-
Anul al 20-leaDumineca, 13/26 Maiu 1912 Nr, 20
PREŢUL ABONAMENTULUI:Pe un an .
.............................'cor. 40 bani.Pe o jumătiue de an . .
. 2 cor. 20 bani. Komânia, America şi alte ţSri MrSine 11 cor.
anual. Abonamente re fac la „Tipografia Poporului, Sibiiu
Rosaliile.Părintele ceresc ne-a învrednicit de
nou să putem sărbători în mijlocul frumuseţilor naturii
desfătătoare praznicul luminat al Rosaliilor. Pentru noi creştinii,
Rosaliile nu sunt insă numai o sărbătoare « naturii create de
Atotputernicul, ci mai vârtos sărbătoarea Spiritului Sfânt, care s
’a coborît preste Apostoli, luminându-le mintea cu cunoştinţa de
limbi şi sânta- năitd in inimile lor tăria credinţei in
Mântuitorul, peutruca aceasta sâ o poată propovădui tuturor
neamurilor în limba lor maternă.
„.*>/ iară se spâimântau toţi şi se mirau zicând unul cătră
altul: au nu iată to(i accştia, care grăcsc, Galii reni sunt?
,,Şi cum fieştc care auzim limba noastră, in care ne-arn
născut?
„Şi se spuimântau toţi şi se miră unul tătră altul zicând: ce va
să fie aceasta?
„Iară alţii batjocorind ziceau: că demust dulce sunt plini/'
Minunată întâmplare. Grozava arătare pentru acei nemernici, cari
calcă însăşi îndrumarea dată de Ccl-dr-sus, ca limbile popoarălor
să fie respectate. Cel- ce se apropie de popor ca preot, învăţător,
slujbaş, numai atunci sâ o facă. când va şti limba poporului, pe
care vrea să-l înveţe.
Căci limba e sâmburele naţionalităţii, graiul este acela, care
ne mijloceşte şi binele şi răul, de aceea pentru apărarea limbii
jertfim odihna noastră, jertfim dinavutul nostru.
Şi când facem astfel, împlinim porunca Celui-de-sus. Căci ceI d
intui u semn al Po- gorîrii Duhului Sfânt preste apostolii adunaţi
intru aşteptarea Lui, a fost tocmai putinţa lor de-a vorbi în
limbile tuturor oamenilor adunaţi acolo. Oricât de dulce ar fi fost
vocea lor, oricât de frumoasă li s ’ar fi părut limba lor,
popoarăle de altă limbă, aşteptau să le grăească în limbamaternă a
fiecăruia.
Iată unde e însemnătatea cea mare a sărbării Rosaliilor, a
Pogortrii Duhului Sfânt. Ele trebuie să ne fie îndemn straşnic de-a
ne apără din toate puterile limba noastră românească, care. sfântă
este, de-a taptă cu toată puterea împotriva celorce caută să ne-o
înăbuşeasca, de-a pretinde -cu tărie respectarea ei in bisericile,
şcoa- lele, afacerile comunale, comitatense, la
" judecătorii si tribunale. Căci făcând astfel , urmăm poruncei
lui Dumnezeu. .Ş» pentru noi creştinii porunca Iui Dumnezeu e mai
mare dccât ordinul drăcesc al celor ce bătându-şi foc 'de rândueala
firii create de Sfinţia Sa, cearcă a ne răpi limba, pe care morţi
numai o dăm.
Foaie politicăApare In fiecare Duminecă.
T ele fo n Nr. 146.Adreea telegrafică: s Foaia Poporului*.
Sibiin.
De aceea şi în anul acesta la aceasta sărbătoare mare ne
rugăm:
Doamne a tot milostive, pogoară puterea Duhului Tău sfânt în
sufletele noastre, ca să-ţi putem împlini toate poruncile şi
îndeosebi să ne patern păstră limba, pe care ni-o batjocoresc
slugile diavolului.
O zi de jale.La 16 Maiu 1012 se împlinesc o sută
dc ani, decând s’a smuls ia anul 1612 jumătate din pământul
românesc al principatului de vremuri Moldova, pcntruca sS o
alipească de Impăniţia rusească.
Se isprăvise unul din multele războaie purtate dc Rusia mutra
Turciei, pe c*re voia să o înghită. Ruşilor nu le-a ,prea bine in
războiul acela, :;şa că ei s’ar , fi mulţumit cu o pace cât de
puţin adulatoare de câştig. La acoada îi împingea mai ales
primejdia cea mare eare-i ameninţă din partea lui Napoleon
Bor.aparte. Acesta tocmai pornise cu o armată de 500 de mii dc
oameni şi cu mult« *::*» de tunuri împotriva Rusiei. Un Circc supus
turc, dar vânzător de patria sa, a ştiut să înşele pe guvernul
turcesc de-afunci, că Huşii să mulţumesc cu o bucăţică mică din
Moldova de lângă Dunăre şi Nistru, cunoscută sub numele de
Basarabia. De fapt, tractatul de pace s’a pus drept Basarabia
întreaga Moldovă dintre Nistru şi Prut, a- dccâ jumătate din
aceasta frumoasa ţararomânea«
La anul 1S33 Rusia porni un războiunou de cutropirc împotriva
Turcilor. Ca totdeauna, aşa şi acum ţările române o- vură de
suferit jafurile cele mai grozave, cu toate că guvernul rusesc se
lăudă şi acum, ca şi în 1 S 1 2 , că el vrea să libereze ( ? ) pe
creştini de sub'stăpânirea Turcului. De fapt voia să înghită, lacom
cum e, -ţările româneşti, căci de câţeori a luptat cu Turcul, n’a
rupt nimic din ţara acestuia, ci din pământul nostru. Câteva Puteri
europene n’au vrut să mai sufere lăcomia rusească şi au sărit în
ajutorul Turciei. Aceste Puteri au fost Franţa, Anglia şi Italia.
După lupte crâncene date pe peninzula Crimeia (Crâm) din partea de
meazăzi a Rusiei lângă Marea Neagră, Ruşii au fost bătuţi şi
totodată au fost siliţi să dea Moldovei înapoi partea de meazăzi
(de lângă Dunăre) a Basarabiei.
In anul 1 9 7 7 Rusia porneşte un nott războiu contra Turciei,
zicând, că tot pentru liberarea (? ) creştinilor. Ca să-şi asigure
alianţa României, Ţarul (împăratul) Rusiei a făgăduit României, că
nu se va ahnge de pământul românesc, lăsandu-1 m.reg, neciuntit.
Ştim, că în războiul acesta Ru-
m S E R A T E : sS pineec te BIROUL A D M I N I S ^ A Ţ I E I
^
(Strsda Măcelarilor Nr. 12,) ̂ |Un ţii petit priina-dată 14
bani, a? doua-oarSi
12 bani,' a treia-carS 10 bai|i. ^
siei i-a mers foarte rău la început, tiind oştirile ;ei rău
bătute de brava oştire turcească comandată de viteazul Osiuan-Paşa
la Plevna. Atunci Nicolae, fratele Ţarului Alexandru al II. a
teîegrafiat Regelui Ca- rol al României să le vină în ajutor, sub
orice condiţiuni, căci altminteri sunt pei-
' duţi. România, încrezătoare în cuvântul Ţarului, că întregimea
ei va fi respectată, aleargă în ajutorul Ruşilor, Regele Caro! ia
comanda armatelor română şi rusă şi bate pe Turci. Şi care a fost
răsplata? Călcându-şi cuvântul dat, Rusia, ajutată de celelalte
Puteri europene, a răpit de nou României Basarabia de meazăzi.
Nădăjduim însă, că nu pentru totdeauna, caci dreptatea tot trebuie
să biruie, fie cât de târziu.
Să vedem acum, cum s’au purtai guvernele ruseşti cu fraţii
noştri Moldoveni din Basarabia.
I La început oamenii trau liberi de ai- } mată, dările mici, în
biserici se închinau j în limba lor românească (moldovenească).I
Şcoli nu erau pe-atimci pc la sate. N'a : trecut însă mult, şi
guvernjil rusesc şi*ai schimbat purtarea. Cn să nu creadă ni- I
meni, că spunem lucrurile prea întunecate, j lăsăm să descrie
purtarea guvernului ru-
sesc chiar un Rus curat. Dl N. /V. Dnr- ! nowo, un bărbat de
stat, Rus curat şi cin
stit, pe care se vede, câ-l mustra conştiinţa ■ pentru
fărădelegile înaintaşilor săi, a sens. la anul 1908 b carte
întitulată Politicii ni- scască in Orientul pravoslavnic şi in
Rusia.’’) lată ce spune acest Rus iubitor de adevăr şi dreptate în
cartea lui:
„Pentru rusificarea silită TT Moldovenilor, pentru a preface
acest popor în Ruşi, Rusia a trimis 13 anul 1872 la Clii- şineu
(capitala Basarabiei) pe arhiepiscopul Pavel, aşezându-se în
eparhia Chişi- neului. Acest ierarh, din 774 biserici, pe cari Ie-a
găsit la sosirea sa, a închis şi desfiinţat 330 biserici, şi toate
bisericile des- fiinţate au fost cele vechi moldoveneşti,
nerămânând în ţară decât'444 biserici ruseşti, în cari sfânta
slujba se face în limba rusească, necunoscută poporului.
„Toate cărţile bisericeşti de prin vechile biserici
moldoveneşti, tipărite In limba română cu litere chirilice, au fost
adunate de arhiepiscopul Pavel şi aduse la mitropolia din Chişineu.
Aci, în curs de 7 ani, s'a făcat foc în sobele mitropoliei cu
aceste sfinte 'evanghelii, psaltiri ş. a. Fapta aceasta de o
sălbătăcie nemai pomenită e cunoscută tuturor Şi e trecută în ca
ltea istoriei.
*) El a mai ecris acum de eurând şi îa gazeta rusească
Petershurgskie Vicdomosii un articol, în care încă Epvme, că
Românii (toţi, nu numai Moldovenii) au dreptate, când ee plâng d*
purtarea guvernelor ruseşti.
-
P a p 2 FOAÍA POPORULUI Nr. 20
„Tipografia românească de lângă mitropolia Chişincului a fost
vândută Jidanilor dc cătră urmaşul Iui Pavel, arhiepiscopul
Sergiu.
„Domnii şi boerii moldoveni evlavioşi, pe cum au fost în
veacurile al 1 1-lea. 15- lea pănă în al 19-lea au dăruit
bisericilor şi mănăstirilor mii de hectare (fălci, dese- tine) de
pământ, casc şi nernestii şi poporul moldovean al Basarabiei, care
niciodată nu s’a războit împotriva Rusiei, ci din contră, ne-au
ajutat în luptele noastre cu Turcia, astăzi, din pricina
rusificării silite este prefăcut într’o turmă dc robi muţi, cărora
le eslo oprit uu numai a învaţă in scoală limba mamei lor, dar şi a
sc rugă lui D-zeu în limba părinţilor săi.
„Mii şi mii dc hectare dc pământ, cari după dreptate au fost ale
acestui popor moldovean (român), au fost date de noi Ruşii
coloniştilor bulgari şi germani, cu singurul scop de-a sili pe
Moldoveni să plece din ţara lor, aşa că numai în IQ08 vedem S55
familii moldoveni părăsind Basarabia si pământul ei roditor şi
bogat şi plecând la Siberia pentru a coloniza acolo cu ei câmpiile
mlăştinoase şi îngheţate.“
Asa serie Rusul N. Duinouo. Iar altul spune în revista rusească
Mesagerul T'.uropci. că ţărani români (moldoveni) au fost duşi să
intemeie/e sate in văile uimiţilor Caucaz, tinde au perit cn toţii,
bătrâni şi tineri, bărbaţi şi femei, ontoriţi de frigurile de
balta.
Când dupn anul l'Mij s’a introdus şi în Rusia constituţia,
neamul românesc năd ă j d u i a . C:, va r.is.îri şi pentru cl
soarele dreptăţii. Dar s’au insclat. căci pc când toate popoarale
dc alta lege ale Rusiei şi-au căpătat limba lor iu şcoala >i
biserică. poporul moldovean a ramas tot cel asuprit, cu toate că c
de acceaş lege cu Ruşii, ba in Basarabii domneşte pentru Români o
asuprire şi mai mare săvârşită inai ales la îndemnul
arliicpiscopului Serafim. rare a fost mai înainte colonel de
jandarmi şi a fo«t făcut arhiereu numai ca sa asuprească pc Români.
Adevărat insă, că şi-a găsit roade dc topor chiar intre unii din
boierii moldoveni (Crupruschi, Purece- PttrNchcvici), cari vor fi
de-.uum şi'n vecii vecilor blăstamnţi şi afurisiţi dc tot neamul
românesc.
Cu toata asuprirea aceasta grozava, Românii din Basarabia iu
număr dc 1 milion 310 inii. după cum spune statistica rusească, au
rămas tot Moldoveni, ba se întâmpla, de Ruşii aşezaţi intre ei la
sate se fac Moldoveni, aşa că intrebândii-l pe unul dintre aceştia
ce e, îţi răspunde ..Tata Ru\, mama Rus. iar Iruri Moldovan". îar
Românii noştri cânta şi ;icmn
Frunză verde huraboi N’e-a făcut maica pe doi Unul Mercuri, unul
Jo i Si-a umplut lumea cu noi.Şi-am avut o sorioarâ Ce-a umplut
lumea de pară.Maica s’a luat prin ţară Sa ne strângă
grăinăjioara,Să ne dec 'n Bălţi la şco a lă .. .Mai bine am muri dc
boală ! Muscăleşte să ’nvăţâm Şi la oaste să intrăm.
- Mnscălcşte-oiu învaţă.C.ând ea lim ba tni-oin aitâ.Când a
creşte grâu ’n tindă Şi-a a junge spicu ’n grindă,Când a creşte
grâu în casă Şi-a ajunge pănă’n masă.
Pănă când vor răsuna încă versuri de felul acestora, neamul
moldovenesc din Basarabia nu e perdut. Ruşii nu vor putea serba mai
cinstit răpirea Basarabiei decât făcând dreptate Românilor
de*acolo: dându-le şcoală şi biserică româncască, slujbaşi români,
judecători români şi pământ destul în locul celui furat dela ei şi
dat veneticilor. Făcând astfel vor arăta că Ruşii sunt şi creştini,
nu numai Tătari hă- răpăreţi. '
Adunarea dc protestare dela Alba- lulia. După-cnut vesteşte „Rom
ânul“ de la Arad, adunarea de protestare împotriva încercării de-a
ne sfârticâ biserica naţională prin înfiinţarea unei episcopii
gr.-cat. maghiare, se va ţinea la 29 Maiu cal. nou în A lba-lulia ,
dupăce paşii intre- prin.şi pentru tinerea ei au reuşit pe
deplin.
îndemnam şi noi inc'odala pe lo(i Românii, mai a fes din părţile
locului, să participe in număr cât mai mare ta aceasta adunare
naţională.
Dl Teodor Mihali Iá Lukács. După cum aflam, deputatul nostru si
preşedintele clubului naţionalităţilor, dl Dr. T. Mihali a avut o
convorbire mai limgă cu prim- ministrul Lukács. Fiind vorba şi de
adunarea de protestare dela Alba-lulia, pe care a oprit-o şi
vicc-comitcle in urma apelului făcut de Români, prim-miuistrul a
făgăduit, că îndată ce va ajunge recursul la el, care e şi ministru
de interne, va lăsă să se ţina adunarea, căci n’ar vrea să va- teme
dreptul de întruniri publice al cetăţenilor. ,
lotodat.i a făgăduit, că se va ocupă şi dc celelalte dorinţe ale
Românilor.
Voui vedea, caci tare ne e teamă să uu fie fagidueala din urma o
noua incercarc mişeleasca pentru a ne adormi in preajma alegerilor,
cari par a se apropia.
Din dietă. Proiectul lui Lukács. Ju sth mi-l prim eşte , (ăi
toată amânarea şedinţelor dietei şi cu toate încercările de a se
ajunge la o înţelegere intre partidul guvernamental şi cel
justliist, in şedinţa din Vinerea trecuta Justh a declarat, că iui
primeşte proiectul de reforma electorala al piim-niiiiKlriihn
Lukács şi ca face şi mai departe obstrucţie.
Ptoiedul lui Lukács dovedeşte, ca nici el nu vrea votul
universal, egal şi secret, ci un fel dc împărţire a alegatorilor iu
mai multe clase. In clasa in/âiu «le votanţi vor fi alegatorii cei
vechi de cari noi avem puţini. Iu clasa a doua vor fi ceico au
isprăvit vre-o şcoala secundară (gimna/iu, şcoala reală, seminar)
şi au împlinit vârsta de 2-1 dc ani. In clasa a treia vor li
rcicc.aii isprăvit şcoala primara de şase clase şi au împlinii
vârsta de 30 de ani. Aşa dară tocmai cei dela sate, iar Ia oraşe
oamenii cari muncesc inai mult şi au greutăţile cele mai mari, vor
fi mai puţini alegatori cerându-Ii-se o vârstă mai înaintată. In
clasa a patra vor fi ceicc ştiu să cetească şi să scrie, fără să fi
isprăvit cel puţin, cele şase clase dela şcoala din sat. Ei trebuie
să aibă însă o anumită a- vere. Clasa a dacia va fi formata din
analfabeţi (cari nu ştiu cane), cari au o vârstă şi o avere
anumită.
După cum sc vede, legea e îndreptată deadreptul împotriva
noastră, căci aproape întreg poporul nostru locuieşte la sate,
parte mare din el nu ştie carte, mulţi n’au
isprăvit şcoala primară. Nădăjduim, că Lukács nű va isbuti cu
proiectul lui, dar. de învăţătură ne poate fi pentru viitor:: omul
fără carte sau cu carte puţină £ socotit numai bun să poarte
greutăţile ţării, dar nu să se şi bucure.de drepturi.'.-..' :
Alunea renegatului. Parohia gr.-cat. din Căţcău (comitatul
Solnoc-Dobâca) é bătută de Dumnezeu cu învăţătorul Dâncs Gyula,
care fără pic de ruşine îşi bate joc de legile şi poruncile
autorităţilor luL In revista maghiară Tanügyi Tanacskozo ceré, ca
împotriva legii Iui Apponyi să se hotărască pentru propunerea
limbii maghiare nu 13, şi 23 de ore pentru limba maghiară, pentruca
astfel îndobitocirea copiilor noştri să se facă pe deplin. A sosit
credem ciasul al 11-lea, ca Veneratul Con- sistor din Gherla să
măture dela şcoala românească pe acest leşinat după favoruri de un
patriotism mincinos, cu atât mai vârtos, că el are îndrăsneala
criminală să zică, că învăţătorii confesionali n’au să asculte de
poruncile mai marilor lor bisericeşti, d de ale - mai marilor
străini şi dujmani nouă.
La tem niţă . Vrednicul capelan slovac din Boşau, părintele
Fridrichovsky, intrând intriui birt, gasî pe cei doi învăţători de
stat din comună petrecându-şi cu muzică. Când a îutrat părintele
înlăuntru, învăţătorii, ca să-i facă ciudă, au poruncit imi/icci să
cânte imnul lor maghiar. Capelanul le-a făcut semn să înceteze,
spu- nându-le apoi sa cânte frumosul imn slovac Hei Slovauc!
Indobitocitorii copiilor de Slovac, cei doi învăţători de stat, au
făcut arătare contra capelanului la tribunal, care la condamnat
pentru agitaţie contra „ideii“ la S zile temniţă de stal.
Procurorul a făcut apel şi curtea de apel (tabla) din Prcssburg ( l
’ojon) l-a condamnat I» şase luni temniţa de stat. Aceasta
condamnare nouă va îndârji şi mai tare pe fraţii noştri dc
suferinţe, ca să lupte cu şi mai multa tărie pentru dobândirea
libertăţii politice pc pământul patriei.
O cnnfcrcnţă despre Maghiari în Viena. (Ici mai hun scriitor al
Şvabilor din Ungaria, dl Adam Miiller-Guttcnbrunn, a ţinut in
Wicncr-Ncusladt (Austria) o ronferenţa despre starea asuprită a
naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, ocu- pâiidu-sc mai ales de
Şvabi (Germani). Cu cuvinte tari a arătat, cum şovinismul dela noi
sugrumă viaţa socială, politică şi culturala. Pe când guvernele
ungureşti luptai pentru tricolorul maghiar, zeci şi sute de mii dc
cetăţeni din Ungaria iau lumea ia cap, plecând la America.
Lăudăroşeniile despre progresele, ce le-ar face Maghiarii pc
terenul economic, ştiinţific, artistic sunt minciuni iscodite dc
Jidani, stăpânii de azi ai Maghiarilor şi cauza adevărată a
asupririi naţionalităţilor.
Germanii, afara de Saşi, sunt mai primejduiţi din cauza lipsei
de scoale n aţio nale. Toate popoarăle conlocuitoare ar putea
învăţă dela Români, cari şi-au formato clasă de cărturari, toţi
naţionalişti în focaţi, cari nu.se vând străinului şi a p ă rî
poporul, din sânul căruia au eşit, cu fapta, sau îmbarbăîându-1 să
nu slăbească in împotrivirea lui faţă de guvernele asupritoare.
Toţi ascultătorii l-au aplaudat cu c ă l dură făgăduind a
sprijini Liga pentru * *
-
; S t. 20FOAIA POPORULUI
Fug. n
pararea poporului german din Ungaria. In- ire ascultători au
fost şi mai mulţi delegaţL germani din comitatul Vas (Eisenburg)
din Ungaria apuseană.
M işcarea Slovacilor. Partidul n a ţional slovac va ţinea a doua
zi de Rosaliio adunare poporală pentru votul universal în comuna
Petrovat din Bacska (între Dunăre şi Tisă). La aceasta adunare va
lua parte şi dl profesor universitar lâszi Osz- kâr, care cere
dreptate pentru naţionalităţile nemaghiare. El va vorbî în limba
maghiară şi germană. Luptătorii slovaci Hodja şi Blacho vor vorbî
în limba slovacă, Nicolici sârbeşte şi Kremlîng, preşedintele
partidului naţional german, nemţeşte. Precum se vede, va fi o
adunare frumoasa.
Dreptate pentru naţionalităţi în — Belgia* In Belgia sunt două
naţionalităţi: Valonii, cari vorbesc franţuzeşte, şi Flamanzii,
cari vorbesc limba holandeză, *are se aseamănă cu cea nemţască.
Afara de a c e s te - două popoară mai e acolo un ţinut, în care
trăicsc vre-o 35 de mii de Germani curaţi. Ouvernul din Belgia nu e
însă pentru unii mumă şi pentru alţii dumă, ca în Ungaria. Acolo e
legea, că soldaţii, care a servit două părţi din trei ca soldat şi
s’a purtat bine, poate să faca un examen de fruntaş (gefraităr) şi
c liberat. Examenul acesta se făcea în limba franceză sau flamandă.
Cele 35 de mu de Germani au cerut să li sc rcspectezc şi limba lor
şi camera (dicta) a schimbat numai decât legea, hotărînd, că
Germanii să poată facc examenul în limba lor maternă. Tot în Belgia
s’a hotărît, ca examenul de primire la universitate să-l facă
fiecare în limba lui maternă, aşndară Germanii inlimba germană.
Aşa trebuie să fie şi la not şi va fi.
JmpotrNa fărădelegii cn înfiinţarea episcopiei gr.-eat.
maghiare.
Guvernul hain din Budapesta se va •convinge, că criminalul său
atac împotriva bisericii noastre naţionale nu va isbuti aşa dc uşor
după cum credea. Din toate satele din Sătmar, Ugocea ş. a.,
ameninţate de-a fi batjocorite prin smulgerea lor dela biserica
mamă, se vor înainta proteste la Papa dela Roma, cerând să se
rcspectezc dreptul limbii române în biserică. E imbucu-
Cu paloşul.Poveste vitejască din vremea descălecatului
Moldovei de
Radu Rosett».
(Dmiw).In curând veni femeia în vrâsta, care
o văzurăm în crâşmă îngrijindu-se de trebuinţele călătorilor,
urmată de o slujnică, aducând cu ele şervete, străchini şi linguri
de lemn. Mihu se închină Ia dânsa numind-o mătuşă Sandă, şi
întrebând-o de sănătatea ei, iar ea îi răspunse nummdu-I.nepoate.
,
Se aduse mâncarea şi Mihu se puse lamasă, dar deşi mânca cu
poftă, era uşor de văzut că gândurile îi erau aiurea. După ce
isprăvi, se închină iarăşi dinaintea bătrânei Iuându-şi noapte
bună, o vesti că pleacă înainte de ziuă apoi, eşind afară, trecu pe
dinaintea odăiei Vidrei şi întră a- lăturea, în cu in d uşa după el
cu zăvorul. O
rător şi ne îndreptăţeşte la cele mai frumoase nădejdi, că
tocmai comunele, unde tinerimea nu mai cunoaşte dulcea şi sfânta
noastră limbă românească protestează cu cea mai mare tărie
împotriva sângeroasei batjocuri de-a fi băgaţi robi sufleteşte la 6
episcopie scârboasă, străină de neamul nostru.
Iată cuvintele însufleţite din protestul cătră Papa al unei
astfel de comune:
Pănă azi încă ne-am bucurat de acest drept (al limbii naţionale
în biserică), nimenea nu ne-a făcut zavistie, nu ̂ ne^a-conturbat
în Sf. biserică şi în rit nimenea. Acum însă auzind,, că vrăşmaşii
limbei noastre voesc a ne răpi acest tezaur, voind să ne facă limbă
liturgica străină, de care nici noi, nitf strămoşii noştri nu au
ascultat, cu adâncă umilinţă alergăm la Preafericit Sfinţia Voastră
să binevoiţi a ne lăsă şi pe mai departe sâ lăudăm pe bunul
Dumnezeu, să ne lăsaţi să ne rugăm şi mai departe în bisericile
noastre româneşte, aşa precum ne-am obişnuit şi ştim! Noi suntem cu
neclintită alipire d e . Sf. Scaun Apostolic, de arhipăslorul
nostru Episcop de Oradea-mare, şi suntem mângâiaţi, când putem
lăuda pe bunul Dumnezeu în limba românească, rămasă nouă ca cea mai
scumpă comoară!
In care lege ne-arn născut, in care care limbă lăudăm pe
Dumnezeu, în acea limbă, care ne-a rămas dela părinţi şt stră-
bani, în acea limbă vrem să trăim şi samurim l
Faţă de aceste proteste ale întreg neamului românesc, dujmani»
c!e ̂ veacuri naţiunii române vor înţelege, ca cantăreţu
deşteptării noastre, Andreiu Murăşan a jurat în numele intregei
naţiuni romane, can
a spus: ̂ .Acum se 'rtccarcă cruzii in oarba
lor trufie, ne rdpeavă limba, dar morţi
numai o dăm!Iar acum, in timpul de faţă, poetul
nostru, Gcorgc Co*buc, a rostit tot hotă- rîrea neamului nostru,
când zice:
Neam român! Cu ură mare Vor cătă mereu duşmanii Graiului român
pierzare;Dar să pe ară ei cu toţii:Su l-am dat, şi nici nepoţii
tfu-l vor da!
Nu!
3 Maiu în Bucureşti.Ziua de 3 Maiu, sfântă neamului ro
mânesc nu numai din Ardeal şi Ţara-Ungu- rească, a fost serbată
şi la Bucureşti.
Liga pentru unitatea culturală a tu- turor Românilor de pe
pământ a ţinut o adunare anume în .sala Muntelui de pietate, unde
dl Ştefan Pop, profesor de liceu / a ţinut o conferenţă asupra
însămnătăţii zilei de 3 Maiu.
Intâiu a făcut istoricul întâmplărilor . premergătoare marelui^
an 1848. înainte de această dată încă, riemeşimea începuse politica
ei de maghiarizare/ Contele Sze- csenyi cerea o maghiarizare
domoală, care să se îndeplinească cu încetul. Multora dintre nemeşi
nu le plăcea însă aceasta.In fruntea celor nemulţumiţi s’a pus
Slovacul renegat Kossuth, care cerea, ca maghiarizarea să se facă
în 1 0 ani, cu furci şi
i cu sabie. Totodată începu şi lucrarea pentru ruperea de
Austria. In dieta Transilvaniei se votă legea, că în bisericile
româneşti după un anumit timp să se facă slujba numai în limba
maghiară. Se făceau şi pregătiri pentru contopirea Transilvaniei cu
Ungaria.
La început Românii erau nehotărîţi, mai ales în ce priveşte
unirea Transilvanie^ cu Ungaria. Mulţi îşi ziceau, că e bună unirea
aceasta cu Ungaria, căci în loc de 1 milion şi jumătate de Români
vom fi 3 milioane împreună. Aceştia nu se gândiau însă, că
împreunarea cu fraţii din Ungaria ne aduce pe cap şi milioanele de
Maghiari din Ungaria, pecând în Transilvania noi aveam majoritatea
şi, prin purtarea noastră faţă de Maghiarii (şi Săcuii) mai puţini
din Ardeal puteam sili pe cei din Ungaria să se poarte cuviincios
cu fraţii noştri de-acolo. Atunci apare Sitnion Băr- nuţiu, care la
25 Martie 1848 dă o proclamaţie scrisă în Sibiiu, în care spune, că
Românii ar face cea mai mare igreşală, dacă s’ar învoi la o unire
cu Ungaria. Tot contra acestei uniri şi pentru libertatea naţională
a Românilor începu la Murăş-Oşor- heiu o mişcare între tinerii
advocaţi îomâui în frunte cu Avram Iancu.
Pentru ca să-şi arete dorinţele lor, Românii hotărîseră să
convoace o adunare la Blaj pentru Dumineca Tomii. Guvernul ne-
lumânare dc seu, pusă In ţr t» “ ■ sTaune de lemn alb şi, din
stânga uşe,, o Udă de Braşov. In păretele despre oda,a Vklrei se
vedea o uşă ; păretii erau vanul,
7 r i ins si pardoseala de sus erau de brad. Mihu merse drept la
colţul din-
2 X ; « ; apoi mergând la ladă o deschis! cu o cheie ce o luă
din clunyr ş, ^oase dintrtnsa o frânghie lungă cu no-
duri, având Ia un capăt un belciug de fier. închise iar Iada cu
îngrijire, apoi îngenun- chiând din nou lângă bortă, prinse
belciugul într’o verigă ce se afla sub scândura la marginea bortei.
• Pe urmă, stingând lumânarea, bătu uşor în uşa Vidrei. Uşa se
deschise îndată şi tânăra femee aparu pe prag. cu o lumânare în
mână.-
Părul despletit îi atârna pe spate în şuviţe de fo c ; scoase
bonda şi fota : cămeşa de in subţire lăsa să se vadă, în toată
strălucirea lor, braţele şi sânul de marmoră; fusta scurtă lăsa
descoperită albeaţa de zăpadă a picioarelor goale şi a gleznelor.
Era atât de frumoasă în cât Mihu rămasenemişcat privind-o. ---
-
— Frumoasă mai eşti 1 zise el in sfârşit. Apoi, întrând în odaie
şi cuprjnzând-o-în braţe adaose:
__ Frumoasă cum nu mai este alta!Vidra ascunse capul în sânul
Iui fără
a răspunde. f ' _ - . '— Vidro, urmă Mihu, ridicându-i în
cet capul şi 'silind-o să se iute în ocltfi lui«
-
Pac'. 4 FOAIA íO PO RU LU !Nr. 20
meşesc al Ardealului ti’a dat voie să se lină adunarea aceasta,
crezând că Românii se vor purta sălbatic ca Săcuii. A dat însă voie
să se ţină Ia 3 iWaiu o astfel dc adunare, la care să vină mimai
preoţi şi căr- turaii. Adunarea s ’a ţinut însă şi încă luând parte
40 de mii de ţărani români, fără să se facă vie-o turburare, prin
ceeacc Românirăţi dovedit, că sunt din fire un popor de
cultură.
A mai arătat dl Pop, cum a decurs a- dunarea şi a ceiit şi
câteva părţi din strălucitul discurs al lui Bărnutiu.
Au urmat două cetiri de lucruri glumeţe scrise de dl Lăcusteauu.
d-na Hodoş n cetit o scena dintr’o dramă (piesă teatrală) despre
Cntariuu Varga, apărătoarea AVoţili*r dinainte de anul ISIS. pe
urmii dl Ciiigorescu. artist dela teatrul naţional din Bucureşti a
declamat mai muite anecdote.
Societatea Românilor ardeleni Curpaţii :t pus vă se faca uu
parastas pentru o- diJina sufletelor celor patruzeci de mii de
Români, bătrâni şi tineri, bărbaţi şi femei. ucişi de cetele
tâlhăreşti ale răzvrătiţilor unguri din ISIS. Seara a dat un
banchet, la care au luat parte şi dnii Vasilel.iKacin. luptătorul
nostru, şi Dr. Aurel Onifi dela Blaj. S ’att ţinut mai multe toa-
ste (vorbiri) unul de părintele V. Lucaciu, fa re ;* inclilii.it
pentru fraţii liberi, cari inalţa cinstea ueaniiilui românesc iu
lumea întreagă. Spune totodată cu cm iute îufl.n ni ate. c i
Românii dc pi este inunţi (adecă cei dela noi) sunt hotariţi de-a
luptă pana la biruinţa desăvârşită a drepturilor lor naţionale.
(iei adunaţi la bauchct au tiimis apoi telegrame dc salutare
Regelui Carnl, dinili . Pop de Bascşti, preşedintele partidului
naţional român şi (IIui T. Miluiţi. preşedintele clubului
nafiou.-ilitaţilor.
Ştiripolitice din străinătateRăzboiul italo-turc. Ră/boiul
ace
sta, caro a costat pe Italia pană acum loO de milioane de
coroane (ÎOO de mii pe zi), continuă cerând mereu jertfe de bani,
dar nu tic oameni, cccace e de altminteri bine. Italia a trebuit sa
faca un nou împrumut tic 55 milioane. caii inca vor metili- toi iţi
vânt.
IJupa cum am spus Italia a început să ocupi- insulele turceşti
din Marca K- geica. ( '.ea mai mare e insula Rodos, dar
Vidro, alunga gândurile cele negre şi bănuielile zadarnice.
Viaţa care o ducem este numai primejdii. Mâne, ce /ic, presto uu
eias, poate să întâmpinam tui sfârşit straşnic. N'oi, numai din
caitti iu când avem parit de o clipa dc linişte şi de fericire ; nu
mai turburi r> asemenea clipă cu închipuiri dureroase şi cu
îngrijiri deşerte. Vidro. mi ne-am văzut de trei săptămâni, uite,
braţele melc cer să te strângă, pieptului meu ii este dor de
căldura sânului tau, buzele melc sunt flămânde dc sărutarea buzelor
tale. Miezul nopţii s’apro- pie şi când va răsări' luceafărul dc
ziuă el trebue să mă găsească eălarc; tie rămâne un ceas pentru
dragoste şi două pen- 1 ru somn.
— Ah, Mibule. răspunse Vidra, o presimţire ’mi spune că acest
ceas de fericire flre sh fie cel de pe urmă al dragostei noastre şi
aş dori să mor acuma' în braţele talc, răzămatâ pe pieptul tău. cu
buzele *ale pe buzele mele. (Va urraa).
ş i aici stau numai la marginea mării, unde pot ajunge cu
tunurile de pe corăbii. Oştirea turcească de 2500 de soldaţi s’a
retras în lăuntrul insulei, tinde aşteaptă pe Italieni, de vor avea
curaj să între. Turcii cel puţin au nădejde, să învingă pe Italieni
şi aici. Gazeta italiană „Tribuna“ spune, că pentru aceea au
cuprins insulele acestea, pentruca să închidă Turcia de că- tră
Tripolitania. adecă să nu mai poată trece corăbiile turceşti cu
soldaţi, miuy- ţiuni şi merinde dela Constantinopolc spre
Tripolitania.
Strâmtoarea Dardanelelor a fost în sfârşit curăţită de mine,
dupăce s'att întâmplat mai multe nenorocirii căci alt explodat mine
ascunse, cari au prăpădit chiar şi corăbii mai mici turceşti. Acum
corăbiile cu mărfuri şi călători, cari pleacă din porturile
României şi Rusiei spre Marea- Mediterană şi vin din porturile
celorlalte ţări europene în Marea-Neagră, pot circulă (umblă) din
nou.
Turcia . Piu Albania vin mereu ştiri despre ciocniri intre cete
de Albanezi răsculaţi şi trupele turceşti. Se pare insă, că anul
acesta Albane/ii sunt, parte mare, ceva mai liniştiţi. Iii se vor
linişti pe deplin, dacă guvernul turcesc Ie va.face dreptate cum se
cade.
Bulgaria, f ,tra aceasta, care se pregăteşte mereu de ră/boiu
împotriva Turciei. dela care vrea să răpeasca Macedonia. nu se
poate linişti de loc. Acum de curând a trimis doi bărbaţi dr stat
la l,i- vadia iu Rusia de mcazii/i, unde petrece Tarul rusesc, c i
sa vadă, ce gând are guvernul rusesc. < -ăci dacă Bulgarii n’au
început ra/bniul. e de-a se mulţumi Rusiei, cari-, se spune, i u i
s’ar putea slobozi acum l i un i izboiu contra Turciei, iar
Bulgarii singuri uu cutca/a, căci ar fi bătuţi rau. Se spune, ca
Bulgaria a încheiat chiar o alianţă cu Rusia, indatoriiidu-se să
stea a- cum pe loc, iar când ii va da Rusia slobozenie, să
pornească lupta ajutata de aceasta împărăţie.
Alaroco. Iu tara aceasta s'a începui războiul. Francezii au
trimis o armată marc acolo, ca sa supună pe .Marocanii răsculaţi.
Războiul acesta va ţinea de sigur ani dc zile.
Ce scriu alte gazete?„Gazeta Transilvaniei“ (Braşov).
Pentruca presti furtunile viitoare sa putem eşî teferi,
avându-ne biserica noastră românească nepângărită şi dulcea noastră
limba auzită şi cătată in ea, în aceasta 'rcnie, la părere de pace,
dar de desnă- dăjduit razboiii, cuprinde-voiu in următoa- tele
sfânta datoriuţa a tiecărui Român iubitor de legea şi neamul
său:
/■ (.instcşle şi laudă pe Dumnezeu in limba (a romaneasca.
2 . Române, ia-(i femeie numai dc neamul tău.
l)f' m 'ave
-
5 r . 20IsQAIA POPORULUI
c R o s a f e ,
3>uft .'■fânt Sau coteiâ-t din :ate Spie- cei târna ţi făta
tteui,£}tt tc-t/ăr-sst >pzc ftecaze ,
JPtttttina ta tă fu t oux
i£îu început ct-f înfete-ge £'Je ’ttxiăţâlozitf zastigmt,3
>iv. tet ce-aH opus fâcHză. teşe
ă p o to fii ce ia u iu-C-it,
Sa ca& C-& ?i noi u t n ^ U & , Snfiut oâ ne
&>te±S»t,••• de pe p Troizky a sărit în Neva. . .
Moşneagul a gem utdurerea l’a mim
a t CU totuL tătucule, sa te încăl
zeşti a zis cu compătimire portarul.Moşneagul a tăcut. Portarul
a ndtcat
din umeri, apoi s’a îndepărtat.
Vasile şi-a răzimat capul de paietele casei şi a stat acolo
tremurând.
E foarte dureros să ne amintim de fericirea trecută, pentru care
acuma, cu mult mai mare ne este nefericirea.
Cu un suspin înăbuşit a ' pornit-de a>
colo.S’a oprit înaintea podului Troizky şi
s’a adâncit în privirea apei. Acuma a înţeles de ce s’a îngrozit
el aşa de mult în temniţă, când a auzit murmurul apei.
Vântul rcce şuera. 'Şi el nemişcat a răbdat frigul, pentru eă a
simţit că cuma de nou începe să uite - să uitesă u ite ! . . .
A mers tot înainte, împiedecându-sela tot pasul, ca şi când ar
fi fost beat.
Oamenii rîdeau de el, copiii îl batjo- coriau - dar el n’a
văzut, n’a auzit nimic.
Privirea lui a fost aţintită numai asupra zidirii întunecoase,
la care s’a oprit.
Cu zgomot a bătut în poartă.Directorul temniţei l’a întrebat.—
Ce vrei aici?— De ce a-ţi fost atât de nemiloşi^
faţă de mine? De ce m’aţi alungat de ajc,? __ a zis Vasile, cu
cea mai mare amărăciune. — Lăsaţi-mă în lăuntru! Eu sunt mort! Eu
sunt mort, lăsaţi-mă în mormântul m eu! . . .
— Indepărtcază-tc! a strigat directorul. Bunul şi dreptul nostru
Ţar te-a iertat. Indepărtează-te de aici!
Tradusă de l'runzti.
Observări dela sate— In ferma de poezii popomlo. —
Despre multe v’ am vorbit,Şi cred nici-cânil n’am greşit
Nimănuia cu’n cuvânt,Martor îmi c Domnul Sfânt. Dar nu ştiu cum
se’nţelcg Şi din vorbe ce s’ale£,Când mă iau preste picior, Arătând
părerea lor Unii oameni, care, cum zic,N’au în contra mea nimic, —
Dar ar vrea să-mi dea povaţa Să mă las, că tot nu ’nvaţă Nime din
sfatul ce-l dau.Eu întreb: dreptate au?
Şi fiindcă dumnialor Crtd că prin purtarea lor,Îmi fac rmc-un
mare bine,_ Eu nu sunt ca oare-cine,Să mă ierte dumnialor,Dar nu
primesc sfatul lor.Ci şi de azi înainte O să-mi ţin mereu în minte
A sbiciuî cât ce pot,Relele ce eu socot,Că s’au încuibat pe sate.Ce
ziceţi: Nu am dreptate.
Dar vorba să n’o lungim, Pentru azi să amintim Un alt rău, din
cele multe, Cine-o vrea să mă asculte.E 'născută ’n firea noastră O
slăbiciune cam proastă:De' a ne prea umili,Şi a ne prea
căciuli,Pentru câte-un mic favor înaintea domnilor (Chiar prea mult
străinilor). Nu ştim c’ aceasta purtare, Pentru un om ori-şi-care,E
atât de ruşinoasă Şi atât de stricăcioasă,
-
P a -. 6 - FOAîA K > ?0> rJL l?I Nr. 20
Ca în loc de-a câştiga Perdem şi ce-avem cu ea.Căci un domn, ori
cât de mare Nu mai ia ’n considerare Umilinţa ruşinoasă,Ci,
bărbăţia frumoasa,Căci azi cu slugărnicia Mai mult îţi pierzi
omenia, Decât să câştigi' cu ea ' Ceeace’n gând ai avea.Sunt
oameni, cari cred şi a?.Că te scapă de năcaz Linguşirea ce o
pui
In jurul mai marelui.Spre mai bună învăţare lată vă spun o
’ntâmplare:— Mai acum o săptămână, Cn pălăria in mână,Se pleca, se
căciulea,U n .ţăran ce gând avea,Să Ciujtige-o slujbă 'n sat. Dar
răspunsul i-s’a dat După cum l ’a meritat:
Să mă ierţi, bade Crăciun, Nu eşti vrednic, iată-ţi spun, Căci
cine se căciuleşte v
Şi prea mult se linguşeşte, ' Aşa cum faci Dumniăta,E puţină
cinstea 's a ... ■ ..Şi slujba altui s’a dat,Care nici când h’a
umblatDupă ea • . ?
învăţătura: jNu mai câştigi az cu gura Prin linguşiri, umilire,
.Ci mai curând la mărire i: ■ Prin cinste şi bărbăţie ■ ,• j Ajungi
- und’ ţi-e dorul ţ ie ! 1 ■
P ei rea Dascătal ţ
Pagubele furtunilor din săptămâna trecută
Groaznica năpaste căzută asupra alor ;1 1 comune locuite mai
ales de Români (dela Dej spre Bistriţa) a’ fost mai mare tlecum se
părea Ia început. In conmncîc Unguraş, Bozieş, Matei, Breţcu,
Michaza, Şovarad, Petrilaca ungurească, lobagifalnu. Valea rea şi
alte cinci au fost dărâmate 1548 de case şi omorîţi 17 oameni, fdră
a mai vorbî de sutele de răniţi. Pagubele
sunt de multe milioane de coroane. Cei dintaiu ajutor de-80 de
mii dc cor. a sosit dela împăratul, alje mii dela principele
i'ir.şienitor Frrmcisc Ferdinand, apoi şi iMa guvern (aderă din
vistieria ţnrti). ^’ai; început colecte iu întreaga ţară. ln-
demnăm pe toţi creştinii să-şi aducă a- miiitt de nenorocirea
deaproapelui lor şi să cerce a o alină care după puterile sale.
£ . r
Asupra nemai pomenitei catastrofe, care a bântuit preste
comitatele Solnoc-. Dobâca, Murăş-Turda şi Cluj, un corespondent
din Teaca scrie în „Românul“ următoarele:
• Luni în 13 Maiu, după prânz, cain l a4 ore s ’a deslănţuit un
vânt puternic şi n e mai pomenit asupra comunelor Filipjşul-. mic,
Hrastcs, Socol, Răiţa, Ocniţa, O ros-,
-
________ _____________ _________
faia ‘ Ardund, Bratfalău şi Stupini din comitatul Clujului. —
Oamenii înfrlcaţi de furia uraganului şi-au căutat adăpost prin
locuinţe, dar duşmanul neaşteptat i-a scos si de-acolo. Pană acum
sunt preste 10 morţi, iară numărul greu-răniţilor nici nu se poate
constata.
Mai ales fruntaşa comunii Ocniţa a fost total ruinata. - Nu au
rămas nici 5 case nedărâmate. - - Oamenii înfricaţi de urletul
nebun al vânturilor, s’au adunat în jurul vetrei făcând rugăciuni
împreună, când deodată se ridică edificiul întreg în aier uraganul
nebun îl izbeşte de arbori Si casa abia acum edificată se rupe în
mji de bucăţi, ■ cei de lângă vatră se culcă la pământ, să nu fie
şi ei izbiţi de vre-un edificiu sau copac.
Profesorul Flaviu C. Domşa, abia în toamna trecută a pictat cu
mâna-i măiastră un frumos iconostas pentru biserica din loc, şi
vântul a răsturnat acuma turnul preste biserica zidită, prefăcând-o
în ruină.
Multe vite au fost omorîfe şi schilodite de grinzile şi
edificiile, cari zburau nebune prin aer. - Părintelui local i-a
omorit un cal şi pe unul l-a schilodit in in-ajdul dărimat,
servitorii de groază s au vârât sub iesle, şi numai aşa şi-au
putut
salva viaţa.Vântul a măturat tot, pe drum vezi
grâu, cucuruz şi alte grăunţe dc bucate amestecate cu tină,
fiind vânturate deprm poduri şi hambare şi împrăştiate în toate
părţile. La intrarea comunei, te întimpină oameni schilavi. Nimenea
nu ştie ce e al lui, ce al vecinului, căci bucăţile din cdi-
ficiilc sfărâmate au fost asvârlitc la al 1 0 - lea vecin. Ce şi-au
mai putut salva bicţn oameni a nimicit o a doua furtună, care
dcscărcat din nou, in 10 Maiu noaptea.Să nu creadă nimenea că în
comu
nele înşirate mai nainte pagubele sunt mai mici. In Socot şi
Orosfaia bisericile au fost rase de pe faţa pământului remânând
numai urma. Biserica din Ardund zidită abea în anul 1910 e o ruină.
In Bălţa nu a rămas casă nedărâmată. Alaltă-eri bieţii oameni
duceau vitele schilăvite cu carelc la măcelari. Arbori bătrâni au
fost smulşi cu rădăcină cu tot, porni din grădină au sburat cine
ştie unde.
Pe unde a ajuns uraganul în fuga-i nebună fără ţintă, fără
direcţie, secera victime, ridica oameni în aer, făcea totul ega cu
pământul. T '-sc părea că toate au prins .aripi nevăzute, ca la
signalul dat, se ridicau nebune în văzduh lăsând morţi şi la- crămi
în urma lor. Plânset şi vaiet e zi şi noaptea. In faţa catastrofei
stau oamenii neajutaţi, flămânzi cu manile ridicate spre ceriu
aşteptând de acolo ajutor. Pagubele
' sunt enorme -r- trec multe sute de mu şi statul faţă de
cetăţenii cu buze valahe e maşter, voind să şteargă lacrimile
văduvelor, a orfanilor, răniţilor şi a poporul \ d e v e n it
cerşitor cu numai 1 0 ,0 0 0 cor.
Ni-se strânge inima de durere privind cum cerşesc oamenii cari
eri erau bogaţi
_ — „după o bucată de pâne“ .• .Despre ajutorul din partea
statuldi pu
ţină ispravă se poate lega. De aceea rugăm pe toţi ai noştri, ca
să contribue fiecare cu cât poate.
Chipul nostru de sus ne arată unele fotografii, cari au fost
luate în Breţcu. Aci se poate vedea cât de grozav a fost uraganul,
care a nimicit cu totul atâtea case.
FOAIA PGPORL'LL'?s.
C.U
Sibira, 23 Mîvhî 0 .
S'utuzoz, cctitciifoi, cofaSozatoii&i-t t>is
ţittevoitczifct foii -neăitzc, te Soutn
$ăt6âtcti fezicify / •
Centenarul naşterii iui GbecTghe Bariţiu se va serba din .partea
Asociaţiunii, printr'un serviciu divin comemorativ festiv, ce se va
ţinea Sâmbătă în 25 Mc,ki n. a. c. La 10 ore a. rti. in biserica
-greco- catolică din Sibiiu şi printr’o conjerenta a secretarului
Octavian Goga, pe care o va ţinea Duminecă, în 26 Maiu tt. a. c. la
orele 5 p. m. in sala festivă (t Muzeului Asociaţiunii. Publicul
din Sibiiu şi dtn alte părţi e invitat să ia parte la aceste,
serbări comemorative.
Biroul Asociaţiunii.
Vlaicu al nostru la Viena. La Viena s’a deschis o
expoziţie-internaţională de aieroplane. La aceasta expoziţie şi-a
expus aeroplanul său şi aviatorul nostru Vlaicu, care e deja în
Viena, unde străinii lauda mult aieroplanul iscodit de dânsul. In
îwnâ viitoare Vlaicu va lua parte în Viena Ia o întrecere în zbor
cu aeroplanul.
In cinstea Iui Emanui! Goidu. Mer- curi în M Maiu st. n., cu
ocaziunea ţineoi congregaţiunii comitatului Caraş-Severin s’a
desvâlit tabloul în mărime naturală al marelui, meccnat român,
Emcnuil Goidu, fost comite suprem al comitatului prin anii 1860.
Din partea Românilor lugojeni a vorbit dl Dr. V. Branişte,
Coreei.
t Sinteon Stoica, medic In ptnwune şi prezidentul secţiei
'ştiinţifkc a „A^oria- ţiunii“ a încetat din viaţă, in mod n ’lnt,
Marţi la 8/21 Maiu. Înmormântarea » a- vut loc Joi în 10/23 Maiu în
Abrud,_ unde răposatul a locuit pănă acum. - Odihnească în
pacc!
S la b a treabă. Toată puflarea romanească s’a umplut de
bucurie, când a aflat că în sfârfit am ajuns .şi noi Ronianfî, ca
pc lângă multişoarele noastre bănci pentru depuneri şi împrumuturi
să avem şi o bancă, unde să ne asigurăm avutal şi viata noastră, t:
Banca generală dc astgurart din Sibiiu, cu ajutorii! căreia avem să
scăpăm de ruşinosul jug al băncilor străine de asigurare. Durere
însă, că in Consis* torul român din Arad s’a găsit o î n a i n
tate, care pentru asigurările diecezei române a Aradului să
primească mai bucuros oferta (îmbierea) unei bănci jidane de
asigurare numită Adric, decât pe a băncii noastre naţionale.
,Consistorul din Arad vestise, că primeşte oferte pentru asigurare.
S’au înştiinţat mai multe banei, intre cari Adrla spunea că lasă 50
la sută din premii, iar banca noastră naţională 30 la sută. Să
zicem , că fiind vorba de bani, nu încape naţionalism, cu toate că
credinţa a- ceasta e o m iş e l ic , fiind o vânzare^ de neam. D a
r banca românească a spus in o- ferta ei, că de * 1 lăsă o bancă
străină mai mult, ea încă lasă cât străinul. Şi cu toate acestea,
consistorul român din Arad n a primit oferta româneasca ! .
Tristă, ba chiar,, ruşinoasă pildă, dispreţ pentru a ş e z ă m
in t e le noastre româneşti au dat părinţii din Arad. Noroc, ca
poporul nostru e destul de cuminte să nu-» urmeze pe calea
slugărniciei faţa de străin.
Un o a s p e în a lt . Sibiul şi Romania vecină au avut zilele
trecute iun oaspe înalt. Arhiducele Leopold Salvator,^ inspectorul
artileriei întregi din armata împărătească,'a vizitat Sibiiul, un
de a inspec- tionai artileria. In decursul acestor zile a făcut o
vizită şi înalt Prea Sfinţiei Sale, mitropolitului Meţianu. Din
Sibiiu a fă cut şi o plimbare în automobil pănă la băile (scaldele)
din Călimăneşti (judeţul Vtâlciî, România). Aieji a îost primit de
prefectul' judeţului şi alţi domni, români,
".cari''au' dat un prânz în onoarea Alteţei c ale ' După masă a
eşit în sat, unde a privit ca multă plăcere Ia hora românească
jucată de ţărani admirând îndeosebi frumosul port românesc. Tot în
ziua aceea s’a întâmplat, că secţia din Râmnic a Ligii culturale a
făcut o plimbare pănă la Că- limăneşti. Membrii Ligii l-au primit
cu urale {strigăte de u ra !), iar o doamnă explicând scopurile
culturale ale Ligii'i-a 0 - ferit o cocardă cu mândrul nostru
tricolor, pe care Arhiducele a primit-o cu multăplăcere. ,
Dela Sibiiu Arhiducele Leopold a plecat la Braşov, unde încă a
fost primit cuo deosebită căldură din partea Braşove-inilor. :
-
D ela com anda şcoalei de cădeţi din Sibiiu primim însliinţareai
că la începutul anului şcolar 1912/13 se primesc în anul întâiu 25
de tineri sănătoşi, cari împlinesc ia 1 Septemvrie n. anul acesta
14 ani, dar n’pu trecut de 17, au plăccrc pentru chemarea de
soldat, (ofiţer) şi au terminat cel puţin patru clase civile,
gimnaziale sau reale. Rugările pentru primire sunt a se înainta
păr.;« la cel mult 12 Iulie a. cor. !a Comanda şcoalei dc cadcţi,
al:UuuMid_
! 1 cr'.ificatele, despre cari am scris în mnml-; m l ]7 «ii
„Foii Poporului*', unde am arătat.j şi cum trebuie fiicută mgarea
în limba ger- ̂ manîi.
S f iţ ire de biserică. Luni a doua zi de Rosalii ?e va tfinţi
biserica gr.-cat. din Brad. ’Cu ocazia aceasta se va aranja şi o
reprezentaţie teatrala din partea tineriiiiei
din loc.M ulţum it«. Marele binefăcător al •
neamului românesc, dl Vasile dc Sfrocsai. a binevoit a dărui in
scopul «direi bise- ricei trr-'or- din Saiiu' prolopresbiteratul
Sibiiu/ suma de 200 cor. In numele sinodului parohial aduc
ilustrului Domn ccic tnai profunde mulţumiri. Sadu, 21 Maiu 1912. —
Dimitrif Buni a, paroh gr.-or.
' C ăsniciile neleguite. Cât de răspândită c scârboasa boală a
căsniciilor nelegiuite, ne dovedeşte şi întâmplarea pove-. stită de
„Foaia Diecezană“ din Caransebeş. In parohia Nicolinţ din Bănat
toţi • ceice trăiau în căsătorie nelegiuită nu erau trecuţi în
listele de alegere la sinod, pen- : Irucă Statutul organic opreşte
pc ceice tră- > iese în fără de lege, adecă sunt pătaţi, să ,
fie alegători. Aceşti pătaţi s’au dus la P. Sf. Sa episcopul Dr.
Cristea din Caransebeş să-l roage să dea poruncă să fie tre- , cuţi
în liste. P. Sf. Sa le-a arătat cu sfat părintesc, că mai întâiu
trebuie să-şi împlinească datoria faţă de poruncile lui Dumnezeu şi
ale bisericii, căci ceice trăiesc ca animalele nu pot aduce
hotărîri în trebile sfinte ale bisericii. Oamenii şi-au recunoscut
greşala şi în scurt timp s’au, cununat 38 de părechi, cari pănă
atunct trăiau în fărădelege.
-
r air. 3 „FOAIA POPORULUI" ' " "N r. 2 0
Serate de ale m eseriaşilor noştri..Cum Ia şedinţa literara a
4-a a Reuniunii .meseriaşilor sibieni, din 25 Aprilie n. 1912, .dl
R. Popescti, funcţionar la „Albina“ n’a putut să ţină prelegerea
împreunată cu schiopticon, despre munţii noştri, această prelegere
o va ţinea la şedinţa a 5 -a de Joi, 17 30 Maiu n. c.
Cercetare. DI lonn Preda din Tilişca, care petrece acum în
Bolgradul Basarabiei, ne scrie, că un jandarm rusesc i-a cerut
numărul Foii Poporului. în care am amintit de ziua de jale pentru
neamul nostru, cânii se împlinesc adecă o sută de ani dela răpirea
Basarabiei. Totodată a fost întrebat despre membrii familiei şi
despre Iovul naşterii sale.
Cum poate muri şi un re^e. Regele Frideric al Danemarcei (o ţară
mică dela Germania spre meazănoapte) se află in oraşul cel inare
german Hamburg, «înde e port de mare. Venise acolo dintr’o
călătorie şi voiâ să freacă în (ara lui. Seara a ejil la plimbare,
îmbrăcat civil. Va/âud familia regala, care eră la liotei, că trece
de miezul nopţii şi nu mai vine. a trimis un funcţionar al Curţii
regale sa cercckzc, ce s’a întâmplat. Numai pe la trei dimineaţa
l-n găsit, dar mori la poliţie pe un pririu in rând cu alţi oameni
ncnorociţi, morţi pe stradă. Ce se întâmplase? Pe drum rebele a
fost lovit de guta şi ca/ut mort. Gardiştii n’au ştiut cine e si
l-au dus la poliţie in pivniţa, unde se ţin cadavrele celor găsiţi
morţi, pană se află cine simt. Cadavrul regelui a fost luat a- pui
dear'iln şi dus la Danemarca.
Moartea nu se uita. cc c omul. ci !
-
Nr. 20FOAIA POPORULUI
P-i%. $
Prim ejd ia cărnii dc vită bolnava.Si acum se mai găsesc oameni,
cari având
. o vită bolnavă (vacă, porc ş. a.), care li pare, c»i urc să
moiu ii» o taie şi csrnc.*i
o mânâncn. Dc multe ori cartuş acestor v i te .e 'veninioasă,
aşa că ceice mâniuică din
-c a se îmbolnăvesc, ba uneori şi mor, mai ales, daca a fost
Vorba de boală de splină. Unui proprietar din comitatul Netitra
(Ţara
: U n g u r e a s c ă ) îi murise un bou dc boala de splină. El
îl îngropa, după cum cere le-
• rvea. Un om sărac desgropă noaptea boul şi tăie din el o
bucată bună de came, din tare nevastă-sa pregăti a doua zi'un prânz
mare. Urmarea a fost, că omul, nevasta şi copilul lor au murit
între chinurile cele
: .mai grozave.
Pentru 180 de coroane! In Haidu- 'boszdmeny s’a spânzurat văduva
Liikos. când a aflat, că fata ei a cumpărat o maşină de cusut cu
ISO de coroane. Tata trebuie, că a fost înşelată la cumpărătoare de
vrun şarlatan, care umblă prin case, ca sa îndemne pe femei mai
ales la cumpararea *lc lucruri scumpe, dar pentru aceea nu ui- mâ.
ca mamă-sa să-şi ia viata. Să grijim banii, dar sa uu uităm, ca
omul facr banii,
. m i bnnii pe oui.
Ştiri triste, In Orhit a trântit Du- mitrii Loloiu pc tatăl Său
cel vitreg Ghe- . or"lie Isdraila de o lada, de i-a rupt trei
coaste. C e a r t a a fost din cauza moştenim, pc care o a ş te
a p tă feciorul dela mama sa.
In Duhorea s’aii certat fraţii Ghcor- ^ Savu Câldarariu din c a
u z a copiilor
lor. Savu a tccv\- — y_.pc fratele sini in umăr. j
In (hna-Sibiiulni a lra< Dumitru Ig- | nate cinci focuri ck-
revolver in cumnatul sau l a/ar F le u iiu din cauza unei certe
pentru sora acestuia. I leseriu a fost rănit foarlo greu.
întâmplările acestea arată o marc sai- batacire la unii din
Românii noştri, li punem aici. ca sa-i şlie lumea, cât de rad se
poarta, iar altora sa le servească de învăţătură, spre a 1 vă/lira
acoperişul mişcându-se. Lumea s a ingro/il. crezând, ca cine ştie
ce minune se întâmpla. Câţiva oameni mai cuminţi au descoperii iute
sicriul şi an scos pe ..mortul" viu afara. Masny şi-a v e n i i .
curând in ori. aşa ca a pntnt sa meargă pe jos acasa.
Omul acesta suferise de câteva zile de o boala împreunată cu
amcţala şi somn ademenea morţii. I» sat nu eră medic, aşa că
..doctorul de morţi“ , care acolo e medicul veterinar ( d e v i t e
) , a crezut ca em -tr’adevar mort şi a dat permisul (slobo- zenia)
pentru înmormântare. Noroc, ca bolnavul s’a trezit înainte de-a fi
astupat c i pământ, altminteri muria de-abmcle.
„FOAIA POPORULUI“este
cea m ai veche, mai bună şi mai ieftină foaie pentru poporul
nostru.
Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat, este anume întocmit pentru
trebuinţele ţă
ranului român.Numeri de probă se tr im it la cerere
ori-cui gratis. vAbonarea se poate face cu începutul
fie-cărei luni şi costă:P e u n an întreg 4 cor. 40 bai»Pe o
jumătate de an 2 „ 20 „ De acum pană Ia Anul-nou 3 „Pentru ţările
străine 11 „ anual
Lăţiţi deci ..Foaia Poporului“ preste iot locul, ca astfel să o
putem face şi mai bună!
Abonaţii cei noi primesc în cinste şi partea romanului „Cu
paloşul , care s a i părit pană acum în foaie.
Al tre ilea tren dela Sibiiu la F ă găraş. Ministrul de comerciu
V a învoit,, ca pe linia Sibiiu-Făgăraş să mai circule (umble) şi
un al treilea tren. El a.ceruf, dela direcţiunea căilor ferate să
cerceteze şi să-i propună, când şi cum ar fi mai potrivită
circularea trenului al treilea. Cana va circula trenul acesta, vor
fi şi doua trenuri înspre Braşov şi deacolo la S ibu a , ceeace va
fi o uşurare, căci linia dela S ibiiu la Braşov e mai ieftină ca
cea preste Copşa. .
Expoziţia dela Braşov, despre care am vestit şi noi, s’a închis
Sâmbăta trecută. La deschidere a fost dc faţă şi ministrul Serényi.
Din România încă au luat parte mulţi oaspeţi, între cari d-nii Ion
Ca- linderu, administratorul domeniilor Coroanei, şi C. Mantu, şef
de secţie în ministerul român de agricultură. Expoziţia a fost
frumoasă şi vrednică de văzut. De toa x frumuseţea a fost mai ales
Casa româr nrascii, plină cu cele mai minunate ţasatun şi cusături
româneşti.
S ta rea siunănăturilor. Orânclc de toamnă au fost cam
împedccatc în creşterea lor din pricina ploilor răci dela mcer
putui lui Aprilie, când au fost chiar şi m- eheţuri. Sămănăturilc,
cari crescuseră m Februarie şi Martie prea tare, n’au suferit
nimic, ba răceala le-a făcut bine. căci- le-a mai oprit în
creşterea prea mare. er .-..»r slăbuţe le-a rărit. Atârna dela
timpul
* •• ca recolta sa fie totuşi,din luna acea?>i,,...bună.
“V
(ininctc dc primiirarn. on is i i l Şt orzulau răsărit cam
târziu şi cresc cain încet, tot din cauza vremii prea aspre din
Apntlie. S a in im ă t u r i le răsărite mai de vreme au: suferit
cam mult. dar in parte s’au îndreptat şi se vor îndrepta.
Cucuruzul s’a pus, dar a răsărit cant anevoie. Cartofii puşi
m;rf de vreme au. răsărit, dar greu.' Răpită e slaba şi de-abi* a
înverzit. Inferna şi trifoiul au sufent din cauza frigului, aşa că
coasa cea duitâîit va iotârziă. Fânotclc stau bine. de-asetnc- nea
păşunile. Dela pomii timpurii uu mat e de aşteptat nici o recoltă,
merii, prunii şi perii sunt mai btne. Vii/r n’au ernal prea bine,
mai ales in părţile situate mai sus.
Târgul de vite în Seb eşu l-săsesc se va ţinea în 30 şi 31 Maiu
st. n„ ceeace se aduce la cunoştinţa publicului din parte*
Magistratului orăşenesc.
Sfaturi.Cum să silim caii să în g h ită uro
leac lichid (curgăcios) De multe ori a- vem năcaz marc, când
vrem să dăm calului un leac să bea, căci nu vrea să-l înghită.
Lucrul nu e cu mirare, căci sunt oam e n i , cari fac ca şi calul.
Iată cum putem sili calul să ia leacul: Capul calului s e ridică în
sus, mai bine cu ajutorul unor, funii.. Un om îi toarnă leacul
lichid dia- tr o sticlă cu păreţii groşi (nu cumva să o spargă şi
să-i ajungă ţăndări în gură satt chiar în stomac) deasupra limbii.
Dacă no. vrea să înghită, i se toarnă puţină apă căl- dicică pe o
nare şi atunci calul înghîto. leaeul numai decât.
-
rvs/UA KUKURULUI
Vleaţa socială._ Reuniunea româna de muzica (fin 7, -ini ' a d;î
U“ Coii^ rt Vineri la 1 I _M fa m 1912, hi sala Mu/tului
Asociatiimii.
Irograrmil e următorul: 1 . O. Dima- De2 * * " b"c,,ra- - ->
Si»v,„ha«t,,.. Mimic-
■' h ' f. Consranth, şi I I, „ ,) fll S!l|;| d d ;,
,.Kercskedelnii-i :sarriok". începutul Ih~ oarele S seara. Preţul
«le intrare: de familie 10 cor., dc persoana I cor. Dup., ouic-rt
nriiiea/.a dans.
Tinerii industrieşi români din B lai i^ i ta la Mcio,„l ce-l vor
aranja Luni la
Ma.u (a (i„tu /i de i m . J o -•r. era di n a „Dorim“
rusalii)l.i J rcrşlloi u,'i Ve/a. luci pulul
.v
Văzând mamelucii guvernului, că se îngroaşe gluma, s’au retras
înapoi.
Preşedintele a închis iute şedinţa ne câteva mmute, iar după
deschiderea cin. no,, a chemat la ordine pe Szmrecsânvi care a fost
provocat scandalul.
—------ — _____ _____________Nr. 20
itllliiar.«*,# Mţ; ijr.iirâ--itfH? .( j l „ ____I ..t l.l ll
.ISllIn ’ H) |m.iinti- de amea/i. Deschiderea aduuarii e pusa aşa
de dimiiieaţ-n, ca sa se poată sfârşi iitca (ol in aceeaşi zi. In
urma acestei împărţeli, oamenii veniţi la adunare se vor puica
întoarce acasă cu trenurile ce pornesc sraia din Alba-lulia.
Scandaluri în dietii. A m eninţări cu revolverul.
Desbalerilc in diela iau o întorsătură tot mai grozava. Se pare
că guvernul vrea sa mIioIh ască cu puterea pe Justhişli, cari fac
mereu gălăgie iu dictă. Prezidentul camerei N.ivav. va/aud aceste
încurcături, şi-a dat dimisia (s ’a mulţumit). Asia s’a întâmpla!
iu şedinţa de l.uni.
Scandalul şi certele începute in şedinţa de l.uni s’au continuat
iu şedinţa dc Marţi în măsură cu mult mai mare. Deja înainte de
deschiderea şedinţei se observă o agitaţie grozavă. Dcschi/âudii-se
şedinţa Ju.stli cere cuvântul ca sa vorbească, dar
vice-pre/idcnttil Beöthy nu-l lasă la vorbă. Atunci deodată se
naşte un zgomot asurzitor. Deputaţii justhişti sar din bănci,
strigă şi fac larmă. In cameră se produce o învălmăşeală de vorbe
fără păreche. Justh e chemat de trei ori la ordine pentru
vorbenecuviincioase.
Vice-preşedintele Beöthy anunţă, că ministrul-preşedinte vrea să
vorbească. Vi- ce-preşedintele sună mereu clopoţelul, dar "ime nu
vrea să se liniştească. In urmă Lukacs, abia poate rosti câteva
cuvinte, pnu care vrea să mulţumească fostului preşedinte Năvav.
Intr’acestea pe gangurile camerei Tisza se laudă, că o‘ se facă ci
rânduială în câteva zile.
La astfel de declaraţii Tisza s’a văzut îndemna; m urma
împrejurării, că el e luat
T *sza e ales dc preşedinte, al dietei.
In şedinţa de Mercuri faimosul Tiszt a fost ales de preşedinte
al dietei. Aceasta Şedinţă a fost din cale afară dc sgo-. motoasă.
S ’a deschis înainte de II 0f edar pin a Ia caşurile 2 numai s’au
certat mereu între olaltă.
La 2 oare vice-preşcdintele Bedthy care conduce şedinţa,
ordonează alegerea
. Pî ! ! : s ^ ! î ., d “ 1 S>*r nici. nu se poate -observa
ce sc petrece. Abia când"pornesc deputaţii guvernamentali, ca sa
pună voturile in urnă, se bagă de scamă că se face alegerea
preşedintelui. Când s’a pus ţidula cea dintâiu în urnă, deputatul
Ko- vâcs a sărit şi a răsturnat-o. Se produce iarăş un scandal şi o
larmă la culme.
N'umârându-se voturile la urmă, se constată ca s'au dat 210,
toate pentru Ti- sza (aceste voturi sunt toate ale deputaţilor
guvernamentali).
In decursul scandalului deputatul Desy a strigat ministrului
Zichv: „Voi sunteţi toţi cumpăraţi cu bani, în timp de 4 ani aţi
luat 4 milioane.“
Grevă generală.
Ultimele ştiri telegrafice. —Justh s’a înţeles cu conducătorii
parti
dului socialist, că dacă guvernul va teroriza opoziţia, atunci
să se pună Ia cale o grevă generală. Aceasta s’a şi întâmplat
azi.Joi dimineaţa. Partea cea mai mare a lucrătorilor din Budapesta
s ’au pus în grevă. Intre aceştia sunt şi tipografii, astfel că e
temere, că n'o se mai apară gazetele. Se iau măsuri pentru o grevă
generală în toată ţara.
Numărul greviştilor se urcă preste 50,000. Parte mare au pornit
spre parlament. Intr’o stradă greviştii au aruncat cu petri în
poliţişti. S ’a produs o încăie- ierare grozavă. Poliţia a puşcat,
rănind greu mai multe persoane. După telegramele sosite pănă Joi
după ameazi, ar fi vr’o 60 de răniţi, iar o persoană a murit.
Pe astă seară, Joi, e temere de demonstraţii mai mari. De aceea
toată armata din Budapesta stă gata de alarm.
Pe Ia ciasurile 1 1 din zi demonstraţiile au luat un caracter
revoluţionar. Ne-
-
Nr. 20 FÜA1A POPORULUIP a g . - 11
mai putând răsbi poliţia şi miliţia scoasă •»iară, s'au cerut în
ajutor soldaţi mai
mulţi-A p ro ap e to a te prăvăliile din oraş, cart
nină la M oare- au fost deschise, acum strnt închise. Pe Piaţa
Libertăţii un băiat tle 1 2 ani a fost lovit de un glonţ de
revolver . Pe drum spre spital copilul a murit. Pănă la 1- o re din
zi se ştie, că sunt 3 m orţi şi o seanţă de răniţi. . ^
Pe la ciastirilc 1 a dat o ploaie preste oraş, în urina căreia
demonstranţii s'au mai împrăştiat.
Ce se petrece în dietă în decursul dem onstraţiilor
din o ra ş?
Pc când în oraş şi în jurul parlamentului e o ferberc ca 'n t îm
p de revoluţie,_ in dietă faimosul Tisza, care ieri a fost ales dc
preşedinte, conduce cea dintaiu şedinţa sub prezidenţia lui.
Dar din toate desbaterile nu se alege nimic. In curând dup»
deschiderea şedinţei. mai mulţi deputaţi opoziţionali vin in sala
strigând: Curge sânge pe strada! O suta de oameni sunt m orţi! Să
se întrerupă şedinţa! Dar Tisza provoacă pe un deputat ca sa
vorbească mai departe.I ii alt deputat striga din nou. ca sa se
închidă şedinţa, ca sunt H>0 dc răniţi. In fine sa cere şedinţa
secretă, care se şi ordonează.
Din toate acestea sa vede, ca trăim intre împrejurări grozave in
felul lor. A- ( t ia, cari ar trebui sa se cugete mai mult la
fericirea poporului, in loc se tacă a- eeasta. ei se ceartă şi
ameninţa in dieta unul pe altul.
Intre astlel tic stări e mirare, că poporul pe st iadele
Budapestei încă se răscoala ?
I I vede. ca aşa nu mai merge. Prin
Loc deschis.Atragem atenţiunea cetitorilor nosr
stri asupra maşinilor şi motoarelor de ben- zin dela fabrica
Adam, al cărui reprezentant pentru Transilvania e dl lom Schieb,
conducătorul Hotelului Bonfert din Sibiiu. Vezi inseratul din foaia
de azi.
Cercetările clinicei dela spitalul de stat din Posen au
statorit: Că apa naturală amară Fpanz Jozef luaţii în dose mici şi
la persoane tat»! s’a dovedit de purgativ cu efect şi Tării
dureri:' Firii o altă dietă deosubită, apa „Franz Jozef*1- poate fi
pe durată folosită eu aceleaşi rezultate. Sa capătă in farmacii şi
în drogării.
Atragem atenţiunea cetitorilor nos- stri asupra renumitei
fabrici de lumini şi săpunuri M eltzer din Sibiiu. Aceasta firmă e
una dintre jcele mai de frunte în ţara întreagă. Cumpărătorii simt
serviţi cât se poate de prompt şi conşfienţios. Mai cu seamă lumini
pentru sărbătorile învierii, se pot cumpăra cu preţurile cele mai
ieftine.
AVIZ.Aduc la cunoştinţa Onoratului public ro
mânesc, că ini-atn mutat
cancelaria avocaţialădin tirada llunyadi ir. in Budapesta, IV.
Ve- res Pâlne-utca 26. fot I—s
Dr. LIVIU LINŢA,advocat în Budapesta.
Nr. iíj/DI:» of.
i- a
iu mai e pornesc oamenii cu toţii, ia sa sl" leas./ă pe
câimuitorii ţârii, spre a lace râiuliiialii si dreptate în ţară de
aşa. incat sa fie Şi yjo^ u l po/xtriiliti m ulţum it, iar nu numai
cei caţiva nemeşi. î>i trebui, sa ve facă dreptate!
P o ş ta R e d a cţie i.finm Pruht. Ho/grad. I)e 1“ vor lua
la
jntrehiiri. Dniuninta spune e:i ţii f»aia. jK-iitrurii a.Im-o
ştiri de jkî la Sibiiu. Sâlişte, de unde eşti, ;ip«.i are
|x>czii. glume şi serie şi despre r;V/.b Kmga c;.mbţH
avantajoasa. In localitate Mint ”> târguri de ţar» li târ^de
săptămână, staţiune de tren şi judo- cMorie eercuula. Amănunte se
pvim. ĉ dela pn>- pra tand 1. B e r n h a r d , en.ienmnt in
Nocrich ^Pjnevhuz*. Piaţa principala Nr. H*. bW 1 -#
Anunţ de licitîitiunE.IV baza planului «î preliminariului de
s|»*e
aprobat de Prcaveiienitnl C-n-i-tor nrehiditve-un eu Nr I . !*
12 Şeol.. prin aeen̂ tu -« publică lH'itnţH.ne"ii.in.iend:.‘ pentru
a da în Întreprindere zidirea ycoalei confesionale «r.-or. ro-
mftnc din Cărpinlş. »rartul Moreun i, comitatulSii'iu.
I ilţîtili *i\ Vii ţinoi Luni dl ilonîl /.I .le Ko-alr, In M, 27
Maiu a. C., la 2 «ar« |>.m in cditieinl ţoalei celei v.vhi din
loe. Preţul de sirigiue e-te li .̂OcO (V,r.. după care .«uiua
licitanţii au a depune un vadiu de 1 s
Cine a re de v â n z a re
O casăiu stare bun a eventnal u n l o c d e z i d i t în S u b u
rb ia ! lo se fin , S» se adreseze la A dm inistraţia »FO ii P o p
o ru lu i^ .
I. Renumitul „Fluidul E l z a “ alui Fellere, după experienţele
noastro liniştitor de dureri, vindecător, încetează durerile; re-
pedo şi sigur vindecă routnă (spuro), slăbire de nervi, junghiuri
in coaste, influenţa, dureri de cap. de dinţi, de spate amorţeală,
durere de ochi, migrenă Şi multe nepomenite aci Fluidul Klsa alui
Feller e folosit cu efect fără păreche la răguşală, catar, dureri
de, piept şi gît şi morburi din curent ori răceală. Adevărat e
numai dacă pe sticlă este numele „Feller“. 12 sticle mici sau 6
mari, ori 2 sticle speciale, K 5, franco.
II. Vestim apoi. cX lumea foloseşte cu efect distins şi sigur
Pilulele-Rhabarberde ma- nat alui Feller, contra durerilorde
stomac, sgtrcîuri, lipsă de poftă, arsuri da fiere, greaţi,
ameţeală, rîgăeli, hamoroide şi alte oonturbâri de mistuire. 6 eutu
franco cu 4 cor. — Să ne ferim insă de imitaţiuni şi să adresăm
acurat aşa
Eagetl V. f«il«, apoUwr fc cartein Stubica, Centrala Nr. 122 (K
roaţia).
-
P ag . 1*2 ,FOAtA POPORULUi“
drls te l, i r dcti vn *.;i cii«$i*'r'aiiU. *!r.i «atc «ti»» ţi
ceva riiu!ui»lA ’m boltă, unde ar nvt-a viu'ln.de ti'-iit ca
ic.»jnK-tivi» *n nibu o nv
Proţul b u ca te lo rIn sIBIIU In 21 Mniu *t. n.:
Prâo . . . . Cor. 1B,4U f lEllK r.O de bectolitin S*c*U i ' . .
. — .Otz • . i • • ..Oti* . . . .Cxtcfci . . . .
Kwcie ,F iit i Nr. -î . . ,
„ &Kltioi ,C s i« tr * de porc . ,SiB trtt . .£lo Oe icu-iti
. . ,Sie 0
11,95 12 .« 2 3 0.65 10,50 11, C5 i*.40
Preţul banilor în 22 Maiu n.
: ;C-s:-pir*t
Cor ll.SCîCO Lei, hirtie • • • * , £4.60300 Lei, iigkt. . . . .
yi,—lire iGrceţti. ser1 hj-i ţtfcrîisgi et deze'â . 23.9 i200
n.tree. ivt llî.^SIO0 U n it . 117.5.»
1 S,‘ 6.Si.po’et.i>-Mi Hsile r;:s.’ K;. i ir t :e íc i U)ICC
> > irgitt ‘î i î . —
rladjt 11 59 65,20 *5.€§ SI.65 2â.62
118 — 118,- 11,15
I B S , - *45.-
* T ârg u rile d e ta r ă .Î2 « a lirgurdor a dup* caUndcrui
reckiu).
12 Maiu: Cal.13 Aţaiu: Alihutiari, Budapesta, Şi-
Jimegi, Silinghia, Zarand.14 Alaiu: Capolnoş, llia, Năsăud,
Si-
jghetul Alarmaţi ei.15 Maiu: Cagit, Ciariii-Gârbău, Jim-
iborul mare, Lapuşul româncsc.ld Maiu: Baciinta, Bodon,
Capohric-
iMănăstur, Dej.17 Februarie: Făgăraş, Miheş, Timi
şoara, Uzon, Zetelcaca.ÎS Maiu: Barot, Alonor, .Morisdorf.19
Afcriu: Petclea.20 Maiu: Beba veche, Bioziod, Ghio-
jna.2 1 Ataiu: Becleart, Cetatea de balta,
Eperjes, Eted, Marpod, Sacul, Zam.22 Maiu: OrSştie.23 .Maiu:
Zelau.24 Maiu: Ciacova, Şomcuta mare.23 Alaiu: ŞimleuNSilvaniei.2 0
Maiu: Dctfa (Timiş), Komararn
.(Ujs/onv), Vinţul de sus.27 .Maiu: Comlo.ş (Banat).25 Maiu:
Baia-mare, Cincu mare, Mtt-
Tăş Oşorheiu, Odorheiti.29 .Maiu: Jibâu.In aceste zile se ţine
in comunele dc
B*a «us târgul dc mărfuri, pe când tirgu* rsJe de vite, cai, oi,
porci, cfc. se ţin, c t 6:« obiedu, cu 1 — 2 zile mai înainte.
Kn tinăr roman
Nr. 20
f v
■ver-Ht în hicrarllo de accidentă se primeţ-fe la
Tipografia Poporniniîn S ibiiu .
de fibiătit*'
-
Nr. 20 FOAIA POPORULUI P a g 13
Bere de Rosalii Bereria
A . «e«rsTa.tfne'«9itfit«aR8is8f "ţ
dela
Vânzarea în sticle şi butoaie s’a început iji se continuii mereu
de câteva zile ---- — -v — înainte de Rozalii. "—
■r-rrzz:------------------------- :
0 garnitură de îmbîătitcu aburi, putere do 4 cai, in 6tare
foarte bună,
-di mpreunâ cu un aparat de trifoi«, fabricat Hcflmrr &
Schrnnfz, sunt d e v â n z a r e pe lâ-ngă un preţ moderat. Adreja
proprietarului pc poaiu afla dola admuustratiA foii. Peitru ră«-
pun< a ie adaug« o marcă de 10 bani. fr>3 4— ;>0, una mica
Cor. 2 — . Be capătă in toate apotecele.
Depozitul principal la:G U I DO F A B R IT IU S ,
apotec*y *** IZil——
Capital aoclal Cupoane 1,200.000.T e le fo n Nr. 18S. P o îtsp
arcassa uog. 29 ,349 .
ea p iif ili l i i i l f i î isaţietate pe acţil î# Sibiin—
fCaayszîbîa.
este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de
institutele financiare (băncile) române din Transilvania şi
Ungaria.
Prezidentul direcţiunii: PAKTENIU COSMAd lr c c to r n l e x e
cu tiv ni „ A lb in d " ţ i p re *ld € « tt* l „ S o lid arită
ţii“.
tln tot felul d» asigurări, ca asi£uriri„ D 9 1 1 C 3 m i m DE
9S1QUFDPE contra focului şi as âuriri asupra vieţiiîn toate
combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: asigurări contra
sparâtritor, contra
accHknttlw ţi contra £rindmei.Toate nce#te asigurări „Banca
generală de asigurare.“ Ic fac« in condiţiile cele mai favorabile.
Asigurările xu pot fac« prin orice băncii romaneasca, preoţim ţi lu
agenţii «i barbaţu de increder* ai «ocictiţii. — Proupecte, latifu
şi iuionualiuni *h dau grati* şi imwdtat.
Persoanele cunoscute ca aevizitori buni şi eu legă- tori — pot
fi primite oricând în serviciul societăţii.
„BA N CA G KN KRALA DIC ASIGURA HI'1/ 1 dă informaţiuni gratuite
în ori-ce afaceri de asigurare fftrA deosebire ci\ a cost o
afiiceri sunt iftcutn la
n» sau la altft societate de asigurare.
Cvi internaţi au je Mint c - l - mai cSutate.' lV n ln i in te
rn ü l fl v o a ^ ra , vn roff a nu .«echja, sjiw « vaZ L . .
„«.wn, C«..H . v* * .... -var. «. mu m. «’• ™ *«■iventru ( i . f .
i n - con-:
-
Pag. 14 FOAIA POPORULUI Nr. 2 0
Fabrica de s ă p u n ş i luminiMânată cu abur . . iB i i ic ţu t
i la. 1848.
a Im ‘
jMzcr i. 5 »Prăvăli« ir.atra/.în în strada Gu^teriţei
F il ia le : P ia ţa m ică şi strada Ci£nSdi
-
Nr. 20 FOAIA' POPORULUI P *g . 15
Mare succesÎLm
an îs iir ite !« tu „Foaia Poporuluia, uad» «nnt tiiite d« mii
d» ptwoiue dt pretutindea«», din lotxt ţările ţi din toat»
cercuril» tociale, i - i i Jntsligenţ» c it şi popor.
Da ac»e» „Foaia Toporului“ eite cal Mâi potririt organ pentru
publicare» » tot ftlul d» in«*rat»: p»ntru ocuparea ian ciu- U tta
nnoi poit, »poi pentru T&nzlri, arindiri, tu ap iriri,
d«schid*ri d« p rtrilii ţi alt* in- ftitaţiani, cam ţi anunţarea a
tot felul d« Mirfari ţi articli c» tr*bn*ae p«noan»loi jla jum ues
*au în famili*. — Informaţii a«n- pra preţului in»« ratelor i» dw
cu p lictrt la
A d m i n i s t r a ţ i a
„FOII POPORULUI“.71 jr
Ludovic Ferencs,CROITOR DE-BĂRBAŢI
BIB1IU, strada Cisnădiei Nr. 12,%4 1 recomandă p. t.
publicului
cele mai nouc stofe de primăvară şi vară în mare asortiment
noută ţ i le “ î2-*o*ite chiar acum, pentru haine de W rbaţl
stofe englezeşti, franţuzeşti gi indigene, din cari se execută după
tnisură cele mai moderne vestminte precum: Sacko, Jaqucte, şi haine
de Sfiînn, cu preţuvi foarte moderate.
Deosebită atenţiune merită noutăţile de stofe pentru pardisiuri
şi „Raglam“, cari se află totdeauna In rteposit bogat.
Asupra reverenzilor confecţionate fa atelierul meu. îmi permit a
atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi
< *1 teologi absolvenţi. - In cazuri de 1 urgenţît
confecţionez un rînd com
plet de haine în timp de 24 ore. — Uniforme pentru voluntari,
cum şi tot * Selul de articli de uniformă, după prescripţie
croitura cea mai nouă.
5tH) Coroane•i* dinţi ori ti r» mirosi p ir» dupi re »a folosi
•Jr d ia ţl a lui IH r tllU , o s tic li ea fe° fii- Kd. J i » r -
,
.4 il l* -W ln k lo r VifUH 19 1. Soraraenrâ.*!1* 1.•5»
-armadile: in Pmţ» roire 10; in Puţ» “ ic4 r.|f ■strada CUnXdiei
M»; uliţa Turnului (S*gFa**e), utiţl Ocnei 2 ; farmacia T*ntnch;
»tr. Gti|Unţ«i
,m itr. CiunMiei In lU^trita: farmacia Im Hertori
«♦,beţnl-*HiM*sc. farmacia Lederhilcer: f 'iff"lţ ^ r , iam acia
lui I.igner. j . jL f l t
Sk »e c m i pretutindeni» «pn»t »p» o e a » | ‘ * Ini Ravtlllft
DwnmţSri de falsificare ror fi ţnţe vpUtite. La locurile unde nu re
gj fjjjj precauţicum plrar®
ţi s i primim numai sucle originale în ţatn e cu marca de
scutire »Anker*^« “ -Kichter. Cu preţul de 80 f51. C. 1 ^ C. 2 . -
s* capitS aproape la to*t* ciile. Depozit principal la Iosu
loro»,
maciat tn Budapesta.
Farmacia lui Dr. Kichter la :: 8LeuI de aur* tn Prag*-::
Elisabethatrasse Nr. 5 neu.
Mar© atenţiune !Sam. Wagner,
Prima turnătorie de fer Sibiianâ, Fabrică de maşini agricole,
Atelier de mori şi prăvălie dC fer.
•. R ecom and ă m cea c d m a i'm !o ţ ( S
m o t o a r e cla t r e e r a t din renum ita
’ “ “ “S Î r ™ T “ « Sî ,.«n* 1« « . ™ţi tot felu l de a rtic le
-p e n tru ^ lifica r^ p re cu n ^ • «lin B e o e i n ,
• c e m e n t de i p o r t l a » ^ ! ? e f t t p ă n l f pentru
invâlit,
ţinătoare la edificări1 m . i- „a- lot
ferarie apar-
’ ™»r «trias p ^ . « . * * * * • “* n,,e 51
o ti, n w re ş i b i n e asoV tată fa b r ic a . . 5 81 2 -
ii
-
Pnjr. 1 C ,FOAIA POPORULUI' Nr. 20
im n piru clădiri!Parchete ele stejar «*
p rim ul rr.E " bine U icaie, in orice cantitate, adu^e iltln f
s b r i ; t «îe pareceî«? N e u s c l l l o s s N a s i c z în S l
a v o n i a , precum ţi tet fe lu l s c â n â u p i d e b r a d , t
r e p t e , l a ţ i ş; a.te l e m n e p e n t P U c l ă d i t cu
cele r is i « t t in e preţuri reccsnam lS gi l ifc re ;:r s. i i S
l i —
(îlauz. Szi’uiro & M ace la rinfi.BSaiin de lemti mp<
«cat'* rii*tir-»iie *'»'> urcat f*m co Vt*;, f * l i de uamte,
prio tc » * rraettftâ lo ifrjp ar* cel» scai b c e * ?»r.re d*
6A»uc
( C r ţtic tl '•») trai » * r * in c**n l rrl c .41 n o n x o t
p t s i « t m * :c»t
U w - 600.000 »!