O LOCUIRE HALLSTATTIANÀ TÂRZIE LA MLĂJET - BUZĂU VALERIU LEAHU LIA BĂTRÂNA ADRIAN BĂTRÂNA Cercetări de suprafaţă efectuate în primăvara anului 1986 pe valea Buzăului, între Nehoiaş şi Pătârlagele au identificat pe teritoriul satului Mlăjet, comuna Nehoiu. judeţul Buzău, o staţiune arheologică cu resturi de locuire din perioada hallstaltiană târzie şi de la începutul celei de a doua epoci a fierului. Staţiunea se află pe terasa stângă (înaltă) a Buzăului, pe locul numit "Lunca Topilei ". situai in apropierea haltei CFR Şeţu şi în imediata vecinătate a podului care traversează răul şi care, apoi, este urmat de drumul ce duce în satul Mlăjet. O localizare a punctului arheologic poate fi stabilită şi prin raportare la şoseaua Buzău - Braşov, staţiunea aflându-se pe partea dreaptă a căli rutiere. în dreptul Km. 91.900. Potrivii unor observaţii. în acest sector, podul terasei, înalt de 5 - 9 m, pare să li fost in vechime mai întins şi mai înalt. Micşorarea suprafeţei sale şi denivelările existente, pe alocuri accentuate, s-au datorat - ulterior, de-a lungul veacurilor - expansiunii albiei Buzăului, desprinderilor şi surpărilor din peretele de stâncă ce mărgineşte terasa spre est-nord-est, deplasărilor versantului, dar şi unor amenajări modeme: podul peste râu şi drumul care, pe malul stâng al apei, duce în satul Mlăjet. Săpăturile efectuate 1 în anii 1986 şl 1987 au afectat din întinderea terasei o suprafaţă de aproximativ 1000 m 2 . Ştratigafia observată a fost următoarea: Sub solul vegetal, cu grosime între 0,15 - 0,50 m, se află o depunere de pământ castaniu, a cărei grosime variază, de asemenea, între 0.20 - 0,30 m: succede un strat castaniu - cenuşiu, gros între 0,20 - 0,60 m, conţinând, mai ales către baza sa, rare resturi ceramice din prima epocă a flerului: pe o întindere de circa 250 m 2 din aria investigată a fost identificată, în zona mediană a acestui strat, o mare platfonnâ de pietre, pe a cărei suprafaţă au putut fi surprinse fragmente de vase de la începutul celei de a doua epoci a fierului; de la limita inferioară a 145 www.mnir.ro
28
Embed
O LOCUIRE HALLSTATTIAN TÂRZIÀ E LA MLĂJET - BUZĂU...2020/01/16 · rectangular cu colţurile rotunjite Lungime. şal lăţimea, măsurate la gură. a fostu : 6 m ş respectii
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
O LOCUIRE HALLSTATTIANÀ TÂRZIE LA MLĂJET - BUZĂU
VALERIU LEAHU
LIA BĂTRÂNA
ADRIAN BĂTRÂNA
Cercetări de suprafaţă efectuate în primăvara a n u l u i 1986 pe valea
Buzăului, între Nehoiaş şi Pătârlagele a u identi f icat pe t e r i t o r iu l sa tu lu i Mlăjet,
comuna Neho iu . judeţul Buzău, o staţiune arheologică c u res tur i de locuire d in
perioada hallstaltiană târzie şi de la începutul celei de a doua epoci a f i e ru lu i .
Staţiunea se află pe terasa stângă (înaltă) a Buzăului, pe locu l n u m i t "Lunca
Topilei ". s i tua i i n apropierea halte i CFR Şeţu şi în imediata vecinătate a podu lu i
care traversează răul şi care, apoi, este u r m a t de d r u m u l ce duce în sa tu l Mlăjet. O
localizare a p u n c t u l u i arheologic poate fi stabilită şi p r i n raportare la şoseaua
Buzău - Braşov, staţiunea aflându-se pe partea dreaptă a căli rut iere . în drep tu l
Km. 91.900.
Potr iv i i u n o r observaţii. în acest sector, podu l terasei, înalt de 5 - 9 m , pare
să l i fost in vechime mai întins şi mai înalt. Micşorarea suprafeţei sale şi
denivelările existente, pe a locur i accentuate, s-au datorat - ul ter ior , de-a l u n g u l
veacuri lor - expans iun i i albiei Buzăului, despr inder i lor şi surpărilor d in peretele de
stâncă ce mărgineşte terasa spre est-nord-est, deplasărilor ve rsan tu lu i , dar şi unor
amenajări modeme: podu l peste râu şi d r u m u l care, pe m a l u l stâng al apei, duce în
satul Mlăjet.
Săpăturile efectuate 1 în an i i 1986 şl 1987 a u afectat d i n întinderea terasei
o suprafaţă de aprox imat iv 1000 m 2 .
Ştrat igaf ia observată a fost următoarea:
Sub so lu l vegetal, cu grosime între 0,15 - 0,50 m , se află o depunere de
pământ cas tan iu , a cărei grosime variază, de asemenea, între 0.20 - 0,30 m:
succede u n strat cas tan iu - cenuşiu, gros între 0,20 - 0,60 m , conţinând, ma i ales
către baza sa, rare r es tur i ceramice d in p r ima epocă a flerului: pe o întindere de
circa 250 m 2 d i n ar ia investigată a fost identificată, în zona mediană a acestui strat ,
o mare platfonnâ de pietre, pe a cărei suprafaţă a u p u t u t fi surpr inse fragmente de
vase de la începutul celei de a doua epoci a fierului; de la l im i t a inferioară a
145
www.mnir.ro
s t r a t u l u i cas tan iu - cenuşiu se adânceau gropile de bordel şi menajere, c u res tur i
de locuire p r op r i i Ha l l s t a t t -u lu i târziu; dedesubt s-a constatat u n s t ra t n ls ipos-
argilos, ia r sub acesta, o depunere de pietriş zăcând pe stânca-suport a terasei
(unele elemente de stratigrafie s u n t indicate pé profilele reprezentate în Pl. I şi II ).
Deşi bordeiele şi gropile menajere hal lstatt lene a u avut toate aceeaşi limită
de porn i re în j os ; baza s t r a t u l u i castaniu-cenuşlu, materialele ceramice descoperite
în u m p l u t u r a lor s-au diferenţiat tipologic şl cronologic. Nedlferenţierea
stratigraflcă a complexelor de locuire, în pofida mu l t e l o r şi repetatelor observaţii,
poate f i pusă în legătură, eventual , c u unele procese natura le p ropr i i zonei,
respectiv alunecări de teren şi, ma i ales, spălări ale u n o r s t r a tu r i .
Complete le fl» locuire, descoperite s u n t două locuinţe de t i p bordel , o
vatră deschisă şi zece gropi menajere.
Borde iu l n r 1 (Pl. I). Groapa acestuia, orientată N- S, a avut c o n t u r u l
rectangular c u colţurile ro tun j i t e . Lung imea şl lăţimea, măsurate la gură. a u fost: 6
m şi respectiv 5.40 m.. Adâncimea, măsurată în zona centrală, a fost - 0,80 m.
Pereţii fuseseră orientaţi uşor oblic către fund , acesta f i i nd pod i t c u s t ra t de l u t
b ine bătătorit. Intrarea n u a fost amenajată p r i n afectarea c o n t u r u l u i locuinţei -
accesul făcăndu-se, probabi l , c u a ju to ru l une i scări, al u n o r b u t u c i de l emn sau al
u n o r pietre. Probabi l că de la gură în sus groapa să fi fost continuată de pereţi
amenajaţi d i n schelet lemnos uşor acoperit c u l u t amestecat c u păloase; o mărturie
în acest sens ar putea-o cons t i tu i restur i le , c u mărimi variabile, de ch i rp i c i purtând
pe o faţă amprente de nule le (Pl. I I I . 5). Prezenţa în u m p l u t u r a gropi i a une i
cantităţi re lat iv m a r i de cenuşă şi a u n o r pietre pare să indice că acoperişul va fi
fost amenajat d i n stuf, păpuriş sau păloase, "fixate'' p r i n greutăţi. în inter ior , pe
podea, aprox imat iv în c en t ru a fost constatată o vatră cvasiclrculară, amenajată d in
pietre de râu şi de râşniţă, u l t imele d i spuse c u faţa în Jos. Pe vatră şi în preajma sa
a u fost descoperite o protomă de berbec d i n ceramică (Pl. V I , 3), fragmente de vase
ceramice şi oase de animale, întregi şi fragmentare, mu l t e pute rn ic arse. "Dispoziţia
inteţionatâ a acestor piese în cadru l vetrei - a apreciat A lexandra Bolomey - este
indiscutabilă şi corespunde, foarte probabi l , u n u i ritual efectuat înainte -de
părăsirea locuinţei". La desvelire, în pământul de umplutură a gropi i au , fost
constatate. împreună c u cele menţionate: o râşniţă de piatră. întreagă (Pl. I I I , 8),
c inc i fragmente de pietre m a r i de rău, c inc i frecătoare d in piatră, c inc i fusaiole d in
l u t ars^Pl . I I I , 1 - 3). u n creuzet d i n piatră (Pl. I I I , 7), u n fragment d in t r - o lamă de
146
www.mnir.ro
cuţit d m fier (Pl. I I I , 6) o cute d i n piatră, şase bulgări de oc ru galben şi roşu (vezi PI.
I I I , 4). oase de anlmaje. întregi şl fragmentare, fragmente de vase ceramice.
Borde lu l n r . 2 (Pl. II). Groapa sa, orientată E - V, a avut c o n t u r oval -
neregulat, c u diamètre, măsurate la gură, de 4,20x 2,90 m . Adâncimea maximă,
măsurată, de asemenea, în cen t ru , a fost de 1,40 m . Pereţii cădeau, şi a ic i , uşor
oblic, d inspre gură spre f u n d ; acesta păstra o depunere foarte subţire de pământ
lu tos , nebătătorit, ci tasat p r i n călcări repetate, d i n vechime. în colţul n o r d - estic,
in t rarea a fost amenajată p r i n "gârlici" c u forma neregulată, c u două trepte săpate,
placate c u pietre de râu. N u s-au înregistrat ind i c i i c u pr iv ire la m o d u l de
amenajare a acoperişului. în exterior, apropiată de l a tu ra nordică a locuinţei se afla
o vatră ridicată pe pat de pietre de rău, peste care s-a depus u n s t ra t de l u t
bătătorit, făţuit; slaba şi inegala înroşire şi consistenţă a acestuia sugerează că
vatra abia dacă a fost folosită. I n pământul de umplutură a u fost constatate res tur i
osteologice animale , în procent simţitor redus comparat iv c u frecvenţa acestora în
B. 1 ."şi fragmente ceramice.
Vatra. Portativă, rectangulară, c u gardlnă înaltă, a fost lucrată d i n l u t
amestecat c u păloase, foarte b ine ars, şi aşezată pe u n pat d i n pietre de râu, riguros
ordonate. Lungimea: 1,04 m : lăţimea: 0,72 m ; înălţimea: 0.12 m .
Gropi le. Toate f i i nd în forma f u n d u l u i de sac. c u diametrele gu r i i va r i ind
între 0.40 m şi 0,68 m şi adâncimile între 0.37 m si 0,62 m , a u conţinut res tur i
materiale puţine (oase de animale şi ceramică) n u m a i în stare fragmentară şi c u
frecvenţă variabilă.
Oasele d * animal» probează : potr i v i t determinărilor făcute de Alexandra
Bolomey - creşterea şi folosirea în aşezare a următoarelor specii domestice: bovine
(37,5% d in întregul eşantion studiat ) , rumegătoare mic i (11,5%), porc (7,4%), cal
(6.4%), şi câine (4,3%). Ca specii vânate a u fost identif icate: cerbul (14.9%),
mistreţul (9,2%), b o u r u l şi z i m b r u l (1,8%), căpriorul (1,6%); de asemenea, p r i n câte
u n fragment. Jderul şi u r s u l . Aceeaşi cercetătoare a stab i l i t , pe ansamblu l
materialelor osteologice, p rocentu l de 7 0 % animale domestice şi de 3 0 % specii
sălbatice'3'.
C T ^ m i r - f l Se clasifică, după tehnica de l u c r u a recipientelor în două mar i
grupe: A, lucrată c u mâna şi B, la roată; p r ima grupă este masiv precumpănitoare,
a doua, foartè slab reprezentată.
147
www.mnir.ro
Vasele realizate cu mâna se ordonează, in funcţie de pasta d in care au fofU
lucrate , in două categorii.
A l . Grupează exemplare poroase, d in l u t insuf ic ient frământai, şi cu
degresanţi (pleavă, piatră mărunt sfărâmată, c iobur i pisate) ce au fost neglijent
triaţi şi dozaţi. Arderea, n u de puţine ori incompletă, a fost în genere oxidantă,
exter iorul pereţilor prezentând culoare cărămizie sau roşcată, cu nuanţe variate,
uneor i virând către cenuşiu.
C'a Tonne au p u t u t fi parţial reconst i tui te : a) vase de t ip sac. cu pereţi groşi,
cu fundur i întinse, drepte, neprofi late: b) vase cu corp arcui t , c u gât relativ înalt,
aplecai spre inter ior : c) castroanele IrOnconice cu pereţi de asemenea groşi: d) vase
cu pântece bombat : e) capace disc'nidale cu apucătoare.
Decorul acestor recipiente, sărac, avea rol funcţional: proeminenţe
apucători (semiovale. rectangulare, simple sau cu alveolă) şi brâuri alveolate
(dispuse sub buză şi pe umer i , rareori desfăşurate pe corp p r in ramificaţii
desprinse d in bandă orizontală continuă).
A2. Această categorie, lucrată de asemenea cu mâna. grupează recipiente
d in pastă de bună calitate, l u t u l f i ind mai bine frământat, iar degresanţii. mai f ini .
f i ind dozaţi în proporţii reduse. Adeseori exter iorul vaselor a fost acoperii cu slip
f in, în repetate cazuri I u s t i n i i . Şi arderea a fost mai bună - cel mai adesea oxidantă,
n u de puţine or i insă şi i n med iu cu oxigenul redus: suprafeţele recipientelor apar
astfel precumpănitor cărămizii, cu nuanţe diverse, dar şi cenuşii - castani i , iarăşi
mai închise or i mai deschtse.
Fonnele pr incipale - reconst i tui te şi în acest caz pe baza uno r profile
fragmentare - sun t unnăloarele: a) vase mar i . înalte, cu gură evazală. gât uşor
strâns, cu pansa bombată, transpuse în mai l im i t e variante, in funcţie de gradul de
evazare a g u r i i , de confonnaţia buzei , de îngustimea gâtului sau dé bombănea
pansei (Pl. IV, ] , 3. 4, 8): b) vase mar i şi mi j loc i i cu corp arcu i t convex, cri gura
largă, având marginea scundă răsfrântă in exterior, cu proeminenţe - apucători pe
partea superioară (Pl. IV. 2): c) Vase mar i şi mi j loc i i cu corpul arcuit, convex de Ia
gură spre fund (Pl. IV. 5): d) vase, mi j loc i i sau mal mar i , b i tronconice (Pl. IV. 7)
uneor i c u marginea uşor profilată drèpt (Pl. IV, 12): e) vase de t i p clopot' (Pl. IV. 6): 0
castroane tronconice (Pl. IV; 14) sau cu corpul a rcu i t convex (Pl. IV, 9) cu
proeminenţe - apucători pe partea superioară a co rpu lu i , unele exemplare,
prevăzute cu l o r i i orizontale pr inse sub buză, având fie marginea teşită orizontal şi
148
www.mnir.ro
profilată (Pl. IV. 10) fie marginea evazată (Pl. IV, 11); g) străchini tronconice cu
margine verticală, dreaptă (Pl. V. 1 - 5) sau trasă spre inter ior , fie a r cu i t (Pl. V.6. 8,
11) fie frântă oblic (Pl. V, 7) sau c u marginea înaltă, evazată (Pl. V, 12 - 15), fiecare
t ip având var iante determinate de gradul de arcuire sau de evazare a marg in i i sau
de conformaţia buzei ; h) ceşti, unele, mar i şi mi j loc i i , f i i nd de t i p căuş (Pl. V I . 5 - 6)
cu toartă d i n bandă lată. trasă d i n buză. suprainălţată şi uneor i prevăzută c u
bu ton , dlscoidal (Pl. V I . 1,2, 4) sau zoomorf (Pl. V I , 3), alte exemplare, m i c i , ma i rar
mi j loc i i , de asemenea c u toartă, având corpu l t ronconic (Pl. V I I . 1 - 2); căni (rare) cu
toartă (torţi). de d imens iun i , mi j loc i i şi ma i mar i , c u corpu l bombat sau arcu i t
b i t ronconic . u n fragment atestând şi exemplare c u gura înaltă şi evazată (PI. VI I I ,
6).
Pe recipientele lucrate c u mâna d in pastă de b u n a calitate (categoria A2 )
decorul apare foarte rar. Alături de proeminenţele - apucători a l căror ro l este şi aici
funcţional, pot fi menţionate doar canelur i le . r a r întâlnite (PI. VI I I , 2- 4), tratarea în
faţete (benzi faţetate) a ex te r i o ru lu i une i străchini (PI. VI I I , 1) şi în fine, o aplicaţie
plastică în formă de r y thon pe umărul u n u i vas de t i p A2a (Pl. X.2).
Perforaţiile c irculare întâlnite izolat pe ma i mu l t e fragmente de recipiente
(îndeosebi străchini) d i n categoria A2 (Pl. IX) n u pot fi considerate elemente
decorative. Este adevărat că n i c i n u p u t e m preciza ros tu l l o r 4 . Analog i i p en t ru
acestea se întâlnesc pe ceramica hallstattiană târzie de la Bârseşti - Vrancea, unde
insă astfel de găuri c irculare s u n t dispuse în şir sub buza vasu lu i . In t r -o asemenea
dispunere ele au , c u m a remarcat Sebastian Mor intz , s i m i l i t u d i n i pe ceramica
găsită în morminte l e scitice de pe N ip ru l m i j l o c i u 5
Ceramica lucrată la roată (grupa B), d i n pastă fină, foarte b ine frământată,
deosebit de compactă, conţinând doze m in ime de degresanţi f in i şi în toate cazurile,
foarte b ine arsă (cu suprafeţele exterioare şi interioare n u m a i de culoare cenuşie) a
fost descoperită în stare extrem de fragmentată. D i n această cauză posibilităţile de
precizare a u n o r forme s u n t c u deosebire reduse. C u suficientă cer t i tud ine se poate
menţiona n u m a i prezenţa u n o r străchini şi a u n o r căni c u toartă. Câteva fragmente
de vase mar i (de f u n d u r i şl pereţi) ar putea eventual , proveni de la amfore (vezi PI.
IX).
* • *
149
www.mnir.ro
încadrarea cronologică şl culturală a res tur i l o r aşezării de la Mlăjet -
Buzău se poate obţine pe baza analizei comparativ-t ipologice a materiale lor
ceramice. în această privinţă a fost evident încă d in faza cercetărilor în teren, încă
d in t i m p u l dezveliri i şi tratării complexelor de locuire , că descoperirile d in p u n c t u l
" L u n c a Topi le l " a u cât se poate de bune analogi i în ceramica fac iesului cu l tura ]
ha l l s ta t t i an târziu de t i p Ferigile - Bârseşti.
Astfel , vasele m a r i , înalte, c u gura evazată, gât uşor strâns şi pansa
bombată ( t ipu l A2a, PI. I I I . 1, 3, 4, 8) pot f i apreciate drept corespondent depl in al
"vaselor m a r i pântecoase" ( t ipu l V în clasificarea l u i A l exandru Vulpe) d i n necropola
de la Ferigi le B . Vasele m a r i şi mi j loc i i , c u corp a rcu i t convex, c u gura largă având
marginea scundă răsfrântă în exterior şi c u gât scur t şi larg, c u proeminenţe -
apucători pe partea superioară a c o rpu lu i ( t ipul A 2 b . Pl. III 2) de la Mlăjet - Lunca
Topi le i îşi a u analogia în ceea ce tot A l exandru Vulpe a n u m i t "vasele pântecoase de
t i p T igveni 7 . De asemenea, diverse t i p u r i de vase - borcan, c u deosebire t ipur i l e VI
A l , VI A2 şi VI D , d in clasificarea, l u i Vu lpe 8 , caracteristice p e n t r u ceramica
g r u p u l u i Ferigile - Birseşţi, a u fost şi ele descoperite în aşezarea pe care o
prezentăm (vezi Pl. I I I . 6, 9, 13). Ceaşca tronconică c u toarta supraînălţată
prevăzută c u b u t o n discoidal ( t ipu l II A de la Ferigile) întâlnită în necropola
eponimă, dar şi la Cepari sau Tigveni - Babe u , a apărut şi la Mlăjet - Lunca Topilei .
în B l şi în s t r a t u l de cultură. La fel, a u fost constatate aici şi ceştile ( "ceşcuţele")
tronconice c u toartă supraînălţată (Pl. V I I , 1 -2) inseriate. la Ferigile. în t i p u l II B 1 1 ' .
In f ine. ma i menţionăm că t ipur i l e de străchini descoperite de no i , publ icate acum
(Pl. V) se ataşează, aproape toate, u n o r t i p u r i determinate la Ferigile - dar prezente
şi în alte necropole p ropr i i aspectu lu i cu l tu ra l în discuţie -respectiv t i p u r i l o r I A cu
variantele A2, 3 şi 4. I B3 şl D a i şi D b " .
Unele d in t re materialele ceramice de la Mlăjet - Buzău îşi află
s im i l i tud in i l e şi în descoperirile de la Bârseşti - Vrancea. Semnalăm ca alare.
alături c u deja menţionatele găuri c i rculare .de pe vase, îndeosebi foarte bunele
analogi i d in t re t ipur i l e de vase - borcan, d intre care unele străchini evazate, dar.
m a i ales. d in t r e ceştile tronconice c u toartă supraînălţată 1 2 .
Puţinele elemente de decor constatate pe ceramica de la Mlăjet îşi găsesc,
şi ele, analogii le tot în med iu l cu l tu ra l Ferigile - Bârseşti, unde sunt bine
reprezentate brâurile alveolate, caneluri le , faţetarea, elemente în relief aplicate pe
exter iorul u n o r recipiente sau b u t o n i i zoomorfi de pe tort i le u n o r ceşti 1 3.
Raportarea şi ataşarea ceramici i d i n aşezarea hallstattiană târzie de lâ
Mlăjet, la aspectul (grupul ) c u l t u r a l Ferigile - Birseşti, trebuie însă să ţină seama şi
de ce se dovedeşte a f i de natură să particularizeze descoperirea prezentată de no i ,
în cadru l fac iesului menţionat. Semnalăm, de aceea, că două forme atât de bine
reprezentate în ansamb lu l descoperir i lor de t i p Ferigile - " s t rach ina - căzănel" şi
"ceaşca pântecoasă" ( t ipur i le I C şi III în clasificarea l u i A l exandru Vu lpe 1 4 ) lipsesc
la Mlăjet (fragmentele de castroane c u torţi orizontale pr inse sub buză - vezi Pl. TV.
10. 11) neputând, fi confundate c u vasele de t i p lekane de la Ferigile sau Tigveni.
Trebuie de asemenea reliefată prezenţa la Mlăjet a fragmentelor de vase lucrate la
roata o l a r u l u i (Pl. XI) , câtă vreme o atare categorie ceramică abia dacă este
înregistrată i n necropole de t i p Ferigile cercetate pană în prezent (la Bârseşti,
categoria în discuţie este menţionată 1 5 ).
Este foarte probab i l că asemenea deosebiri a u o motivaţie ma i complexă.
Nu trebuie astfel u i t a t n i c i u n moment , că în încercarea de a omologa cu l tu ra l şi
cronologic descoperirea de la Mlăjet - Lunca Topilei - întemeindu-ne pe ceea ce a
apărut drept caracterist ic în ceramică - am fost în situţia de à compara mereu
materiale aflate într-o aşezare, c u altele, extrase d in necropole, selectate p e n t r u a fi
depuse acolo ca inventar fune ra r 1 6 . Se cere de asemenea reţinută împrejurarea că
materialele supuse comparării sun t , în bună măsură, distanţate ter i tor ia l . G r u p u l
necropolelor de t i p Ferigile, su rp r ins până acum în ari i le judeţelor Vîlcea şi Argeş se
situează astfel depărtat c u aprox imat i v 150 k m (în l in ie dreaptă) de aşezarea de la
Mlăjet, care, în fe lul acesta, pare a se ataşa geografic şi c u l t u r a l , ma i degrabă
sec toru lu i Bârseşti. Asemenea situaţii a u influenţat într- adevăr şi până la ce l imi te
- f iz ionomia • di feritelor manifestări de cultură materială şi spirituală străvechi ?
Răspunsul este c u atât ma l di f ic i l de obţinut în cazul analizat, c u cât, se ştie,
descoperirile de t i p Bârseşti s u n t încă puţine, oarecum izolate şi o r i cum, departe de
a fi suficiente u n o r examinări mult ip le ,complexe şi concludente. în fine. este firesc
să admi tem că anume deosebiri între materialele descoperite la Mlăjet şi ceramica
d in necropolele de t i p Ferigile - Bârseşti cunoscută până acum se datoresc şi u n o r
diferenţe de o rd in cronologic.
Neîndoielnic, absenţa aproape totală la Mlăjet. a decoru lu i canelat sau în
relief. întâlnit la Ferigile - c u înfăţişări atât de caracteristice - pe străchinile evazate,
pe ceştile de t i p IIA sau pe cănile t i p IV; or i dimpotrivă, prezenţa în aşezarea de la
Lunca Topi le i a vaselor pântecoase de t ip Tigveni - asemenea elemente sugerează că
151
www.mnir.ro
descoperirea de pe m a l u l Buzăului atestă u n facies ma i târziu d in evoluţia g r u p u l u i
Ferigile - Bârseşti.
Pent ru a preciza, pe cât este c u putinţă, poziţia cronologică a acestei
l ocu i r i hallstsţtiene, apare însă necesară, ma i întâi, detalierea u n u i fapt deja
menţionat: p r i n câteva particularităţi de amenajare a adăposturilor, dar. ma i ales,
p r i n ceramică, cele două complexe de l o c u i r e 1 7 de la Mlăjet - Lunca Topi le i şi - au
arătat, u n u l faţă dé celălalt, n u n u m a i trăsăturile de un i ta te , dar şi unele deosebiri.
Astfel . în privinţa t i p u l u i de locuinţă se cere remarcat că B l . cu suprafaţa
locuibilă ma i mare. c u forma sa (rectangulară având colţurile ro tunj i te ) , cu vatra
d in inter ior , pod i t f i ind c u strat de lutulală, aşternut şi bătătorit, şi fără a avea
intrarea amenajată p r i n afectarea c o n t u r u l u i locuinţei, s-a diferenţiat de B2, cu
suprafaţa locuibilă ma i redusă, cu forma sa oval - neregulată, fără podea de l u t
bătătorit, c u vatră în exterior, dar c u intrare de t ip gârlici cu trepte p ie t ru i te .
In privinţa i n v e n t a r u l u i ceramic trebuie notate următoarele: în B l se
regăsesc cele ma i mu l t e d intre t ipur i l e de străchini întâlnite în necropolele de t ip
Ferigile, iar alături de acestea, ceştile c u toarta supraînălţată prevăzută cu b u t o n
discoidal , ceşcuţele tronconice cu toartă, vasele pântecoase, cu excepţia însă a
acelora de t i p Tigveni. De asemenea în B l (şi n u m a i aicil) au fost constatate
fragmentele ceramice c u decor canelat descoperite în aşezare. în sch imb, în B2
lipsesc ceştile căuş c u b u t o n discoidal pe toartă, străchinile evazate, ceştile
tronconice. decorul c u cane lur i . Vasele pîntecoase de t i p u l V - Ferigile au acum o
alură ma i greoaie, f i i nd ma i scunde dar ma i extinse în d i ame t ru (atât la gură cât şi
la pansă). Neexistente în B l , apar în B2 : vase pântecoase (fragmente) de t i p Tigveni
(Pl. IV, 2), profi le de străchini neîntâlnite deocamdată în necropolele g r u p u l u i
Ferigile - Bărseşti (Pl. V. 4. 9). torţi de căni având pe spinare pute rn ic reliefate
nervur i l ong i tud ina le , paralele (Pl. X. 1. 4). vase clopot çu brâuri. alveolate
ramificate pe corp (desprinse d i n proeminenţe - apucători. Pl. X. 5).
Datele consemnate duc la concluzia că cele două locuinţe târzii
hallstsţtiene de la Mlăjet - Lunca Topilei n u s u n t contemporane; borde iu l nr . 2 este
mai târziu decât p r i m u l , în ceramica sa regăsindu-se şl elemente ce uneor i par
chiar a f i depăşit evoluţia g r u p u l u i cu l tu ra l Ferigile - Bârseşti (aşa c u m este acesta
definit până în prezent).
C u m ar putea fi încadrate cronologic, ma i strâns, aceste două locuinţe ?
152
www.mnir.ro
Pent ru ceramica descoperita în borde iu l nr . 1, cele ma i m u l t e şi m a i bune
analogi i po t f i regăsite p r in t r e materialele p ropr i i fazei n u m i t e Ferigile I I I . într-
adevăr, fonnele recipientelor d i n această locuinţă, reconst i tu i te , îşi află. fiecare,
corespondent îndeosebi în vasele - borcan, castroanele, străchinile, vasele
pântecoase, ceştile - căuş sau ceşcuţele tronconice descoperite în necropola
eponimă, în t u m u l i i 9. 40 , 42 . 77, etc . 1 8 , şi ma l m u l t , ma i apropiat încă în ceramica
t u m u l i l o r 2, 5, 9. 11 , 13"şi 14 de la Tigveni n f labe 1 9 sau în inven ta ru l p r i m u l u i '
t u m u l de la Ţiţeşti - Argeş 2 0 . Totodată, avem în vedere prezenţa p r in t r e restur i le
ceramice d in B l a u n u l fragment d i n partea superioară a une i căni (porţiunea de
gură c u segment de toartă prinsă pe buză) lucrată l a roată (Pl. X I , 3), t i p de
recipient ce îşi găseşte depl ina analogie în necropola de la Slobozia 2 1 , datată în
interva lu l de t i m p 450-350 î. Ghr. Pe baza u n o r asemenea asocieri comparat iv -
tipologice, credem că borde iu l nr . 1 de la Mlăjet - Lunca Top i l e i poate f i datat în a
doua Jumătate a seco lu lu i V - începutul seco lu lu i IV î. Chr .
In cel de a l doilea bordei , însă unele materiale îşi află analogi i în
descoperiri ma i târzii. P e n t r u exemplif icare, menţionăm, întâi, fragmentele de vase -
"c lopot" c u decor de brâuri alveolate ramif icate pe corpi [desprinse d i n t r - u n brâu
orizontal întrerupt de proeminenţele - apucători. Se ştie că - necunoscut până
acum în inven ta ru l ceramic p r o p r i u g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile - Bârseşti - acest t ip
de vas, ch ia r dacă apare în secolul V î. Ghr . 2 2 , este c u deosebire specific c u l t u r i i
getice d i n secolele IV şi III* î. Ch r . 2 3 . La fel, străchinile tronconice - c u marginea
dreaptă sau puţin trasă spre inter ior , c u buza profilată în exterior sau n u , dar
întotdeauna teşită oblic - şi ele îşi a u corespondent în exemplare descoperite în
necropola getică de la Z imnicea şi datate acolo în secolele IV - III î. C h r . 2 4 . în f ine.
u n fragment d i n partea superioară a une i câni (PI. VI I I , 6) arată că aparţine u n u l t i p
ce se întâlneşte deasemenea în secolele IV şi I I I î. Ch r . 2 5 . Pe astfel de date
spr i j in indu-ne , opinăm că borde iu l nr . 2 poate f i datat în c u r s u l celei de a doua
jumătăţi a seco lu lu i IV î. Chr., înclinând, ma i curând, către finele acestui veac.
O asemenea încadrare cronologică pune însă problema următoare:
Ţinând seama de data (secolul V, poate şi începutul seco lu lu i IV î. Chr.)
stabilită de A l exandru Vulpe p e n t r u cele ma i târzii manifestări de t i p Ferigile -
Bârseşti. identi f icate pana a c u m 2 6 ; d a r luând în considerare şi opini i le l u i Emi l
Moscalu. după care o serie de descoperiri arheologice probează, "începutul
aspectu lu i Canl ia în Munten i a , în a doua jumătate a seco lului V I şi p r i m a jumătate
153
www.mnir.ro
a seco lului V î. e. n . " 2 7 , astfel încât "între 450 - 400 aspectul Çanlla era pe depl in
f o rma t " 2 8 , într-o atare situaţie ce ar putea să marcheze sub rapor t c u l t u r a l -
arheologic cea de a doua locuinţă hallstattiană târzie de l a Mlăjet - Buzău ?
Const i tu ie ea ipostaza u n u i n o u or izont târziu p r o p r i u g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile -
Bârseşti, ce succede ce lui atestat p r i n descoperirile de la Cepari - Biserică şi
Tigveni - Babe ( t u m u l i i 2, 5. 9 - parţial. 11 , 13, şi 14) ? Sau, dimpotrivă, borde iu l
nr . 2 d i n Lunca Topi le i atestă u n a l t aspect c u l t u r a l ? - f i i nd pos ib i l ca acesta să fie
aspectul Canl ia, într-p înfăţişare t impur i e a sa. Problema formulată este
interesantă, lncltantă chiar , ştiut f i i nd că până în prezent n u este deloc clar ce
anume urmează - ca populaţie şi ; civilizaţie autohtonă - în ar ia g r u p u l u i cu l tu ra l
Ferigile - Bârseşti după încheierea evoluţiei sale. Emi l Mosca lu a op inat că
"cont inu i ta tea aspectu lu i Ferigile în ar ia sa. în sec. IV - III î. e. n . este aproape
sigură" 2", ne f i i nd . astfel exclus ca el "să dăinuie până la formarea c u l t u r i i
Sannizegetusa" 3 0 . Dar acelaşi cercetător a demonstrat că între aspectele Ferigile -
Bârseşti şi Canl ia a u existat o serie de elemente ( t ipur i ceramice, c u variante)
c omune 3 1 . E l a remarcat de asemenea că "între Ferigile I I I , de la Tigveni există m u l l
n ia i mu l t e elemente comune eu Can l i a decât c u Ferigile I şi I I 3 2 . Este pe depl in
firesc ca asemenea afinităţi să fie expresia apartenenţei ambelor aspecte cu l tura l e
la e tnosul geto-dac şl la civilizaţia creată de acesta. Dar este la fel de posib i l ca
realităţile c u l t u r a l - arheologice aduse in discuţie să reflecte şi part ic iparea
g r u p u l u i Ferigile - Bârseşti, în ar ia sa de div iz iune, la const i tu i rea aspectu lu i
Canl ia, care se ştie - la vremea sa şi pe măsura formării şi afirmării civilizaţiei geto -
dace d i n â doua epocă a f i e ru lu i - a evoluat pe o arie m u l t extinsă, corespunzând
aproape întregului spaţiu carpato- dunărean - nord ba l can ic 3 3 .
Trebuie să àdmitém că rezolvarea une i probleme ca- cea fonnulată ma i sus
pret inde ian supor t documentar consistent. încărcat de argumente numeroase şi
cât ma i sigure - p e n t r u care descoperirea prezentată de no i n u const i tue decâl u n u l
d intre elementele 'de susţinere. Apare astfel evidentă necesitatea uno r noi
descoperiri v i i toare sau publ icarea t u t u r o r acelora deja efectuate.
* * Aşezări a t r ibu i t e g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile-Bârseşti au începui a fi
semnalate în l i t e ra tura de specialitate, i n unnă c u ma i b ine de două decenii . în
1970. A l exandru Vulpe menţiona astfel aşezările de la Budeşti. Bârseşti-Vâlcea şj
154
www.mnir.ro
Orleşti. în preajma Drăgăşanilor 3 4. Tot a tunc i , Gheorghe I . Petre comunica
existenţa une i aşezări Ferigile l a Govora-sat, comuna Mihăeşti, Jud.Vâlcea 3 5. U n an
mai târziu apăreau rezultatele - e adevărat, c u t o t u l modeste- pr i le ju i te de
urmărirea în teren a descoperir i i for tui te a res tur i l o r de aşezare de la Gătejeşti 3 6 ,
iar în 1973 se a f i rma că " a u fost surpr inse urme de viaţă d i n p r i m a epocă a f i e ru lu i
. de t i p Bârseşti- Ferigile " la Gherăseni -Buzău 3 7. în sfârşit, în 1986 erau
identif icate şi cercetate -concomitent - restur i le de aşezări Ferigile de l a S ib i c iu de
Sus, j u d . Buzău 3" - o locuinţă de t ip bordei c u c o n t u r d r ep tungh iu la r , adâncă de
1.40 m faţă de n ive lu l ant ic de călcare, datată grosso-modo, pe baza materiale lor
ceramice. în secolul Vl- IV î. Chr. - şi locuirea de la Mlăjet - Buzău, prezentată în
pagini le de faţă.
Departe de a cons t i tu i o documentare satisfăcătoare, dep l in concludentă,
datele deţinute până în prezent c u referire la aşezările g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile-
Bârseşti s u n t suficiente lotuşi p e n t r u a atesta caracterul agrar a l economiei
practicate, m o d u l sedentar de existenţă şi t i p u l rust i c al h a b i t a t u l u i 3 9 , constatate la
geţii situaţi în zonele dea lur i lor şi depres iuni lor subcarpatice meridionale , între
secolele VU- IV î.Chr.
Adăugând acestea p a t r i m o n i u l u i de date şi observaţii rezultate d in
cercetarea necropolelor, credem că în v i i tor se poate adopta, c u îndreptăţire,
conceptul c u l t u r a Feriglle-Bârseşti.
V >J
155
www.mnir.ro
NOTE
1. Cercetările de la Mlăjet - Lunca Topilei a u fost efectuate pe baza
contracte lor nr . 1892/1986 şi nr . 1994 (2958)/1987 încheiate de M. N. I . R. cu L S .
P. H. - Bucureşti şi a u avut ca temă salvarea arheologică a mărturiilor de cultură
materială afectate de amenajările h idrotehnice de pe valea răului Buzău, in
sectoarele Nehoiaşu - Pătârlagele şi Chtrleşti - Bâsca Ch io jdu lu i . în campania clin
1986, elaborarea p l a n u l u i de săpălură, observaţiile stral lgraf ice, tratarea
complexelor de locuire şi întocmirea documentaţiei grafice şl foto a u fost efectuate
în teren de Adr i an Bătrâna şi L ia Bătrâna, ajutaţi t emporar de Alexandra Bolomey
şi Va ler iu Leahu. Prelucrarea ceramici i , uneltelor, a l tor obiecte şi redactarea
t e x tu lu i la tema de contract au fost făcute a tunc i de Lia Bătrâna şi Va ler iu Leahu.
in 1987, colegii Lia şi Adr ian Bătrâna aflându-se pe şantierul Hârşova. toate
operaţiunile d i n teren şi de laborator, p recum şi elaborarea t e x t u l u i la s t u d i u l de
contract a u revenit l u i Va le r iu Leahu, care, u l ter ior , a redactat şi acest text.
2. A lexandra Bolomey, Resturi le de animale de la Mlăjet - Lunca Topilei :
caracterist ic i şi semnificaţii. în C. C. E. S. - M. I . R. S. R., Mărturii de cultură
materială pe valea râului Buzău în zona amenajărilor h idrotehnice - sectorul
Chlrleşti - Bâsca Ch io jdu lu i . Contract nr . 1994 (2958)/1987, p. 46.
3. Ib idem, p. 44 - 54.
4. în cazuri le u n o r recipiente m a r i , de proviz i i . începând cu cele d in
neol i t ic este neîndoielnic că asemenea ori f ic i i aveau ro l funcţional, f i i nd destinate
aer is ir i i grânelor depozitate.
5. Sebastian Mor intz , în Materiale şi Cercetări Arheologice, V. 1958, p. 255
şi u n u . ; V I , 1959. p. 232 şi u r m . "
6. A l exandru Vulpe . Necropola hallststtiană de la Ferigile. Monografic
arheologică (mai departe în text: Ferigile ), 1967. p. 51 - 52 . Pl. X I .
7. Idem. în Dacia, N. S.. XVI , 1972, p. 84 . fig 5/8, 6/5 şi îndeosebi 8/2.
8. Idem, op. cit (nota 6). p. 52 - 54 . fig 16 şi Pl. X I I .
9. Idem, Ib idem, p. 44, Pl. IV - V: Dacia. N. S. XX i , 1977. p. 81 - 111 . eu i l . :
XXVI . 1982, p. 77 şi u r m . , c u fig. 7, 15. 17.
10. Idem, op. cit (nota 6). p. 46, Pl. V I .
11 Ib idem, p. 38 - 40 . fig. 13. Pl. I . I I .
12. cf. no ta 5.
156
www.mnir.ro
13. A l e xandru Vulpe . op. c i t (nota 6). p. 54 şl u r m . PI. 1/6. 13. V/30. X I I ;
p e n t r u aplicaţiunea plastică în formă de r h y t h o n , analogi i l a B u t u c e n i şl Brăiliţa
(sec. IV - III î. e. n.J. cf. E m i l Mosca lu . Ceramica traco - d e t t o l 1983. Pl. X - X I .
14. A l e xandru Vulpe . op. cit (nota 6). p. 40 - 4 1 . 47 - 49 . Pl. I I . V I I .
15. Până în prezent este menţionată doar cana c u toartă, lucrată la roată,
descoperită într-o necropolă d i n faza Ferigile I I I , cercetată l a Gătejeşti, j u d . Vâlcea;
cf. A l exandru Vulpe . Memoria Antiquitatts, I I . 1970, p. 132. 190; Gheorghe I . Petre,
SC/V. 22 . 4. 1971 , p. 559. flg. 1/1. Pentru ceramica lucrată là roată descoperită la
Bârseşţl. cf. E m i l Mosca lu , op. c i t . p. 183, 209.
16.. în 1969 au, fost descoperite la Gătejeşti - Vâlcea. în apropierea
necropolei şi r e s tu r i - probab i l d in t r - o zonă periferică - ale une i aşezări Ferigile.
Condiţiile d i n teren n - a u îngăduit decât o cercetare parţială şi superficială. N u a u
fost identi f icate locuinţe, f i ind.dezvelite şi tratate doar tre i gropi menajere. Puţinele
materiale ceramice - d i n care a u fost reconst i tu i te u r i t i p aparte de cană
pântecoasă, o strachină - căzănel şl o strachină c u marginea răsfrântă îh in ter ior -
aparţinând fazei Ferigile I I I , n u s u n t însă pe măsură a oferi c r i ter i i riguroase,
mu l t i p l e şl sigure p e n t r u a obţine încadrarea culturală şi cronologică a
descoperir i lor de l a Mlăjet - Buzău. Cf. Gheorghe I . Petre, op. cit (nota 15). p. 557 -
5 5 9 , 5 6 1 .
17. Gropi le menajere de la Mlăjet - Lunca Topi le i n u ău oferit, n i c i u n a .
materiale suficiente s i caracteristice p e n t r u a putea f i ordonate cronologic. Pe vatră
însă a u apărut fragmente ceramice indicând s igur contemporaneitatea c u borde iu l
nr . 2.
18. A l exandru Vulpe . op. cit (nota 6). p. 116. 130 - 1 3 1 . 132. 152 şi
passim.
19. A l e xandru Vulpe . Eugenia Popescu. Dqçia, N. S., XV I . 1972. p. 75 -
111 ; XXVI , 1 - 2 . 1982. p. 9 1 - 9 9 c u iL , 111 112.
20. Op cit p. 102. f lg. 24 de pa p. 105.
2 1 . C. Buzdugan . Carplca. 1, 1968, p. 83 . 92 . fig. 5/1 de l a p. 85.
22. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 47 .
23. Loc. c i t şi Pl. XVI I I . XIX/3.4; A. D. Alexandrescu. Docta A. S . XXTV,
1980. p. 44 - 45 . fig. 15.
24. Ib idem, p. 46 . fig. 23/15 - 2 1 .
25. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 387 . Pl. LXH/10.13.
157
www.mnir.ro
26 . A l exandru Vulpe . Eugenia Popescu. Dacia, XXVI . p. 112.
27. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 184.
28 . Loc. c i t .
29. Op. ,cit, p. 186.
30. Op. c i t . p. 185.
3 1 Op. cit, p. 186.
32 . Op. cit. p. 184.
33. Op. cit. p. 189 - 190.
34. A l e xandru Vulpe . op. cit (nota 15), IL p. 132, 190. în acelaşi context
este menţionată, po t r i v i t informaţiei oferite de Vic tor Teodbrescu, şl o aşezare de t ip
Ferigile l a Budureasca . Jud . prahova. E m i l Mosca lu contestă această încadrare
a t r i b u i n d descoperirea aspectu lu i Canl ia (op. cit. (nota 13). p. 186).
35. Cf. Materiale...XI, 1970. p. 466 şi u r m .
36. Supra , n . 15 şi 16.
37. G h D iaconu , Studii şi cercetări de istorie buzoiană, 1973. P. 7.
38. C. Buzdugan , G. T rohan i , Muzeu l Naţional de Istorie a României.
Cercetări arheologice, X I . 1992. p. 4 0 - 4 1 . PI. 6. 7/1
39. C u referire la t i p u l de hab i ta t p r o p r i u purtătorilor c u l t u r i i Freigile -
Bârseşti , A l exandru Vulpe a opinat că " . . . locuir i le e rau de t i p răsfirat, c u
gospodării const i tu i te pe fami l i i ma r i . izolate unele de altele, poate pe distanţe de
k i l omet r i , pe cu lmi l e dea lur i lor or i în zone propice p e n t r u fâneţe şl u n m i n i m u m de
agricultură. Cf. Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R. S. R ;, Documente recent
descoperite şi informaţii arheologice. Bucureşti. 1985. p. 21 - 22.
158
www.mnir.ro
ABSTRACT
Between 1986-1987 at Mlăjet, commune of Neholu, Buzău county , there
have been made researches 1 u t the remata^ ^ > n r $ ^ a t e
period of the F irst I ron Age. There have;beenjdisco>ţered two dwel l ings, an open.air
fire plâdé !àrid'ten garbage p i ts . The dwe l l i n g s were of ear th h u t type : the, first
hav ing an i n w a r d fire A ip lace a n d the secondone an ou tward fire place, placed very
near (plates 1,11 )'. . .„, . ,
Thé ëûlniral arid' c h r o n o l o g i c a l d a t i n g rfjf the, settlement, is proyed^by the
ceramic mater ia l (platés'TvY' Xi ) t h a t has. var ious, ar id {Very gpod^ a^ajp^ies ^wiţh
Ferigile - Bâi'éëàti cultûrè. Th i s c u l t u r i is-chamcteri&ücrfoR.^e na^lye. people,, the
Getae and is spread on the h i l l s and i n the hol lows of the sou the rn sub -
Carpathians. It lasts f rom the second ha l f of the 7 th (Century Ş,C. t i l l the. end of the
5 th-'thë'béglrihirigôf t h e 4 t h c e r t t u i y B i C . -: • ;, . ,,,. ) f
Tak ing in to considerat ion the ceramics f ound there, there have beep
dif ferentiated two levels w i t h i n the late-;jHallşţaţiap, .settlement: the first one is
represented by the ea r th ' - h l i t h o i ' t h a t belongs, ţp the iFerigţle I I I phase and may
be dated i n the second h a l f Pf the 5 t h century Mil the beg inn ing of the, 4 t h century .
The second level, represented by the earth - h u t no 2 and by the open a i r fire place
may be dated i n the second ha l f of the 4 t h century B.C. more probably by the end
of i t . Dated i n th i s way, i t resul ts that>the leve l fol lows after the latest Ferigile type
mani festat ion and belongs to the 5 t h century B.C. t i l l the beg inn ing of the 4 t h one.
It remains as a t d s k for the fu ture , tha t by add ing new discoveries,, to, be
establ ished i f the second level o f Mlăjet belongs ţo, Ferigii? - Bârseşti cu l tu re . Th is
t h i n g wou ld ' corné to 'conf i rm either^ the opjn ipn that , Ferigile - Bârseşti ; type
continués i ts existence On tha t area t$ty th i s ,4th - ßfd centur ies B.C. or tha t th i s
level shows thé appar i t ion o f another autochtonous cu l tu r e - the Canha cu l ture .
159.
www.mnir.ro
EXPLICAŢIA PALNŞELOR-
Pl. I Mlăjet - L u n c a - Topi le i . P lanu l şi p ro f i lu l bo rde iu lu i n r . 1
Pl. I I . Mlăjet - Lunca Top i le i . P lanu l şi p r o f i l u l bo rde iu lu i n r . 2.
Pl. I I I . Fusaiol'e de l u t (1 - 3), o c ru roşu (4).! fragment de ch i rp i c i c u amprente de
schelet lemnos (5). l ama u n u i cuţit de fier (6), creuzet de piatră (7) şi râşniţă de
piatră c u trecător (8) descoperite în borde lu l nr . 1.
Pl. IV. Profile fragmentare de vase luc ra t e c u mâna descoperite i n bordeie.
Pl. V. Profile fragmentare de străchini. Mlăjet - Lunca Topilei .
Pl. VL B u t o n i discoidalV (1 2,4) şl zoomorf (3) şi vase fragmentare d i n borde iu l n r .
Pl. VI I . Ceşti t ronconice c u toartă. ?»
Pl.. V I I I . Fragmente ceramice descoperite la Mlăjet - Lunca Topi le i . în bordeiele 1 şl
Pl. IX. Fragmente der vase c u perforaţii c i rculare. , ;:.
Pl. X. Mlăjet - L u n c a Topi le i . Ceramică hallstătâană d i n bordeie. ;
Pl. X I . Mlăjet - Luncă Topi le i . Fragmente de vase lucra te l a roată.
EXPLICATION OF PLATES
I s t Plate - Mlăjet - Lunca Topi le i . Plan a n d profile of h u t no 1.
2 n d Platé- Mlăjet' - Lunca Topi le i . Plan and pronie of h u t no 2,
3 r d Plate - Clay spindle weight (1 -3), red Ochre (4) f ragment o f an adobe w i t h
i m p r i n t s o f wooden skeleton (5), an i r on kni fe blade (6), stone me l t ing
pot (7) a n d stone h a n d m i l l w i t h rubbe r (8) - discovered i n h u t no. 1.
4th plate - Fragmentary profiles o f h a n d worked vessels discovered i n earth h u t s
5 ^ Plate - Fragmentary profi les of bowls . Mlăjet Lunca Topilei
6 t h
Plate - Discoidal a n d zoomorphous b u t t o n s (1-2) and fragments of vessels
f o u n d i n h u t no. 1
7th plate - Troncone-shaped cups w i t r h handles.
8 ^ Plate - Pottery fragments discovered at Mlăjet - Lunca Topi le i i n h u t 1 a n d 2. 9 t h
Plate - Fragments of vessels w i t h c i rcu lar perforations.
• 160
www.mnir.ro
1 0 t n Plate - Mlăjet - Lunca Topilei - Ha l l s ta t t ian pottery f ound i n h u t s .
1 1 t n Plate - Mlăjet - Lunca Topilei - Fragments of wheel-worked vessels.
161
www.mnir.ro
3 1 . -«- r. - r»*^ i i t 1*1 111 I V \ /
7//7/y So1 w e 3 e t " a l a c t u a l
Sol cadTaniu
Sol cas tan iu - cenuşiu (nivelul de locuire hallelâfïanâ.)
LuluiaJă (podirtă)
£fwf\ r\"eTr«,oase şi c o a r n e c a l c i n a t e ( r e s t u r i v a t r a )
L u t g a l b e n C s t e r i l ]
1m
Planşa I. Mlăjet - Lunca Topilei. Planul şi profilul bordelului nr. 1.
www.mnir.ro
/ / / / ^ Sel vegetai ox+oal
Sel castaniu
4m
I T S •=
S o l ce r f an lu -cenvs lo (i»rvelul de locuire hallstetftanâ)
Lut «galben (steril)
fVetre placînd tr-epte
P iet re acoperite- de luTuialalCy01"^«*)
Planşa P. Mt&Jet - LùncaTopÛel. Planul şl profilul bordelul nr. 2.
www.mnir.ro
Planşa I I I . Mlăjet - Lunca Topilei . Fusaiole de l u t (1 - 3), o c ru roşu (4), fragment de ch i rp ic i c u amprente, de schelet lemnos (5), l ama u n u l cuţit de fler (6), creuzet de piatră (7) şl râşniţă de piatră cu trecător (8) descoperit în borde lu l 1.
www.mnir.ro
www.mnir.ro
Planşa V. Mlăjet - Lunca Topilei. Profile fragmentare de străchini.
www.mnir.ro
www.mnir.ro
Planşa VII. Mlăjet - Lunca Topilei. Ceşti tronconice cu toartă.
www.mnir.ro
Planşa V I I I . Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente ceramice descoperite în bordeiele 1 şi 2.
www.mnir.ro
Planşa EX. Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente de vase cu perforaţii circulare.
www.mnir.ro
Planşa X. Mlăjet - Lunca Topilei . Ceramică hallstattlană d i n bordeie.
www.mnir.ro
Planşa X I . Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente de vase lucrate la roata.