OBIECTIV 4. IMPLICAREA UTILIZATORILOR FINALI SI STAKEHOLDERILOR IN INTEGRAREA INDICATORILOR IN SSD EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT DE TEREN SI APA ACTIVITATEA 5d Instructiuni (ghiduri) de bune practici pentru dezvoltarea unui SSD multisectorial si multidisciplinar in sprijinul integrarii aspectelor de mediu in politicile agricole si de gestiune a apei in mediul rural A. Introducere Definitia SSD: In cadrul acestui Ghid, prin Sisteme Suport de Decizie (SSD) facem referire la o larga varietate de instrumente software (modele de simulare, si/sau tehnici si metode) dezvoltate pentru a sustine procesul integrarii aspectelor de mediu în politicile agricole si de gestiune a apei în mediul rural. Un Sistem Suport de Decizie este compus dintro baza de date, diferite modele socio-economice, hidrologice, agricole si o interfata dedicata in scopul de a accesa in mod direct si usor informatiile din si inspre SSD de catre ne-specialisti (factori de decizie, politicieni). SSD poate fi folosit pentru simulari specifice si are capacitati de predictie dar poate fi folosit la fel de bine ca instrument de comunicare, experimentare si antrenament (Welp, M., 2001). In principal SSD poate facilita dialogul si schimbul de informatii, furnizand cai de intelegere a fenomenului pentru non-experti, sprijinindu-i astfel in explorarea optiunilor de politici adecvate. Componentele SSD: Sistemul de Gestiune a Bazei de date (SGBD): Un SGBD colecteaza, organizeaza si proceseaza date si informatii. Modele: Diferite modele socio-economice, hidrologice, agricole sunt integrate intrun SSD pentru a furniza optimizari, perspective/predictii si/sau functii statistice. Tipurile de modele incluse in SSD definesc tipul de suport furnizat si aria de utilizare a SSD (ex. organizarea sistemelor de irigatii, alocarea resurselor de apa intre diferiti utilizatori, etc.) Interfata cu utilizatorul: Interfata ajuta utilizatorul sa interactioneze cu sistemul si sa-i analizeze rezultatele. Este important ca un SSD sa aiba o interfata prietenoasa in sensul simplicitatii, flexibilitatii si capacitatii de a prezenta rezultatele intrun mod usor de inteles. O
110
Embed
OBIECTIV 4. IMPLICAREA UTILIZATORILOR FINALI SI ... nationale/TOGI/TOGI_Raport_5.pdf · obiectiv 4. implicarea utilizatorilor finali si stakeholderilor in integrarea indicatorilor
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
OBIECTIV 4. IMPLICAREA UTILIZATORILOR FINALI SI STAKEHOLDERILOR IN INTEGRAREA INDICATORILOR IN SSD EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT DE TEREN SI APA ACTIVITATEA 5d Instructiuni (ghiduri) de bune practici pentru dezvoltarea unui SSD multisectorial si multidisciplinar in sprijinul integrarii aspectelor de mediu in politicile agricole si de gestiune a apei in mediul rural
A. Introducere
Definitia SSD:
In cadrul acestui Ghid, prin Sisteme Suport de Decizie (SSD) facem referire la o larga
varietate de instrumente software (modele de simulare, si/sau tehnici si metode) dezvoltate
pentru a sustine procesul integrarii aspectelor de mediu în politicile agricole si de gestiune a
apei în mediul rural. Un Sistem Suport de Decizie este compus dintro baza de date, diferite
modele socio-economice, hidrologice, agricole si o interfata dedicata in scopul de a accesa in
mod direct si usor informatiile din si inspre SSD de catre ne-specialisti (factori de decizie,
politicieni). SSD poate fi folosit pentru simulari specifice si are capacitati de predictie dar
poate fi folosit la fel de bine ca instrument de comunicare, experimentare si antrenament
(Welp, M., 2001). In principal SSD poate facilita dialogul si schimbul de informatii, furnizand
cai de intelegere a fenomenului pentru non-experti, sprijinindu-i astfel in explorarea optiunilor
de politici adecvate.
Componentele SSD:
Sistemul de Gestiune a Bazei de date (SGBD): Un SGBD colecteaza, organizeaza si
proceseaza date si informatii.
Modele: Diferite modele socio-economice, hidrologice, agricole sunt integrate intrun SSD
pentru a furniza optimizari, perspective/predictii si/sau functii statistice. Tipurile de modele
incluse in SSD definesc tipul de suport furnizat si aria de utilizare a SSD (ex. organizarea
sistemelor de irigatii, alocarea resurselor de apa intre diferiti utilizatori, etc.)
Interfata cu utilizatorul: Interfata ajuta utilizatorul sa interactioneze cu sistemul si sa-i
analizeze rezultatele. Este important ca un SSD sa aiba o interfata prietenoasa in sensul
simplicitatii, flexibilitatii si capacitatii de a prezenta rezultatele intrun mod usor de inteles. O
interfata prietenoasa cu utilizatorul usureaza comunicarea si creste acceptabilitatea
instrumentului SSD in randul utilizatorilor.
Alte componente: Sistemele Informatice Geogreafice (SIG) joaca un rol semnificativ in
Sistemele Suport de Decizii Spatiale (SSDS) unde are rolul de a organiza, prezenta si compara
date si informatii spatiale; SSD bazate pe Web sunt sisteme computerizate care furnizeaza
suport informational de decizie pentru manageri folosind browsere Web (Bhargava, H. K. et
al., 2007); Sisteme Suport pentru Decizii de Grup (SSDG) sunt instrumente software obisnuite
sau folosite in retea ce permit colaborarea intre parteneri pentru a rezolva o problema
decizionala complexa.
Clasificarea SSD (Power, D. J., 2003):
SSD bazate pe modele pun baza pe accesul si manipularea modelelor statistice, socio-
economice, de optimizare sau simulare; Folosesc date si parametri furnizati de utilizatori
pentru a asista factorii de decizie in analiza unei situatii; Nu cer neaparat mari cantitati de
date.
SSD bazate pe comunicare sustin lucru in echipa pe o problema partajata.
SSD orientate spre date pun baza pe accesul si manipularea unor cantitati mari de date,
uneori serii de timp provenite din cadrul institutiei sau exterior.
SSD bazate pe documente gestioneaza si manipuleaza informatii nestructurate in diverse
formate electronice.
SSD bazate pe cunostinte expert furnizeaza rezolvarea unor probleme specializate
memorate ca reguli, proceduri sau fapte in structuri similare.
De ce si pentru ce se folosesc SSD:
• Componeneta SGBD permite organizarea datelor, elaborarea datelor si faciliteaza
accesul la ele;
• Integrarea diferitelor tipuri de cunostinte (de tip expert sau locale), discipline si
perspective in dezvoltarea unor strategii privind integrarii aspectelor de mediu în politicile
agricole si de gestiune a apei în mediul rural, poate fi extrem de bine sustinuta prin
intermediul unui SSD;
• SSD ajuta echipele multi-disciplinare implicate in analiza unei probleme de mediu sa
aiba un limbaj comun si sa gandeasca intr-un mod structurat; Criteriile, obiectivele si
constrangerile problemei devin mai explicite prin procesul de dezvoltarea si/sau aplicare a
unui SSD;
• Facilitatile grafice ale SSD sustin comunicarea dintre factorii interesati cu
specializari diferite. Vizualizarea devine din ce in ce mai importante atunci cand audienta este
compusa nu numai din factori de decizie dar si din cetateni interesati in decizii. Capacitatea de
comunicare care ajuta la ridicarea cotei de participare publica este deseori unul din
obiectivele de dezvoltare a unui SSD. De exemplu Sisteme Suport pentru Decizii de Grup
(SSDG) sustin elaborarea deciziilor colaborative;
• Capabilitatile de simulare si optimizare ajuta, in posibilele cazuri de conflict, la
identificarea celor mai adecvate optiuni alternative;
• In SSD pot fi integrate tehnici specifice de selectie de tipul „Care este cel mai
bun.../Care este suficient de bun...?”. De exemplu analiza de decizie multi-criteriala poate
fi folosita la evaluarea si ierarhizarea diferitelor optiuni identificate. Modelele de optimizare
integrate in SSD ajuta la identificarea celei mai bune solutii dintre alternativele generate;
• Folosirea SIG in Sistemele Suport de Decizii Spatiale (SSDS) permit definirea
hartilor socio-economice, hidrologice sau agricole care sunt de mare ajutor in analiza multi-
criteriala. Componentele SIG permit vizualizarea locatiilor aplicarii masurilor si impactului si
faciliteaza evaluarea problemelor prin furnizarea de informatii spatializate;
• SSD este util in documentarea procesului de decizie care a condus la alegerea unei
anumite solutii, contribuind astfel la cresterea transparentei si corectitudinii procesului de
decizie;
In particular SSD pentru gestiunea apei sunt dezvoltate pentru a fi de ajutor in investigarea
decalajelor dintre cererea de apa si furnizarea apei si imbunatatirea strategiilor de alocare a
resurselor de apa. Primul obiectiv al gestiunii apei este de fapt de a indeplini cererile de apa.
Deasemenea SSD in aceast domeniu:
• sustine managementul calitatii apei (strategii de control al poluarii,
managementul eutroficarii, managementul calitatii apei de suprafata);
• ajuta la evaluarea riscului: previziuni de viituri, calcul de timp-parcurs in
evenimente de poluari accidentale, managementul inundatiilor si secetelor prelungite in
scenarii de schimbari climatice;
• Modelele sunt adesea folosite pentru aplicarea legilor (ex. Directiva Cadru a Apei
– WFD): SSD specifice sunt croite pentru a ajuta implementarea legislatiei din domeniul apei
si pentru a indrepta factorii interesati in controlul indeplinirii sarcinilor autoritatilor;
• evalueaza posibilele impacte sociale ale alternativelor alese;
Recomandari pentru utilizatorii de SSD:
• Sa fie implicati in dezvoltarea instrumentelor de suport a deciziilor de la inceputul
proiectului;
• Inainte de a decide dezvoltarea sau adoptarea unui SSD sa fie controlatata
disponibilitatea si fiabilitatea datelor. Trebuie sa fie organizate retele intre diferite autoritati
responsabile si adoptate tehnologii avansate de colectare a datelor utile si compatibile la
diferite scari. Datele de inalta calitate sunt necesare pentru o adecvata intelegere a
problematicilor locale si regionale.
B. Set de reguli de bune practici
Concepte preliminare
1. Trebuiesc sa fie garantate resurse financiare si umane intro administratie
responsabila
• Acest lucru este necesar pentru definirea unui mediu favorabil de
dezvoltare si colectare a unor informatii operative si instrumente de comunicare (de ex. SSD)
in sustinerea actiunilor menite de a implementa directive si reguli ale UE
2. Scara la care pot fi rezonabil integrate intrun cadru corespunzator relatiile socio-
economice, hidrologice si agricole este scara bazinului hidrografic
• Adoptarea unei abordari holistice asupra gestiunii resurselor de apa si
politicilor agricole in mediul rural cere o integrare a diferitilor utilizatori de apa si
producatori agricoli la diferite scari spatiale si temporale. Integrarea trebuie facuta la diverse
nivele incluzand atat sistemele umane cat si cele naturale: ape curgatoare si zone costiere; apa
de suprafata si de adancime; amonte si aval; cantitatea si calitatea apei.
• SSD din domeniul gestiunei apei integreaza diferite tipuri de cunostinte si
sustin diferite perspective. De fapt, principalul lor rol ar trebui sa fie sustinerea factorilor
decidenti si politicienilor in definirea strategiilor care sa asigure o aprovizionare adecvata cu
apa pe durata intregului an, limitand in acelasi timp existenta posibilelor conflicte asupra
acestor resurse. Asigurarea unei cantitati suficiente de apa este o problema fundamentale care
trebuie legata de dezvoltarea socio-economica a zonei.
Depasirea distantelor dintre stiinta si politica
3. Cauza principala a distantei existente intre stiinta si politica este data de diferitele
prioritati si obiective ale factorilor decizionali si ale oamenilor de stiinta
• In acest context, comunicarea responsabila si colaborarea dintre factorii politici
si oamenii de stiinta joaca un rol esential (Acreman, M., 2005).
• Procesul de dezvoltare si aplicare a sistemelor suport de decizie poate ajuta la
constientizarea distantei dintre stiinta si politica prin structurarea si facilitarea comunicatiilor
dintre cele doua parti implicate in problemele de politici agricole si gestiune a apei in mediu
rural.
4. Majoritatea SSD sunt dezvoltate de comunitatea academica in contextul unor
proiecte de cercetare nationale si internationale
• Ar trebui sa existe seminarii pentru factorii interesati, cursuri de tehnologii de
SSD pentru managerii de apa precum si intalniri cu schimburi de experienta si cooperari intre
cele doua parti.
• Ar trebui create retele de oameni de stiinta, factorii de decizie si factorii
interesati pentru imbunatatirea comunicarii si participarii tuturor actorilor semnificativi
implicati in procesul de decizie. Aceste retele faciliteaza schimbul de experienta si cunostinte
dintre diferite institutii.
5. Trebuiesc adaptate instrumentele SSD la nevoile utilizatorilor si nu vice-versa
• Oamenii de stiinta trebuie sa dea raspunsuri directe la probleme specifice. Pe
de alta parte politicienii si factorii de decizie trebuie sa intareasca capacitatile lor tehnice si
institutionale pentru integrarea cunostintelor stiintifice si adoptarea instrumentelor propuse.
• Instrumentele SSD trebuie sa asiste munca utilizatorilor: instrumentele pot fi
mult mai operative daca furnizeaza rezultate specifice indreptate spre cererile formale ale
administratiei.
• Dezvoltarea unui instrument SSD specific pentru o aplicatie intrun caz de
decizie trebuie sa ia in considerare constrangerile implementarii sale practice.
Analiza problemei si actorilor participanti
6. Actorii cheie care sunt interesati in problema trebuiesc identificati si implicati in
toate fazele procesului decizional si de dezvoltare a instrumentului SSD
• Sunt necesare metode robuste in suportul analizei initiale a actorilor implicati,
in analiza retelelor sociale si evaluarea conflictelor. Actorii astfel identificati pot participa la
dezvoltarea SSD.
7. Sustinerea procesului decizional inseamna si cunostinte accesibile si usor de
inteles. Sistemele Supord de Decizie pot juca un rol important in procesul participativ si
deliberativ
• Implicarea timpurie in dezvoltarea instrumentului SSD a posibililor utilizatori
este unul din cei mai critici factori de success sau insuccess al instrumentului SSD.
• Complexitatea excesiva a interfatei utilizator a SSD si/sau limbajul folosit in
SSD, sunt limitari importante in intelegerea instrumentului. SSD trebuie dezvoltat tinand cont
de acestea: de exemplu prin furnizarea de functionalitati de gestiune a accesului la informatii,
implicarea grupurilor focale, sau furnizand interfete specifice.
• Increderea potentialilor utilizatori este adesea o problema pentru SSD, in
principal deaoarece facilitatile SSD nu sunt bine intelese. Un SSD trebuie sa fie dezvoltat
pentru a permite controlul interactiv direct de catre utilizator. Implicarea in dezvoltarea
modelului a factorilor interesati asigura un grad ridicat de transparenta si incredere pentru
utilizatorii instrumentului
• Interfata este o componenta esentiala a unui SSD care permite factorilor de
decizie o intelegere mai facila a instrumentului, a datelor folosite si a informatiilor procesate
de modele.
8. Adoptarea unui instrument SSD trebuie facuta cu reafirmarea clara a existentei sau
inexistentei resurselor umane si finanaciare suficiente.
• Trebuiesc evaluate resursele tehnice, institutionale, legislative si politice si
luate in considerare inca de la inceputul procesului decizional.
• Resursele financiare sunt de asemenea importante de exemplu pentru
completarea setului de date disponibil.
• Autoritatile si organizatiile implicate trebuie sa-si intareasca capacitatile lor
tehnice pentru a utiliza instrumente de suport de decizie.
• „Totusi, folosirea SSD nu trebuie sa excluda folosirea instrumentelor
traditionale pentru a evita discriminarea in special in regiunile unde multa lume nu are access
la internet sau nu este familiarizata cu folosirea calculatorului” (Maurel, P., 2003)
9. Introducerea modelelor socio-economice in SSD este necesara dar aceste modele
sunt rare comparativ cu modelele hidrologice sau agricole
• Analiza economica cuprinde: analiza economica a fermelor agricole, analiza
economica a folosirii apei, dezvoltarea unui scenariu de baza, analiza cost-beneficiu, analiza
nivelului curent de recuperare a costurilor serviciilor de apa.
• „Exista o lipsa de incredere in modelele care includ elemente sociale in
principal datorita inexistentei unor date fiabile” (Hare, M., 2004). Aceasta este o lacuna pe
care pe care instrumentele SSD moderne trebuie sa o suplineasca in viitor pentru a permite
implementarea practica a unei abordari complete.
10. Problema disponibilitatii datelor trebuie sa fie abordata de la inceputul procesului
de definire sau implementare a SSD
• Informatiile clare asupra originii si fiabilitatii datelor sporesc increderea in
instrumentul SSD si previn eventualele controverse (Maurel, P., 2003).
• Este necesar sa se faca o evaluare a disponibilitatii datelor pentru toate
domeniile relevante, inaintea dezvoltarii instrumentului SSD. Sistemul informational adoptat
trebuie sa permita utilizatorilor sa gestioneze colectarea automata a datelor, date digitale in
timp real, instrumente web de diseminare (RSS, AJAX, etc), informatii spatiale bazate pe
integrarea datelor la sol cu cele de teledetectie prin folosirea SIG.
11. Modelele de simulare (socio-economice, hidrologice, agricole) ajuta la evaluarea
evolutiei componentelor de sistem a bazinelor hidrografice.
• Elaborarea de scenarii viitoare este, prin definitie, un exercitiu de simulare;
astfel de modele sunt de obicei componente cerute in SSD.
• Scenariile sunt necesare pentru a explora modul in care s-ar putea desfasura
lucrurile in viitor si astfel de a prevedea ce planuri si politici s-ar putea aplica la schimbarile
asteptate. Analiza optiunilor alternative in contextul cunoasterii posibilelor divergente viitoare
asigura un avantaj important al instrumentului SSD. Elaborarea politicilor/deciziilor
Elaborarea politicilor/deciziilor
12. Politicile agricole, de apa si instrumentele implementate (economice, tehnice,
reglementari, etc) trebuie sa fie definite in afara instrumentului SSD.
• Elaborarea reformelor politice de alocare corespunzatoare a apei, balansand
cererea si oferta de apa, poate beneficia de modelele de alocare a apei la nivel de bazin
hidrografic, dar potentialii utilizatori trebuie sa ia in considerare faptul ca SSD nu furnizeaza
solutii definitive in acest domeniu.
• Dezvoltarea si implementarea SSD trebuiesc facute in principal in scopul de a
ajuta diferitele parti participante la procesul de decizie, de a intelege problematica existenta.
• Multe instrumente dezvoltate pentru a se ocupa de o problema bine specificata
pot furniza solutii aplicand metode de optimizare, ca analiza multi-criteriala, ce sunt adoptate
pentru a identifica cea mai buna solutie tehnica .
• Fiecare optiune trebuie evaluata in relatie cu realitatile particulare economice,
sociale, si de mediu ale regiunii in care este aplicat modelul.
13. Capacitatea de a implementa cunostinte expert in proces este de o importanta
fundamentala
• Una din obligatiile initiale ale utilizatorilor este specificatia clara a sistemului
in care intra ce sistem ar trebui furnizat si cum anume. In consecinta este benefica pentru
succesul SSD asigurarea de sprijin a unui sustinator din cadrul organizatiei care sa cunoasca
beneficiile SSD si care sa explice potentialele avantaje ale SSD in cadrul organizatiei.
• SSD trebuiesc implementate intrun cadru metodologic, in care sunt luate in
considerare toate fazele si componentele procesului decizional. Aceasta asigura operativitatea,
fezabilitatea si flexibilitatea procesului de implementare.
14. Flexibilitatea trebuie sa fie asigurata atat in timpul procesului de elaborare a SSD
cat si in timpul implementarii lui
• Schimbarile in timp sunt lucruri sigure, de aceea trebuie sa fie luate in
considerare in timpul elaborarii SSD. Un aspect esential in planificarea, definirea si
managementul integrat al aspectelor de mediu în politicile agricole si de gestiune a apei în
mediul rural este anticiparea schimbarilor, cum ar fi: schimbari in sistemul natural datorita
proceselor geomorfologice, schimbarea cerintelor si a necesitatilor datorita schimbarilor
sociale, schimbari in furnizarea apei datorita schimbarilor climatice, si chiar schimbari
tehnologice datorita uzurii fizice si/sau morale.
• SSD trebuie sa furnizeze o metodologie sau o abordare a includerii
schimbarilor. Flexibilitatea rezulta din capacitatea sistemului de a incorpora schimbari.
• Odata cu progresul procesului de dezvoltare a unui SSD, costul schimbarilor
specificatiilor sistemului creste. De aceea este necesar asigurarea de la inceput a unei
flexibilitati a sistemului.
• Adoptarea unei abordari modulare intrun cadru metodologic coerent asigura un
mare grad de flexibilitate in toate fazele de dezvoltare si implementare. De fapt,
modularizarea instrumentului reprezinta solutia optima pentru reducerea efortului de
modificare a lui precum si cresterea probabilitatii refolosirii lui.
15. Indicatorii joaca un rol fundamental in furnizarea de informatii cantitative concise
a diverselor entitati si aspecte considerate intro problema de decizie.
• Atunci cand selectia alegerii se bazeaza pe o abordare multi-criteriala,
indicatorii joaca un rol cheie in estimarea cantitativa a diverselor optiuni alternative pentru
evaluarea criteriului selectat.
• In evaluarea unei probleme trebuiesc luati in considerare si indicatori de tip
socio-economic cum ar fi echitatea sociala.
Alegerea politicilor/deciziilor
16. Sunt disponibile multe metode pentru evaluarea optiunilor alternative si pentru
integrarea componentelor de modelare a SSD
• Iata cateva din metodele care faciliteaza procesul de selectie a factorilor de
decizie: Analiza Cost Beneficiu, Analiza Multi-Criteriala, Decizii de Grup, Analiza de
Sustenabilitate, etc. Un factor critic care trebuie mentionat aici este faptul ca rezultatul
alegerii depinde in mod evident de metoda adoptata si ca nu sunt reguli clare care sa permita
identificarea metodei ce ar trebui sa fie aleasa, aceasta depinzand de mai multi factori.
17. Analiza de senzitivitate si incertitudine impreuna cu asigurarea calitatii procesului
ar trebui sa fie realizate in timpul tuturor fazelor de dezvoltare si rezultate asociate sistemului
• Incertitudinea cuprinde toate aspectele procesului decizional din domeniul
mediului. Aici sunt multe provocari practice, in termeni de identificare si descriere
(cantitativa si calitativa ) a incertitudinii, iar rezultatele analizei lor se propaga in decizia luata
si comunicarea rezultatelor.
• Adoptarea unui SSD trebuie sa incurajeze administratiile competente in a
gestiona diferitele surse de incertitudine si de a include aceste informatii in comunicarea
rezultatelor. Tehnicile de asigurare a calitatii pot contribui semnificativ la cresterea
credibilitatii instrumentelor elaborate precum si la interferenta intre politica si stiinta.
18. Capacitatea de a instrui utilizatorii finali (factori de decizie sau consultanti) este
foarte importanta in procesul de asigurare a faptului ca instrumentul nu este folosit intrun mod
gresit sau itro directie gresita
• Actiuni consistente prin grupuri de lucru de experti multi-disciplinari pot ajuta
la depasirea distantelor dintre dezvoltatorii de SSD apartinand comunitatii academice si
utilizatorii SSD (locali, regionali sau autoritati nationale). Instruirile profesionale si
expertizele la fata locului trebuie sa faca parte din procesul de adoptare a instrumentului SSD.
19. SSD trebuie sa prezinte rezultatele intrun mod in care sa fie usor de inteles de catre
utilizatori
• De exemplu ar trebui sa existe clare referinte vizuale pe ecran a legaturilor
dintre actiune (intrare) si efect (iesire) (Hare, M., 2004).
20. Principalul indicator de succes al unui SSD este imbunatatirea calitatii procesului
de decizie
• Calitatea rezultatelor unui SSD este determinata de calitatea procesului de
decizie iar utilitatea rezultatelor depinde de calitatea strategiei de comunicare. Este cruciala
alegerea si includerea in procesul de modelare a cunostintelor relevante si a modului in care
este facuta alegerea.
• In evaluarea rezultatelor procesului trebuie luat in considerare faptul ca
succesul in implementarea si aplicarea unui SSD nu depinde numai de adoptarea rezultatelor.
C. Recomandari politice
Concepte Generale
1. Lipsa resurselor financiare este unul din principalele obstacole in reducerea la
jumatate a proportiei populatiei fara access la apa potabila sigura si mijloace sanitare de baza.
Trebuiesc facute investitii financiare majore in domeniul apei si instalatiilor sanitare de baza
iar resursele financiare existente trebuiesc cheltuite corect si eficient. Este nevoie de o
coordonare strategica bazata pe specificul fiecarei regiuni pentru a implementa interventii
concrete in aceast domeniu.
2. Este un fapt recunoscut ca informatiile si experientele nu sunt de cele mai multe
ori impartasite intre factorii politici si oamenii de stiinta. Este deci important de a imbunatati
coordonarea si schimbul de informatii dintre diferitele institutii, factorii decidenti si
organizatile stiintifice. Ar trebui garantata diseminarea si schimbul de informatii si cunostinte
adecvate .
3. Consilierea, instruirea si dezvoltarea de instrumente corespunzatoare sunt exemple
de suport pe care cercetatorii ar trebui sa-l furnizeze factorilor politici si decidenti in
implementarea efectiva a integrarii aspectelor de mediu în politicile agricole si de gestiune a
apei în mediul rural. Instrumentele sau solutiile elaborate in sfera academica sunt adesea prea
complexe, costisitoare financiar si temporal pentru a fi implementate in practica.
4. Adoptarea unei abordari holistice in integrarea aspectelor de mediu în politicile
agricole si de gestiune a apei în mediul rural inseamna ca trebuiesc integrate diferite
componente ale sistemului natural si uman. In general unitatile corespunzatoare de
management al apei sunt la nivel de bazin hidrografic. Aceasta este scara la care pot fi
analizate relatiile economice, sociale, hidrologice si agricole si de aici numarul mare de
factori manageriali, decizionali care trebuiesc luati in considerare in timpul implementarii
procesului decizional.
Analiza problemei si actorilor participanti
5. Abordarea participativa devine o pre-conditie a oricarei legislatii si plan care se
confrunta cu probleme de management. Conform Global Water Partnership (GWP),
participare publica (PP) cere „ca toti factorii interesati la toate nivelele structurii sociale sa
aiba un impact asupra deciziilor la diferite nivele ale managementului apei (GWP-TAC,
2000). Numai PP la toate nivelele (nationale, regionale, locale) pot asigura transparenta si
justificarea procesului politic sau decizional. Asigurarea comunicarii si a schimbului de
informatii si cunostinte este unul din factorii decisivi de succes in rezolvarea problemei.
6. O implementare efectiva a unui plan de management cere cere o implicare
adecvata a tuturor factorilor interesati relevanti si luarea in considerare a mai multor puncte de
vedere. De aceea trebuiect identificati acesti actori cheie (prin Analiza factorilor interesati) si
relatiile lor intro retea sociala facuta in mod explicit (Analiza de retea sociala). Aceasta
asigura detectarea si evaluarea posibilelor situatii conflictuale (Analiza de evaluarea a
conflictelor) asupra carora trebuie sa se focalizeze procesul in scopul de a minimiza
probabilitatile de aparitie a conflictelor. Pentru garantarea imbunatatirii managementului
local de apa trebuiesc luate in considerare implicarea in proces a grupurilor marginalizate
precum si considerarea problemelelor legate de gen (ex. rolul femeilor).
7. Pentru elaborarea si implementarea unor politici efective de integrarea aspectelor
de mediu în politicile agricole si de gestiune a apei în mediul rural, un rol fundamental il are
cadrul legislativ si institutional precum si disponibilitatea stimulentelor financiare.
Deasemenea sunt importante facilitatile tehnice desi adesea acestea sunt insuficiente sau
lipsesc. Evaluarea capacitatii manageriale actuale este esentiala si ar trebui facuta la inceputul
procesului de Management Integrat al Resurselor de Apa.
8. Trebuisc sa fie analizati si identificati principalii utilizatori ai apei (in agricultura
legat in principal de irigatii, servicii de apa potabile, servicii sanitare, turism, etc .). Analiza
socio-economica furnizeaza necesitatile teoretice ale acestora si metodele de indeplinire a lor.
9. Pentru a evalua conditiile curente din sistem este necesara o mare cantitate de date.
Adesea datele nu sunt disponibile sau originea si increderea in exactitatea lor sunt greu de
evaluat. Este deci necesar un efort pentru imbunatatirea capacitatii de colectare a datelor si
analiza lor.
10. Trebuiesc identificate principalele scenarii privind evolutia factorilor determinanti
( ex. schimbari climatise, folosinta terenurilor) si constituit un cadru in care impactele
diferitelor optiuni identificate de management vor fi modelate in urmatoarea faza.
Elaborarea politicilor/deciziilor:
11. Dezvoltarea la nivel de bazin a politicilor de apa cere identificarea si evaluarea
unui numar de optiuni de management alternativ. Fiecare optiune deriva din selectarea unuia
sau a mai multor masuri ce pot fi tehnice (constructia de zone buffer in jurul raurilor,
adoptarea unor tehnologii de control a poluarii, tehnici de irigare optime din punctul de vedere
a apei consumate), legislative sau economice. Optiunile elaborate trebuie sa fie corelate cu
alte strategii nationale de dezvoltare agricole si economice a zonelor rurale si trebuie sa tina
cont de cerintele de mediu. De obicei strategiile de management a apei sunt elaborate in
raspuns la intrarea in vigoare a unor legi (ex. Directiva Cadru a Apei). Acesta este camp de
mare potential si interes pentru instrumentele SSD care, daca sunt adaptate adecvat la
cerintele specifice si scara spatiala/temporala, pot ajuta semnificativ factorii decizionali in
raspunsul lor la obligatiile care le revin.
12. Un punct cheie este existenta unor profesionisti in managementul apei si a
problemelor din mediu rural. Data complexitatea problemelor si specificul local al lor,
cunostintele de tip expert joaca un rol fundamental.
13. Este importanta selectarea corespunzatoare a indicatorilor ce caracterizeaza
aspectele socio-economice si de mediu.
Alegerea politicilor/deciziilor
14. Inventarierea si evaluarea impactului ( asupra productiei agricole, folosinta apei,
calitatea mediului, etc) rezultat din diversele optiuni de management integrat al aspectelor de
mediu în politicile agricole si de gestiune a apei în mediul rural este obiectivul principal in
faza in care ne aflam. Alegerea unor alternative de management integrat cere definirea si
evaluarea fezabilitatii, a beneficiului economic si a costurilor legate de implementarea lor.
Alte criterii ce ar trebui incluse sunt legate de indeplinirea cerintelor de baza de mediu,
ecologice si sociale.
15. Imbunatatirea documentatiei in vederea justificarii deciziilor de luat sau a celor ce
au fost luate, este o masura necesara in garantarea transparentei si corectitudinii procesului
decizional (asigurarea calitatii, analiza incertitudinii, analiza de senzitivitate).
16. O prezentare clara a rezultatelor analizei decizionale ajuta la legitimarea
procesului decizional, conducand la o mai buna intelegere a problemei de catre toti factorii
interesati
17. Adoptarea politicilor trebuie sa fie monitorizata pentru a evalua alegerea facute si
pentru a castiga experienta in vederea viitoarelor decizii.
OBIECTIV 6.
LEGATURI INTRE CALCULUL SISTEMULUI DE INDICATORI SI
MODELELE STANDARD DE RAPORTARE CATRE DIFERITE
INSTITUTII INTERNATIONALE
ACTIVITATEA 6e
Summit-ul mondial asupra dezvoltarii durabile 2002
În perioada 26 august - 4 septembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite a patronat la
Johannesburg, în Africa de Sud un summit de proporţii intitulat Summitul Pământului la care
au fost prezenţi 103 şefi de state şi guverne. Principalele subiecte ale Summitului au fost
salvarea planetei şi problemele ţărilor din lumea a treia.
Acest for, la care a fost prezentă şi România cu o delegaţie guvernamentală, a urmărit să
elaboreze un plan de acţiune care să concretizeze angajamentele adoptate în urmă cu zece ani,
la Summitul de la Rio de Janeiro, consacrat celor trei piloni ai “dezvoltării durabile” şi anume
dezvoltarea economică, progresul social şi protecţia mediului. Summitul Mondial pentru
Dezvoltare Durabilă, conform titulaturii oficiale, şi-a început dezbaterile, printr-o alocuţiune
rostită de Preşedintele sud-african Thabo Mbeki, într-un centru de conferinţe de la nord de
Johannesburg, la care au participat peste 9.300 de persoane, dintre care 4.100 reprezentanţi ai
guvernelor, 2.100 ziarişti şi 3.000 de grupări şi organizaţii.
Astfel, cei 103 lideri de pe cinci continente s-au întâlnit, la 2 septembrie, la Summitul
Pământului unde au discutat, timp de trei zile, în prezenţa Secretarului General al Naţiunilor
Unite, Kofi Annan, soarta celor mai sărace ţări de pe planetă. Miza discuţiilor la care au
participat aceştia, cu excepţia preşedintelui american George W. Bush, a fost semnarea unei
declaraţii politice şi a unui plan de acţiune, care deşi nu au caracter obligatoriu din punct de
vedere juridic, îşi vor pune amprenta pe viitoarele negocieri în legătură cu comerţul şi mediul.
Dezvoltarea durabilă, obiectivul oficial al Summitului, vizează dezvoltarea ţărilor lumii
a treia, fără agravarea problemelor ecologice ale planetei. Europenii au apărat la
Johannesburg, obiective privind scoaterea din mizerie a ţărilor din sud (1,1 miliarde de
oameni sunt privaţi de apă potabilă, doua miliarde de curent electric şi 2,4 miliarde de sisteme
de canalizare).
Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă a avut ca principale rezultate:
• Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă
• Planul de Implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă
Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabilă ca fiind un element
central al agendei internaţioanle şi a dat un nou impuls pentru aplicarea practică a măsurilor
globale de luptă împotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului. S-a aprofundat şi întărit
înţelegerea conceptului de dezvoltare durabilă, în special prin evidenţierea importantelor
legături dintre sărăcie, mediu şi utilizarea resurselor naturale. Guvernele au căzut de acord şi
au reafirmat un domeniu de obligaţii şi ţinte concrete de acţiune pentru realizarea obiectivelor
de dezvoltare durabilă.
Prin Declaraţia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectivă pentru
progresul şi întărirea celor trei piloni interdependenţi ai dezvoltării durabile: dezvoltarea
economică, dezvoltarea socială şi protecţia mediului la nivel local, naţional, regional şi global.
Prin Planul de Implementare se urmăreşte aplicarea de măsuri concrete la toate
nivelurile şi întărirea cooperării internaţionale, în baza responsabilităţilor comune, dar
diferenţiate, exprimate încă din 1992, în Principiul 7 al Declaraţiei de la Rio şi integrarea
celor trei piloni ai dezvoltării durabile. În acest sens, eforturile sunt cu precădere axate pe:
eradicarea sărăciei;
modificarea modelelor de producţie şi consum;
protejarea sănătăţii;
protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică şi
socială;
reducerea numărului celor care nu au acces la rezerve de apă potabilă, de la peste 1
bilion la 500 milioane până în anul 2015;
înjumătăţirea numărului celor ce nu au condiţii de salubritate corespunzătoare, la 1,2
bilioane.
creşterea folosirii surselor durabile de energie şi refacerea efectivelor de peşte
secătuite.
Un important progres l-a constituit sprijinul pentru înfiinţarea unui fond de solidaritate
mondială pentru eradicarea sărăciei. De asemenea, opiniilor societăţii civile li s-a dat o
importanţă deosebită, ca recunoaştere a rolului esenţial al societăţii civile în implementarea
dezvoltării durabile şi promovarea de parteneriate. Este de asemenea propusă reducerea sau
eliminarea subsidiilor pentru agricultură în ţările bogate, pentru a permite şi ţărilor sărace să
concureze pe piaţa mondială a produselor alimentare. S-a propus eliminarea subsidiilor pentru
energie, precum şi atingerea unui nivel de 15% energie regenerabilă până în anul 2010. Există
de asemenea, propunerea de a lua măsuri energice de reducere a pierderii biodiversităţii. Se
aşteaptă o creştere a ajutorului economic al ţărilor bogate, către ţările sărace. Se încearcă
combaterea efectelor negative ale globalizării. De asemenea, a fost propusă aplicarea fermă a
principiului precauţiei. S-ar putea împiedica astfel, spre exemplu, utilizarea organismelor
modificate genetic numai pe baza bănuielii că ele ar putea fi dăunătoare organismului uman.
Summit-ul de la Johannesburg a marcat începutul unei treceri de la acordurile de
principiu la planurile de acţiune mai modeste, dar concrete, necesare orientării lumii într-o
direcţie nouă, atenţia participanţilor guvernamentali şi neguvernamentali concentrându-se
asupra paşilor care urmează să dea un impuls Agendei de la Rio.
Desfăşurată la 10 ani după întâlnirea la nivel înalt dedicată mediului şi dezvoltarii de
la Rio de Janeiro, întâlnirea de la Johannesburg urmăreşte practic să reconfirme principiile de
la Rio, dar şi să decidă asupra unui plan de punere în aplicare al acestora. La Rio, în 1992,
decidenţii politici ai lumii au convenit să recunoască principiile dezvoltarii durabile
(integrarea aspectelor sociale şi economice cu protecţia mediului), exprimate pentru prima
dată cu alţi 20 de ani înainte, la conferinţa ONU de la Stockholm, în raportul "Viitorul nostru
comun" elaborat de ministrul norvegian al mediului, Gro Harlem Brundtland, care urma apoi
să ajungă prim ministru al ţării sale. Raportul comisiei Brundtland a devenit un document de
referinţă, primul care a folosit termenul de dezvoltare durabilă (“sustainable development”).
El atrage atenţia că, adesea, creşterea economică duce la o deteriorare, nu o
îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor, şi de aceea consideră că a devenit imperios necesară
“o formă de dezvoltare care să îndeplinească nevoile prezente fără a compromite capacitatea
generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile nevoi”. Comisia a subliniat existenţa a două
probleme majore:
dezvoltarea nu înseamnă doar profituri mai mari şi standarde mai înalte de trai pentru
un mic procent din populaţie, ci creşterea nivelului de trai al tuturor;
dezvoltarea nu ar trebui să implice distrugerea sau folosirea nesăbuită a resurselor
noastre naturale, nici poluarea mediului ambiant.
Mesajul acestui raport se regăseşte în Principiul 3 al Declaraţiei de la Rio cu privire la
Mediu şi Dezvoltare (3-14 iunie 1992) potrivit căruia “dreptul de dezvoltare trebuie exercitat
astfel încât să fie satisfăcute, în mod echitabil, nevoile de dezvoltare şi de mediu ale
generaţiilor prezente şi viitoare”.
Inainte de începerea propriu-zisă a conferinţei de la Johannesburg au avut loc
negocieri la nivel de experţi. Acestea s-au desfăşurat dificil, într-o atmosferă de conflict
uneori deschis între ţările bogate şi cele sărace. Printre problemele cel mai greu de reconciliat
au fost poziţia Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care promovează liberul schimb şi
globalizarea pe de o parte, şi Agenda 21, lista de măsuri convenite la Rio pentru protecţia
mediului, pe de altă parte. În paralel cu negocierile oficiale, la Johannesburg au loc diverse
alte evenimente organizate de mediul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale, artişti, etc.
În declaraţia asupra dezvoltării durabile de la Johannesburg (World Summit on
Sustainable Development in Johannesburg, South Africa, September, 2-4, 2002) s-a stabilit că
dezvoltarea durabilă înseamnă perspectivă pe termen lung şi o amplă implicare la toate
nivelele, în formularea politicilor, în procesul de luare a deciziilor şi în implementarea
acestora. Societatea trebuie să ia parte la realizarea parteneriatelor stabile cu grupurile majore,
respectând rolurile independente ale fiecărui partener. Este necesar să se acorde o atenţie
deosebită şi să se ia atitudine asupra condiţiilor globale care reprezintă ameninţări severe
asupra oamenilor şi dezvoltării durabile. Printre aceste condiţii se numără: lipsa hranei,
malnutriţie, conflicte armate, crima organizată, traficul de droguri, arme şi persoane, corupţia,
dezastrele naturale, terorismul, intoleranţa rasială, etnică şi religioasă etc; bolile cronice şi
contagioase, în special HIV/AIDS, malaria şi tuberculoza (Bălteanu, Şerban, 2005).
Rădăcinile conceptului de dezvoltare durabilă îşi au originea în promovarea utilizării
durabile a resurselor naturale. Regimurile juridice care vizează conservarea resurselor marine,
viaţa sălbatică, protejarea habitatelor, protejarea moştenirii culturale şi naturale, protecţia
zonei antarctice etc. au ca obiectiv protejarea resurselor mediului global şi indică o acceptare
largă la nivel internaţional a utilizării durabile a resurselor naturale. Definiţiile utilizării
durabile sunt variate, dar reflectă conceptul de echitate între generaţii. Deşi conceptul de
durabilitate este mai uşor de înţeles în cazul resurselor regenerabile, el are implicaţii majore şi
pentru resursele neregenerabile: „Resursele neregenerabile ale planetei trebuie exploatate în
aşa fel încât să se evite pericolul epuizării lor viitoare şi să se asigure că beneficiile acestui
tip de exploatare sunt împărţite de întreaga umanitate.”– Principiul 5, Conferinţa de la
Stockholm.
Dezvoltarea durabilă pune probleme comune tuturor ţărilor, dar, datorită căilor de
dezvoltare diferite ale statelor lumii, ţărilor industrializate li se solicită să suporte o parte mai
mare a greutăţilor imediate.
Într-una dintre cele mai controversate prevederi ale Declaraţiei de la Rio, Principiul 7,
ţările dezvoltate recunosc explicit principala lor responsabilitate pentru prezenta degradare a
mediului şi pentru remediarea acestuia. Această responsabilitate se reflectă şi în multe
acorduri internaţionale pentru protecţia mediului. Multe dintre principiile, îndatoririle şi
obligaţiile prezentate anterior sunt axate pe controlul poluării mediului. La fel de importante
pentru realizarea dezvoltării durabile sunt problemele privind utilizarea durabilă a resurselor
naturale. După toate estimările efectuate de specialişti în demografie, datorită creşterii
hiperbolice, populaţia globului va depăşi cifra de 12 miliarde de locuitori în anul 2020 şi va
ajunge la valoarea de saturaţie, de 40 miliarde, în anul 2040. Chiar în condiţiile unui impact
zero asupra mediului, Pământul nu va reuşi să asigure resurse pentru toată populaţia.
La Summitul de la Rio în 1992, la care participa 120 de şefi de state sunt din nou
aduse în centrul atenţiei poblemele privind mediul şi dezvoltarea. Dezvoltarea durabilă
reprezintă: ”o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman pentru întreaga
planetă şi pentru un viitor îndelungat”.
La momentul anului 1992, părea incontestabil că marea adunare de forţe de la Rio nu
va ramâne fără rezultate. S-a afirmat de mai multe ori că după Rio omenirea va trebui să fie
alta, să gândească altfel şi să acţioneze în alt mod. A fost o conştientizare a conducătorilor de
state şi a opiniei publice în general, că protejarea mediului şi a naturii nu este o fantezie a unor
romantici, ci o necesitate stringentă de acţionare imediată pe diverse planuri.
Cu această ocazie sunt realizate o serie de documente ce oferă cadrul pentru viitoare
cooperări internaţionale. Naţiunile prezente au fost de acord asupra unui plan de dezvoltare
durabilă cuprinzător numit şi Agenda 21, şi asupra a două seturi de principii: Declaraţia de la
Rio cu privire la mediu şi dezvoltare şi Principiile pădurii.
Agenda 21 arată că omenirea se află într-un moment crucial al istoriei, confruntându-
se cu o înrăutaţire a problemelor sărăciei, foametei, îmbolnăvirilor, şi cu o continuă
deteriorare a mediului de care depinde bunul nostru trai, şi pentru a putea depăşi acest
moment e nevoie de o unire a forţelor la nivel global, printr-un parteneriat pentru dezvoltare
durabilă. Agenda 21 oferă îndrumări cu privire la politicile guvernamentale şi de afaceri, dar
şi în plan personal şi este compusă din patru secţiuni:
1. Dimensiunea socială şi economică (combaterea sărăciei, schimbarea obiceiurilor de
consum, protejarea şi promovarea sănătăţii oamenilor etc.)
2. Conservarea şi managementul resurselor pentru dezvoltare (protejarea atmosferei,
Bhargava H. K., D. J. Power and D. Sun (2007). Progress in Web-based decision support
technologies. Decision Support Systems, 43, 4, 1083
GWP-TAC (2000). Integrated Water Resources Management, Global Water Partnership
(GWP), Stockholm
Hare M. (2004). The Use of Models to Support the Participatory Elements of the EU Water
Framework Directive: Creating a dialogue between Policy Makers and Model Makers.
Report HarmoniCa, Matt Hare,
Maurel P., Public Participation and the European Water Framework Directive. Role of
Information and Communication tools, HarmoniCop, Institut de recherche pour
l'ingénierie de l'agriculture et de l'environnement (Cemagref)
Power D. J. (2003). A Brief History of Decision Support Systems DSS. Resources.COM,
World Wide Web, version 2.8, May 31, 2003
Welp M. (2001). The use of decision support tools in participatory river basin management.
Physics and Chemistry of the Earth, Part B: Hydrology, Oceans and Atmosphere, 26, 7-
8, 535-539
Bălteanu, D. (2002), Cercetarea interdisciplinară a modificărilor globale ale mediului,
Modificările globale ale mediului. Contribuţii ştiinţifice româneşti, Editura ASE.
Bălteanu, D., (2002), Cercetarea geografică şi dezvoltarea durabilă, Revista Geografică,
T.VIII.
Bălteanu, D., Şerban, Mihaela (2005), Modificările globale ale mediului. O evaluare
interdisciplinară a incertitudinilor, Editura Coresi, Bucureşti
*** (2002), A European Union Strategy for Sustainable Development, European Commission
*** (2002), World Summit on Sustainable Development in Johannesburg, South Africa, 2 – 4
September 2002.
Anexa 1
Lista participantilor la intilnirea de lucru privind metodologia de stabilire a zonelor
vulnerabile la poluarea cu nitrati in Romania
Nr.
crt. Numele şi prenumele Instituţia
1 ALECU I. GHEORGHE O.S.P.A. GIURGIU
2 COMAN (ALECU) C. LENUŢA O.S.P.A. GIURGIU
3 MITRACHE (BĂDELE) M. EUGENIA O.J.C.A. VÂLCEA
4 BASARABĂ I. LIVIU D.A.D.R. GORJ
5 BUCUR V. GABRIEL DORU O.S.P.A. ARGEŞ
6 COTEŢ S. VALENTINA I.C.P.A. BUCUREŞTI
7 CREANGĂ V. ION O.S.P.A. ARGEŞ
8 DAMIAN IULIA I.C.P.A. BUCUREŞTI
9 GĂGEANU O. ELENA - OTILIA O.J.C.A. ARGES
10 GAVRILUŢĂ IOAN A.N.C.A. BUCUREŞTI
11 GHERGHE T. MIHAI O.S.P.A. TELEORMAN
12 GHERGHINA ALINA I.C.P.A. BUCUREŞTI
13 GOMOIU C. MIRCEA O.S.P.A. GIURGIU
14 GRIGORE ELENA LUMINIŢA I.C.P.A. BUCUREŞTI
15 MARINESCU (IVAŞCU) M. ALINA
MIRELA
D.A.A.V. PITEŞTI
16 CRĂCIUN (LAZĂR) N.G. RODICA I.C.P.A. BUCUREŞTI
17 LĂZĂRESCU GH. STELIAN O.S.P.A. GIURGIU
18 BĂLAN (LUCA) M. ECATERINA I.N.H.G.A. BUCUREŞTI
19 MARCU T. DANIELA D.A. JIU-CRAIOVA
20 MARINESCU M. MARIANA I.C.P.A. BUCUREŞTI
21 MATACHE D. GEORGIANA O.S.P.A. GIURGIU
22 DUMITRU (MERIŞANU) A. MIOARA O.S.P.A. MEHEDINŢI
23 MOCANU (PRODAN) P. VICTORIA I.C.P.A. BUCUREŞTI
24 NEAŢU (MOLDOVAN) I.
CONSTANŢA
A.N.A.R. BUCUREŞTI
25 MUŞAT D. MARIAN U.S.A.M.V. BUCURESTI
26 OLTEANU AL. ALEXANDRA D.A.D.R. ILFOV
27 OLTEANU C. MARIANA I.N.H.G.A. BUCUREŞTI
28 PALEU VALERIU O.S.P.A. VÂLCEA
29 PANDELE D. ADA-MARIANA I.N.H.G.A. BUCUREŞTI
30 PĂNOIU IOANA I.C.P.A. BUCUREŞTI
31 PANTALIE I. VERONICA D.A.D.R. TELEORMAN
32 ŞTEFĂNESCU (PÂRVU) T. ANGELA D.A. OLT
33 PAVEL I. ŞTEFAN O.S.P.A. CRAIOVA
34 PETRE N. DANIEL O.S.P.A. GIURGIU
35 TUDORACHE (POP) N. NICULINA MINISTERUL MEDIULUI
36 BACIU (RADU) AL. ANCA
CĂTĂLINA
I.N.H.G.A. BUCUREŞTI
37 RADUŢĂ C. ALEXANDRU D.A. OLT, S.P.M.I.E.
38 RIZEA GH. SIMONA GEORGETA D.A.A.V. PITEŞTI
39 ROŞIOARĂ V. MARIA CĂTĂLINA R.O.C.A.T. – consulting
ILFOV
40 GUŢĂ (SÂRBU) P. LUCICA O.S.P.A. GORJ
41 SĂVULESCU GH. GEORGETA D.A.D.R. ARGES
42 SERBAN M. SANDA ADINA D.A. JIU-CRAIOVA
43 SIVU S. OCTAVIAN MARIAN D.A.D.R. DÂMBOVIŢA
44 TĂNASE GH.VOICU O.J.C.A. ILFOV
45 BĂLAN (TICAN) G. CORNELIA O.J.C.A. BRAŞOV
46 COSTEA (TOMA) I. MANUELA D.A. SIRET BACĂU
47 CĂTĂLINA (NICULESCU) S.
VICTORIA
O.S.P.A. TELEORMAN
48 DOBRESCU I. VOICU IOAN O.S.P.A. BRAŞOV
Anexa 2
Prezentare la workshop-ul organizat in cadrul USAMV
“METODOLOGIA DE STABILIRE A ZONELOR VULNERABILE SI POTENTIAL VULNERABILE LA POLUAREA CU NITRATI” a) Baze de date la nivel national disponibile pentru caracterizarea conditiilor naturale si economice utilizate pentru definirea zonelor vulnerabile
Pentru evaluarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole au fost
utilizate urmatoarele straturi de informatii geo-referentiate integrate intr-un sistem unitar in
cadrul proiectului TOGI:
a. Limita unitatilor teritorial administrative la nivelul Comuna (bazata pe
Figura 5. Distributia spatiala (la nivel de comune) a valoarii medi a deficitului cumulat de precipitatii (Evapotranspiratie potentiala – Precipitatii)
APE DE SUPRAFATA
Figura 6. Limitele bazinelor hidrografice
Figura 7. Reteaua apelor de suprafata
APE SUBTERANE
Figura 8. Principalele corpuri de apa subterana
ACOPERIREA TERENURILOR
Figura 9 Acoperirea terenurilor conform principalelor clase de utilizare a terenurilor (bazata pe interpretarea datelor satelitare 2002; pasul gridului: 35 m)
CAPACITATEA DE PRODUCTIE A SOLURIOR
Figura 10. Capacitatea de productie a solurilor in functie de notele de bonitare
ANIMALE
Figura 11. Incarcatura de animale (echivalent Unitati Vita Mare / ha) la nivelul comunelor STRATURI DERIVATE PE BAZA INFORMATIILOR DIN STRATURILE DIN SISTEMELE INFORMATICE GEOGRAFICE
Figura 12. Vantitatea maxima de apa accesibila din sol (cm)
Figura 13. Cantitatea maxima de apa drenabila din sol (cm)
Figura 14. Conductivitatea hidraulica a frontului de umezire (cm/zi)
Figura 15. Potentialul matricial al apei din sol corespunzator lucrabilitatii optime
Figura 16. Potentialul matricial al apei din sol corespunzator limitei inferioare a lucrabilitatii
Figura 17. Potentialul matricial al apei din sol corespunzator limitei superioare a lucrabilitatii
b) Metode de agregare si interpretare a datelor la nivelul unitatilor teritorial administrative si bazinelor hidrologice
Principii generale
Metodologia pentru delimitarea zonelor vulnerabile pe baza agregarii datelor la
nivelul unitatilor teritorial administrative a constat in analiza fiecarui sub-sistem (sol, clima,
corpuri de apa, surse de nitrati din activitatea agricola) din perspectiva producerii si/sau
transmiterii nitratilor proveniti din surse agricole catre corpurile de apa.
Utilizind facilitatile SIG de intersectie a temelor se creaza un strat corespunzator
unitatilor hidrologic omogene (intersectia caracteristicilor de sol, utilizare a terenurilor si
caracteristici ale acviferului).
Metodologia dezvoltata utilizeaza doua moduri de evaluare a vulnerabilitatii:
interpretarea factorilor naturali care influenteaza transmiterea nitratilor catre corpurile de apa
utilizind un model euristic, utilizarea modelelor de simulare a dinamicii nitratilor din solutia
solului.
Metodologia evalueaza in primul rind vulnerabilitatea naturala: caracteristicile pedo-
hidro-climatice ale zonei sunt favorabile transmisiei nitratilor catre corpurile de apa
(subterane si de suprafata). Zona este declarata vulnerabila in cazul in care peste
vulnerabilitatea naturala se suprapun surse de nitrati proveniti din activitatile agricole.
Primul subsistem considerat in acest mod a fost solul: in cazul in care permeabilitatea
solului este mica si terenul este in panta unitatii cartografice respective i-a fost atribuita o
vulnerabilitate naturala potentiala prin scurgere pentru corpurile de apa de suprafata; in cazul
in care permeabilitatea solului este mare si bilantul hidroclimatic (diferenta dintre
precipitatiile anuale cumulate si evapotranspiratia potentiala) este moderat deficitar,
subexcedentar sau excedentar solul din unitatea cartografica respectiva conduce la o
vulnerabilitate naturala potentiala prin percolare a corpurilor de apa subterane.
Vulnerabilitatea naturala potentiala prin percolare indusa de sol devine actuala in cazul
in care corpurile de apa subterane situate sub respectivul strat de sol sunt de virsta cuaternara,
au permeabilitatea zonei nesaturate medie sau mare si sunt situate la o adincime mica sau
medie.
In cazul in care zonele vulnerabile natural prin insumarea conditiilor favorabile de
transmisie a nitratilor catre corpurile de apa induse de sol, clima, relief si caracteristicile
acviferelor se suprapun peste unitatile teritorial-administrative (comune) in care bilantul de
nitrati din activitatile agricole (diferenta dintre inputurile de nitrati provenite din utilizarea
ingrasamintelor organice si extragerea nitratilor din sol prin intermediul culturilor vegetale
specifice zonei; se considera o imprastiere uniforma a gunoiului de grajd pe terenul
agricol aferent comunei) este pozitiv arealul respectiv este declarat vulnerabil la poluarea cu
nitrati din surse agricole.
Zonele vulnerabile au fost delimitate initial la nivelul unitatilor teritorial-
administrative. In a doua faza au fost luate in considerare bazinele hidrografie
Zonele vulnerabile sunt diferentiate in functie de tipul surselor de nitrati:
• surse actuale: activitatile agricole prezente produc un surplus de nitrati ca urmare a
densitatii mari de animale (din gospodarii individuale si/sau complexe zootehnice)
• surse istorice: complexe zootehnice care au functionat in trecut si acum sunt
dezafectate.
Metode de evaluare a vulnerabilitatii naturale utilizind modele euristice
Utilizarea informatiilor din studiile pedologice la scara mica (1:1.00.000)
Indicatorii privind vulnerabilitatea naturala pentru poluarea corpurilor de apa cu nitrati
diferentiati pentru acvifere/straturi freatice (prin procese de percolare sub adincimea stratului
radicular) si corpuri de apa de suprafata (prin procese de scurgere pe versanti) au fost estimati
utilizind functii de pedotransfer derivate din atributele asociate unitatilor cartografice de sol in
harta digitizata a solurilor la scara 1:1.000.000.
Metoda utilizata asociaza atributelor de sol (sau functiilor de pedotransfer derivate) o
valoare cuprinsa intre 0 si 1 (0- fara impact, 1 – impact maxim) care sa ierarhizeze potentialul
impact al proprietatii de sol respective asupra transmisiei nitratilor prin percolare catre
corpurile de apa subterane, sau scurgere catre corpurile de apa de suprafata.
Indicele de vulnerabilitate prin percolare se calculeaza doar pentru terenurile a caror
panta este mai mica decit 8% (in atributele asociate bazei de date georeferentiate: Clasa de
panta a terenului: “Neted”). Pentru aceste terenuri, indicele de vulnerabilitate prin percolare se
calculeaza utilizind urmatoarele proprietati ale solului si ponderi asociate:
• Limitari principale (dominante) pentru utilizarea agricola a terenului. Daca codurile
asociate acestui parametru sunt: “Drenat”, “Inundat semi-permanent”, “Faza freatica”
ponderea asociata este “1”.
• Limitari secundare pentru utilizarea agricola a terenului. Daca codurile asociate acestui
parametru sunt: “Drenat”, “Inundat semi-permanent”, “Faza freatica” ponderea asociata
este “0.5”.
• Conductivitatea hidraulica a frontului de umezire (functie de pedotransfer derivata).
Pentru valori mai mari de 10 mm h-1 ponderea asociata este “1”, pentru valori in domeniul
4 – 10 mm h-1 ponderea asociata este “0.5”.
• Cantitatea maxima de apa accesibila (functie de pedotransfer derivata). Pentru valori mai
mici decit 10 cm ponderea este “1”.
• Materialul parental. Pentru materiale parentale nisipoase ponderea este “1”, pentru
“Materiale organice” ponderea este 0.8, pentru “Lut nisipos”, “Loess nisipos”, “Aluviuni
de riu”, “Aluviuni lacustre” ponderea este “0.75”, pentru depozite fluviatile argiloase
ponderea asociata este de “0.5”.
• Clasa texturii in stratul de sol de la suprafata si clasa texturii in subsol. Daca codurile
texturii la suprafata si in subsol este ”Grosiera” atunci ponderea asociata este “1”.
• Tipul de sol. Pentru “Gleysol”, “Fluvisol”, “Histosol” sau “Arenosol” ponderea este “1”.
Indicele de vulnerabilitate prin scurgere se calculeaza doar pentru terenurile a caror
panta este mai mare decit 8% (in atributele asociate bazei de date georeferentiate: Clasa de
panta a terenului: “Ondulatat”, “Moderat accidentat”, “Accidentat”). Pentru aceste terenuri,
indicele de vulnerabilitate prin percolare se calculeaza utilizind urmatoarele proprietati ale
solului si ponderi asociate:
• Limitari principale (dominante) pentru utilizarea agricola a terenului. Daca codurile
asociate acestui parametru sunt: “Faza erodata, eroziune”, “Litic” sau “Petrocalcic”
ponderea asociata este “1”.
• Limitari secundare pentru utilizarea agricola a terenului. Daca codurile asociate acestui
parametru sunt: “Faza erodata, eroziune”, “Litic” sau “Petrocalcic” ponderea asociata este
“0.5”
• Conductivitatea hidraulica a frontului de umezire (functie de pedotransfer derivata).
Pentru valori mai mici decit 4 mm h-1 ponderea corespunzatoare este “1”
• Cantitatea maxima de apa accesibila (functie de pedotransfer derivata). Mai mici decit 10
cm si Conductivitatea hidraulica a frontului de umezire mai mica decit 5 mm h-1 ponderea
este “1”.
• Materialul parental. Pentru materiale parentale de tipul “Formatii detritice”, “Roci
cristaline si magmantice”, “Roci vulcanice” ponderea este “1”.
• Clasa texturii in stratul de sol de la suprafata si clasa texturii in subsol. Daca codurile
texturii la suprafata si in subsol este ”Fina” sau “Foarte Fina” atunci ponderea asociata
este “1”.
• Tipl de sol. Pentru “Lithosol”, “Andosol”, “Roci la suprafata” ponderea este “1”.
• Prezenta unui strat de sol impermeabil in profilul de sol. Daca stratul impermeabil se afla
in primii 40 cm atunci ponderea asociata acestui parametru este “1”.
Pentru fiecare tip de sol din cadrul unitatii cartografice omogena (SMU) se face suma
ponderilor asociate diferitelor proprietati luate in calcul pentru evaluarea vulnerabilitatii la
percolare si scurgere. Indicele final de vulnerabilitate se evalueaza fie ca indicele maxim
dintre indicii asociati tuturor tipurilor de sol din poligon (recomandat) fie ca media ponderata
in functie de suprafata ocupata de fiecare tip de sol in unitatea cartografica. Suma ponderilor
astfel determinata este transpusa in clase de vulnerabilitate astfel:
Foarte mica : [0.0 – 0.5]
Mica : (0.5 – 1.5]
Moderata : (1.5 – 2.5]
Mare : (2.5 – 3.5]
Foarte Mare : >3.5
Utilizarea informatiilor din studiile pedologice la scara mare Prin analiza indicatorilor ecopedologici din Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice, partea a-III-a, 1987 se propun următorii indicatori de încadrare a sistemului sol teren în « zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile pentru azot» :
CRITERII DE ÎNCADRARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN
„ZONE VULNERABILE PENTRU AZOT”
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de textura solurilor
Vulnerabilitatea pentru azot a sistemului sol-teren Cod* Simbol* mare medie scăzută
11 NG nisip grosier 12 NM nisip mijlociu 13 NF nisip fin 21 UG nisip lutos grosier 22 UM nisip lutos mijlociu 23 UF nisip lutos fin 91 C sedimente cu peste
40% caco3
92 P pietrişuri 94 H depozite organice
-
-
31 SG lut nisipos grosier 32 SM lut nisipos mijlociu 33 SF lut nisipos fin 34 SS lut nisipos prăfos 35 SP praf 41 LN lut nisipo-argilos 42 LL lut mediu 43 LP lut prăfos 51 TN
-
argilă nisipoasă
-
52 TT lut argilos mediu 53 TP lut argilo-prăfos 61 AL argilă lutoasă 62 AP argilă prăfoasă 63 AA argilă medie 64 AF
-
-
argilă fină *ind. 23, MESP 1987 Textura solului fiind însuşire fizică a solului în general nemodificabilă, cu rol important asupra majorităţii însuşirilor fizice şi unor însuşiri chimice ale solurilor impun adaptarea unor tehnologii sau părţi de tehnologii de cultură, inclusiv şi în mod deosebit a tehnologiilor de
fertilizare, la compoziţia granulometrică (textura) fiecărui tip de sol, stabilită prin studiu de specialitate. Se au în vedere în principal clasele texturale şi rolul texturii, respectiv:
a. solurile cu textură grosieră (nisip grosier→ nisip fin, nisip lutos grosier→ nisip lutos fin):
- capacitate scăzută de reţinere a apei accesibilă şi inaccesibilă plantelor; - permeabilitate şi porozitate ridicate; - ascensiune capilară mică; - drenabilitatea ridicată; - dispunere la eroziune eoliană.
b. solurile cu textură mijlocie (lut nisipos grosier→praf, lut nisipo-argilos→lut prăfos): - capacitate moderată – bună de reţinere a apei accesibilă şi inaccesibilă
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de adâncimea apei pedofreatice* sau freatice
Vulnerabilitatea pentru azot a sistemului sol-teren Cod* Simbol* mare medie Scăzută
00,2 Q1 superficială 00,7 Q2 extrem de mică 01,4 Q3 foarte mică 02,2 Q4 mică
03,5 Q5 mijlocie
07,7 Q6 mare mare 15,0 Q7
foarte mare 99,0 Q8 izvoare de coastă
* apă pedofreatică – apa din primul orizont acvifer şi oricare alt start saturat în apă evidenţiat în profilul de sol sau imediat sub profilul de sol (MESP, 1987) ; ind. 39, MESP 1987
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de volumul edafic
Vulnerabilitatea pentru azot a sistemului sol-teren Cod* Simbol* mare medie Scăzută
005 V1 extrem de mic 015 V2 foarte mic 035 V3 mic 063 V4 mijlociu
088 V5 mijlociu
113 V6 mare mare 138 V7
extrem de mare 175 V8
excesiv de mare
*ind. 133, MESP 1987
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de uniformitatea terenului
*ind. 5, MESP 1987
Motivaţie: - pe terenurile uniforme şi foarte slab neuniforme, fără denivelări sau cu denivelări sub 28 cm aplicarea se poate realiza uniform, fără a se crea pericol de acumulări pe zonele neuniforme. - cu cât neuniformitatea creşte cu atât pericolul de acumulare în zonele denivelate este mai mare iar pericolul de acumulare, curgere sau levigare a azotului este mai ridicat.
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de TIPUL ŞI FORMA DE RELIEF
* numai în condiţiile fertilizării prin târlire, deoarece dejecţiile sunt oarecum fixate de covorul ierbaceu Motivaţie: - formele de relief pat de vale şi depresiune sunt zone unde se poate acumula azot de pe versanţi, din apa freatică încărcată cu nitraţi, din fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi minerale etc., peste limitele maxime admise.
- terenurile slab ondulate pot avea microdepresiuni în care se acumulează azotul (se creează astfel areale cu exces de azot pe fond de conţinut normal sau scăzut) care prin infiltrare sau curgere poate ajunge în ape sau pe terenuri mai joase unde poate creşte conţinutul de azot.
- Pe terenurile ondulate, vălurite, moderat accidentate efectul poate fi cel menţionat mai sus însă cu efect amplificat.
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de TIPUL ŞI FORMA DE RELIEF
* numai în condiţiile fertilizării prin târlire, deoarece dejecţiile sunt oarecum fixate de covorul ierbaceu Motivaţie: - formele de relief pat de vale şi depresiune sunt zone unde se poate acumula azot de pe versanţi, din apa freatică încărcată cu nitraţi, din fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi minerale etc., peste limitele maxime admise.
- terenurile slab ondulate pot avea microdepresiuni în care se acumulează azotul (se creează astfel areale cu exces de azot pe fond de conţinut normal sau scăzut) care prin infiltrare sau curgere poate ajunge în ape sau pe terenuri mai joase unde poate creşte conţinutul de azot.
- Pe terenurile ondulate, vălurite, moderat accidentate efectul poate fi cel menţionat mai sus însă cu efect amplificat.
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de inundabilitatea terenului
*ind. 40, MESP 1987 Motivaţie: terenurile inundabile fertilizate cu îngrăşăminte organice sau minerale prin inundare chiar rar (poate fertilizarea s-a făcut pentru prima dată într-o perioadă când ne se aştepta o inundaţie) pot constitui o sursă sigură şi majoră de poluare a apei care spală îngrăşămintele de pe solul fertilizat.
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de adâncimea apei pedofreatice* sau freatice
* apă pedofreatică – apa din primul orizont acvifer şi oricare alt start saturat în apă evidenţiat în profilul de sol sau imediat sub profilul de sol (MESP, 1987) ; ind. 39, MESP 1987 Motivaţie: fertilizarea cu îngrăşăminte organice sau minerale cu doze mari poate produce poluarea apei pedofreatice sau freatice ca urmare a levigării azotului din îngrăşăminte sau a azotului rezultat în urma procesului de transformare a azotului în forme levigabile. Cu cât apa freatică este la adâncime mai mică cu atât pericolul este mai mare. Clasa medie de vulnerabilitate are în vedere situaţii de soluri cu apa freatică la adâncime de peste 3 metri şi fără un orizont impermeabil care să împiedice levigarea azotului în apa pedofreatică sau freatică. Terenurile cu soluri influenţate de izvoare de coastă sunt susceptibile la poluarea cu nitraţi ca urmare a transportării odată cu apa a îngrăşămintelor pe terenuri limitrofe unde se creează o supradoză de azot, sau sunt transportate în apele de suprafaţă, sau sunt transportate în surse de apă potabilă (izvoarele din zonele de deal şi munte), sau în sursele de apă pentru animale sau pentru udarea/irigarea unor culturi (în zonele cu izvoare de coastă culturile fiind preponderent cartof, legume, sfeclă furaj).
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de volumul edafic
*ind. 133, MESP 1987 Motivaţie: capacitatea solului de a menţine o cantitate mai mare de azot este dependentă şi de grosimea solului-volumului edafic. Solurile subţiri necesită doze mici şi dese. Corelat cu însuşirile fizice ale solului pericolul de levigare a azotului este mare pe soluri subţiri – volum edafic extrem de mic, foarte mic, mic chiar mijlociu, permeabile, cu textură grosieră. Volumul edafic mijlociu, mare, sol cu textură grosieră-mijlocie, permeabile pot constitui pericol moderat mare de levigare a azotului către orizonturile subiacente şi/sau straturile de apă pedofreatică şi freatică.
Încadrarea terenurilor agricole în Zone Vulnerabile pentru Azot în funcţie de TIPUL ŞI FORMA DE RELIEF
Vulnerabilitatea pentru azot a sistemului sol-teren
mare medie scăzută Semnificaţia Semnificaţia Semnificaţia
Cod
*
Sim
bol*
Tip de relief
Forma de relief ICPA-
ICDA 2004
MESP 1987
Tip de relief
Forma de relief
ICPA-
ICDA 2004 MESP 1987
Tip de relief
Forma de relief
ICPA-ICDA 2004
MESP 1987
P01 01 neted orizontal P03 03
Pat de vale (inclusiv luncă, câmpie de divagare)
CCL
slab ondulat
foarte slab
înclinat
Pat de vale (inclusiv luncă, câmpie de divagare)
Pat de vale (inclusiv luncă, câmpie de divagare)
P01 01 neted orizontal P03 03
Glacis + piemont
CG+P
Glacis + piemont slab
ondulat foarte slab
înclinat
Glacis + piemont
P01 01 neted orizontal P03 03
Depresiune
CD
slab ondulat
foarte slab
înclinat
Depresiune Depresiune
P01 01 neted orizontal P03 03
Platou (inclusiv podiş) CP
Platou (inclusiv podiş)
Platou (inclusiv podiş)
slab ondulat
foarte slab înclinat
P01 01 neted orizontal P03 03
CÂMPIE
„C”
Câmpie (inclusiv
terasă) CCT
CÂMPIE
Câmpie (inclusiv terasă)
slab ondulat
foarte slab înclinat
CÂMPIE
Câmpie (inclusiv terasă)
M- munte D-deal, podiş, piemont fragmentat C-câmpie, terasă, podiş, piemont slab fragmentat T- terasă 8în afara câmpiei) L- luncă, câmpie de divagare, câmpie litorală, pat de vale
Neted Platou vălurit
(inclusiv pat de vale)
Vălurit Moderat înclinat
Platou vălurit
Slab ondulat
Platou vălurit (max P03)
Slab ondulat
Foarte slab
înclinat
Neted orizontal Depresiune Slab
ondulatFoarte slab
înclinat
Neted orizontal Glacis + piemont
Glacis + piemont Slab
ondulat Foarte slab
înclinat Deal cu
gradient mediu
Moderat accidentat
Moderat – puternic inclinat
Deal cu gradient mediu*
Moderat accidentat
Moderat – puternic inclinat
DEAL
Deal cu gradient mare
Vălurit Moderat accidentat
Slab – moderat inclinat Moderat – puternic inclinat
DEAL
Deal cu gradient mare*
Vălurit Moderat accidentat
Slab – moderat inclinat Moderat – puternic inclinat
Deal cu gradient mediu
Moderat accidentat
Moderat – puternic inclinat
Deal cu gradient mediu
Moderat accidentat
Moderat – puternic inclinat
Deal cu gradient mare
Moderat accidentat Accidentat muntos
Moderat – puternic inclinat Moderat – foarte puternic inclinat
Deal cu gradient
mare
Moderat accidentat Accident
at muntos
Moderat – puternic inclinat Moderat – foarte puternic inclinat
Munte cu gradient mare
Accidentat muntos Foarte accidentat
Moderat – foarte puternic inclinat Puternic – foarte puternic înclinat
Munte cu gradient
mare
Accidentat muntos
Foarte accident
at
Moderat – foarte puternic inclinat Puternic – foarte puternic înclinat
MUNTE
Vale adâncită
Accidentat muntos
Moderat – foarte puternic inclinat
MUNTE*
Vale adâncită
Accidentat
muntos
Moderat – foarte puternic inclinat
* numai în condiţiile fertilizării prin târlire, deoarece dejecţiile sunt oarecum fixate de covorul ierbaceu
Formula sistemului sol-teren pentru clasa de vulnerabilitate la azot Clasa de
vulnerabilitate CZ ca vs gc TAp TINT. TINF E U P I Q VEU SP
I
II
II
Vulnerabilitate m
are
Vulnerabilitate m
oderată
Vulnerabilitate scăzută, nu prezintă pericol
Tip (genetic) de sol; tb. 52 şi ind. 11
Subtip de sol
Tb. 5.3. şi ind. 12
Textura în Ap
Textura în oriz. intermediare
Textura în oriz. inferior
Eroziune
Uniform
itatea supr. sol
Panta
Inundabilitate
Adâncim
ea apei freatice
Volum
edafic util
Sursa poluării (actuală, istorică, potenţială (ac, is, pt)
Clasa de vulnerabilitate: I – adâncimea apei freatice Q1 → Q4 inclusiv Q9 + textura NG → SS, inclusiv C, P, H; II - adâncimea apei freatice Q5 → Q6 + textura SP → TN; III - adâncimea apei freatice > Q4 + textura > TT;
Corelarea şi completarea informaţiilor din studiile pedologice şi agrochimice
necesare realizării sistemului de monitorizare sol-teren pentru agricultură cu
informaţii din monitorizarea de fond (ex. numărul de animale care sunt concentrate
într-un anumit moment pe anumite suprafeţe de teren, clima, în principal cantitatea de
precipitaţii, repartiţia acestora pe perioada anului, caracteristicile bazinelor
hidrografice în corelaţie cu numărul de animale pe total bazin şi/sau pe anumite areale
unde se poate concentra un număr mai mare de animale pe unitatea de suprafaţă,
tendinţa utilizării îngrăşămintelor minerale peste necesarul optim stabilit prin planul
Modele de evaluare a bilanţului azotului la nivel de fermă si/sua comuna Modelel de evaluare a bilantului azotului la nivelul teritoriilor ecologic omogene sunt
de doua tipuri: statice si dinamice.
Modelele statice determina in principal normele de utilizare a ingrasamintelor
organice si minerale avind drept tinta asigurarea unei nutritii echilibrate a culturilor
vegetale in conditiile realizarii unui optim economic pentru un nivel de recolta
planificat. Aceste modele sunt legate direct de intocmirea planurilor de fertilizare ca
parte integranta a monitorizarii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. Acest tip de
modele nu determina insa fluxurile de nitrati catre corpurile de apa (subterane si de
suprafata). Pentru a fi utilizate in scopurile cerintelor Directivei Nitratilor aceste
modele trebuie sa utilizeze algoritmi specifici pentru evaluarea recoltelor planificate
care sa conduca la un bilant al nitratilor care sa nu conduca la poluarea corpurilor de
apa.
Modelele dinamice determina in primul rind fluxurile de azot din sol descriind
procesele care guverneaza ciclul azotului in sol. In acest mod ele pot furniza
informatii privind fluxurile de nitrati catre corpurile de apa pe baza carora se pot face
evaluari ale vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati.
Modele statice
Necesarul de azot pentru culturile agricole este deosebit de variată de la o
cultură la alta în ceea ce priveşte cantitatea şi perioada la care trebuie asigurat azotul.
Cantitatea de azot necesară culturii trebuie să asigure azotul la nivelul
capacităţii de producţie a plantei către care tinde cultivatorul, prin tehnologiile de
cultură aplicate.
Fiecare cultură în condiţiile nutriţiei cu azot tinde către un consum maxim care
nu este economic în toate cazurile, deoarece peste anumite limite de consum cultura
nu mai asigură sporuri de producţie sau sporurile realizate nu mai sunt economice în
raport cu azotul consumat.
În funcţie de restricţiile de mediu şi aspectele economice azotul se poate aplica
în cantităţi care să asigure minimul economic, optimul economic sau optimul tehnic
pentru realizarea recoltelor.
În toate cazurile la stabilirea cantităţii de azot care se va aplica se va avea în
vedere aaazzzoootttuuulll dddiiissspppooonnniiibbbiiilll dddiiinnn aaannnuuummmiiittteee sssuuurrrssseee (sol, apa de irigaţii şi/sau atmosferă,
activitate biologică, reziduuri de la culturile precedente, îngrăşăminte organice) şi
Zonele potential si actual vulnerabile pe baza studiilor la scara mica (nivel
national)
Fluxul de prelucrare al informatiilor pentru evaluarea zonelor potentiale si
actual vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole este prezentat in continuare
pentru metodologia bazata pe sistemul euristic de interpretare a caracteristicilor de
sol.
Zonele potential vulnerabile din punctul de vedere al proprietatilor solului
derivate din SIG al resurselor de sol scara 1:1.000.000 sunt prezentate in figura
urmatoare:
Figura 3.b.19. Vulnerabilitatea naturala potentiala indusa de conditiile de sol
Figura 3.b.20. Vulnerabilitatea naturala potentiala indusa de conditiile de sol
diferentiata in functie de percolare si scurgere
Din punct de vedere climatic vulnerabilitatea naturala potentiala este asociata
regimurilor climatice de tip :”Moderat deficitar”, Suexcedentar si ”Excedentar”, adica
pentru un excedent de precipitatii mai mare decit -200 mm/an.
Figura 3.b.21. Vulnerabilitatea naturala potentiala indusa de conditiile de clima
Din punctul de veder al corpurilor de apa subterane se considera vulnerabile
corpurile de apa de virsta cuaternara (indici de virsta in SIG: cuaternar, holocen,
pleistocen):
Figura 3.b.22. Vulnerabilitatea naturala potentiala indusa de caracteristicile corpurilor
de apa subterane
Bilantul azotului din surse agricole s-a evaluat in functie de
Importsul de azot la nivelul unei comune stabilit in functie de efectivele de
animale din comuna (sursa datelor MAPDR pentru efectivele din gospodariile
individuale, AN “Apele Romane” pentru efectivele din complexele
zootehnice):
• Actual : numarul de animale existent in complexe in 2003
• Istoric : numarul de animale bazat pe capacitatea complexelor
dezafectate
Exportul de azot la nivelul comunei bazat pe recoltele medii la principalele
culturi agricole calculate din notele de bonitare (sursa datelor : ICPA).
Unitatile administrative (comune) cu bilant pozitiv al nitratilor proveniti din acrtivitati
agricole actuale sunt prezentate in figura urmatoare:
Figura 3.b.23. Unitati administrative cu bilant pozitiv al nitratilor proveniti din
activitati agricole : surse actuale
Prin suprapunerea straturilor privind vulnerabilitatea potentiala indusa de principalii
factori naturali si/sau surse de nitrati pot fi diferentiate urmatoarele situatii:
• Suprapunerea in acelasi areal a conditiilor de vulnerabilitate induse de
caracteristicile acviferului si cele date de conditiile de sol sau clima
• Suprapunerea in acelasi areal a conditiilor de vulnerabilitate induse de
caracteristicile acviferului si cele date de conditiile de sol si clima
• Suprapunerea in acelasi areal a conditiilor de vulnerabilitate induse de
caracteristicile acviferului si cele date de conditiile de sol sau clima si a
surselor pozitive de nitrati la nivelul unitatilor teritorial-administrative (risc)
• Suprapunerea in acelasi areal a conditiilor de vulnerabilitate induse de
caracteristicile acviferului si cele date de conditiile de sol si clima si a surselor
pozitive de nitrati la nivelul unitatilor teritorial-administrative (risc)
Figura. 3.b.24. Vulnerabilitatea potentiala si riscul (vulnerabilitate + bilant pozitiv de
nitrati la nivelul unitatilor teritorial administrative) la poluarea cu nitrati din surse
agricole
Zonele pentru care sunt indeplinite conditiile de vulnerabilitate induse de
caracteristicile de sol, clima, corp de apa subteran si bilant pozitiv al nitratilor
provenit din activitatile agricole la nivelul comunelor ca unitati teritorial
administrative (surse actuale: bilantul pozitiv al nitratilor este actual, surse istorice:
bilant pozitiv in trecut):
Figura 3.b.25. Zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole actuale si
istorice la nivelul unitatilor teritorial-administrative
Sintetizind rezultatele obtinute suprafata totala a zonelor vulnerabile la poluarea cu
nitrati din surse agricole actuale este
Suprafata de teren agricol din zonele vulnerabile : 848.829 Ha reprezentind
5,72 % din totalul suprafetei terenurilor agricole
Suprafata de teren arabil din zonele vulnerabile : 569.655 Ha reprezentind
6,06 % din totalul suprafetei terenurilor agricole
In functie de forma principala de relief in care au fost incadrate localitatile repartitia
suprafetelor vulnerabile este urmatoarea:
Cimpie
Suprafata de teren agricol din zonele vulnerabile : 529.606 Ha reprezentind
6,18 % din totalul suprafetei terenurilor agricole din zona de cimpie
Suprafata de teren arabil din zonele vulnerabile : 409.722 Ha reprezentind
5,91 % din totalul suprafetei terenurilor agricole din zona de cimpie
Deal
Suprafata de teren agricol din zonele vulnerabile : 187.567 Ha reprezentind
6,10 % din totalul suprafetei terenurilor agricole din zona de deal
Suprafata de teren arabil din zonele vulnerabile : 114.264 Ha reprezentind
6,67 % din totalul suprafetei terenurilor agricole din zona de deal
Partial munte
Suprafata de teren agricol din zonele vulnerabile : 71.810 Ha reprezentind
8,84 % din totalul suprafetei terenurilor agricole din zona partial montana
Suprafata de teren arabil din zonele vulnerabile : 30.052 Ha reprezentind
10,45 % din totalul suprafetei terenurilor agricole din zona partial montana
Munte
Suprafata de teren agricol din zonele vulnerabile : 59.846 Ha reprezentind
2,51 % din totalul suprafetei terenurilor agricole din zona montana
Suprafata de teren arabil din zonele vulnerabile : 15.617 Ha reprezentind 3,39
% din totalul suprafetei terenurilor agricole din zona montana
Sintetizind rezultatele obtinute suprafata totala a zonelor vulnerabile la poluarea cu
nitrati din surse agricole actuale si istorice este
Suprafata de teren agricol din zonele vulnerabile : 1.217.147 Ha reprezentind
8,20 % din totalul suprafetei terenurilor agricole
Suprafata de teren arabil din zonele vulnerabile : 866.961 Ha reprezentind
9,22 % din totalul suprafetei terenurilor agricole
Zonele potential si actual vulnerabile pe baza studiilor la scara mare
(nivelul comunelor din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati)
Pe baza formulei propusă, solurile determinate pe teritoriul COŞEŞTI - judetul Arges incadrat in comunele vulnerabile la poluarea cu nitrati, se încadrează în clase de vulnerabilitate la poluarea cu azot,astfel:
Nr. US
Denumirea unităţii de sol Formula US pentru aprecierea vulnerabilităţii la azot
- clasa I-a = 1226,4 ha cu soluri extrem de vulnerabile la poluarea cu azot, datorită apei freatice la adâncime extrem de mică – mică şi textură grosieră – mijlocie care permite levigarea rapidă a nitraţilor pe profilul solul către apa freatică; - clasa a – II – a = 544,16 ha cu soluri vulnerabile la poluarea cu azot, datorită apei freatice la adâncime mică – mijlocie şi textură mijlocie care sub influenţa precipitaţiilor şi a dozelor de îngrăşăminte necorelate agrochimic pot fi supuse rapid la levigarea nitraţilor pe profilul solul către apa freatică;
- clasa a – III – a = 911,6 ha cu soluri care pot conduce în principal la poluarea cu nitraţi prin spălarea îngrăşămintelor de pe suprafaţa solurilor (în special cele situate pe pante), eroziune etc.; nu ricică probleme deosebite în ceea ce priveşte levigarea nitraţilor pe profilul solului cu pericol de poluare a apelor freatice decât în condii extreme, datorită ape freatice la adâncime mare –foarte mare.