"iar dacă ar 4 totul

adevărat, dacă structura *niversului este aidoma, cine m-ar

crede7

7


8/122

%i-au fost de trebuinţă câţiva ani pentru a clasi4ca şi

ordona datele; la început căutând să descopăr 4suri din

perspectiva ştiinţelor materialiste, ale 41icii, mai apoi

străduindu-mă a găsi eventualele inadvertenţe din

perspectiva învăţăturii „iniţiaţilor! şi doctrinelor e1oterice

)reptat, au început să mi se desfacă în faţa oc"ilor

liniile unei noi repre1entări a lumii cosmice, ale unui univers

inteligibil şi într-o oarecare măsură transparent,

compre"ensiv, în care şi-au găsit loc, alături de preceptele

unor învăţători care au inuenţat istoria şi spiritualitatea,

etica umanităţii, precum @ermes, risna, Bud"a, sus, şi

re1ultatele unor cercetători contemporani precum5 'istein,@eisenberg, Bell (enomenele cali4cate drept paranormale

au încetat a mai 4 paranormale, găsindu-şi loc într-un mod

natural în întregul acestei perspective %ai mult c"iar, aşa

numitele „legi de nepătruns ale suetului! de4nite astfel de

către iniţiaţi, erau într-o perfectă armonie cu legile 41icii

'u mi-am început cariera de inginer ca şi constructor

de poduri .ntr-o oarecare măsură această carte este un podAnume unul care nu se aşea1ă pe divergenţele diferitelor

ideologii, ci pe dimensiuni ce contopesc perspectivele lumii

cosmice, unindu-le diversitatea Acest pod nu a fost

construit de mine Acest pod a e9istat din totdeauna 'u am

încercat să evidenţie1 pilonii acestui pod, pentru cititorii

mei care se simt capabili a sfărâma cătuşele cu care le-au

fost ferecate perspectivele lumii şi au curajul de a se căţăra

pe cel mai înalt punct al acestui pod de unde auperspectiva celor două maluri, precum şi "ăul ce se cască,

dar şi înălţimi ce nu cunosc limite2

&AR)'A -a

8


9/122

3A&3A:A *C +R

„ Atunci când epler

şi-a dat seama că re1ultatele cercetărilor sale

nu corespund credinţelor sale

a acceptat cruda realitate

A ales adevărul

în locul răsfăţatelor ilu1ii,

iar aceasta e ceea ce de4nim

ca 4ind suetul ştiinţei!

3arl /agan

/e spune, că cercetarea originii *niversului şi a

sensului vieţii ţine de când lumea

3ine dintre noi nu a stat pe gânduri întrebându-se5

care să 4e sensul vieţii, dacă e9istă viaţă după moartea

trupului, dacă e9istă raţiune şi orientare

centrali1ată


10/122

+ parte din aceste ilu1ii sunt comune şi de aceea este

natural să constituie un element de construcţie al unei

presupuse realităţi a imaginii noastre despre lume $rept

consecinţă a acesteia, istoria umanităţii este plină de erori,

4e tragice, 4e amu1ante a o scurtă privire retrospectivă

asupra principalelor borne ale tre1irii conştiinţei şi modului

de gândire al umanităţii, a1i ne stârneşte compasiunea

cre1ul unor înaintaşi, care considerau că &ământul e plat,

aşe1at pe spatele unei uriaşe broaşte ţestoase ţinută în

spate de patru elefanţi 'i au găsit e9plicaţii logice până şi

pentru cutremure, care se porneau la 4ecare mişcare a

elefanţilor

Abia după un timp ceva mai îndelungat au apărut

primele opinii legate de rotunjimea pământului .n DEFG

3olumb, care voia să ajungă în ndii a luat-o spre apus,

ajungând abia în apropierea continentului american 3re1ând

însă că a ajuns la destinaţie i-a bote1at pe indigeni5 indieni

Aşa că, a1i avem atât indieni nord-americani, cât si indieni

sud-americani; lipsesc doar indienii indieni (ăcând însăabstracţie de acest amănunt, totuşi trebuie să recunoaştem

că datorită acţiunii temerare a lui 3olumb am început să

ne sc"imbăm opiniile legate de )erra, imaginii unui pământ

plat luându-i loc repre1entarea sferică a globului pământesc

Adevărata sc"imbare însă s-a produs numai în conştiinţa

noastră, căci pământul a fost din totdeauna rotund2 *na din

ilu1iile omenirii s-a destrămat, dar i-a luat locul o alta, cu şi

mai mare putere %ultă vreme s-a cre1ut că &ământul se aă în centrul universului .naintaşilor noştri aceasta era un

clişeu şi dacă facem abstracţie de ceea ce am învăţat, din

oricare punct al pământului am privi, avem sentimentul că

într-adevăr planeta noastră stă pe loc iar celelalte corpuri

10


11/122

cereşti se mişcă în jurul ei A pune la îndoială această

ilu1ie până mai ieri repre1enta un „pericol de moarte!,

Halilei 4ind silit de către nc"i1iţie să-şi renege cre1ul

'9emplul tragic, totodată cumplit, i-a fost oferit de

înaintaşul său Hiordano Bruno, care şi-a menţinut cu

obstinaţie convingerea Recunoaşterea adevărului nu a

coincis cu învăţătura bisericii, de aceea Bruno a fost

condamnat la ardere pe rug $esigur, toate acestea nu

au sc"imbat cu nimic realitatea faptică; pământul nici

înainte nu stătea locului, continuându-şi mişcarea de rotaţie

în jurul soarelui şi după ce vântul a risipit cenuşa rugului

%işcarea de revoluţie a pământului precum şi cea de rotaţie în jurul a9ei sale nu e o demonstraţie ci o c"estiune

de consimţire maginea despre lume -cea vec"e- a fost

sc"imbată, din nou, de către omenire însă şi de această

dată sc"imbarea s-a produs numai în conştiinţa oamenilor

3u sacri4cii, ce-i drept, dar am ajuns la un nivel superior de

cunoaştere $eja, nu &ământul îl considerăm ca

4ind „buricul lumii!, dimpotrivă, încetul cu încetul va trebui

să renunţăm şi la teoria "eliocentrică 3u ajutorul legilor41icii neItoniene, omenirea a reuşit să calcule1e şi apoi să

asimile1e propriei conştiinţe câmpurile planetelor şi stelelor

.n detrimentul unei imagini despre lume ba1ată pe credinţă,

a-nceput să câştige teren, pas cu pas, te1a fundamentată

pe argumente demonstrabile, materialismul

$e mai bine de două mii de ani ne ba1ăm calculele pe

a9iomele euclidiene, fără să pre1umăm barem e9istenţa şialtor geometrii $upă cum ştim, ulterior şi acest domeniu a

oferit surpri1e, JKnos Bol#ai reuşind un pas înainte 3reând şi

demonstrând geometria ne-euclidiană, potrivit căreia calea

cea mai scurtă dintre două puncte nu mai este o dreaptă,

11


12/122

dacă din diverse motive ne aăm pe-o suprafaţă parabolică,

sau ondulată A apărut însă 'instein, care a aruncat vălul

ce plutea deasupra teoriilor noastre despre spaţiu şi timp

.naintea apariţiei sale, noi oamenii am considerat timpul

drept o constantă absolută A fost de-a dreptul anevoioasă

acceptarea teoriei


13/122

universului, la esenţa vieţii, nu au primit un răspuns )eoria

evoluţionistă este în contradicţie cu legile 41icii 3reierul

uman ascunde multe necunoscute în ce priveşte modul de

funcţionare +riginea unei părţi a radiaţiilor cosmice este

necunoscută &erspectiva materialistă asupra lumii este

perturbată neîncetat de fenomene pe care -din lipsa unor

e9plicaţii plau1ibile- le de4nim ca paranormale +ri de câte

ori am reuşit să recunoaştem ilu1ii comune ne-am apropiat

de realitate &arado9al, am fost convinşi din totdeauna că

noua imagine despre lume e de4nitivă şi de neclintit 'i

bine, după cum repede am aat, încă mai e9istă câteva ilu1ii

comune ce stau ca piedică la o mai profundă înţelegere alumii $upă toate aparenţele continuăm confu1ia în ce

priveşte evoluţia timpului şi a spaţiului, a gravitaţiei, a

funcţionării creierului, şi, c"iar a însăşi materiei, a propriei

noastre 4inţe

%A)'RA '/)' %A)'R' 7

$omnilor8

3a 41ician, deci ca bărbat cu judecată,

care şi-a pus întreaga viaţă în slujba studiului materiei,

mă simt disculpat de a 4 considerat naiv;

astfel, a4rm cu curaj, că re1ultatele

-în urma cercetărilor efectuate asupra atomului-

sânt următoarele5

%aterie în sine nu e9istă

13


14/122

ndiferent de natura sa,

materia ia naştere numai cu ajutorul unei forţe adevărate,

forţă care aduce părticelele oricărui atom în stare devibraţie,

până şi micro particulele atomului 4ind

menţinute drept parte a sistemului solar

.nsă, în univers nu e9istă

nici forţă inteligentă, nici forţă perpetuă,

trebuie deci, să admitem ca determinare că,

în spatele acestui atom se aă

un spirit inteligent

%a9 &lanc?

/ă începem imediat cu materia, căci pentru percepţia

noastră cea de toate 1ilele, este cel mai sigur sprijin 3ui i-ar

trece prin cap să pună la îndoială e9istenţa şi adevărul

materiei7 .n ciuda acestui fapt c"estiunea nici nu e atât de

evidentă2 %ateria repre1intă nu doar pentru 4lo1o4, dar

şi pentru oamenii de ştiinţă contemporani o temă di4cilă

.n antic"itate se credea în e9istenţa unor aşa numite !

elemente-constitutive!, care nu se mai pot divi1a, întreagalume materială 4ind alcătuită din acestea +riginea

cuvântului atom trebuie căutată în limba greacă şi

înseamnă5 indivi1ibil &utem a4rma, că a trecut multă vreme

de când am perceput atomul ca 4ind nedivi1ibil Am aat,

14


15/122

la început, că atomul are un nucleu în jurul căruia

gravitea1ă electroni Apoi, am descoperit, că mie1ul

atomului este alcătuit din părticele numite5 protoni şi

electroni &osibilităţile scindării nu s-au oprit însă, aici,

aceste particule la rândul lor putând 4 !rupte! în me1oni şi

barioni .n ce stadiu se aă cercetările a1i7

” Elementele componente ale materiei nu sunt

considerate drept particule dense, sau indestructibile.

Particulele fără masă, ca de pildă fotonul, păstrează

caracteristici ale materiei, în acelaşi timp unele din

particule, spre exemplu pozitronii şi electronii pot transformate, pe deplin, în energie radiantă. Nu s-a reuşit

inerea sub obser!aie a unor particule elementare precum

"uarcurii şi, probabil, nu e posibilă dislocarea în !ederea

studierii sale drept fenomen izolat. ” # $or %agnar &er'olm(

Enciclopedia Naională )uedeză, *++, sub titlul materia”

)-a abandonat căutarea pietrei elementare de

construcie a materiei c/nd zicienii au descoperit at/teafragmente minuscule elementare, înc/t abia dacă mai pot

numite elementare. 0n urma experienelor desfăşurate în

ultimele decenii, zicienii au constatat materia ca ind

instabilă, iar la ni!el subatomic ei au obser!at că, nu există

materie în locuri determinate, dar tinde către existenă. ”

# 1itatul aparine zicianului 2arbara 3nn 2rennan, fost

cercetător la N3)3 -&oddard )pace 4lig't 1enter-, autoare

a cării 5/ini tămăduitoare”, Pag. 6

3onclu1ia este surprin1ătoare8 !2 nu e9istă materie în

locuri determinate, dar tinde către e9istenţă ! 3u alte

cuvinte, particule e9trem de mici nu sunt de găsit8 $acă

încercăm desfacerea materiei în particule e9trem de mici, ea15


16/122

dispare precum viaţa printre degetele biologului dacă

acesta o caută cu bisturiul A devenit un loc comun faptul

că, lumina este -în unele condiţii- undă pulsatilă, alteori

posedă caracteristicile materiei Această neobişnuită

dualitate este valabilă şi în ce priveşte „ceva! din ceea ce

41icienii consideră a 4 materie

0n anul *+67 s-a conrmat că o rază luminoasă se

poate comporta precum o undă pulsatilă, căci la ciocnirea

acesteia cu un cristal se constată o interferenă, fapt care

face posibilă şi măsurarea lungimii de undă a electronului.

%ezultatul a coincis cu cel înainte calculat de 8ouis de2roglie. Electronul, deci nu poate considerat precum o

mică bilă, sau în general precum un obiect material. 0n

această lume care ne încon9oară este e!ident faptul că un

obiect, de pildă o minge de fotbal, în nici un caz nu se !a

comporta precum o undă pulsatilă. 4otonii, electronii şi

atomii, c/t nu sunt obiecte, se comportă astfel înc/t aceştia

doar uneori pot determinate în baza stării, formei şi

masei lor. 3lteori, se înt/mplă ca fotonii, electronii, c'iar şi atomii se comportă pulsatil. Electronul nu este undă şi nu

este nici particulă. E electron ” # )!ensson )( 5ole:;lerna

genoms:


17/122

mai puţin evidente 3e s-ar întâmpla dacă am aplica materia

conform comportamentului pulsatil &osibilităţile

matematico-41ice sunt date 'LmcM, arată 'instein în )eoria

/pecială a Relativităţii, unde ' este energia, m este

masa, c este vite1a luminii în spaţiu vid (ormula arată câtă

energie corespunde unei particule cu o anumită masă 3u

alte cuvinte aceste particule pe care noi le percepem drept

materie sânt de fapt „pac"ete energetice! 'nergia acestor

particule, potrivit teoriei lui %a9 &lanc? pot 4 e9primate şi

prin frecvenţe .n anul DFNN %a9 &lanc? a descoperit,

că energia este direct proporţională cu numărul

oscilaţiilor; astfel, diferitele tipuri de unde şi oscilaţii sântcorespun1ătoare particulelor cuantice diferite 3eea ce este

perceput de noi ca 4ind materie, în realitate este descris ca

undă, însă aici nu este vorba de unde obişnuite, ci de acele

unde speciale cunoscute sub numele de unde staticeO

Aceste unde, contra1icându-şi denumirea, nu caută să arate

cum că ar 4 vorba de ceva static Aceste unde statice pot

4 create de pildă, cu ajutorul unui elastic având o lungime

de câţiva metri a capătul liber al elasticului


18/122

celelalte sunt puncte de creştere *nde statice similare pot

4 evidenţiate şi în tuburile unei orgi, sau strunele unei viori

.n primul ca1, curentul de aer este cel care produce undele

statice, pe când la cel de-al doilea e9emplu, vibrea1ă c"iar

cor1ile viorii .n sc"iţa care evidenţia1ă oscilaţiile care se

produc pe membrana unei tobe #g. ?, unde statice pe

membrana unei tobe, secvenţele numerotate de

la a la c indică unde statice simetrice faţă de centrul

membranei, pe când în cele de la d la f simetria este vi1ibilă

doar în funcţie de unul din diametre

$abel

#E!ident acest tabel !a re-creat în timpul te'noredactării

1analul lungimilor de undă ale materiei raportat laspectrul electromagnetic

18


19/122

4rec!ena#numărul

de

BscilaiiCsec.

5aterie

*D>

*DF

*DG

*D

*DHF

ultra!iol ete

8uminalizibilă

Infraroşii

@ltrascur te

$J

@ndemedii

%adiaii cosmice

%adiaii &amma

%adiaii

%oentgen

8umina

%adar

@nderadio

ungimea de undă a fotonului absorbit, sau al celui

cedat oferă posibilitatea unei măsurări e9trem de precise anumărului de oscilaţiiAplicând metoda de cercetare de mai

sus în ca1ul unei anali1e asupra materiilor care ne stau la

îndemână, observăm că, „materia! acoperă o destul de largă

„bandă de frecvenţă!


20/122

gamma (aptul că am însemnat nivelul inferior la frecvenţa

luminii, se datorea1ă faptului că aici se aă dilema, potrivit

căreia fotonii ra1ei de lumină aată sub observaţie sânt de

natură materială, sau oscilatorie ' cunoscut faptul că putem

reali1a e9perienţe în cadrul cărora vom sesi1a natura

oscilatorie a fotonului precum şi cele în care e vi1ibil

comportamentul de particulă materială al fotonului (iind

vorba e9clusiv de materie terestră, care nu este capabilă de

radiaţii cosmice, am ales drept nivel superior ra1ele gamma

&utem deci, răspunde la întrebarea de ce percepem ca

materie ceea ce practic e undă5 41icianul austriac Qolfgang&auli a demonstrat în anul DFG conjectura, într-un atom nu

pot e9ista doi electroni identici *n electron cu un

comportament speci4c e9clude e9istenţa altuia

identic )eoria Respingerii, care demonstrea1ă

incompatibilitatea descrisă mai sus, i-a oferit lui &auli, în

anul DFE şansa conferirii premiului :obel 3e se întâmplă

dacă încercăm să comprimăm doi atomi identici, de pildă doi

atomi de carbon7 &ăi, dacă doi atomi sânt identici atunci,este evident că, e9istă în interiorul lor electroni, protoni şi

neutroni perfect întocmai 3apătă valabilitate principiul

respingerii, iar undele statice caracteristic şi energetic

sinonime, raportate una la cealaltă, vor înfăţişa caractere

materiale Acesta e „marele secret! al materiei &otrivit

observaţiilor noastre cotidiene materia se pre1intă cu totul

diferit decât lumina, sunetul, unda radio, dar întrebarea

esenţială este5 raportat la ce anume7

- $ependent de ce anume, funcţie de ce se diferenţia1ă

fundamental materia de lumină


21/122

Răspunsul e simplu şi pare de la sine de înţeles

- (uncţie de sen1orii noştri, precum şi raportat la

sine $ependent de suprafaţa epidermei noastre, de

plămânii, de organele noastre interne2 Răspunsul „ de lasine înţeles ! este ilu1oric 3orpul şi organele noastre depun

mărturie, realmente, despre faptul că lumea înconjurătoare

este de natură materială .nsă, materia componentă a

corpului nostru este alcătuită din aceiaşi materie, aceiaşi

atomi -deci, unde statice- identici, care se regăsesc în

natura înconjurătoare, căci practic prin procesul de

alimentaţie aceste componente sunt introduse şi asimilateorganelor noastre, 4ind elemente materiale alcătuitoare ale

corpului Aceste elemente materiale ce alcătuiesc corpul

nostru, precum şi materia din lumea înconjurătoare, sunt

acelaşi tip de energie 'ste evident, că electronii, protonii şi

neutronii unor elemente componente ale organismului şi

corpului nostru, precum carbon şi apă, nu sunt diferite faţă

de cele ale carbonului şi apei aate în afara acestuia, adică

în lumea înconjurătoare corpului nostru +ri de câte ori cevaeste sesi1at de către noi ca 4ind materie , nu facem altceva

decât să comparăm două lungimi de undă8 $e fapt, noi

comparăm mulţimea undelor statice ce compun propriul

nostru corp, cu mulţimea undelor statice care alcătuiesc

domeniul e9terior corpului nostru 3u alte cuvinte,

comparăm nivele energetice aate în apropiere unele de

altele >i o facem, cu vârful sau buricul degetelor, cu

întreaga suprafaţă a corpului nostru, cu gura sau organeleinterne, căci şi respiraţia şi mâncatul, sunt componente ale

acestui sistem de cercetare comparatist $in această

perspectivă materia nu este altceva decât o scală 6 relativ

largă-de lungimi de undă, alcătuită din unde statice şi, care

21


22/122

indică însuşiri ale materiei doar atunci când această scală a

lungimilor de undă este comparată cu ea însăşi Atâta

timp cât atomii din corpul nostru conţin un mare număr de

electroni, neutroni şi protoni de construcţie identică cu cel al

atomilor din e9teriorul corpului nostru, comparaţia între

aceste unde statice ne va apare ca materie, mai mult sau

mai puţin maleabilă &ercepţia materiei se va sc"imba

radical în momentul în care reuşim să sc"imbăm frecvenţa

internă a obiectului Apa repre1intă un foarte bun e9emplu

pentru o asemenea e9perienţă $acă putem micşora nivelul

energetic al apei -adică, al numărului de oscilaţii al undelor

statice ale atomilor de o9igen şi "idrogen ce alcătuiescmolecula de apă-, atunci apa se transformă într-un solid,

prin îng"eţare 3a1ul contrar ne arată, că ridicând numărul

intern de oscilaţii, apa începe a 4erbe şi se transformă în

abur &rin abur putem trece mult mai uşor decât prin g"eaţă

.l inspirăm, ori e9pirăm, aat într-o oarecare concentraţie

nici nu luăm cunoştinţă de e9istenţa saO Aici trebuie deci,

căutat secretul „materiei!, în diferenţa nivelelor de energie

e9istente inter-raporturi )otul depinde de ce se raportea1ăfaţă de ce şi faţă de ce se compară .n acest fel noţiunea de

relativitate se răsfrânge şi asupra „percepţiei materiale!

SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS6

O )rebuie să preci1ăm faptul, că două unde sepercep reciproc în orice situaţie, dacă

lungimea lor de undă este identică, orilungimea de undă a uneia este multiplul întregului celuilalt + cât de mică deviaţie dela acest fapt, face ca cele două unde să nu ia

22


23/122

cunoştinţă una de cealaltă, adică „trec! unaprin cealaltă

• Adaugat de +ctav5

o n ceea ce este aici subliniat este secretul

majoritatii TmiracolelorT 3eea ce tot spunem

despre coe9istenta dimensiunilor in acelasi spatiu,

fenomene de invi1ibilitate si multe altele se e9plica

tocmai prin jocul frecventelor, atat la emisie cat si

la receptie $isparitia celei de-a treia dimensiuninu este nici ea Uobiectiva! ci se incadrea1a e9act

aici8 /i da, procesul este 4resc si probabil imposibil

de evitat in dinamica actuala din cadrul jocului

frecventelor

o )ot aici se incadrea1a si a4rmatia ca Unu poti

vedea o R'A)A)'!, cata vreme ea nu e9ista-ca

frecventa-in tine $eci Uboala! e si ea o frecventa,

fricile in general tot asta sunt, ori '' :* A* 3*%

'V/)A inafara ta, daca in interior nimic nu le

recunoaste 'ste si motivul pt care eu spun mereu

U(R'30':)A (A3' 'H'A!

R'A)0)A)'A3A *:)A)' $' %W/*RW *:3W

„ 3ine are un ceas,

23


24/122

ştie cu preci1ie cât este ora e9actă

3ine are două ceasuri,

acela e cuprins de îndoială!

anon#mus

A4rmăm, deseori, că în *nivers totul este

relativ &robabil, mult mai rar, ne gândim la înţelesul a ceea

ce acoperă această a4rmaţie 3uvântul „relativ! este de

origine latină -relativus- şi înseamnă, care se raportea1ă la

ceva, dependent de ceva fără de care nu aresens *neori, aproape cu fanatism, ne agăţăm de re1ultatele

măsurătorilor noastre uitând de faptul că, orice măsurătoare

efectuată, orice percepţie sen1itivă, care cu ajutorul

sen1orilor de care dispunem ne transmit informaţii despre

lumea înconjurătoare, este o simplă comparaţie8 ocul pe

care îl ocupă în *nivers, calitatea, dimensiunea, valoarea,

sau oricare altă caracteristică, a orişice din tot şi

toate, poate 4 determinat numai prin raportare la altceva,doar prin comparare cu ceva .n virtutea acestor comparaţii

împărţim lumea şi privim la ea ca 4ind alcătuită, pe de-o

parte din materie, iar pe de cealaltă din unde pulsatile $acă

valoarea a orişice din tot şi toate este oferită numai prin

raportare la altceva, doar prin comparare cu ceva să

e9amină, succint, natura informaţiilor la care accedem prin

mijlocirea organelor noastre sen1oriale &rima c"estiune şi,

probabil, cea mai importantă, cu care intrăm în contact

este5 sunetul .l au1im încă din pântecele matern .n ca1ul

sunetelor, evident, este vorba despre unde, mai e9act

despre unde sonore *rec"ea umană, în cel mai bun ca1,

poate distinge sunete cuprinse pe o bandă de frecvenţă

24


25/122

între DX şi GNNNN @1 )impanul percepe, structura

anatomică a urec"ii transmite creierului aceste semnale

sonore, iar creierul le anali1ea1ă &otenţialul timpanului

însă, e limitat :u este capabil să intre în re1onanţă cu

sunete situate sub o frecvenţă de DX @1 dar, nici cu cele

peste GNNNN de @1 situaţie valabilă numai în ca1ul celor cu

un au1 performant, foarte bun $eterminăm astfel, prin

raportare au1ului nostru, limita inferioară, respectiv

superioară, din banda percepută drept sunet Astfel

delimităm limita inferioară, respectiv superioară a unei

ben1i de frecvenţă a undei care raportată au1ului nostru

este perceput drept sunet $esigur, este vorba de comparaţiişi aici 3apacitatea de re1onanţă a membranei este

comparată cu frecvenţele surselor e9terne +scilaţiile aate

sub DX @1 sunt unice, incomparabile, cu oscilaţiile

membranei Acestea sunt infrasunetele Registrul

ultrasunetelor, ceea ce aă peste GNNNN @1 adică, dincolo

de limita sensibilităţii membranei $eseori au1im despre

capacitatea liliecilor, sau a câinilor de a au1i, de a percepe

ultrasunetele, dar nu este vorba decât de faptul că urec"eaacestora s-a adaptat la alte frecvenţe 3eea ce aude un

liliac, raportat la urec"ea noastră, este ultrasunet doar

pentru urec"ea noastră Raportat la urec"ea liliacului este

un sunet ca oricare altul &roprietăţile sunetelor sunt aparte,

secretul profund, care de-altfel l-am putea obţine din partea

*niversului, este criptat în mu1ică /cara mu1icală, ba1ată

pe şapte sunete, cea de-a opta 4ind corespondentulre1onanţei primului (iecărui sunet îi corespunde un număr

de oscilaţii 3u cât e mai ridicat numărul de oscilaţii cu atât

este mai înalt şi sunetul $o de jos şi $o de sus nu sânt

aceleaşi sunete + melodie, c"iar dacă va 4 cântată cu o

octavă mai jos, sau mai sus, va putea 4 recunoscută ca

25


26/122

melodie asemănătoare %erită de observat faptul, că

repetarea octavelor dincolo de frecvenţa celor GNNNN de

"ert1i nu poate 4 oprită doar pentru considerentul că

urec"ea noastră nu le poate percepe /unetele reectate de

către insecte, impropriu „ultrasunete!, nu sunt decât o

mu1ică stelară ale cărei sunete le de1voltă pofta de

mâncare $upă cum aăm imediat, reeditarea octavelor nu

este o proprietate e9clusivă a sunetelor $escompunerea, cu

ajutorul unei prisme, a ra1ei de lumină are drept consecinţă

apariţia unui spectru al culorilor, adică al celor şapte culori

de ba1ă ale spectrului +rdinea şirului de culori este,

crescător, dată de numărul oscilaţiilor, unde, roşul esteculoarea cu cel mai mic număr de oscilaţii percepute de

oc"iul uman, violetul 4ind nivelul superior de oscilaţii

&entru a ne satisface curio1itatea în ce priveşte observarea

celor aate dincolo de această lungime de undă avem nevoie

de instrumente mult mai sensibile decât oc"iul uman .n

ca1ul unei dorinţe privitoare la o fotogra4e în infraroşu,

frecvenţa oscilaţiilor radiaţiei termice, trebuie transformată

corespun1ător unui canal de frecvenţă pe care oc"iul îlpoate sesi1a .n ca1ul unei imagini în ultraviolet fenomenul e

invers umina diferitelor lungimi de undă pare culoare doar

în raport cu oc"iul nostru, sensibilitatea acestuia 4ind

determinanta în ceea ce vedem şi, cât vedem

$iferenţierea culorilor se reali1ea1ă în funcţie de lungimea

lor de undă, adică de numărul oscilaţiilor ceea ce ne duce cu

gândul că, şi în ca1ul lor trebuie să e9iste „o octavă maisus!, adică numărul oscilaţiilor poate 4 perceput şi dincolo

de ultraviolet 3eea ce este însă evident, e că în ca1ul

luminii, omul nu vede decât „o octavă!, aceasta 4ind

consecinţa capacităţii limitate a oc"iului uman şi nu o lipsă a

luminii $acă am avea un oc"i mai sensibil registrul de

26


27/122

dincolo de ultraviolete ar 4 la fel de colorat precum al

luminii2

:e sânt deosebit de importante şi mirosurile şi

capacităţile gustative :e este mai simplu să indicămsunetele şi lumina drept unde, despre mirosuri şi gust avem

însă opinii probabil diferite Acestea, în general, sânt

asociate materiei şi, probabil, opinăm diferit, în general ca

4ind caracteristici ale materiei $acă recunoaştem că

materia în de4nitiv este mulţimea ordonată a undelor statice

determinate de simetrie şi numărul de oscilaţii, atunci pare

natural faptul că atât mirosul, cât şi gustul nu pot 4 altcevadecât unde Aceste energii sânt identi4cate cu ajutorul

papilelor gustative aate pe limbă, respectiv pe cale na1ală,

în ciuda faptului că, potrivit unor emisiuni )0, japone1ii ar 4

creat deja un detector pentru anali1a celui mai urât

mirositor peşte :e aă încă departe de 1iua când vom vorbi

despre infra-mirosuri, sau ultra-mirosuri, ceea ar putea

deveni verosimil dacă am reuşi evaluarea unor odoare,

miresme, parfumuri aate undeva în afara limitelor deperformanţă a capacităţilor olfactive

Acea repetiţie a octavelor e speci4că deci în ca1ul

sunetelor şi luminii3ui i-ar trece prin gând că poate e9ista

ceva asemănător şi în ca1ul aceluiregistru de unde cali4cat

drept materie 7 >i totuşi, 2e9istă8 .n sistemul periodic al

elementelor lui %endeleev acestea sânt aşe1ate pe şapte

rânduri ori1ontale $e ce se c"eamă sistem periodic7 $at4ind faptul că poate 4 observată o repetare a însuşirilor

c"imice şi 41ice ale elementelor +ri, ne trimite cu gândul, ca

o i1bitoare asemănare, la acea repetiţie constată în ca1ul

sunetelor şi luminii ' posibil ca şi materia să repete acelaşi

27


28/122

model7 &oate e9ista materie cu o „octavă mai sus!7 &oate

să pară carag"ioasă conjectura, darmateria este alcătuită

din unde statice cărora le aparţine un număr bine

determinat de oscilaţii $e ce nu ar e9ista o „octavă mai

sus!7 (aptul că nu percepem , sau c"iar dacă percepem,

dar nu considerăm materie, poate 4 datorat faptului că

informaţiile sosite prin intermediul sen1orilor noştri sunt

datul comparaţiilor unor unde de diferite frecvenţe şi

simetrii 3omparăm undele e9terioare trupului nostru cu

undele alcătuitoare ale corpului nostru

:u e întâmplător, că cercetătorilor nu le e dat săgăsească „particule materiale elementare! )otul depinde de

mărimea diferenţelor nivelului de energii ori frecvenţe

comparate ndependent de faptul că este vorba de sunete,

unde radio, fotoni, sau „ unde materiale „ dacă e su4cient

de mare diferenţa de frecvenţă aceste unde se

întrepătrund 3onstatăm de-altfel, că undele radio nu

sunt obstrucţionate de pereţii casei; ceea ce pentru corpul

nostru este o piedică pentru acestea nu Ascultăm, cu mareplăcere emisiuni radio cu uşile şi ferestrele

înc"ise $iferenţa între cele două frecvenţe, ale undelor

radio şi ale pereţilor casei, este mult prea mare de aceea nu

pre1intă însuşiri materiale una faţă de cealaltă + aşa

numită cutie (arada#, alcătuită din sârme de oţel, e de

nepătruns pe de-o parte urmare materialului de construcţie,

pe de alta structurii sale, practic materială, repre1intă o

piedică pentru unda radio, care nu poate pătrunde prinori4ciile, prin care degetele noastre intră fără nici o

di4cultate *ndele radio pot 4 „stinse!, sau bruiate cu unde

radio de frecvenţă asemănătoare, acestea comportându-se

una faţă de cealaltă la fel de material precum un perete

28


29/122

pentru corpul omenesc &rin perete nu doar unda radio, ci şi

sunetele pot pătrunde 0ecinii ne conving deseori de acest

fapt .n măsura în care concepem materia drept mulţimea

undelor statice, atunci putem arunca o lumină şi asupra

altor mistere ale *niversului &rimul pas ar 4 acela de a

recunoaşte5 :ici o unda statică nu „stă! de la sine, cel puţin

în mu1ică nu *nda statică creată în tubul naiului, sau al

orgii, ori pe struna viorii persistă atâta vreme cât o

alimentăm cu energie /ă nu 4e verosimilă aceasta şi în

ca1ul materiei7 Aplicarea diferitelor modele teoretice, în

numele logicii, ar 4 un fapt deosebit $acă întregul *nivers

-toate corpurile şi obiectele astro41ice, deci stele, planeteetc- este alcătuit din unde statice, atunci cum este posibil

ca aceste unde statice pot a se menţine fără adaos de

energie7 $acă pentru a se menţine în condiţii optime nici nu

este nevoie de energie de alimentare, de întreţinere, unde

se aă acea sursă care a generat aceste unde

statice7 3ăci aşa cum o undă radio nu poate lua naştere în

lipsa unui „emiţător! , tot aşa nici o undă nu poate lua 4inţă

fără o sursă generatoare888 .n ce mă priveşte, în aceastăapro9imare ceva m-a încurcat întotdeauna &e de-o parte la

şcoală am învăţat că a construi un perpetuum mobile -cel

puţin într-un sistem înc"is- nu este posibil, căci ar

contra1ice principiul conservării energiei &e de altă parte

observ faptul, că în *nivers totul este, fără nici o e9cepţie,

într-o continuă mişcare, totul se mişcă, valsea1ă, vibrea1ă,

etc :ici nu ar 4 nimic rău în asta, dacă cel puţin un electronar putea 4 oprit +scilaţia însă nici în preajma lui 1ero

absolut nu încetea1ă 'i bine, ori ne aăm în faţa unui imens

perpetuum mobile, care contra1ice toate legile 41icii, ori

această splendidă lume, capătă energie -printr-un anumit

mod- care generea1ă şi menţine mişcarea şi undele statice

29


30/122

Acest univers al materiei, din toate cercetările efectuate

re1ultă însă, că nu este un sistem înc"is Aceasta înseamnă,

că 4ecare electron, proton şi neutron, c"iar întregul *nivers

cunoscut de către noi, este creat şi „susţinut! de

ceva $eci, ar trebui să e9iste o asemenea sursă de energie

-am putea-o denumi c"iar unitate energetică centrală-

undeva într-un „ plan secundar ! < şi-aici mă gândesc la

un nivel, faţă de materie, fundamental mai înalt de

energie =, de-altfel această energie trebuind să dea

e9plicaţie în ce priveşte stabilitatea materiei2&robabil

această întrebare şi-au pus-o mai mulţi, dar problema cred

că este faptul, că o asemenea energie -care ar trebui săsusţină *niversul, cel pe care îl cunoaştem, de asemenea să

dea e9plicaţii în ce priveşte stabilitatea materiei-, ei bine,

o asemenea energie nu poate 4 măsurată .n lipsa unor

re1ultate consecinţă a măsurătorilor, nici un 41ician nu ar

îndră1ni să a4rme e9istenţa unei asemenea energii .nsă, ne-

am apropia de soluţionarea dilemei dacă am face câteva

considerente asupra c"estiunii, ce e de fapt măsurătoarea7

'ste o comparaţie şi nimic mai mult8 %ăsurătoarea nu oferăvalori absolute8 +rice măsurătoare este relativă8 3eea ce

măsurăm sunt unde determinate de numărul de oscilaţii,

respectiv simetrii %ăsurăm cu ceva -un

instrument- ce este alcătuit tot din unde, de4nite de

simetria şi numărul de oscilaţii &entru o măsurătoare

efectivă este imperios necesar, ca ceea ce dorim a măsura

să aibă, în interiorul instrumentului, un corespondent faţăde care cea ce avem de măsurat să poată 4 comparat Astfel,

instrumentul de măsură va 4 apt pentru determinarea acelor

frecvenţe mai mari, sau egale cu frecvenţele ce alcătuiesc

materia alcătuitoare a instrumentului :u pot 4 măsurate

direct acele unde electromagnetice, acele unde statice, care

30


31/122

au un număr de oscilaţii mai mare decât nivelul energetic al

instrumentului cu care efectuăm măsurarea Bine, dar

frecvenţa radiaţiilor cosmice este mai ridicată decât

frecvenţa componentelor materiale ale instrumentului -ar

putea spune oricine, privind 4e doar o clipă la un tabel de

anali1ă spectrală-, cum este posibil ca o parte a lor să poată

4 măsurată 7 (i1icienii au găsit soluţia atunci

când au observat că, radiaţiile cosmice inuenţea1ă materia

3ristalele s-au dovedit cele mai oportune pentru reali1area

unor asemenea măsurători &ractic, noi nu măsurăm energia

cosmică ci, efectul radiaţiilor cosmice asupra acestor

cristale Acelaşi principiu este aplicat când, spre e9emplu înca1ul unei fracturi, micşorând frecvenţa undelor roentgen

reali1ăm un 4lm, sau imagini ale acestei fracturi Yinând în

mâini această imagine suntem, evident, conştienţi de faptul

că, nu sunt efectiv ra1ele roentgen în sine ci, efectul

acestora asupra suportului fotosensibil &utem spune că pe

acel suport avem efectul analog al radiaţiei roentgen într-un

registru al frecvenţelor pe care oc"iul este capabil a-l

distinge Alte instrumente, ca de pildă un aparat Heiger-%Zller, care măsoară gradul de ioni1are al ga1elor sub

efectul radiaţiilor

'i bine, dacă am adunat su4cient curaj ca în ciuda lipsei

unor re1ultate ale măsurătorilor să pre1umăm nivele

energetice mai presus decât cele ale radiaţiilor

cosmice, următorul pas ar 4 acela de a evalua gravitaţia din

altă perspectivă Având în vedere faptul că în *niversmateria este alcătuită din unde statice, gravitaţia nu prea

poate 4 altceva decât un fenomen de re1onanţă $e ce ar

atrage materia materie dacă nu ar 4 alcătuită din unde

electromagnetice, care ajung în re1onanţă unele cu altele

31


32/122

(recvenţele joase, precum undele radio şi lumina sesi1abilă

pot părăsi, fără oprelişti, &ământul (recvenţele ultraînalte

precum şi radiaţiile cosmice de înalt nivel energetic se

deplasea1ă liber şi printre cele mai mari corpuri cereşti, iar

ceea ce este important, sânt capabile de a trece fără a le

modi4ca orbitele &ână şi apa este capabilă de a învinge

gravitaţia, de cum îşi măreşte puţin frecvenţa începe şi se

evaporă, dar sub formă de ploaie se reîntoarce de cum şi-a

micşorat frecvenţa şi temperatura

Hravitaţia L Re1onanţă

< n contul unei demonstraţii ulterioare poate ar 4 ocale de străbătut, dacă am cerceta analogia e9istentă între

teoria re1onanţei şi legea gravitaţiei:u este opinia unui

specialist, dar am impresia că în interiorul unui atom avem

de-a face cu un fenomen de re1onanţă între aşa numitele

forţă minimă şi forţă ma9imă .n acest ca1 s-ar desc"ide noi

perspective în faţa 41icii, în vederea fu1ionării forţei

gravitaţionale cu a celei electromagnetice =

%ai repede sau mai târ1iu, va trebui să ne punem

întrebarea ce nu se lasă ocolită5 'ste posibil ca toate acele

unde statice pe care noi le percepem drept materie, să 4e

concepute urmare efectului unor niveluri energetice mult

mai înalte, al unor frecvenţe e9trem de înalte, pe care noi nu

suntem capabil a le măsura cu instrumentele noastre

materiale ' posibilă e9istenţa unor niveluri superioare deenergie în stare să „susţină! lumea materială 7 $eocamdată

avem de-a face cu trei factori, capabili a valida această

conjectură5

D

3onservarea undelor statice ce alcătuiesc materia,

32


33/122

G 3onsolidarea materiei,

[

Hravitaţia 6aceasta indirect, căci condiţia acesteia

este dată de e9istenţa şi conservarea undei statice a

materiei

3u aceasta nici pe departe nu am ajuns la capătul şirului

)'+RA „/('R'+R .:A)'!

%u1ica ne oferă un e9emplu simplu şi elocvent .ntr-un tub

de orgă, sau pe struna unei viori putem reali1a o undă

statică doar cu condiţia reali1ării unei alimentări constantecu energie /unetul emis va 4 de frecvenţă relativ joasă, cel

puţin raportat la instrumentul mu1ical respectiv, adică la

frecvenţele undelor statice ale materialului din care este

confecţionat instrumentul în cau1ă *n instrument este

capabil de a crea un sunet *n sunet nu este capabil de a

crea un instrument 3u alte cuvinte, un nivel superior de

energie şi aferenta-i frecvenţă ridicată este capabil de a crea

un nivel inferior de energie cu frecvenţa aferentă acesteianversul acestui fenomen nu este posibil, adică independent,

un nivel inferior de energie cu frecvenţă aferentă acesteia

nu poate reali1a, sub nici o formă, un nivel superior de

energie $acă apreciemmateria ca 4ind mulţimea undelor

statice, pasul următor este acela de a accepta

posibilitatea e9istenţei unui nivel superior de energie, care

generea1ă şi menţine aceste unde statice .n anul DFEE, la

(lorenţa, 41icianul %a9 &lanc? a făcut referire la această

ipote1ă, în cadrul unei comunicări cu titlul Esena materiei ,

în care a nominali1at un spirit inteligent ” ca potenţială

sursă de energie dar, -independent dacă în perspectivă se

va veri4ca sau nu această ipote1ă-, deocamdată căutăm

33


34/122

soluţia cu ajutorul normelor 41icii ' posibilă validarea

principiului probat în mu1ică, unde frecvenţa inferioară este

creaţia unui instrument material ce aparţine unui spectru de

frecvenţe ridicate, iar nivelul minor de energie este

dependent de cel major 7 .n acest ca1, unde ar trebui

căutat acel nivel de energie capabil a crea şi menţine

materie, ba c"iar radiaţii cosmice situate la cel mai înalt

nivel de energie7 (ante1ia omului nu cunoaşte limite /e

nasc, uneori, gânditori curajoşi, care nu se mulţumesc cu

această imagine despre lume căutând răspunsurile în sfere

mai înalte, lumi paralele ori alte dimensiuni 3oncepte

identice, sau asemănătoare fac parte din le9icul literaturii/(, dar nu este complet e9clusă o direcţie bună indicată de

fante1ia noastră '9istă modele matematice, care operea1ă

cu mai mult de trei dimensiuni, dar omului nu îi este dată

percepţia dincolo de tridimensional 3"iar şi c"estiunea

timpului, care după unii ar 4 cea de-a patra dimensiune,

ridică probleme deosebite în faţa omului :u suntem

capabili a vedea ceea ce s-a întâmplat cu câteva secunde

înainte, ori ceva ce se va întâmpla peste o 1i, sau peste unan 3"iar dacă am accepta timpul ca pe a E-a dimensiune,

suntem nevoiţi a ne raporta la memorie, logică şi aprecieri

improbabile, în ca1ul că suntem curioşi a-l observa .ntr-un

e9erciţiu de percepţie al altor dimensiuni ne i1bim de o

di4cultate identică evaluărilor cu aparate de măsură şi

control $acă în acel instrument de măsură e9istă ceva

corespun1ător celui sau celei de măsurat, comparaţia eposibilă $acă ar e9ista în noi ceva corespun1ător celei de-a

E, sau a -a dimensiuni, atunci şi numai atunci am reuşi o

privire introspectivă în aceste dimensiuni /pre a clari4ca,

să ne imaginăm o lume bidimensională $eci, complet plată

/ă ne-o imaginăm ca 4ind locuită de 4inţe raţionale, de

34


35/122

asemenea bidimensionale 3reierul acestora posedă lungime

şi lăţime .i lipseşte înălţimea $acă despărţim, printr-o linie,

aceste 4inţe, obstacolul acesta nu l-ar putea depăşi decât

e9clusiv ocolindu-l &entru a putea concepe a treia

dimensiune ar avea nevoie de un creier tridimensional, care

ar oferi posibilitatea e9istenţei unui punct dincolo şi

deasupra acestei lumi plane .nsă, nu posedă un creier cu

trei dimensiuni, motiv pentru care nici nu pot să pre1ume a

treia dimensiune 3orpul şi mintea le este determinată de

două dimensiuni


36/122

oricărei radiaţii, ale cărei niveluri -inferior şi superior- sunt

determinate de sensibilitatea sen1orilor şi instrumentelor

noastre de măsură )oate aceste unde aparţin lumii

tridimensionale a 41icii /ă privim acum, o singură „octavă!

a spectrului undelor electromagnetice, inclusiv materia

/ă presupunem acum, faptul că toate acestea se repetă,

la fel ca în mu1ică, „cu o octavă mai sus! /ă ne imaginăm

lumea întreagă, ca mulţimea undelor electromagnetice

oscilând la cea mai ridicată frecvenţă &recum în ca1ul

sunetelor ce se repetă din octavă în octavă, c"iar dacă nu

sunt identice, caracteristicile sunt asemănătoare

.n interiorul unei lumi „re1onând cu o octavă mai

sus! sistemul de raporturi de dependenţă e9istent între

oscilaţii, oferă resursele unei lumi i1bitor de asemănătoare

celei terestre, ca urmare aceloraşi particularităţi relative,

indicate de diferitele unde electromagnetice în raporturile

de interdependenţă dintre ele /ă denumim această

repre1entare


37/122

animalele şi toate clădirile sunt alcătuite din unde

electromagnetice de frecvenţă înaltă 7

ocuitorii unei sfere mai înalte reali1ea1ă contacte cu

lumea e9terioară, cu trupul lor aat la un nivel energeticmai înalt cât şi sen1orii de care dispun, lume care le este tot

atât de materială , raportată la nivelul energetic al corpului

lor, precum cea terestră raportată la trupul nostru )otuşi,

noi nu sesi1ăm toate acestea + sferă cosmică aată la un

nivel energetic ridicat se poate suprapune peste lumea

41ică fără a se perturba una pe cealaltă :u e un fenomen

neobişnuit acesta, ci asemănător radiaţiilor cosmice, sau aundelor radio, se aă mereu printre noi, reuşind a ne şi

penetra ubite cititorule8 &oţi reali1a, înc"i1ând pleoapele,

această ilu1ie7 .ţi poţi imagina întregul *nivers alcătuit din

nivele diferite de energie, probabil mai multe, impregnându-

se una pe cealaltă, din sfere înalte şi tot mai înalte7 &recum

pe &amânt aidoma şi în aceste sfere, revelaţia materiei este

oferită de raportul de interdependenţă dintre diferitele

nivele de energie

'i bine, dacă ai reuşit aceasta te ai foarte aproape de

o altă repre1entare a lumii + 4inţă bidimensională nu e

capabilă să îşi imagine1e lumea tridimensională, o 4inţă

tridimensională e incapabilă a-şi înc"ipui o lume cu patru

dimensiuni şi aşa mai departe .n măsura în care dumneata,

4inţă inteligentă şi gânditoare, îşi poate imagina o întreagă

lume, o sferă mai înaltă, a cărei pre1enţă într-o a E-a sau a-a dimensiune nu e de neînţeles, ci pur şi simplu se găseşte

la un nivel energetic mai înalt, atunci $umneata nu eşti o

4inţă limitată la o dimensiune terestră, plăsmuire materială

întâmplătoare8 Atunci, $umneata eşti mai mult de-atât2

37


38/122

mult mai mult2 $acă în interiorul dumitale nu ar e9ista ceva

ce aparţine acestor sfere înalte, nu ai putea să îţi imagine1i

toate acestea2

$esigur, dacă e9istenţa unei sfere înalte ar putea 4 oe9plicaţie plau1ibilă privind gene1a lumii 41ice, ar 4

prematur să tragem conclu1ii 3ondiţia primordială a

sferelor înalte este e9istenţa unor unde cu un număr ridicat

de oscilaţii, a unor nivele energetice pe care lumea 41ică

este incapabilă de a le produce .n acest ca1 nu trebuie să

înţelegem ca lume materială doar lumea terestră, ci întregul

univers >i, după cum va re1ulta din cele ceurmea1ă,re1ultatele cercetărilor validea1ă această ipote1ă

3itatul de mai jos, e9tras din lucrarea 1'estiuni

nerezol!ate în astrozică” lucrare aparţinând autorilor

Ba"call şi +stri?er, în traducerea subsemnatului, arată5

%aze cosmice cu energia de ordinul a *DK eJ au fost

obser!ate din anul *+F?. )unt extrem de rare. P/nă azi au

fost înregistrate opt e!enimente de acest gen, ceea cecoincide unui Aux cu densitatea de D,7 C:mCsecol. Louă

unde cosmice, extrem de rare, au fost sesizate nu cu mult

timp în urmă, a căror energie depăşeşte !aloarea de 6M*DK.

3cestea s/nt e!enimente extrem, extrem de rare. 8ipseşte

un model plauzibil care să poată explica această acceleraie.

Le !reme ce nu şi-au micşorat ni!elul energetic sub 6,

radiaie cosmică de fond, punctul de plecare al acestor raze

se aAă la *DD5pc de galaxia noastră. Lacă aceste radiaiis/nt protoni extragalactici -pare !erosimil- c/mpul

magnetic nu îi poate de!ia. 3stfel, punctul de start al

acestor raze ar trebui pus în e!idenă de orbite, care orbite

nu au în apropierea lor surse astrozice. 3pariia acestor

38


39/122

radiaii de ni!el energetic extrem de mare este enigmatică,

soluia acestei enigme poate conduce, fundamental, la o

nouă zică, sau astrozică.”

#2a'call O Bstri:er( @nsoled problems in astrop';isics, pg.?67. Princeton @ni!ersit; Press. *++

'9istă, prin urmare, energii uriaşe, radiaţii sau unde cu

frecvenţă ridicată +bservaţiile sunt rare, frecvenţa redusă a

acestor observaţii trebuie atribuită modalităţilor de

măsurare şi control $eocamdată însă, lipseşte o asemenea

sursă energetică capabilă să asigure gene1a unor asemenea

radiaţii +ri, condiţia esenţială 4inţării unei unde este osursă de energie $in nimic, nimic răsare, cum ar spune

poetul /e pare, că sursa radiaţiilor cosmice cu cel mai înalt

nivel energetic, cunoscute până în pre1ent, îşi are

originea nu în lumea materială ştiută de noi Atunci unde să

4e7 'vident în afara câmpului de observaţie şi măsură, mai

precis deasupra acestui câmp $e1voltarea instrumentelor

de măsură şi control, creşterea din ce în ce a preci1ieiacestora, va duce -c"iar dacă nu nemijlocit, ci prin

numeroase formule intermediare- la înregistrarea de nivele

ridicate de energie @abar n-avem însă, de unde provin

aceste radiaţii cosmice bene4ciare de nivele de energie atât

de ridicate şi, nu am reuşit nici măcar reali1area unor

modele credibile în ce priveşte originea lor $eci nu e

super4cială progno1a a celor doi autori citaţi mai sus, în ce

priveşte noua 41ică şi astro41ică

&utem deci completa, cu încă două puncte, şirul

care face trimitere spre nivelul energetic superior aat în

fondul esenţial al lumii materiale5

39


40/122

- &rimul, este e9istenţa radiaţiilor cosmice cu nivelul cel

mai mare de energie,

- Al doilea, capacitatea de a ne imagina e9istenţa unei

sfere mai înalte

D %pc L D megaparseci L un milion parseci

D parsec L [,N\P 9 DNO] ?m L [,GX[[ ani lumină

(aptul că suntem apţi a ne imagina o sferă mai înaltă, a o

gândi, ba mai mult, a face aprecieri în ce o priveşte, pune

sub semnul întrebării esenţa şi originea propriu 1is materialăa 4inţei umane, pe care teoriile ştiinţi4ce, pornind de la

principiile evoluţioniste, caută a le e9plica, atribuindu-le

structurii vii şi creierului

'/)' 3A&AB 3R''R* $' A R'ACA $'7

Qc/nd fenomene noi, ne determină

a ne sc'imba modul de g/ndireQp/nă şi zicienii

cei mai a!ansai se aAă într-o situaie dicilă.

3-i modica modul de a g/ndi

induce un sentiment asemănător senzaiei

că-i fuge păm/ntul de sub picioareQ

3ceste dicultăi, cred, că nu trebuie subapreciate.

Lacă omul a trecut peste faptul

40


41/122

că este deştept şi prietenos

cu c/tă rezistenă se opun oamenii de ştiină

în sc'imbarea modului de g/ndire

înc/t îi !ine să te întrebi cu nedumerire

cum de-au fost posibile,

în general,

asemenea re!oluii ştiinice.

Rerner SeisenbergT

+ricât de di4cilă este sc"imbarea modului de gândire,

acesta e preţulcercetărilor ştiinţi4ce &are inofensiv gândul

-şi, poate 4 împărtăşit fără di4cultate-, că e posibilă

e9istenţa unor energii cosmice, pe care n-am reuşit a le

măsura pote1a că poate e9ista viaţă la nivele energetice

mult mai înalte, ba c"iar aceea că propria noastră viaţă nueste îngrădită la dimensiuni terestre, din întâmplare e de

altă natură 3eea ce este cert este că suntem dotaţi cu o

e9traordinară fante1ie $acă ne putem imagina sfere mai

înalte, atunci acestea c"iar pot e9ista $esigur, aceasta e

legată de o condiţie precisă /pre a ne putea imagina o

sferă înaltă, trebuie să e9iste în noi ceva, ce corespunde

acestei sfere mai înalte, adică trebuie să dispunem de un

corp cu un nivel energetic superior, ce ţine de o sferă aatăla un înalt nivel energetic + 4inţă bidimensională nu este

capabilă a-şi forma o părere despre lumea tridimensională

dat 4ind faptul că acea a [-a coordonată lipseşte

„creierului! său :ici noi, oamenii, nu am 4 apţi a ne imagina

41


42/122

sfere cosmice mai înalte, dacă 4inţa noastră ar 4 limitată

1onelor oscilatorii ale lumii terestre 3reierul uman este

deosebit de complicat, deşi în ultima instanţă are un nivel

energetic relativ scă1ut, alcătuit din simple materii

„terestre! $acă 4inţa şi posibilităţile umane ar 4 instituite

de frecvenţa relativ coborâtă a creierului nostru, adică de

materia alcătuitoare a creierului, nu s-ar desc"ide

perspective spre a percepe ori pre1uma dincolo de această

frecvenţă %ateria poate 4 consemnată ca mulţime a undelor

statice, frecvenţa acestora 4ind cuprinsă -potrivit contului

sen1orial de care dispunem- între limitele oferite de cea a

luminii şi cea superioară a radiaţiilor gamma $acă îninteriorul nostru am 4 lipsiţi de niveluri superioare de

energie şi frecvenţă, atunci am 4 frustraţi atât de studierea

cât şi de măsurarea energiilor de tipul radiaţiilor cosmice,

din simplul motiv că nu ne-ar 4 dată nici măcar aptitudinea

de a formula opinii legate de e9istenţa acestor radiaţii

/untem invitaţi, plecând de la această constatare, a ne pune

o întrebare tulburător de captivantă5 oare, este adevărată

pre1umţia potrivit căreia gândurile noastre sunt reali1ate depropriul nostru creier alcătuit din materie7 ' L

mcM (ormula einsteiniană arată, că şi materia este

energie $e aceea putem transforma materia în energie şi

reciproc .ntregul *nivers, planetele, stelele, gala9iile,

pulsarii, ^uasarii, inclu1ând aici şi misticele găuri

negre, totul nu e nimic altceva decât energie :u avem nici

un motiv spre a presupune că gândurile ar 4, eventual,altceva $oar dacă, în măsura în care şi gândurile sânt

energie, atunci trebuie să-i 4e destinată o oarecare

frecvenţă 3u alte cuvinte, emisia lumii materiale, trebuie să

poată 4 măsurată cu instrumente materiale /ituaţia cu

această judecată este identică celei cu radiaţiile cosmice

42


43/122

$oar prin efectul lor mijlocit pot 4 măsurate, prin măsurare

imediată nu (iindcă apreciem gândurile ca „produs al

creierului! ar trebui, cu ajutorul instrumentelor, să găsim

undele electromagnetice corespun1ătoare gândurilor,

undeva în intervalul cuprins între undele radio şi nivelul de

sus al radiaţiei gamma

.n ce priveşte evaluarea funcţionării creierului, cel mai

bun re1ultat este dat de electroencefalogramă DD s-a bănuit de9a, faptul, că

g/ndurile sunt unde electromagnetice purtătoare de

informaii emise de creier. 8a nele anilor *+?D un grup de43


44/122

cercetători so!ietici, sub conducerea ziologului 8eonid

Jassilie!, au !ericat cu scrupulozitate această ipoteză. Ei

au lucrat cu trei subieci supuşi, prin sugestie de la distană,

unui somn telepatic, somn care tot de la distană putea

întrerupt. Lupă ce s-a do!edit că metoda ';pnogen” a dat

rezultate poziti!e, at/t receptorul c/t şi emiătorul au fost

izolai într-o cameră ecranată cu plumb, aidoma unei cutii

4arada;, cu rolul de a crea obstacole în faa undelor

electromagnetice. )pre marea lor uimire rezultatele au

continuat a poziti!e. 3ceste rezultate au fost date

publicităii în *+7+, în perioada unei relaxări politice.

Interesul pentru aceste experiene a fost deosebit de mare,cu at/t mai mult cu c/t s-a !orbit despre experiene, în care

distana dintre cei doi, receptor-emiător, era de cca. *DD

:m. #)e!astopol-8eningrad, cu rezultate pline de

succes. 1ercetătorii so!ietici au conrmat un aşa numit

efect de prezenă psi'ică la distană pe care l-au denumit

bioinformaie”, subliniind însă, că ind materialişti, nu pot

da explicaia transportului la distană al g/ndurilor dec/t,

ca un proces strict energetic. 3u fost de acord în amendareaipotezei potri!it căreia creierul funcionează aidoma unui

radio, excluz/nd cu 'otăr/re aceasta. 8a scurt timp după

aducerea rezultatelor în faa opiniei publice, la uni!ersitatea

din 8eningrad # azi, )an:t-Petersburg,- N$, a fost îninată

o catedră bioinformatică unde au căutat să studieze

transferul de informaii cu a9utorul telepatiei. 1u acest

experiment practic s-a ocupat comandantul misiunii 3pollo*G, dr. 5itc'ell, care a încercat să emită unor subieci aAai

la 1'icago. #2ender, S. $elepati :lUr!oa9ans, ps;:o:inezi.

2o:f=rlaget Natur oc' ultur *+F.$raducerea aparine

autorului.

44


45/122

&otrivit e9perienţelor reali1ate de sovietici, gândul

poate penetra o cameră căptuşită cu plumb, ajungând la un

„receptor! aat la DPNN ?m .n ca1ul Apollo DE $r 'dgar

%itc"ell puntea a fost întinsă pe o distanţă de GNNNN ?m


46/122

-/egmentul următor este cel al luminii infraroşii,

terenul undelor termice Aceleaşi unde infraroşii pe care le

utili1ăm la funcţionarea aparatelor electronice de

telecomandă $acă gândurile noastre s-ar situa pe această

bandă de frecvenţă, probabil am reuşi sc"imbarea

programelor )0 cu ajutorul puterii gândului, sau cel puţin

am bruia activitatea aparatului de telecomandă 'ste

adevărat, o parte a creierului de1voltă energie termică în

timpul pătrunderii cu mintea a fel, procesoarele

calculatoarelor emană termic din momentul începerii lucrului

cu acestea $in unda termică degajată nu vom putea aa

însă la ce lucrea1ă procesorul, sau mintea omului

-3are să 4e situaţia cu banda de undă a luminii 7 Asta

e ' clară şi totuşi nu vedem nimic

-.n măsura în care gândurile s-ar aşe1a în banda

ra1elor ultraviolete, probabil niciodată nu ar trebui să stăm

la soare spre a ne bron1a &e de-altă parte această bandă

reuşim să o fotogra4em foarte bine, să o determinăm prinmăsurare precisă dar, nici aici n-am dat de urma gândurilor

-Radiaţiile roentgen le putem măsura cu ajutorul

aparatului Heiger-%Zller, precum şi prin alte moduri, dar

creierul nu emite unde radioactive Radiaţiile roentgen

produc daune 4inţelor vii; ar 4 deci neobişnuit pentru creier

să conceapă gânduri pe o frecvenţă care distruge materia

vie, în ultimă instanţă c"iar pe sine

-a nivelul radiaţiilor gamma organismul viu este

le1at, ceea ce anulea1ă posibilitatea emiterii acestora de

către creierO

46


47/122

-%ulţimea comple9ă a undelor statice considerată

drept materie, practic se confundă cu segmentul ce se

întinde între frecvenţa luminii şi limita superioară a

radiaţiilor gamma )rebuie e9clusă, căci altminteri gândurile

noastre ar trebui să părăsească creierul sub forma unor

obiecte materiale

-Radiaţia cosmică este mai ridicată decât ceea ce

numim, cotidian, materie &ământul nu are pe întreaga sa

suprafaţă nici un element capabil să emită radiaţii cosmice

Ar 4 carag"ios să pre1umăm ca posibilitate a creierului

emisia unor frecvenţe, mai performante decât stelele :ici ooprelişte pentru cei care doresc să păstre1e secretul

gândurilor sale $acă gândurile ar 4 comensurabile, ce

nevoie ar 4 de anc"ete ori de preparate de cunoaştere a

adevărului Hândurile totuşi, e9istă în ciuda faptului, că

toate încercările de a le determina prin măsurătoare au

eşuat 'le nu apar ca lucruri neclare, sentimente interioare

confu1e, ci ca imagini bogate în detalii şi cromatici, soluţii

e9cepţionale care, apoi, se pot transforma în obiecte,maşini, literatură, artă şi 4lo1o4e )oate acestea pot căpăta

e9presie, dacă vrem Altminteri, se pare, nu e9istă

capacitatea neec"ivocă de constatare, cine şi la ce se

gândeşte

$e-a lungul timpului, dedicat studiului gândurilor,

cercetătorii au baleiat întreaga bandă de frecvenţe şi nu în

ultimă instanţă, în scopuri militare )oate segmentelecunoscute de noi, cu cea mai mare siguranţă, se e9clud .n

ce direcţie am putea înainta cercetările7 *nde să căutăm

sursa gândurilor7 3red, că singura posibilitate care a mai

rămas este aceea a e9istenţei gândului pe o frecvenţă mai

47


48/122

înaltă, pe care nu o putem detecta cu ajutorul

instrumentelor noastre

O$in potasiul pe care îl consumăm, a N,ND` parte este

i1otopul EN radioactiv al , care se descompune prin reacţiade 4siune beta urmată de radiaţii gamma Această radiaţie

gamma are un nivel, relativ, ridicat de energie, care

părăseşte imediat corpul deci, 4ind vorba de o cantitate

in4mă împrăştiată în întreg corpul, nu se concentrea1ă în

nici un ca1 în creier, astfel pericolul e nul

&are verosimilă formularea sovieticilor care au spus,

că transmiterea telepatică a informaţiilor este un procesenergetic, căci tot ceea ce cunoaştem este energie

/trădaniile de măsurare a gândurilor, de-altfel eşuate, au

făcut trimitere la faptul că activităţile de organi1are, dirijare

şi ordonare desfăşurate de această forţă energetică care

este gândul, sugerea1ă orientarea căutărilor noastre dincolo

de spectrul electromagnetic

&entru a-mi satisface curio1itatea în ce priveşte

re1ultatele cercetărilor în domeniul studiului creierului, am

răsfoit lucrările de specialitate din domeniu &rofesia de

inginer m-a obişnuit cu e9ersarea anali1elor precise, de

aceea la calcularea re1istenţei elementelor unui pod, de

pildă, niciodată nu am fost obişnuit cu aprecierile subiective

de genul, „ probabil va suporta ! această presiune Acest

stil de lucru e9plică surprinderea mea la citire unorsintagme precum5 probabil, e!entual, poate, încă nu ştim, în

acele lucrări de specialitate şi cercetarea a creierului Am

înţeles, ulterior, ce di4cilă este problematica studiului

funcţionării creierului , abordată de aceşti cercetători ars

48


49/122

+lsson, profesor de neurobiologie la *niversitatea

arolins?a din /toc?"olm opinea1ă astfel5

)tructura creierului, bioc'imia şi funcionarea

acestuia, au fost supuse ateniei noastre, metodele decercetare ind extrem de dure. )ă ne imaginăm că !rem să

studiem un aparat de radio, căci e asemănătoare situaia,

deci, lu/nd în m/nă pentru început un asemenea aparat,

căutăm să-l studiem cu mintea. @n bioc'imist, după ce l-ar

sparge în bucăi, făc/ndu-l mai apoi pulbere nă, ar măsura

c/t cupru, er, aluminiu, silicon, plastic, etc. conine.

@n ziolog, după ce ar introduce în aparat un electrod c/t o pră9ină, ar cerceta deran9amentele electromagnetice. Eu

s/nt un 'istolog , adică cercetător al structurilor organice.

Eu, probabil că aş umple radioul cu parană, l-aş tăia în

feliue mai subiri de un micron apoi, sub un microscop pe-

acestea le-aş studia. Probabil, în urma acestei munci în

comun ne-am îmbogăi, cu multe, cunoştinele dar, abia dacă

am înelege faptul, că radioul primeşte informaiile din

afară, sub forma unor unde, pe care le transformă în muzicăşi în cu!inte.

< 3arte despre creier-[G de cercetători suede1i despre creier

şi maladiile acestuia, DFF )raducerea aparţine autorului=

/e pare deci, că şi altora le-a dat prin gând, că

creierul de „ afară ! îşi primeşte informaţiile $e ce nu ar

funcţiona precum o antenă 7 3omparaţia profesorului ars+lsson este genială $esigur, în acest ca1 şansele de a găsi

sursa gândurilor în creier ar 4 apro9imative cu acelea de a

găsi reporterul într-o antenă de radio 3ercetările asupra

creierului îmbogăţesc, aproape cotidian, patrimoniul

ştiinţi4c cu re1ultate şi ipote1e noi .n ciuda faptului că,49


50/122

e9istă c"estiuni care crea1ă controverse între cercetători,

unanimitatea îşi are şi ea adepţii în rândurile aceloraşi

- &otrivit po1iţiei actuale a ştiinţelor, gândurile nu pot 4

locali1ate în creier; pot 4 desemnate doar 1one active, saumai puţin active < uria Ale9ander Romanovic"5 @ig"er

3ortical (unction in %an pag G 3onsultants Bureau

'ntreprises, DF\N =

-:u se poate a4rma, că unele părţi ale creierului ar

dirija unele funcţii ale corpului /istemul nervos nu cunoaşte

o parte anume, capabilă în sine să satisfacă unele funcţii .n

unele situaţii un ţesut nervos poate lua parte la coordonareaunei funcţii cu totul diferite /e spune, că structurile

creierului îşi pot îmbrăca reciproc funcţiile .n ca1ul unei

le1iuni partea neafectată preia rolul celei prejudiciate

< (ilimonov, :5 ocali1ation of functions in t"e cerebral

corte9 and &avlovs t"eor# of "ig"er nervous activit# DFD;

@ess, QR5 $iencefalon; Automatic and '9trap#ramidal

functions %onnograp"s in Biolog# and %edicine :o [,Hrune _ /tratton; DFE; uria, DF\N; =

-$upă o anumită vârstă celulele creierului nu se

multiplică $upă vârsta de GN de ani, nu mai apar celule noi,

care ar înlocui celulele moarte .n N de ani un creier uman

pierde cca GNN de grame de creier dintr-un total de DENN g


51/122

din neuroni


52/122

în faţă un sistem de de1voltare autonom, care se deplasea1ă

în sens contrar criteriilor entropiei, principiului G al

termodinamicii, pe urmă se „ră1gândeşte! , acceptă clau1ele

entropiei şi piere

3alculul probabilităţilor pare să admită, că din

materie inanimată se structurea1ă celule vii, viaţa &oate 4

acceptată şi situaţia în care această evoluţie este contrară

principiilor entropiei cu e9cepţia potrivit căreia, faptul se

petrece local şi nu este deloc caracteristic întregului

*nivers Ba mai mult, o astfel de gene1ă a vieţii poate 4

determinată în ba1a unui calcul al probabilităţilor :umai că,aici apar, iarăşi, câteva probleme &ână şi la formele de viaţă

unicelulare, care bene4cia1ă de cel mai primitiv mod de

înmulţire se observă pre1enţa unei spirale duble de A$:,

care posedă în jurul a DNNNNN de nucleotide (iecare

nucleotidă este structurată, e9trem de precis, dintr-un

număr cuprins între [N-N de atomi Acestora se mai adaugă

câteva proteine necesare asimilării "ranei, precum şi o

membrană dublă *nui asemenea compus este necesară oreacţie c"imică comple9ă, care cu 4ecare oca1ie contribuie

la diminuarea de1ordinii, în cele din urmă la scăderea

entropiei interne &ăi, dacă tot acest proces este dirijat la

întâmplare


53/122

naştere o celulă !ie, este identică cu probabilitatea ca un

uragan, care se abate asupra unui cimitir de are !ec'i să

alcătuiască un 2oeing G, în stare perfectă de

funcionare.” #4red So;le radio inter!iu, *+>D

pote1a conform căreia viaţa s-a născut din materie

moartă, la voia întâmplării, pe de-o parte nu este dovedită,

pe de altă parte aceasta este o premisă e9trem de redusă

Biologul italian Hiuseppe /ermonti opinea1ă, că este

îndoielnică şi incredibilă construcţia după care o amoebă ar

putea modela, din întâmplare şi în ba1a selecţiei naturale,

un dino1aur $ar, nu e totul Acceptând, deocamdată,premi1a că prima celulă vie a luat naştere din întâmplare, să

vedem unde poate duce acest drum7

+rice structură vie este re1ultatul divi1iunii unei

singure celule Aceste celule divi1ate pot atinge acel nivel de

organi1are şi ordonare pe care noi îl contemplăm cu uimire

ca 4ind creierul uman A1i se învaţă că toate informaţiile

sânt codi4cate în structurile A$: %ateria neînsueţită s-aalcătuit ca structură vie, a evoluat şi-a de1voltat conştiinţa

de sine, deci ceva ce lipseşte din elementele

componente (iinţa şi-a format şi un instinct de conservare a

vieţii, căci nu e9istă 4inţă care ar vrea să moară Acum

trebuie să privim în faţă o enigmă8 3um este posibil ca

această mirabilă structură, care a reuşit să părăsească

stadiul materiei neînsueţite, să ajungă la comple9itatea

corpului şi minţii, nu a reuşit să menţină în timp aceastăpolivalenţă7 *ndele statice ale materiei nu cunosc

fenomenul îmbătrânirii /ecretul acesta al senescenţei

trebuie căutat în principiul organogene1ei, în programul de

conservare a vieţii .n ciuda dorinţei de a trăi, în ciuda

53


54/122

instinctului vital, toate 4inţele îmbătrânesc şi mor8 + 4inţă

care bene4cia1ă de instinctul de conservare a vieţii, de

conştiinţă de sine şi teamă de moarte, de ce nu şi-a

programat o viaţă veşnică7 3"iar dacă această performanţă

nu ar 4 la îndemâna 4ecărui individ, cel puţin ici-colo ar

trebui să răsară -acomodată performant la o asemenea

situaţie- câte-o 4inţă $esigur nu individul decide acest tot,

ci sistemul ecologic în formare, comunitatea şi societatea

$ar, în acest ca1, ar trebui să e9iste o „punte de comandă!,

situată deasupra intereselor individului, un control

intelectual compre"ensiv, ine9istente în conştiinţa

individuală


55/122

meu fără margini, am reuşit să acumule1 cunoştinţe practice

despre avantajele şi pericolele ce re1idă în "ipno1ă 'ste

e9clusă orice îndoială cu privire la certitudinea e9istenţei

fenomenului telepatic, sau transferului de informaţie, care

se reali1ea1ă între "ipnoti1or şi persoana aată sub

"ipno1ă '9istenţa telepatiei este certi4cată, în întreaga

lume, de o serie întreagă de e9perienţe, re1ultate po1itive

legate de aceste e9perienţe venind, printre altele, de la

*niversitatea &rinceton

SSSSSSSSSSSSSSSSSSS

O .n timpul pregătirilor pentru cea de-a X-a ediţie a versiuniimag"iare a acestei cărţi, am primit vestea, că prietenul meu

$oru Buşcă a plecat dintre noi, în primăvara anului GNND .i

mulţumesc şi pe această cale pentru tot ceea ce mi-a oferit

şi învăţat

Avem surse su4ciente de unde putem alege &rivitor la

fenomenul de clarvi1iune


56/122

sc"imbe modul de gândire =, avem ca1ul lui 'dgar 3a#ce,

care a uimit întreaga suare a lumii medicale prin

diagnosticele e9trem de precise pe care le-a oferit

Acest 'dgar 3a#ace a umblat la şcoală doar X ani @abar nu

a avut de anatomie, sau ştiinţe medicale '9istă procese

verbale care certi4că faptul, că aat în stare de transă,

'dgar 3a#ce a reuşit să pună peste XNNN de diagnostice, în

multe din ca1uri oferind c"iar şi indicaţiile legate de modul

de tratare şi posologia aferentă /ingurele date aate în

posesia lui 3a#ce erau legate de numele şi adresa

pacientului .n tot acest timp bolnavii se aau la depărtări

de câteva sute, sau mii de m fără ca 'dgar 3a#ce să 4 datoc"i cu aceştia < /tearn, Jess5 'dgar 3a#ce, t"e /leeping

&rop"et, Bantam Boo?s, DFFN=

.n afara e9perienţelor lui &utt"o şi )arg, precum şi

ale deosebitelor performanţe ale lui 'dgar 3a#ce, ne stau la

dispo1iţie declaraţiile celor care au suferit şi scăpat de

moarte clinică 0om mai reveni la acest subiect $upă toate

probabilităţile telepatia este semni4cativă şi lumii animale,validarea acesteia 4ind mai evidentă decât în ca1ul

oamenilor $in totdeauna am privit cu mare interes şi

satisfacţie imaginile splendide şi documentarele lumii

subacvatice :u am fost mirat de capacitatea peştilor care

roiesc cu miile într-un banc, de a-şi sc"imba brusc, într-un

sincron perfect, direcţia +are cum reuşesc atât de des şi

atât de precis7 ' sigur că nu-şi fac vorbire despre asta2/e

întâmplă deseori, ca sutele, c"iar miile de peşti să înoate îngrup, sub forma unui peşte mare, ceea ce înseamnă că

4ecăruia dintre indivi1i îi este aşe1ată în subconştient

imaginea protectoare a „peştelui mare! cu toţii, în parte,

cunoscându-şi bine locul de ocupat pentru compunerea

56


57/122

imaginii de peşte mare uând aminte la toate acestea

ecuaţia logică pare destul de simplă şi poate 4 conclu1ionată

în trei punte5

-'nergia de un electronvolt produsă în urma reacţiilorc"imice de celulele din creier este insu4cientă pentru

telepatie şi transmiterea la mare distanţă a gândurilor,

-$acă gândul constă în niveluri ridicate de energie, iar

aceste unde sunt produse ale materiei, atunci ar 4 cu

putinţă măsurarea acestuia cu instrumente materiale,

-$acă totuşi, este vorba despre niveluri ridicate deenergie, iar aceasta nu poate 4 măsurată cu instrumente

materiale, atunci nu ne mai rămâne altceva decât a opina,

că energia gândurilor este mai mare c"iar decât cea a

radiaţiilor cosmice Re1ultatele e9perienţelor, fenomenele ce

ne înconjură precum şi lo

Obst i Natio

Documents