O ISTORIE COMENTAT A MISCRII LEGIONARE, 1927-1999- DISCUTIE CU
MIRCEA DIMITRIU (fragmente din volumul "Miscarea Legionara intre
adevar si mistificare" de Liviu Valenas, Ed. Marineasa, 2000) Nota:
Acest interviu constituie materialul primar pentru volumul citat
mai sus, care aduce o serie de completari si revizuiri la
informatiile prezentate aici. Istoria Miscrii Legionare reprezint
un subiect extrem de interesant pentru istorici, mai ales c este un
teren nc nedefrisat. Este simptomatic n acest sens, c la o
dezbatere organizat de TVR, n 16.01.91, asupra asa numitei
rebeliuni legionare din 21-23 Ianuarie 1941, nu a luat parte
(alturi de moderatorul emisiunii) dect istoricul Dan Amedeo
Lzrescu, restul istoricilor romni refuznd s participe. Dup
Decembrie 1989 s-ar fi putut aborda de ctre istoriografia romneasc
istoria Legiunii, dar, s-a evitat tratarea acestui subiect delicat.
Nu este o surpriz, istoricii romni nu au dorit si nu doresc s
abordeze subiecte delicate, precum perioada regimului carlist
(1938-1940), personalitatea lui Carol al II-lea, guvernarea lui Ion
Antonescu si chiar istoria regimului comunist din Romnia. Refuzul
de a aborda astfel de subiecte pare s-i dea dreptate aceluiasi Dan
Amedeo Lzrescu, care declara n 1991, "c n perioada comunist
istorigrafia romneasc a fost cea mai slab din tot Estul Europei,
fiind si n urma Albaniei"... Ascunderea adevrului nu serveste la
nimic bun, cci asa cum spunea Nietzsche, "Toate adevrrile care sunt
tinute n tcere devin otrvitoare"... Dup 1989 s-a scris foarte mult
despre Miscarea Legionar, dar fie c s-au reluat tezele din timpul
regimului comunist ( n lucrarea "Mihai Moruzov si Serviciul Secret
de Informatii al Armatei Romne",Bucuresti, 1997, istoricul SRI
Cristian Troncot, vorbeste despre Legiune ca despre o "miscare
ultranationalist, terorist"), fie abund o memorialistic legionar,
care a adus multe precizri si detalii care lipseau, dar care,
inerent, este partizan. n aceste conditii nu este de mirare c
singura lucrare serioas apartine unui istoric strin, spaniolul
Francisco Vega ("Istoria Grzii de Fier", Barcelona, 1988),
republicat n Romnia, dup 1990, n mai multe editii, n prestigioasa
editur "Humanitas". Nu este pentru prima dat, cnd istoricii strini
i depsesc pe cei romni, n tratarea unor aspecte din Istoria
Romniei... Abordarea unui subiect din istoria modern a Romniei nu
poate fi fcut dect fie apelnd la consultarea arhivelor, fie
recurgnd la memorialistic. Majoritatea documentelor, care privesc
istoria Miscrii Legionare se afl ns n prezent n arhiva Serviciului
Romn de Informatii, ca atare ele nu ne-au fost accesibile (nu au
fost accesibile nici pentru istoricul Francisco Vega...). Tratarea
istoriei Miscrii Legionare trebuie depolitizat, fr patimi inutile.
n aceast situatie singura solutie, care ne-a mai rmas, a fost
recurgerea la mrturiile unor persoane, care au avut un rol
conductor n Miscarea Legionar. Actualmen- te persoana cea mai
ndrepttit s vorbeasc, din interiorul Legiunii, despre Legiune, este
fr ndoial MIRCEA DIMITRIU, care dup 1993 (moartea lui Horia Sima) a
preluat n bun parte prerogativele conducerii Miscrii Legionare.
Mircea Dimitriu, aflat n Miscarea Legionar nc din 1928, dublat de o
memorie prodigioas si de o evident cultur, a fost un interlocutor
pasionant. Tinem s-i multumim si pe aceast cale. Multumirile
noastre se ndreapt si spre d-nii Iulian Neamtu, Constantin Trlea,
Dr. Dionisie Ghermani, Dr. Nicolae Stroescu-Stnisoar, Wilfried H.
Lang si Nicolae Moranciu, care ne-au pus la dispozitie un vast
material documentar, care a fcut posibil structurarea ntrebrilor
noastre. Amplul dialog purtat (n care noi nu ne-am permis s
modificm rspunsurile interlocutorului nostru), credem c reprezint o
modest contributie la cunoasterea istoriei Romniei moderne, mai
ales c pentru prima dat se vor afla date despre o perioad mai putin
cunoscut a Legiunii, cea de dup 1945. Din aceast cauz, credem c
difuzarea acestui material pe "Internet", va servi n primul rnd
istoricilor romni si strini. Liviu Vlenas
1
I. NCEPUTURILE MISCRII LEGIONARE (1927-1933) Nunta de la Crng
Liviu Vlenas.: - D-le Mircea Dimitriu, nainte de a porni lunga
noastr discutie despre istoria Miscrii Legionare, v-as ruga s v
faceti o scurt prezentare. Mircea Dimitriu.: - Sunt nscut la 13
martie 1913 la Panciu, n fostul judet Putna, din printi romni, de
profesie viticultori. Mi-am fcut liceul, mai nti la "Unirea" din
Focsani, apoi la "Gheorghe Lazr" din Bucuresti si l-am terminat la
"Papiu Ilarian" n Tg.Mures, unde am luat si diploma de bacalaureat.
Am urmat, din 1932, Politehnica din Timisoara, pn in 1938, cnd n
urma prigoanei dezlntuit mpotriva Miscrii Legionare de ctre Carol
al II-lea, am fost nevoit s m refugiez n Germania. Dup un an de
practic ntr-o fabric, m-am nscris la Politehnica din
Berlin-Charlottenburg, lund-o dela nceput, nereusind s obtin
recunoasterea anilor studiati la Timisoara. Concomitent, am urmat
cursurile dela "Aussenwissenschafliche Fakultt". n timpul guvernrii
Antonescu-Sima, am rmas la Berlin, unde am condus grupul de
legionari, care se mai afla acolo. Aflnd de decizia lui Hitler, de
a-l sprijini pe Antonescu contra noastr, am plecat la Bucuresti
spre a da alarma. Am ajuns tocmai n ajunul puciului lui Antonescu
din 21-23 Ianuarie 1941. Fiind urmrit n vederea arestrii, m-am
ascuns cteva luni n Romnia, apoi am reusit s fug din tar, ajungnd
din nou la Berlin. Aici nefiind internat, ca majoritatea
legionarilor, am putut s m ocup de legtura dintre legionarii nc
liberi din tar si Horia Sima, care era internat. n acelasi timp
mi-am putut continua studiile, dar pe care nu le- am mai terminat,
din cauza arestrii mele de ctre GESTAPO, n 1942, cnd eram n vizit
la Paris. Am aflat ulterior c arestarea mea s-a produs la ordinul
personal al lui Ribbentrop. La Paris am fost ncarcerat n nchisoarea
"Cherche-Midi", transferat nu dup mult timp la Spandau, apoi la
sediul GESTAPOului din Berlin, pe urm internat, mpreun cu restul
studentilor legionari din Berlin, n lagrul de concentrare dela
Buchenwald. Dup eliberarea din lagr, la 23 August 1944, am luat
parte la Guvernul dela Viena, prezidat de Horia Sima. n urma
capitulrii Germaniei, m-am refugiat n Bavaria, unde am lucrat ca
slug la un tran, numai pentru mncare si adpost. Am ajuns apoi n
Italia, la Roma si Aversa, unde era un lagr britanic pentru
refugiati. De acolo am fost trimis de Horia Sima la Salzburg, ca s
coordonez activitatea legionarilor din Austria si Germania
Occidental, unde se organizaser, mai peste tot, "Comitetele
romnesti". Avnd sprijinul organizatiilor caritative ale Bisericii
Romano-Catolice, precum si ntelegerea autorittilor locale, aceste
comitete au ajutat, n acele timpuri, mii de refugiati din Romnia,
oferindu-le un prim adpost, hran gratuit si ajutndu-i s ajung mai
departe n Vest, ori s-si gseasc un loc de munc. Cnd
francoamericanii au propus Miscrii Legionare o colaborare ofensiv,
pe plan militar, am primit ordin de la Horia Sima, s m ocup, mpreun
cu dr. Mircea Musetescu, de conducerea, din partea Miscrii
Legionare, a acestor operatiuni. Dup sfrsitul colaborrii cu
franco-americanii, m-am angajat n Germania Occidental, ntr-o fabric
de aparate de radio si apoi ntr-una de masini unelte, mai nti la
planificarea productiei si ulterior n departamentul electric. Dup
ce am iesit la pensie, cu o sum modest, dar suficient unui trai
decent, am fost nsrcinat de Horia Sima cu conducerea
Secretariatului General al Miscrii Legionare din afara trii.
Ulterior mortii lui Horia Sima, o adunare de cadre legionare a
desemnat un Grup de Comand pentru Miscarea Legionar din afara
Romniei, fiind si eu numit ca membru n acest organ si care caut, n
ciuda piedicilor de comunicare, s-si acorde pozitiile si actiunile
cu Miscarea Legionar din tar, ambele fiind o unitate de nedesprtit.
n Miscarea Legionar am primit gradul de comandant-ajutor n 1935,
cel de comandant n 1952 si cel de comandant-general-ajutor n 1954.
L.V.: - Acest "Grup de Comand" al Miscrii Legionare din Exil, din
cte persoane este format ? M.D.: - Grupul a fost format initial din
patru persoane, ns dup mbolnvirea grav a lui Faust Brdescu (care a
revenit n Romnia, fiind ngrijit de familie) am rmas trei persoane,
la Paris, Dumitru Cretu si Filon Verca, iar n Germania, la
Stuttgart, persoana mea. L.V.: - Dup 1989, ati mai revenit n tar,
chiar numai pentru o scurt vizit ? M.D.: - Nu, din motive
familiare.2
L.V. : - Cum ati ajuns d-le Dimitriu s faceti parte din Miscarea
Legionar ? M.D.: - Totul a pornit de la faptul c am asistat la
nunta lui Corneliu Codreanu, din data de 13 Iunie 1925. Dup aceea
am luat legtura cu Frtia de Cruce "Victoria" din Focsani, fiind
ajutat n acest sens si de fratele meu, membru al Frtiei de Cruce,
mai mare dect mine cu patru ani. Din aceast Frtie de Cruce fceau
parte si Iordache Nicoar, Victor Chirulescu, Dric Atanasiu. Pe urm
am ajuns s activez ntr-o alt Frtie de Cruce, unde eram fotograful
ei, mpreun cu Traian Cotig, Gheorghe Serban, Stan Serban, Zanetti.
Asta se ntmpla n 1928. L.V.: - Erati foarte tnr atunci, aveati n
fond numai 15 ani... M.D.: - Da, eram elev de liceu... ntre timp n
orselul meu, Panciu, era un vechi legionar, Neculai Voinea, cu
care, n vacante, fceam marsuri mpreun, ne duceam de pild la Soveja,
unde aveam o baz foarte solid n persoana fratilor Blan (trei frati
foarte bogati din sat). Ajuns la Bucuresti, la liceul "Gheorghe
Lazr", am cutat un contact cu Miscarea Legionar, dar nu l-am putut
realiza, am gsit ns un alt contact, la buletinul
"Anti-iudeo-masonic" al doctorului Vasile Trifu, unde impreun cu
Vasile Prjescu si Toma Petrescu, lucram n redactia acestei
publicatii, n strada Lipscani... L.V.:- Fiindc v-ati referit la
nunta lui Corneliu Codreanu, dac vreti s descrieti acest eveniment,
mai ales c nu mai exist filmul acestei nunti (pelicula a fost
distrus la putin timp din ordinul Partidului National Liberal aflat
la guvernare)... M.D.: - Este greu acum s-mi amintesc toate
detaliile, au trecut de atunci 74 de ani... Nunta lui Codreanu s-a
desfsurat la Crng, la vreo trei km de Focsani, asistenta era format
din cteva zeci de mii de persoane (unii au apreciat cifra ntre
80.000 si 100.000...). Corneliu Codreanu mpreun cu tnra sa sotie
Elena, si-au fcut aparitia ntr-un car tras de boi, bine decorat. Eu
aveam atunci numai 12 ani, eram elev de liceu n clasa a doua,
stteam la margine, mpreun cu nc un prieten si ne uitam cu mare
curiozitate. Nunta era organizat n aer liber, era var si vreme
foarte frumoas. Atunci l-am vzut prima dat pe Corneliu Codreanu...
L.V.:- Ce impresie v-a fcut Corneliu Codreanu ? M.D.: - Un tnr
voinic, mbrcat n hainele lui traditionale, adic n port bucovinean.
Era un tnr nalt, cu o privire care fascina. Avea evident un fel de
magnetism. Ulterior a devenit si mai vizibil aceast atractie pe
care o difuza n rndul tinerilor, n rndul maselor. Cine l ntlnea,
era foarte impresionat de el... Cine era Corneliu Codreanu ? L.V. :
- Magnetismul, charisma personal a lui Corneliu Codreanu, s fie o
explicatie, sau una din explicatii, pentru ce Miscarea Legionar, de
la 7 membri a ajuns n 13 ani la peste 800.000 de membri ? M.D.: -
Nu as spune asta. Mai degrab ideile lui, pe care le-a promovat cu
mult perseverent, au dus la aceast evolutie numeric a Miscrii
Legionare. L.V.: - Istoricul Dan Amedeo Lzrescu, membru si al
conducerii actuale al PNL, a afirmat, la 16 Ianuarie 1991, ntr-o
emisiune televizat (realizat de Vartan Arachelian) : "Corneliu
Codreanu nici mcar nu a fost romn"... Este adevrat acest lucru ?
M.D.: - Este bine c puneti aceast ntrebare, ca s putem lmuri
lucrurile. Aceast insinuare nu este deloc nou, reia teze mai vechi.
Insinuarea apare si n mai 1938, din gura procurorului militar
Ionescu, n procesul intentat lui Corneliu Codreanu, din ordinul lui
Carol al II-lea. Procurorul militar Radu Ionescu a spus atunci "Ce
vroia s afle aici Corneliu, fiul lui Zelinzki si al Elizei Brauner"
? "Ce vroia s afle omul care ducea o actiune de ntelegere cu
organizatii strine" ? Rspunsul pe care l-a dat avocata lui
Codreanu, Lizeta Gheorghiu este urmtorul : "Tatl lui Corneliu
Codreanu, Ion Zelea Codreanu si trage obrsia dintr-o familie de
rzesi moldoveni din satul Ighesti, din tinutul Storojinetului din
Bucovina. Tatl acestui Ion Zelea Codreanu se numea Neculai Zelea,
numele de Zelea provenind din amintirea mbrcmintii de lupt a3
ostasilor moldoveni. Numele de Zelea nu se pstrase ns de-a
lungul anilor. Dup anul 1785 Bucovina a trecut sub administratie
austriac, devenind un simplu district al Galitiei, iar acest nume
de Zelea, a fost schimbat de autorittile din administratie si armat
n Zelinski, schimbare pe care o fceau toate stpnirile strine, cu
popoarele minoritare din statul lor, ca si n Ungaria, Miklos pentru
Nicolae, Istvn pentru Stefan etc. Limba romn nu mai era acceptat
nicieri n Bucovina, iar religia ortodox era combtut cu energie,
polonezii din Galitia fiind romano-catolici. Dar dac, n acest fel,
schimbarea numelui era relativ usoar, n schimb religia ortodox nu
mai putea fi schimbat cu aceeasi usurint. De obicei, cnd numele era
schimbat, religia ortodox rmnea nscris si prin autentificarea ei se
putea face cu certitudine si consemnarea originii romne. n aceste
conditiuni, tatl lui Corneliu Zelea Codreanu a ajuns s fie numit
Ion Zelinski, dar originea sa romneasc era certificat de un act de
botez, n limba romn, precum si de religia ortodox, exclusiv
romneasc, n care se fcuse botezul. Mai mult dect att, ca o
confirmare sigur, certificatul de botez al lui Ion Zelinski are si
viza consulatului romn din Cernuti. Ori pentru a obtine o astfel de
parafare, nu se puteau adresa dect cei de origine romn. n familia
lui Ion Zelea Codreanu toti antecesorii au fost pdurari, asa c
alturi de pronumele de Ion, mai era trecut alturi, pe acte, acel de
Pduraru, care indica ocupatia. Deci tatl su era nregistrat Neculai
Zelinski-Pduraru. Acesta ia n cstorie pe romnca Maria Anticu si
aceasta devine mama lui Ion Zelea Codreanu. Purtnd numele de Ion
Zelinski-Pduraru, acesta se cstoreste cu Eliza Brauner, care era
romnc de religie ortodox, iar nasul la cununia lor a fost A.C.Cuza.
n 1902 familia Ion Zelinski-Pduraru trece n Moldova romneasc, iar
aici Ion Zelinski Pduraru consider c este cazul s-si modifice
numele dup datina strbun si ca urmare devine Ion Zelea Codreanu.
Aceasta este ntreaga ambiant, care explic numele de Zelinski si
transformarea sa n Zelea, iar aceluia de Pduraru n Codreanu. Toate
aceste date amintite fac dovada c n privinta tatlui, poate fi
urmrit originea curat romneasc din mosi strmosi, modificrile de
nume aprnd n mod artificial, prin interventiile unor autoritti
strine. nainte de mplinirea vrstei de trei ani, Corneliu Zelea
Codreanu nu mai avea nimic comun cu numele de Zelinski, nume care
nu a fost dect un artificiu, ca si alte nume impuse de cei pe care
mprejurrile i fcuser stpni peste unele provincii romnesti". L.V.: -
Istoricul spaniol Francisco Vega, n teza sa de doctorat "Istoria
Grzii de Fier" (publicat la Barcelona n 1988), sustine ns "c mama
lui Corneliu Codreanu era o nemtoaic bavarez, de religie
romanocatolic"... M.D.: - Probabil c Francisco Vega a dorit s fie
obiectiv, dar s-a informat din surse complet gresite ! Sotia lui
Ion Zelea Codreanu, Eliza Brauner, este fiica romncei Marita Srghii
si a romnului ortodox, dup mam, Costache Brauner. Acest Costache
Brauner este fiu al romncei Cernea si al lui Adolf Brauner de
origine german bavarez. Asadar, toti antecesorii lui Corneliu Zelea
Codreanu sunt romni, cu exceptia unui strbunic al mamei, Adolf
Brauner, care era un german desnationalizat. Aceast analiz a
genealogiei lui Corneliu Zelea Codreanu trebuie ncheiat cu cele
spuse in 1938 de avocata Lizeta Gheorghiu : "Comparati acum adevrul
cu mistificarea si veti socoti ct miselie s-a vrsat si se mai vars
asupra Miscrii Legionare, cci mi se pare o miselie s lovesti pe un
strnepot, cu aceleasi arme, pe care le-au inventat strinii mpotriva
strbunicului" ! L.V.: - Este o boal mai veche la romni, de a gsi
diverse origini strine persoanelor antipatizate (Mihai Eminescu era
"srb", Caragiale "grec", sau chiar "ultimul fanariot", Iuliu Maniu
"papistas", Regele Mihai "neamt" si asa mai departe...). Iar multi
din Vechiul Regat i considerau si i consider pe romnii ardeleni
"unguri", sau "vnduti ungurilor"... M.D.: - La data de 29 Noiembrie
1918, primarul liberal al orasului Cernuti, Marmeliuc a fcut o
caracterizare pentru Ion Zelea Codreanu si care a fost publicat n
organul de propagand "Glasul Bucovinei". Iat textul despre Ion
Zelea Codreanu : "Unul din cei mai intransigenti idealisti ai
neamului nostru, nenduplecat n nici o ntorstur a vremii si luptnd
fr rgaz si fr sovire pentru drepturile clasei trnesti, din rndurile
creia s-a ridicat si al crui port curat, ca sufletul trnimii, l
poart mereu, a sosit ieri la Cernuti, pentru a se bucura de
fericirea trisoarei sale la a crei realizare a contribuit o viat
ntreag. Mnat de zborul sufletului su romnesc, a prsit la 1898
orasul Suceava, al crui elev a fost si de atunci nu a mai clcat pe
pmntul Bucovinei, pn n clipa cnd glasul puternic al gliei
bucovinene si-a chemat fiii din toate prtile, ca s ia parte la
srbtoarea izbvirii sale. Ion Zelea Codreanu a venit ca biruitor,
are mngierea duioas a lupttorului drz, care si vede mplinit ideea
pentru care a purtat un steag ce nu l-a plecat nimnui si4
niciodat. Maiorul romn, viteazul decorat de attea ori n asprimea
glorioas a frontului, tranul, fiu al acestor plaiuri, vine astzi la
noi". Iat cine a fost tatl lui Corneliu Zelea Codreanu. L.V.: -
Apelativul de "cpitan" dat lui Corneliu Codreanu, de unde provine ?
M.D.: - Corneliu Codreanu nu avea un grad militar de cpitan. El
participase, ca voluntar, cu mult eroism, la campania din 1916 a
primului rzboi mondial. Fcuse liceul militar dela Mnstirea Dealului
si a luat parte la trecerea Carpatilor si la dezrobirea Ardealului.
Cnd ns a nceput retragerea din toamna anului 1916, comandantul
regimentului l-a trimis acas, fiind prea tnr (17 ani) pentru Front,
cu toat rugmintea lui de a continua lupta. Spiritul de ordine si
disciplin, obtinute n aceast perioad l-au caracterizat n ntreaga
lui scurt viat. Ion Mota, n cutarea unei denumiri, alta dect "sef",
o denumire usor ridicol ("Hei sefule"...), i s-a adresat primul cu
titulatura de "Cpitan", adic "Cpetenie", urmat apoi de toti din
Legiune. Constituirea Centrului Studentesc Legionar Timisoara L.V.
: - Acest prim contact, vizual, pe care l-ati avut la Crng-Focsani,
n 1925, cu Corneliu Codreanu, v-a marcat drumul n viat ? M.D.: - Nu
as putea spune... Eram atunci mult prea tnr. Ulterior ns, contactul
cu Frtiile de Cruce, cu prima si mai ales cu a doua, unde avnd si
un aparat fotografic, fceam fotografii n sedintele pe care le
tineau, iar ulterior, n marsurile executate mpreun cu Neculai
Voinea n judetul Putna si n special pe Valea Susitei, nspre munti,
sunt acelea, care m-au determinat din ce n ce mai mult n aceast
directie. Dup terminarea liceului, la Tg.Mures, am revenit acas, nu
mi-am putut continua studiile, din cauz c printii mei nu mai aveau
mijloacele financiare necesare, fiind loviti si ei de criza
economic mondial, declansat n 1929. n aceast perioad, am adncit
activitatea legionar, alturi de acelasi Neculai Voinea. n anul
urmtor m-am dus la Timisoara la Politehnic, unde, dup ce n
prealabil trecusem pe la sediul Miscrii Legionare din Bucuresti (am
luat dela Corneliu Codreanu autorizatia de-a face un cuib legionar
la Politehnica din Timisoara), am nfiintat primul cuib la
Politehnica din orasul de pe Bega. Corneliu Codreanu mi-a dat si un
om de contact n judetul Timis-Torontal, profesorul Ilie Ghenadie,
care era un legionar cunoscut la Centru. Deci n toamna lui 1932 am
nfiintat la Timisoara primul cuib legionar, care ulterior a crescut
la vreo sase cuiburi, care au constituit Centrul Studentesc
Legionar Timisoara, pe care l-am condus pn am plecat din Romnia, n
1938. L.V.: - Cum se fcea, practic, constituirea unui cuib legionar
? M.D.: - Se poate afla citind "Crticica sefului de cuib". La
Timisoara se afla atunci o mare cantitate de membri ai partidului
lui A.C.Cuza. De asemenea comunistii si simpatizantii lor, erau
numerosi. Erau multi studenti din Basarabia, dintre care foarte
multi de origine rus. La Timisoara se ddeau cu precdere burse
pentru studentii din Basarabia. n aceast mare de studenti, care n
majoritate erau afiliati LANC-ului (Liga Aprrii National Crestine)
lui A.C.Cuza si dup cteva luni de zbateri, am gsit ctiva camarazi,
ctiva prieteni, chiar din anii superiori dela Politehnic (cu 4-5
ani mai mari dect mine), care nclinau spre Codreanu, dar nu erau
activi. Astfel era biatul profesorului Brileanu dela Cernuti (era
student n anul IV, eu fiind atunci n anul preparatoriu), altul era
Gheorghe Dragomirescu. Trebuie s spun c eu am introdus la Timisoara
un sistem de organizare, care diferea de cel prescris de
publicatiile legionare. Fcusem un cuib central, compus din sefii
cuiburilor, iar fiecare din acest cuib central devenea seful
garnizoanei, prin rotatie, timp de o lun. Eu eram seful cuibului
central. L.V.: - n terminologia legionar ce se ntelege prin
"garnizoan" ? M.D.: - Totalitatea legionarilor dintr-un centru
oarecare. Garnizoana la care m-am referit era cea a Centrului
Studentesc Legionar Timisoara. n felul acesta, fiecare dintre sefii
de cuib primea posibilitatea de a conduce ntreaga garnizoan timp de
o lun, sub supravegherea sefului de cuib central, care eram eu.
Activitatea noastr consta din marsuri de propagand prin judetul
Timis-Torontal si ulterior n judetele Severin si Caras. ns mai
aveam si alte activitti. Centrul Studentesc Legionar Timisoara a
luat parte la o tabr de munc, care construia un cmin studentesc n
Cluj. n anul urmtor am luat parte, cu studentii legionari din
Timisoara, la5
tabra de la Carmen Sylva, care era condus personal de Corneliu
Codreanu. Acolo construiam un dig de piatr, de aprare contra
valurilor. L.V.: - Miscarea Legionar, a fost acuzat, printre
altele, c ar fi fost o miscare (grupare) paramilitar, avnd si o
uniform specific (cmas verde cu centur si diagonal). De unde aceast
cmas verde ? M.D:: - Miscarea Legionar nu a fost niciodat
"paramilitar"... Uniforma (cmas verde cu centur si diagonal) a fost
o necesitate, pentru a deosebi Legiunea de cuzisti, care aveau cmsi
albastre si de formatiunile lui Gheorghe Brtianu, care purtau cmsi
galbene. Ulterior Corneliu Codreanu i-a acordat o semnificatie de
simbol legionar. Culoarea verde n sine provenea dela culoarea
ierbii proaspete de pe plaiurile romnesti, nu era o "inovatie" de
"import". L.V.: - Ideea c Miscarea Legionar ar fi o grupare militar
provenea si dela denumirile specifice n Legiune... M.D.: - Cnd
Codreanu si ceilalti au ales la nchisoarea Vcresti pe Arhanghelul
Mihail, ca patron, singura denumire potrivit cu misiunea pe care o
avea Arhanghelul cu ostile ceresti, care se lupta cu Diavolul
misunea pe care Codreanu si ceilalti (care erau cu el la nchisoare)
si-au asumat-o, nu putea fi alta dect una cu rezonant de lupt.
"Legiune" deci, nu partid, asociatie, grupare etc., care nu indicau
nimic. Termenul de "garnizoan legionar" este lipsit de orice
semnificatie militar, putnd fi foarte bine nlocuit cu "grup
legionar", dar traditia oblig... n rezumat, nimic nu indic, c
Miscarea Legionar ar fi fost vreodat o grupare paramilitar, care ar
fi functionat dup regulamente militare, sau cvasi-militare. Tabra
de munc dela Carmen Sylva L.V.: - Cum decurgea viata pentru
legionarii n tabra dela Carmen Sylva (actuala Eforie Sud, iar pe
vremea lui Dej "Vasile Roait") ? M.D.: - Stteam n corturi, pe malul
mrii. Tabra era condus personal de Corneliu Codreanu, care se ocupa
ndeaproape de educatia legionarilor, care veneau de pe tot
cuprinsul trii, n schimburi de 2-3 sptmni. Tabra dura toat vara,
deci trei luni, dar participantii se schimbau. n fiecare sear ne
adunam n jurul unui foc de tabr, unde Cpitanul n picioare, explica,
punea ntrebri sau rspundea la ntrebri. L.V.: - Cti luau parte la
tabra dela Carmen Sylva ? M.D.: - n jur de 150 de persoane pe
"schimb". Tabra dela Carmen Sylva a fost organizat ani de-a rndul,
fr ntrerupere. Acolo am avut ca participanti si multi studenti
polonezi, din organizatia nationalist polonez ABC. Mncarea se fcea
n comun, erau tot felul de negustori din Constanta si din Bucuresti
care ne donau alimentele, iar camaradele noastre gteau. Acolo se
afla si Nicoleta Nicolescu, care era sefa organizatiei legionare de
femei si care era deseori "indignat", c rolul femeilor n Miscare nu
este suficient de subliniat. Nicoleta Nicolescu dorea ca femeile
legionare s fie lupttoare, si nu s fie "la cratit"... ntr-adevr
femeile si fetele, care erau n organizatia condus de Nicoleta
Nicolescu au fost niste eroine, au rezistat la schingiuri, unele au
fost aruncate n crematoriu de vii, cum s-a ntmplat n final si cu
Nicoleta Nicolescu. Dup ce a fost arestat de autorittile carliste,
n 1938, Nicoleta Nicolescu a fost torturat, violat si apoi trezit
din nesimtire si constient, a fost aruncat n flcrile
crematoriului... S revin ns la tabra dela Carmen Sylva. Cpitanul
era prezent incontinuu, trei luni, vara, n aceast tabr, el revenea
la Bucuresti abia dup terminarea ei. Eu am venit cu aproximativ 10
insi de la Timisoara, n 3-4 corturi si mncam la cazan, seara
ascultam prelegerile lui Codreanu, iar n timpul zilei lucram la
dig. Se mai fceau si marsuri n regiune, cu cntece. L.V. : - Care
erau temele prelegerilor tinute de Corneliu Codreanu ? M.D.: -
Vorbea despre principiile Miscrii si rspundea la ntrebrile care i
se puneau. ntrebrile se refereau la diverse chestiuni, cum ar fi
problema evreiasc, rolul femeii n societate si n Miscare, ce se
ntmpl dac Cpitanul este asasinat... L.V.: - Ce s-ar fi ntmplat dac
Corneliu Codreanu ar fi fost asasinat, ceea ce s-a si ntmplat
?6
M.D.: - Cpitanul a cerut s fie rzbunat ! Iar cei care erau
prezenti au jurat s-l rzbune... L.V.: - De ce a cerut s fie rzbunat
? n fond rzbunarea nu este ceva crestinesc... M.D.: - Pentru c n
toat istoria Neamului Romnesc, toti marii fptuitori au czut prin
trdare ! Asa a czut prin trdare Mihai Viteazu, asa a czut Tudor
Vladimirescu, prin trdare au czut si Horea, Closca si Crisan...
Cpitanul era de prere c trebuie s se termine, odat si odat, n
istoria neamului nostru cu trdarea ! L.V.: - La romni trdarea este
o boal cronic veche, pn si Nicolae Ceausescu a fost trdat de
"tovarsii" si de "lupt"... M.D.: - Toat Istoria Romneasc este plin
de trdri ! L.V.: - Ati amintit c la Carmen Sylva, Corneliu Codreanu
vorbea despre "chestiunea evreiasc" din Romnia. Concret, ce v
spunea Codreanu, la Carmen Sylva, n aceast problem ? M.D.: - Tin
minte, c n August 1936, la Carmen Sylva, la ntrebarea, de ce
Miscarea Legio- nar este mpotriva evreilor, Cpitanul a rspuns :
"Solutia legionar a problemei evreiesti n Romnia este sus de tot, n
conducerea statului si const n totala incoruptibilitate a
guvernantilor si din perfecta aplicare a legilor. Cnd vor constata
c nu mai au pe cine corupe si nu mai sunt romni de vnzare, evreii
vor prsi teritoriul nostru din proprie initiativ si de nimeni
constrnsi"... Ca o parantez peste timp, asa s-a ntmplat n anii
19501960, cnd Dej a luat msuri contra nomenclaturii comuniste
evreiesti. Atunci nomenclatura evreiasc, vznd c nu mai poate face
"afaceri" sub Dej, a emigrat n Israel... Codreanu a mai continuat :
"Iar dac vor mai rmne evrei dornici s triasc n pace cu noi si
capabili de munc cinstit, productiv, cu att mai bine pentru ei si
pentru Romnia"... "Deci cu att mai bine pentru noi legionarii" a
conchis Codreanu. Aceasta era pozitia la care ajunsese Codreanu la
maturitatea sa si a Miscrii. L.V.: - Care era vrsta si provenienta
social a celor care luau parte la tabra dela Carmen Sylva ? M.D.: -
Toate vrstele, absolut toate vrstele, chiar si mosnegi... Erau
elevi, studenti, oameni de 30-40 de ani si erau si oameni de peste
70 de ani. II. LEGIUNEA NTRE ANII 1933-1937 Casa Verde Liviu
Vlenas.: - Fiindc ati condus d-le Dimitriu Centrul Studentesc
Legionar Timisoara, cam ct la sut, n perioada interbelic, din
studentimea trii, era legionar ? Mircea Dimitriu.: - Studenti
legionari propriu zisi erau cam 15-20 %, iar simpatizanti nc vreo
30-40 %, restul studentilor erau cu totul neangajati politic, n
afar de cuzisti (care se aflau n special la Timisoara) si comunisti
(n majoritate tot la Timisoara). L.V.: - Cum se manifestau acesti
studenti comunisti ? M.D.: - Se manifestau exclusiv n
clandestinitate. L.V.: - Nu exista si o studentime liberal si
national-trnist ? M.D.: - Exista, dar era slab reprezentat numeric.
La Timisoara aveam ceva studenti liberali. L.V.: - Din cte stiu,
ati mai luat parte pe un santier de munc legionar, la Bucuresti, la
construirea viitorului sediu al Miscrii Legionare, asa zisa "Cas
Verde"...
7
M.D.: - Da, am participat la acest santier, mai precis spus, la
facerea crmizilor necesare pentru Casa Verde. Acest santier era
condus personal tot de Corneliu Codreanu. Eu aveam o grup de
aproximativ 15 studenti camarazi din Timisoara si trei sptmni am
fcut crmizi. La facerea crmizilor, lucra cot la cot cu noi si
generalul Zizi Cantacuzino-Grnicerul, care avea peste 70 de ani...
L.V. Din ce fonduri si pe ce teren s-a construit aceast "Cas Verde"
? M.D.: - Terenul a fost donat de o persoan, care fcea parte din
organizatia "Prietenii Miscrii Legionare", mncarea necesar pe
santier era druit de negustori din Bucuresti, care erau fie
legionari, fie simpatizanti ai Miscrii. L.V. Pn la urm ce s-a
ntmplat cu "Casa Verde" ? M.D.: - Dup ce a fost construit, la putin
timp a fost ocupat abuziv de guvernul condus de Armand Clinescu, pe
urm am reluat-o n 1940. n curtea casei, ntr-un mausoleu au fost
depuse osemintele lui Corneliu Codreanu, tot acolo odihneau, din
1937 si Mota si Marin. L.V.: - Care a fost soarta acestui mausoleu
si a "Casei Verzi" ? M.D.: - Comunistii au spulberat mausoleul...
Iar Casa Verde a fost nationalizat de comunisti, care au dat-o n
administrare CFR-ului, care a deschis acolo birouri. L.V.: -
Miscarea Legionar nu a fcut diligente, dup 1989, pentru recptarea
acestui imobil ? M.D.: - Miscarea Legionar actualmente nu este
recunoscut juridic n Romnia. Se stie c legea elaborat n 1991, de
Ion Iliescu si neocomunistii din jurul lui, interzice orice
activitate legionar... Din aceste motive Miscarea Legionar nu a
putut s fac nici o cerere pentru retrocedarea Casei Verzi. Sunt ns
informat, c un frate al lui Corneliu Codreanu, care mai este n
viat, Ctlin Codreanu, ar fi fcut o cerere pentru a primi Casa Verde
napoi, dar nu a primit-o pn acum si sunt de fapt putine sperante s
o primeasc dela actualul regim Constantinescu. L.V.: - Fiindc ati
pomenit de familia lui Corneliu Codreanu, ce s-a ntmplat cu sotia
lui Codreanu, dup asasinarea acestuia, n pdurea Tncbesti, n noaptea
de 29 spre 30 Noiembrie 1938 ? M.D.: - Ea a fost lsat o vreme n
pace, mai ales c a reusit s se ascund n Ardeal, undeva n Muntii
Apuseni si de acolo a reusit s fug n Ceho-Slovacia, mpreun cu
fetita pe care o adoptase Corneliu Codreanu (sotii Codreanu nu au
avut copii). Fetita adoptat, Ctlina, era fetita unor rude. mpreun
cu Ctlina, d-na Codreanu a ajuns la Praga, de unde a comunicat la
Berlin, lui Ciorogaru, unde se gsesc si c doresc s fie ajutate s
ajung la Berlin. Eu am fost trimis la Praga ca s le aduc la Berlin.
Am reusit s o aduc pe d-na Codreanu si pe fetit din Ceho-Slovacia,
cu cteva ore nainte ca trupele germane s ocupe complet Cehia
(Boemia si Moravia), la 15 Martie 1939. Elena Codreanu a rmas n
continuare la Berlin, a fost primit cu toat condescendenta de
grupul nostru, Horia Sima, Papanace si ceilalti.. n 1940, dup ce
Horia Sima a reusit s fac un guvern cu Antonescu, d-na Codreanu a
revenit n tar. S-a bucurat atunci de toate onorurile si s-a
stabilit la Husi, n casa printeasc. Dup puciul lui Antonescu,
acesta a ncercat s o acuze de anumite nereguli, care tineau de
codul penal, dar s-a dovedit n final c acuzatiile nu erau fondate,
asa c a fost lsat n pace. A rmas n pace doar pn au venit comunistii
la putere, care au arestat-o, doar pentru c fusese sotia lui
Codreanu... Dup ce a fost eliberat, a trit la Bucuresti pn la
moartea ei, survenit n 1994. L.V.: - Ce viat ulterioar a avut fiica
adoptiv a lui Codreanu, Ctlina ? M.D.: - Au auzit c este inginer la
o firm n Cluj si nu a avut de suferit din partea Securittii, care
s-a convins repede c nu reprezint nici un pericol pentru regimul
comunist. Propagand legionar prin Banat L.V.: - Cnd l-ati cunoscut
pe Horia Sima ?8
M.D.: - Horia Sima mi-a fost recomandat de la Bucuresti, n 1932,
ca sef al judetului Severin. Am luat contact cu el. Noi, Centrul
Studentesc Legionar Timisoara, aveam obligatia s ajutm judetele din
Banat n propaganda electoral si n general n toate activittile de
propagand (de pild marsuri). Cnd Horia Sima a ajuns seful regiunii
Banat, a devenit un fel de superior al meu. Ce fel de om era Horia
Sima ? In primul rnd trebuie s spun c era o persoan foarte
inteligent. n al doilea rnd, era foarte ndrznet, care nu avea nici
o fric de moarte. Se bga unde era pericolul mai mare n luptele cu
jandarmii, se expunea total. L.V.: - Se poate face o paralel ntre
Corneliu Zelea Codreanu si Horia Sima ? M.D.: - Trebuie s spun c
Horia Sima abia ulterior, spre maturitate si-a dezvoltat ntreaga sa
personalitate. Sarcinile lui pn n 1940 au fost destul de reduse,
sef de judet si sef de regiune... n orice caz, ntre Codreanu si
Horia Sima a existat o mare deosebire. Corneliu Codreanu era un
vizionar si un educator, care a creat o ideologie, iar Horia Sima
era o personalitate nclinat spre fapte, era un realizator, dac
vreti. Niciodat Horia Sima nu a pretins s-l nlocuiasc pe Corneliu
Codreanu ! L.V.: - Dup aceast parantez, s revenim la activitatea
din Centrul Studentesc Legionar Timisoara. n marsurile de propagand
prin judet, cu ce mergeati, cu trenul ? M.D.: - Cu trenul si pe urm
pe jos, prin sate. L.V.: - Prin satele din Banat, n acei ani, cum
erati primit ? M.D.: - Aveam n sate, ciocniri permanente cu
jandarmii. Personal am fost de mai multe ori arestat. Ciocnirile cu
jandarmii aveau loc invariabil la intrarea n sate (unde ei ne
asteptau), acolo ne bteam cu ei... Btile erau din cauza faptului c
jandarmii vroiau s ne aresteze, iar noi nu doream acest lucru
(...). Cu bti sau fr bti, ajungeam pn la urm n centrul satului, iar
lumea ncepea s ni se alture nou. n aceast situatie, fie c jandarmii
ne lsau n pace, fie c continuau s ne agreseze, dar avnd suficienti
camarazi, rezistam pe pozitii... L.V.: - Dar de unde stiau
jandarmii c trebuia s ajungeti ntr-un sat oarecare ? M.D.: - Erau
informati de dinainte ! De multe ori jandarmii ne asteptau n gri,
unde stiau c trebuie s coborm din tren. Ca s le dejucm planurile,
sream din tren, nainte ca trenul s ajung n gar... Trebuie s spun c
organizatia judetean Timis-Torontal a Miscrii Legionare avea n
rndurile sale un mare numr de ceferisti, inclusiv mecanici de
locomotiv. Vorbeam n prealabil cu ei, si ei ncetineau mersul
trenului acolo unde noi vroiam s srim din tren, ca s-i evitm pe
jandarmi. Dup aceea plecam pe jos si intram n sat sau n oras, prin
partea opus la care ne asteptau jandarmii... Trebuia s uzm de tot
felul de siretlicuri ca s ne putem face propaganda necesar... L:V.:
- Ati fost si arestat d-le Dimitriu n acei ani ? M.D.: - Desigur !
Si nu odat... Am fost arestat de nenumrate ori, nici nu mai tin
minte numrul arestrilor. De obicei eram tinut n arest cteva zile,
cam 3-4 zile. n 1933 am fost s strng semnturi pentru alegerile
parlamentare din acel an. M-am dus ntr-un sat, de unde era originar
Ilie Ghenadie, care la ora aceea era seful organizatiei legionare a
judetului Timis- Torontal. Acolo am nceput s strng semnturi de la
rudele lui, pentru propunerile la Camera Deputatilor. La un moment
dat primarul a telefonat la Timisoara, "c este atacat, este
baricadat, legionarii iau cu asalt primria"... Erau toate
bazaconii, nici gnd nu aveam de asa ceva, nimeni nu ameninta
primria din comuna Secusici. Asa c ne-am trezit din nou cu
jandarmii (condusi de un maior), veniti n mare vitez, cu un camion
dela Timisoara. Am fost din nou arestat... ns dup ce s-a lmurit cu
adevrata situatie, maiorul de jandarmi a spus "c toat alarma este
fals, dar pe dumneata nu te pot lsa aici, trebuie s te iau la
Timisoara". Am avut deci transportul "gratuit" napoi la Timisoara,
n camionul cu jandarmii. Pe drum, tot vorbind de una alta, i-am
spus : "D-le maior, o s ai ghinion dac nu m lasi n pace"... Si
ntr-adevr, se fcuse noapte, era o ploaie torential, niste drumuri
desfundate si s-a stricat camioneta. A trebuit s rmnem ntr-un sat,
maiorul m-a luat cu el ntr-o camer la un ungur. Am dormit deci o
noapte cu9
el n aceeasi camer (cu dou paturi), rechizitionat dela o familie
de unguri si la un moment dat, maiorul de jandarmi mi-a spus :
"Uite ce este, am stirea c nu o s puteti face nimic, Duca o s v vin
de hac"... Asasinarea lui I.G.Duca L.V.: - Peste putin I.G.Duca
avea s scoat n afara legii Garda de Fier... M.D.: - La care eu am
ntrebat : "Cum l cheam ? Duca ?, atunci o s se duc"... Maiorul de
jandarmi m-a contrazis imediat, "Nu o s se duc, st bine pe
picioare"... Pe urm am ajuns la Timisoara, am fost tinut la
Comandamentul Jandarmeriei cteva ore si apoi mi-a dat drumul,
pentru c nu m putea acuza de nimic ! S-a ntmplat apoi atentatul
contra lui Duca, comis pe data de 29 Decembrie 1933. Imediat au
venit s m aresteze, ns eu eram deja diprut dela 10 Decembrie
1933... L.V.: - n fond dv. ce legtur ati avut cu atentatul contra
lui I.G.Duca ? M.D.: - Nici o legtur. Absolut nici o legtur ! Am
reusit s fug din Timisoara si am plecat n tar. Am fost dat n
urmrire general pe toat tara, ca si "complice" la acest atentat !
Cnd s-au mai linistit lucrurile, la vreo patru sptmni, m-am
prezentat, mpreun cu un avocat, la politia din Focsani. Imediat am
fost arestat si cu lanturi la picioare, nsotit de doi jandarmi, am
fost trimis la Bucuresti. M-au dus la Siguranta General, pe
bulevardul Protopopescu, m-au bgat ntr-o celul si m-au tinut cteva
zile acolo cu un jandarm, la usa deschis. Dup aceea am fost luat la
anchet. ntre timp sosise la Siguranta National rezultatul
perchezitiei, care mi se fcuse la cminul studentesc din Timisoara
unde locuiam. n acea camer aveam doar un dulap si un cufr... Eu
fcusem nainte niste ncercri, de a pune niste versuri pe muzic. n
acest scop fcusem o schit de iambi si de trohei. Erau cteva foi de
hrtie n total. sta era actul de acuzare ! Conspirasem la atentat,
cci utilizasem un "limbaj secret" !... Pn la urm am reusit s explic
ofiterului de Sigurant care m ancheta, c nu era vorba de niciun
"limbaj secret", de vreun cifru sau cod, erau doar iambi si trohei.
Pe urm am fost trimis, tot cu escort, la Timisoara, unde era
chestor Ovidiu Gritta. Acolo, m-au tinut vreo dou zile, ns decizia
dela Siguranta General de la Bucuresti, era s fiu eliberat, din
cauz c nu s-a gsit nimic mpotriva mea. Gritta a venit la mine si
mi-a spus, "Ai scpat nemernicule, criminalule, ai scpat de data
asta, dar te prind eu alt dat"... "Alt dat" fusese la 10 Decembrie
1933. Noi, studentii din Timisoara, fceam n fiecare an, la 10
Decembrie, un pelerinaj la biserica din cartierul Fabrik. Ziua de
10 Decembrie era ziua studentimii, a generatiei dela 1922. La 10
Decembrie 1922 s-a realizat unitatea centrelor studentesti din tar,
sub conducerea lui Corneliu Codreanu si Ion Mota. Aceast zi a fost
srbtorit de studentii din Romnia, n fiecare an, pn n momentul n
care Carol al II-lea a instalat dictatura. La aceast dat de 10
Decembrie 1933 Duca a dizolvat Miscarea Legionar si n timpul noptii
au fost arestati peste 20.000 de legionari. Studentii legionari din
Timisoara erau nc liberi si am participat la pelerinajul
traditional la biserica din cartierul Fabrik. Cnd am ajuns n
dreptul Prefecturii de Politie, am fost arestat... Atunci, toat
coloana de studenti, erau vreo 400 de studenti, au nconjurat
Prefectura de Politie si au nceput s strige s fiu eliberat. L.V.: -
Acest demers a avut succes ? M.D.: - La Prefectura Politiei am gsit
alti legionari, pe Constantin Stoicnescu, care acum era seful
judetului Timis-Torontal, pe Ilie Ghenadie si nc alti ctiva insi.
Cum studentii strigau incontinuu s fiu eliberat, seara, m-au dus la
poarta Prefecturii si mi-au dat drumul. n momentul acela eu am si
disprut !... Pe urm s-a dat ordin s fiu din nou arestat, pentru
complicitate la atentatul comis mpotriva lui Duca, numai c eu nu am
mai fost gsit... Aceste lucruri s-au repetat aidoma si peste patru
ani. n 1938, Carol, prin instalarea dictaturii sale din 12
Februarie, a interzis studentilor si functionarilor publici s mai
fac politic, cu mentiunea c aceast dispozitie, deja se aplica, de
facto, sudentilor, din Decembrie 1937. Cu toate acestea, noi,
studentii legionari, mpreun cu muncitorii legionari din Timisoara,
am organizat o manifestare de protest mpotriva acestei msuri. Totul
s-a desfsurat n perfect ordine si fr incidente. A doua zi am aflat
c Parchetul Militar a emis un nou mandat de arestare mpotriva mea.
Atunci am disprut din nou, cutnd adpost la fosti colegi n Bucuresti
si n provincie. Fat de prigoana care se anunta, m-am gndit s prsesc
tara, dar nu eram nc hotrt s fac acest pas, plin de consecinte. Cnd
ns am fost vizitat de tatl meu si cnd mi-a spus c "un evreu, cu
care fusese asociat ntr-o afacere, i spusese, c sus de tot s-a
decis distrugerea Miscrii Legionare", orice ndoial mi s-a spulberat
!... Fiind bolnav de tuberculoz, o nchisoare mai prelungit ar fi
nsemnat10
pentru mine moartea. Am nceput s-mi organizez fuga si am reusit
s trec n Polonia si de acolo n Germania, stabilindu-m la Berlin.
Era n data de 8 mai 1938. L.V.: - Revenind la atentatul comis
mpotriva lui I.G.Duca, pe peronul grii Sinaia, de legionarii Ion
Caranica, Doru Belimace si Nicolae Constantinescu, cine l-a ordonat
? L-a ordonat personal chiar Corneliu Codreanu ? Sunt si variante c
n spatele atentatului ar fi fost chiar Carol al II-lea, s fie
adevrat ? M.D.: - Atentatul mpotriva lui I.G.Duca a fost un act
spontan. I.G.Duca a dizolvat Garda de Fier, n plin campanie
electoral ! Peste 20.000 de legionari au fost arestati si
schingiuti, 7 legionari au fost asasinati (Virgil Teodorescu,
Constantin Nit, Nicolae Blianu, Toader Toma, Gheorghe Bujdi si Sev.
Frdea), toate publicatiile legionare au fost interzise, iar sediile
Miscrii Legionare, nchise si devastate. Indignarea legionarilor a
fost imens si mai multe grupuri, necunoscute Sigurantei, au luat
initiativa de a-l pedepsi pe Duca, cu att mai mult cu ct se bnuia c
si Cpitanul ar fi fost asasinat, legturile cu Bucurestiul fiind
total ntrerupte. Personal cunosc dela Petre Fleschin, c a fcut
parte dintr-o grup de legionari din Sibiu si care a fost foarte
deceptionat c altii au fost mai rapizi... De altfel la procesul din
17 Martie - 5 Aprilie 1934, s-a putut constata, fr dubiu, c ntre
conducerea Miscrii Legionare si grupul Nicadorilor (Constantinescu,
Belimace si Caranica) n-a existat vreo comunicare. Despre alegatia
c Regele Carol al II-lea cu Eugen Cristescu ar fi organizat
atentatul contra lui Duca, am luat si eu cunostiint dintr-o brosur
scris n Iunie 1983 de Serban Milcoveanu - la acea dat, cel putin,
agent al Securittii - dar consider c este una din fabulatiile lui,
pentru care este unanim cunoscut. L.V.: - Practic deci, de peste 60
de ani, triti in Exil ? M.D.: - Nu chiar de 60 de ani, ci de 58 de
ani, cci am revenit n tar, cu 4-5 zile nainte de data de 21
Ianuarie 1941, data puciului lui Antonescu. ntlnirea dintre
Corneliu Codreanu si Alexandru Safran L.V.: - n 1937 a avut loc o
ntlnire absolut uluitoare, Corneliu Codreanu s-a ntretinut mai
multe ore cu cel care avea s devin, trei ani mai trziu, Rabin Sef
al Romniei : Alexandru Safran !... Aveti date despre ce au discutat
cei doi atunci ? M.D.: - Este adevrat c a avut loc aceast ntlnire,
n 1937, la sediul Miscrii Legionare, Casa Verde. Corneliu Codreanu
l-a primit pe Alexandru Safran, cel care peste trei ani avea s fie
seful spiritual al tuturor evreilor din Romnia Mare. ntlnirea,
precizez acest lucru, a avut loc la cererea viitorului Rabin Sef !
Corneliu Codreanu si Alexandru Safran au fcut un schimb de vederi,
de preri, si-au expus personal, cu sinceritate ideile si crezul
lor. Putem cunoaste acum ce au discutat, chiar din cartea rabinului
Safran "MARX A FOST ANTISEMIT", aprut la Ierusalim, n 1979. Scrie
Rabinul Sef Alexandru Safran : "Vorbeam de peste dou ceasuri. Nu
era o discutie de cabinet, ci s-au amestecat aici durerile lumii
(...). Adevrurile lui si ale mele, ardeau, chinuiau gnd si suflet,
cersindu-si rspunsuri, argumente, pentru a ne desprti ca prieteni.
l vd cum se ridic, mi ntinde mna si-mi spune : Am avut o mare
plcere de ntlnirea noastr. Nu stiu dac am rezolvat problemele, dar
am nvtat frme din taina nfinit a credintei. Eu nu am venit s provoc
ur sau rzbunare. Mi-e sufletul curat. Nu stiu dac toti legionarii
gndesc ca mine. Dac un evreu a fost lovit ori jignit pe plan moral,
iart-i pe rufctori. Ei nu sunt dect oameni, poate chiar buni
crestini. Nu pe omul superior ncercm noi s-l slefuim, ci pe
omul-om... Am plecat. Am cntrit mult ultimul su rspuns. Am vzut n
trirea lui un nceput de logic. Apoi a venit tvlugul. Codreanu a
fost ucis din ordinul lui Carol al II-lea, n 1938. Nu stiu dac am
procedat bine, rednd aceast convorbire cu Corneliu Zelea Codreanu.
Am vrut s se vad ideile unui conductor politic, care a pltit cu
viata pentru convingerile sale, trgnd dup el mase nsetate si ele
dup o buctic de dreptate"... Aceste amintiri ale Rabinului Sef
Alexandru Safran cred c ne dau o imagine asupra adevratelor
sentimente ale lui Corneliu Codreanu fat de poporul evreu. L.V.: -
Dar atunci de ce este permanent caracterizat Miscarea Legionar ca
"antisemit", sau chiar "mnctoare de evrei" ?
11
M.D.: - Miscarea Legionar a fost incontinuu calomniat, actiune
care continu cu aceeasi intensitate si acum, n 1999. Se poate
deduce usor dac Legiunea a fost antisemit sau nu, dac ne referim la
cele spuse de Corneliu Codreanu n tabra de la Carmen Sylva :
"Solutia legionar a problemei evreiesti n Romnia nu sunt
persecutiile, exproprierile si masacrele, cum ar fi foarte usor,
dar este foarte ru. Ea este sus de tot, n conducerea statului si
const n totala incoruptibilitate a guvernantilor si din perfecta
aplicare a legilor. Cnd vor constata c nu mai au pe cine corupe si
nu mai sunt romni de vnzare, evreii vor prsi teritoriul nostru din
proprie initiativ si de nimeni constrnsi". Codreanu a mai adugat :
"Iar dac vor mai rmne evrei dornici s triasc n pace cu noi si
capabili de munc cinstit, productiv, cu att mai bine pentru ei si
pentru Romnia"... Pot aduce nenumrate dovezi, fapte istorice care
nu mai pot fi reinterpretate, c Miscarea Legionar nu i-a prigonit
pe evrei. Astfel, n timpul Statului National Legionar, ntr-o
perioad cnd Germania era atotputernic n Europa, comandantul
legionar Radu Gyr, n calitatea de director general al Teatrelor, a
autorizat nfiintarea teatrului evreiesc Baraseum n Bucuresti
(teatru care functioneaz si n prezent, cu mentiunea c n timpul
comunismului a purtat denumirea de "Teatrul Evreiesc de Stat"),
fapt unic n spatiul influentat de Germania ! Desigur c nemtii au
protestat cu hotrre mpotriva deciziei de a nfiinta n 1940 acest
teatru evreiesc, dar Miscarea Legionar nu a tinut cont absolut
deloc de aceste proteste. n Ianuarie 1996, ntr-un interviu acordat
publicatiei "Totusi iubirea", profesorul Raul Sorban - cettean de
onoare al statului Israel - spune c Letitia Popa din Turda, desi
legionar, a condus grupuri de evrei, prin Turda, clandestin la
Bucuresti, ca s-i scape de holocaustul, care li se pregtea n
Ardealul de Nord (aflat sub administratie ungureasc) , fr a cere
vreo rsplat... Astfel de fapte nu au fost izolate, si alti
legionari i-au ajutat pe evrei, cnd s-a pus problema s fie
exterminati de germani. III. MISCAREA LEGIONAR SCOAS DIN NOU N
AFARA LEGII, 1938-1940 Atentatul mpotriva lui Stefnescu-Goang Liviu
Vlenas.: - Fiindc facem acum o parantez mai larg n trecutul Miscrii
Legionare, cine a stat n spatele atentatului comis la 27 Noiembrie
1938, la Cluj, mpotriva rectorului Universittii "Regele Ferdinand"
Stefnescu-Goang ? ntrebarea este justificat, mai ales c unii
legionari au afirmat ulterior, c acest atentat (n care a fost rnit
grav rectorul Universittii) a constituit pictura care a umplut
paharul lui Carol al II-lea, care s-a decis atunci s-l suprime pe
Corneliu Codreanu, mpreun cu alti 13 camarazi... Mircea Dimitriu.:
- Comandantul legionar din Cluj, Vasile Andrei, a lsat posterittii
niste rnduri foarte importante, care lmuresc culisele acestei
actiuni. Astfel, comandantul Vasile Andrei neag categoric
afirmatiile mincinoase ale preotului Stefan Palaghit, n a sa
"Istorie (tendentioas) a Miscrii Legionare", si anume c ar fi dat
personal ordinul de executare al rectorului Stefnescu-Goang. Vasile
Andrei spune c nu a primit un astfel de ordin si nici nu l- a dat !
De fapt Vasile Andrei era arestat nc din data de 17 Noiembrie 1938
si detinut la nchisoarea militar din Cluj. In privinta a ceea ce
urma s se ntmple, pe data de 27 Noiembrie 1938, Vasile Andrei a
fost nstiintat abia cu o zi nainte, la vorbitor, de ctre camaradul
Aurel Srcianu, unul din cei doi studenti care urmau, a doua zi, s-l
pedepseasc pe rectorul Stefnescu-Goang. Vasile Andrei, care mprtea
celula cu nc 75 de camarazi legionari, i-a istorisit, ce urma s se
ntmple a doua zi afar, doar doctorului Victor Apostole- scu. Au
urmat cele cunoscute. La o sptmn ns, a fost adus n celul profesorul
Gheorghe Veres (care si-a schimbat ulterior numele n Gheorghe
Voicu) si care i-a spus c doctorul Vucu, trimis special din
Bucuresti, cu ordinul expres ca executarea lui Stefnescu-Goang s nu
aib loc, a ajuns prea trziu la Cluj... L.V.: - Bnuiesc c ordinul si
contraordinul de lichidare a lui Stefnescu-Goang fusese dat de
Horia Sima. n fond de ce trebuia "pedepsit" Stefnescu-Goang ? M.D.:
- Este fals. Horia Sima a aflat de aceast intentie si a cutat s-o
mpiedice, trimitnd pe doctorul Vucu cu acel ordin, care ns din
pcate a ajuns prea trziu ! Studentul n filozofie Ioan Pop,
principalul autor al actiunii de pedepsire a lui Stefnescu-Goang,
i-a mrturisit lui Vasile Andrei, n lunile petrecute mpreun n celula
sa, de condamnat la moarte, "c pe Stefnescu-Goang era hotrt s-l
pedepseasc cu mult timp nainte, c pedepsirea lui Stefnescu-Goang
doar coincidea cu dorinta superiorilor si locali, c nu a primit un
ordin expres n aceast privint si oricum ar fi fcut aceasta n orice
conditii, pentru c pedepsirea lui Stefnescu-Goang era o datorie
ctre sufletul curat al tineretului ardelean". Era notorie
"preocuparea"12
rectorului Stefnescu-Goang pentru studente, de care abuza ori de
cte ori putea. Aceste apucturi i-au adus pedepsirea. Ioan Pop,
nainte de a fi executat, a mai spus : "Noi am rezistat 1000 de ani
maghiarilor pentru c sufletul ne era curat, iar tolerarea celei mai
triviale imoralitti, concretizate n Stefnescu-Goang, ar fi ntinat
cei 1000 de ani de curtenie sufleteasc"... Cert este c eliminarea
lui Stefnescu-Goang de la conducerea universittii clujene era un
imperativ, pentru toat studentimea clujean, n toat perioada
1930-1938. L.V.: - Atentatul contra rectorului Stefnescu-Goang
apare, n lumina acestor dezvluiri, mai degrab ca o initiativ
personal, desi este cert c s-a bucurat de aprobarea Legiunii. Acest
atentat, comis la Cluj, pe 27 Noiembrie 1938, nu l-a determinat
totusi pe Carol al II-lea s hotrasc lichidarea ntregii conduceri a
Miscrii Legionare, dou zile mai trziu ? M.D.: - Legiunea n-a
aprobat acest atentat, cum am artat deja, iar Carol a luat decizia
nc din timpul vizitei sale la Londra din Noiembrie 1938, cel putin
asa sustine diplomatul Vardala, dela Legatia Romniei din Londra,
martor fiind la o convorbire ntre Carol al II-lea si ministrul
Romniei la Londra, Viorel I.Tilea. n plus, dup ntlnirea ulterioar
cu Hitler, Carol s-a asigurat c actiunea sa de suprimare a
conducerii Miscrii Legionare, n frunte cu Cpitanul, nu va avea
consecinte externe serioase. ncep disensiunile n Legiune L.V.: - nc
din anii -30 au nceput divergente puternice n Miscarea Legionar,
cum s-au nscut ele, care a fost cauza lor ? M.D.: - Dac dizidenta
s-a manifestat pe fat ceva mai trziu, divergentele dintre noi au
aprut n schimb mult mai devreme. Diferentele de vederi s-au
manifestat, imediat dup moartea Cpitanului, mai ales ntre Horia
Sima si Constantin Papanace. Aceste diferente de vederi erau legate
de strategia pe care trebuia s o urmeze pe viitor Legiunea, dup
arestarea lui Corneliu Codreanu. n grupul refugiat la Berlin, ntre
anii 1938-1940, Horia Sima si Constantin Papanace, au colaborat
totusi foarte strns. Se uitaser divergentele, Horia Sima avea ca
misiune legturile cu Romnia si reorganizarea Miscrii Legionare n
tar, n timp ce Constantin Papanace avea conducerea grupului din
Berlin. n acest scop Horia Sima s-a dus de 4-5 ori n tar, nainte de
cderea lui Carol al II-lea. Horia Sima reusise s creeze o filier de
trecere clandestin n Romnia, prin Banatul iugoslav. Aceast filier
era utilizat si de Horia Sima personal, dar si de alti legionari,
printre care si multi intelectuali. Trebuie s fac acum o parantez
mai lung. Sub presiunea succeselor germane pe toate fronturile,
Carol a crezut, gresit de altfel, c Miscarea Legionar este
sprijinit de nemti si din cauza asta a cutat s se mpace cu
Miscarea. La sugestia Elenei (Magda) Lupescu, Carol l-a ales,
pentru o viitoare colaborare, pe Vasile Noveanu. Tatl lui Noveanu
fusese evreu botezat, trecut la religia crestin. Noveanu era un tip
foarte maleabil, nu era tipul de lupttor. Carol s-a gndit s-l fac
pe el seful Miscrii. L-a scos din lagr si l-a chemat la Palat, avnd
mai multe ntlniri cu el. Noveanu pe de alt parte, n urma acestor
ntlniri la Palat cu Carol, a obtinut eliberarea din lagr a lui Radu
Mironovici si a altor fruntasi ai Miscrii. n urma acestei
"autoritti" de a-i scoate pe legionari din lagre, Carol, ct si
Noveanu, credeau c n acest fel Noveanu se va impune ca sef al
Legiunii... Noveanu era asistat de un alt fruntas legionar,
Augustin Bidianu (care fusese sef legionar de judet). L.V.: - Cu
toate acestea, nici Noveanu si nici Bidianu nu au reusit n final s
se impun n fruntea Miscrii Legionare, de ce ? M.D.: - Acesti oameni
nu aveau simpatii n rndul Miscrii. n primul rnd pentru c nu fcuser
nimic deosebit (n afar de administrarea unui judet) ! Pe de alt
parte, celulele legionare reorganizate n Romnia de Horia Sima dela
Berlin, erau loiale lui Horia Sima. Strnea si admiratie faptul c
Horia Sima trecea clandestin granita romno-iugoslav, de cte ori
vroia, fr s aib fric, c va fi prins de autorittile carliste... n
urma unei astfel de treceri, probabil, Horia Sima a organizat si
pedepsirea lui Armand Clinescu !... Spun probabil, pentru c nu
cunosc detalii. Asasinarea lui Armand Clinescu
13
L.V.: - n privinta asasinrii lui Armand Clinescu, la 21
Septembrie 1939, lucrurile nu sunt clare nici pn in ziua de astzi.
Cert este c Horia Sima nu a explicat niciodat, n mod clar, cine a
dat ordinul de lichidare a lui Armand Calinescu, cine a stat n
spatele actiunii. Dac a vorbit, a vorbit oarecum ambiguu, totusi,
nu a negat faptul c s-ar fi declarat de acord cu eliminarea fizic a
lui Armand Clinescu. Care este adevrul ? M.D.: - Dac Miscarea
Legionar nu reactiona n niciun fel mpotriva lui Armand Clinescu,
ERA POLITIC DESFINTAT ! S nu uitm c Armand Clinescu era ASASINUL
Miscrii Legionare, din ordinul su fuseser asasinati Codreanu,
nicadorii si decemvirii, cu alte cuvinte asasinase conducerea
Miscrii. Iar acei legionari care erau n lagre si nchisori, erau
pentru Miscare pierduti si asa... Pentru motivul, c ori trebuiau s
batjocoreasc memoria Cpitanului, prin declaratii colaborationiste
(ca s poat iesi afar), ori aveau soarta de a fi omorti,
asasinati... Un caz tipic este cel al lui Ilie Grneat si Mile
Lefter, care au iesit din lagrul dela Vaslui, numai dup ce s-au
dezis de Corneliu Codreanu... Drept rsplat, Carol l-a numit pe
Grneat avocat la Frontul Renasterii Nationale (FRN), formatiunea
politic a lui Carol al II-lea, l-a obligat s mbrace uniforma FRN.
Restul legionarilor din lagr au rmas permanent cu aceste exemple de
lasitate ale celor doi, Grneat si Lefter... Strns cu usa, Carol
ncerca s capteze bunvointa Germaniei, cednd n toate domeniile, cu
exceptia aliantelor pe care le avea cu Franta si Anglia, la care nu
vroia s renunte nici n ceasul al 12-lea. n speranta, c dac
colaboreaz cu Miscarea, nemtii nu se vor atinge de tronul su, el
i-a gsit initial, asa cum am mai spus, pe Noveanu si Bidianu, ca
"purttori" ai acestei "desprinderi" de trecut... Carol a esuat n
aceast manevr, pentru c legionarii din clandestintate, cei din
lagre si din grupul de la Berlin nu au fost de acord. n aceast
situatie, Carol a jucat ultima sa carte fat de Miscarea Legionar, a
cerut grupului de la Berlin s vin n tar si s colaboreze cu el. ns
nici Horia Sima, nici Constantin Papanace, nu erau de acord s vin n
tar si s colaboreze cu Carol. La prima delegatie trimis de Carol la
Berlin, Horia Sima si Papanace au rspuns, "Dac, Carol renunt la
alianta cu Franta si Anglia si trece de partea Axei, atunci ei se
rentorc in Romnia"... Carol nu a fost multumit de acest rspuns si
dup o lun a trimis din nou o delegatie. La aceste parlamentri, a
reusit s se introduc n discutii Constantin Stoicnescu, care era
mpotriva unei colaborri cu Regele si n orice caz, Stoicnescu urmrea
ca Horia Sima si Papanace s nu fac concesii prea mari. Delegatia
s-a rentors la Bucuresti, cu o luare de pozitie scris din partea
lui Horia Sima si Papanace. Papanace cerea si el alipirea Romniei
la politica Germaniei, dar pozitia lui marca o diferent fat de
Horia Sima, Papanace oferea, unilateral, renuntarea la violent din
partea Miscrii Legionare. Acest lucru era o contradictie a ceea ce,
mpreun cu Horia Sima, se plnuise : rsturnarea lui Carol ! Toat
munca lui Horia Sima de pn atunci vizase tocmai acest obiectiv,
organizarea unei revolutii n Romnia, pentru rsturnarea lui Carol.
L.V.: - Din ce spuneti dv. rezult implicit, c Horia Sima a trimis
personal n tar echipa de "prahoveni" condus de avocatul Miti
Dumitrescu, ca s-l asasineze pe Armand Clinescu, pe 21 Septembrie
1939... M.D.: - Horia Sima, ct si Papanace, au stat de vorb,
personal, la Berlin, cu Miti Dumitrescu, restul echipei lui Miti
Dumitrescu se afla in tar. Este evident c att Papanace, ct si Horia
Sima, au aprobat actiunea pe care o proiecta Miti Dumitrescu ! Cert
este, c ulterior, n lagrul de la Berkenbrck, Papanace i-a fcut un
elogiu impresionant lui Miti Dumitrescu. Papanace a spus atunci;
"Prin pedepsirea lui Armand Clinescu, Miti Dumitrescu si prahovenii
si au salvat Miscarea Legionar dela disparitie"... Cpitanul nsusi
ceruse s fie rzbunat, dac ar fi fost lichidat de autorittile
carliste si toti legionarii au apreciat n 1939 c pedepsirea lui
Armand Clinescu era si o datorie politic si moral a Legiunii...
Comandamentul de Prigoan L.V.: - Adversarii lui Horia Sima au
afirmat tot timpul, "c Horia Sima era un epigon jalnic al
Cpitanului"... Cu alte cuvinte Codreanu era contrapus lui Horia
Sima si Horia Sima lui Codreanu, ce s-a urmrit prin aceasta ? M.D.:
- Nicolae Iorga a spus foarte bine odat, "Dac vrei s distrugi o
hait de cini, mpusc cinele care este fruntas"... Cnd Codreanu a
condus Miscarea, a fost tinta tuturor atacurilor, de toate felurile
(c este un venetic, c fabric bani falsi la Rsinari etc.). Pe urm
atacurile s-au revrsat asupra lui Horia Sima, mai ales c el era
lipsit de experienta conducerii. El s-a pomenit mpins de evenimente
n fruntea Miscrii, datorit14
curajului, perseverentei si a abnegatiei totale, care i-au
surprins pe toti fruntasii legionari, mai mult sau mai putin
descurajati. L.V.: - Tocmai asta i s-a reprosat lui Horia Sima, c a
ajuns n fruntea Miscrii Legionare fr a fi omul cel mai potrivit
pentru aceasta... M.D.: - Nu a fost nimeni altul ! Pot s v spun pe
scurt, cum a ajuns Horia Sima n aceast functie. Cnd Codreanu a fost
arestat, s-a format aproape imediat un Comandament de Prigoan.
Acest comandament a fost mereu schimbat, pentru c tot timpul
politia aresta pe cineva din el. Horia Sima nu avea fisier la
Sigurant si din aceast cauz se putea misca mai liber prin tar.
Horia Sima primise sarcina s reorganizeze infrastructura n tar, din
legionarii rmasi nearestati. Acestia doreau s se fac ceva, mai ales
c Codreanu se afla dup gratii. S se fac ceva era si opinia lui
Horia Sima si a lui Alexandru Cantacuzino, care era si el n acest
Comandament de Prigoan. n opozitie cu opinia lor, era Constantin
Papanace, care era de prere "C nu trebuie fcut nimic, legionarii
trebuie s stea linistiti, pentru c altfel viata Cpitanului este n
pericol"... Dintro scriere a lui Papanace (cartea se cheam "Fr
Cpitan") reiese clar c aceast pozitie de "liniste" a fost,
ulterior, lansat chiar de Sigurant, pentru ca s nu se produc "o
reactie" la asasinarea plnuit a Cpitanului... L.V.: - S fi lucrat,
constient, sau inconstient, Constantin Papanace pentru Sigurant ?
M.D.: - Nu, deloc ! Papanace a explicat convingtor, c pozitia sa se
baza pe grija legat de soarta Cpitanului. L.V.: - Cum vedea Horia
Sima aceast "revolutie" ? M.D.: - Cum a vzut-o si dup aceea. A
vzut-o exact cum s-au si ntmplat lucrurile la 3 Septembrie 1940...
L.V.: - Gheorghe Barbul, secretarul generalului Antonescu, a
afirmat, intr-o discutie mai lung purtat cu subsemnatul, la 24
Octombrie 1994, "C legionarii erau destul de slabi n Septembrie
1940 pentru a-l rsturna singuri pe Carol, dar Antonescu si
anturajul su au exagerat deliberat pericolul legionar, forta
legionarilor, pentru a-l speria pe Carol si n felul acesta s-l
oblige n final s plece". "Nu avea important cum pleca, de ce pleca,
important era s plece", a afirmat Gheorghe Barbul n 1994... M.D.: -
Realitatea este putin alta. Este posibil, c fortele legionare, care
fuseser decimate de Carol n 19381939 (s ne aducem aminte de mcelul
din 21-22 septembrie 1939, cnd au fost executati sumar n ntreaga
tar 252* de legionari nevinovati, aproape toat elita Miscrii), s nu
fi fost att de puternice, ca ele singure s-l poate rsturna pe
Carol. ns, nu trebuie uitat, toat tara dorea plecarea lui Carol...
Vreau acum s revin la momentul discutiilor de la Berlin, cu a doua
delegatie sosit acolo. Horia Sima si Papanace avuseser n vedere
crearea unor echipe legionare n tar, care s ia legtura cu cadre din
armat, n vederea rsturnrii lui Carol. Acest plan era o creatie
comun a lui Horia Sima si Papanace. Delegatia a plecat napoi n tar,
dar ntre timp, Horia Sima trimisese 47 de legionari, clandestin, n
tar, ca s organizeze revolutia anticarlist. Conducerea acestei
actiuni trebuia s o preia, personal, Horia Sima. Dar cnd s plece,
tot clandestin, Horia Sima n tar, Papanace s-a opus, "Nu, nu
trebuie s pleci, am promis lui Carol c ncetm orice actiune contra
lui"... Horia Sima nu a vrut s renunte n niciun fel la planul su si
i-a spus lui Papanace, "C el a crezut c promisiunea de liniste dat
de Papanace emisarilor lui Carol, era o diversiune, pentru a
acoperi actiunea lui n tar". ------------------------ * Repartitia
celor 252 de legionari executati fr judecat n zilele de 21-22
Septembrie 1939 este urmtoarea : Bucuresti : 10, Spitalul Militar
Brasov : 7, Lagrul dela Miercurea Ciuc : 44, Penitenciarul Rmnicu
Srat : 13, Lagrul dela Vaslui : 31, jud. Durostor : 3, jud. Timis-
Torontal : 3, jud. Caliacra : 3, jud. Gorj : 3, jud. Constanta : 4,
jud. Putna : 3, jud. Vlcea : 3, jud. Lpusna : 3, jud. Bacu : 3,
jud. Mehedinti : 3, jud. Arges : 3, jud. Cluj : 2, jud. Bihor : 2,
jud. Roman : 1, jud. Vaslui : 1, jud. Brila : 2, jud. Caras : 3,
jud. Neamt : 3, jud. Olt : 3, jud. Flciu : 3, jud. Teleorman : 2,
jud. Ialomita : 3, jud. Dmbovita : 3, jud. Dorohoi : 3, jud. Turda
: 3, jud. Blti : 3, jud. Brasov : 4, jud. Mures : 3, jud. Hotin :
3, jud. Cernuti : 3, jud. Severin : 3, jud. Slaj : 1, jud. Ciuc :
3, jud. Tighina : 3, jud. Nsud : 3, jud. Cetatea Alb : 3, jud.
Tecuci : 3, jud. Muscel 2, jud. Covurlui : 3, jud. Soroca : 3, jud.
Arad : 3, jud. Maramures : 3, jud. Iasi : 3, jud. Hunedoara : 3,
jud. Orhei : 3, jud. Romanati : 2, jud. Suceava : 1, jud. Buzu : 1,
jud. Trei15
Scaune : 2, jud. Botosani : 3, jud. Satu-Mare : 2, jud. Cmpulung
: 3 si jud. Trnava Mic : 3. Din aceast list, 6 legionari au fost
asasinati ulterior datei de 22 Septembrie 1939, ns ordinul pentru
executarea lor a fost dat de autorittile carliste n data de 21
Septembrie 1939. n general, cadavrele legionarilor executati, au
fost lsate 2-3 zile n aer liber, pentru a servi ca exemplu... -
nota L.V. Aceasta a fost nceputul unor mari disensiuni si
dezacorduri ntre cei doi ! Cert este c Horia Sima nu a putut fi
oprit, cci l asteptau n tar oamenii trimisi deja de el dela Berlin.
Dac renunta, vesnic ar fi purtat anatema de las si fricos, iar
"Revolutia" nu ar fi avut loc, cu toate consecintele nefaste ce ar
fi avut loc. IV. LEGIUNEA REINTR N POLITIC - 1940 Colaborarea cu
Mihail Moruzov Liviu Vlenas.: - Revenind la anul 1940, ce s-a ales
din intentia lui Horia Sima de a merge n tar si de a prelua
personal conducerea operatiunilor contra lui Carol ? Mircea
Dimitriu.: - Horia Sima, cu toat opozitia lui Papanace, a ajuns,
clandestin (tot prin filiera iugoslav) n Romnia, dar, de data
aceasta, a fost arestat si transportat la Bucuresti, la sediul
Sigurantei Generale. Dup cteva sptmni, Horia Sima a fost dus la
Niky Stefnescu, care era seful Sigurantei. Niky Stefnescu a nceput
s-i explice, "C in situatia deosebit de grea n care se afl Romnia
(Germania amenint cu cedarea Ardealului la unguri, Bulgarii vor
Cadrilaterul si Silistra, iar Rusia preseaz continuu n Est) se
impune colaborarea tuturor fortelor politice cu Carol, inclusiv
legionarii". Cu alte cuvinte Niky Stefnescu a tatonat ca s vad dac
Horia Sima este dispus s colaboreze cu Carol. De jure Horia Sima
era condamnat la moarte (sentint dat n contumacie, cnd Horia Sima
era la Berlin), ca atare se astepta s fie executat n orice moment.
Horia Sima si-a dat seama c singura sa sans ca s ias viu din
inchisoare si s poat apoi organiza rsturnarea lui Carol, era ca el
s accepte, formal, o colaborare cu Carol... Ulterior l-a vzut si pe
Mihail Moruzov, seful Serviciului Secret de Informatii al Armatei
Romne (SSI). n final Horia Sima a fost primit n audient de Carol.
Acesta i-a cerut lui Horia Sima ca toti legionarii s se nscrie n
noul su partid pe care-l preconiza, Partidul Natiunii (creat
oficial abia pe data de 21 Iunie 1940). Horia Sima si-a dat seama c
aceast propunere i d posibilitatea s actioneze liber sau relativ
liber. I-a spus lui Carol, c nu-i poate convinge pe legionari s se
nscrie n acest nou partid, dect dac vorbeste personal cu ei, iar
pentru aceasta trebuie s aib libertate de miscare, s actioneze
liber... Carol a fost de acord si Horia Sima a putut actiona n
libertate. n timpul pregtirilor pentru revolutia anticarlist, vine
dela Berlin printele Palaghit, trimis de Papanace, cu un manifest,
care s fie tiprit si mprstiat prin tar. n rezumat acest manifest
denunta actiunea lui Horia Sima si pregtirea revolutiei
legionare... Noroc numai c preotul Palaghit a putut fi convins s
renunte la rspndirea manifestului de ctre nsusi paracliserul lui
(care nu era legionar), care ntmpltor l-a citit, mpedicndu-se
astfel o nou catastrof pentru Miscarea Legionar. L.V.: - Ajungnd la
episodul arestrii lui Horia Sima n 1940 si ale tratativelor duse cu
el la Sigurant, tratative la care a participat si Mihail Moruzov,
s-a afirmat constant ulterior, de diverse persoane si cercuri,
inclusiv de unii legionari, "c Horia Sima, Constantin Stoicnescu,
Traian Borobaru, Radu Mironovici si Mile Lefter au lucrat pentru
Moruzov, fiind agenti n slujba lui", fapt ce ar fi explicat si
asasinatele dela Jilava din 26/27 Noiembrie 1940, inclusiv
lichidarea lui Moruzov... Ct adevr exist n aceste acuze ? M.D.: -
ntrebarea este bine venit, cci lucrurile trebuiesc odat si odat
lmurite, mai ales c acest episod a fost continuu (inclusiv n
prezent) speculat, dup 1948, de ctre Securitate. Securitatea a
construit un ntreg roman pe seama relatiilor dintre Horia Sima si
Moruzov, n scopul compromiterii lui Horia Sima n ochii legionarilor
si a obtine astfel destrmarea Miscrii Legionare. Asupra acestui
subiect trebuie struit, mai ales c starea actual a Legiunii se
datoreaz n bun msur acestei miestre operatiuni a Securittii. n
realitate lucrurile stau cu totul altfel. Cnd Horia Sima a ajuns n
1940 n celula Sigurantei, si-a vzut pe de o parte toate planurile
sfrmate, iar pe de alt parte, si astepta executia. Dar cnd a fost
dus la Niky Stefnescu, a vzut sansa, care-i permitea nu numai s-si
salveze viata, dar mai ales care i permitea s-si duc planurile la
ndeplinire, adic izgonirea lui Carol de pe Tron. Cnd a fost dus si
n fata lui Moruzov, a avut certitudinea c totul va depinde de
abilitatea lui. Horia Sima si-a dat seama c va trebui s joace poker
cu Moruzov, a acceptat acest joc, convins c are asul lui n mnec...
Acest poker cu Moruzov era ns un joc periculos, cea mai mic greseal
nsemna moartea si totul ar fi fost pierdut. Trecut prin sita
Moruzov-Ghelmegeanu16
Urdreanu, el a ajuns la Carol, care i-a cerut, dup mai multe ore
de discutie, s intre n guvern si s fie ajutorul lui ntr-un partid
nou, ce urma a fi creat, Partidul Natiunii, n care trebuiau s fie
adusi toti legionarii. Horia Sima a acceptat, dar a obiectat : "Dup
toate cele ntmplate, legionarii sunt reticenti si va trebui s-i
aduc rnd pe rnd la Bucuresti, pentru a sta cu ei de vorb si a-i
convinge s intre n noul partid al lui Carol"... Carol a nteles
situatia, a fost de acord si l-a nsrcinat pe Moruzov s patroneze si
s finanteze actiunea (aducerea si cazarea a sute de legionari n
Capital provocnd inerente cheltuieli) si binenteles, s o si
supravegheze. Horia Sima, ajutat de Stoicnescu si Borobaru s-a pus
pe lucru, fr s piard ctusi de putin din ochi planul propriu, care
trebuia realizat acum sub ochii suspiciosi ai lui Moruzov si ai
Sigurantei. Horia Sima, care a obtinut si eliberarea tuturor
legionarilor din nchisori, a "convins" pe multi legionari s se
nscrie n viitorul partid al lui Carol, dar cu legionarii de mare
ncredere pregtea n plus, "ora X", ziua n care trebuia rsturnat
Carol. n timpul acestor pregtiri, cade ns, ca o lovitur de trznet,
ordinul de concentrare la regimentele din provincie pentru Horia
Sima, Borobaru si Stoicnescu, dar inexplicabil, si pentru Radu
Mironovici si Mile Lefter, care nu erau initiati n planul lui Horia
Sima. Toti acestia, trebuiau, n termen de trei zile, s se prezinte
la unittile lor militare, n caz contrar i astepta Tribunalul
Militar ! L.V.: - Cine credeti c a stat n spatele acestei actiuni ?
M.D.: - Noi am bnuit serviciile secrete britanice, prin ofiterii
din Statul Major. Prin ndeprtarea lui Horia Sima si a celorlalti
din Capital, se dorea mpiedicarea lui Carol de a ajunge la o
ntelegere cu Legiunea si binenteles cu Germania. n orice caz, Horia
Sima s-a vzut confruntat n vara lui 1940 cu o problem n plus, care
putea s duc la prbusirea ntregului su plan. Horia Sima si-a dat
seama, c singura solutie era s-i cear, prin Moruzov (care era
patronul actiunii), Regelui s intervin. Suveranul a evitat ns s se
confrunte direct cu puternicul Stat Major al armatei (ordonndu-i
pur si simplu s anuleze ordinele de concentrare) si a gsit o
solutie abil, cerndu-i lui Moruzov s comunice Statului Major "c cei
cinci (Horia Sima, Stoicnescu, Borobaru, Lefter si Mironovici) sunt
mobilizati pe loc, n cadrul Serviciului Secret de Informatii, cu
misiuni speciale" (...) si s-i angajeze pe cei cinci, pro forma, n
Serviciul Secret de Informatii (SSI)", ca s poat continua
activitatea, de nfiintare a partidului nou, Partidul Natiunii.
Pentru Horia Sima si colaboratorii lui, esential era s rmn n
Capital si de aceea a fost de acord cu orice fel de solutie, cci
numai astfel si putea realiza planul, acela de a-l ndeprta pe Carol
de pe Tron. "Angajarea" lor n Serviciul Secret de Informatii al lui
Moruzov a fost luat n serios numai de Mile Lefter, care nefiind
initiat, mergea regulat la "serviciu", fiind surprins c numai el
singur se duce, c st ntr-un birou gol si nu primeste nimic de
fcut... n aceasta a constat "faimoasa" "colaborare" a lui Horia
Sima cu Mihail Moruzov. Cert este c prin "mobilizarea pe loc n
SSI", Horia Sima a reusit s organizeze revolutia legionar dela 3
Septembrie 1940. O alt acuzatie care decurge tot din "angajarea"
lui Horia Sima n SSI, este aceea c Moruzov l-ar fi propulsat pe
Horia Sima la conducerea Miscrii Legionare n 1940. Nimic mai absurd
! Este nevoie de mult rea credint pentru a putea stlci astfel o
realitate att de evident. Horia Sima n-a ajuns la conducerea
Miscrii Legionare, numai pentru c a fost ajutat s rmn n Capital, ci
pentru c a fost singurul dintre fruntasii legionari rmasi n viat,
care riscnd totul, a avut curajul, tenacitatea si iscusinta de a
actiona n interesul unei Miscri Legionare aproape n agonie,
redndu-i ncrederea si aducnd-o n pozitia de a fi factor de decizie
n politica trii, tocmai cnd aceasta se afla ntr-un moment critic
pentru suveranitatea ei. L.V.: - Pentru a lmuri mai bine chestiunea
colaborrii lui Horia Sima cu SSI, voi reproduce integral un referat
al SSI, datat 31 August 1940, semnat chiar de directorul general
Mihail Moruzov : "Dup napoierea domnului Horia Sima n tar, n urma
unor aranjamente luate fat de Forul Conductor al statului (Carol al
IIlea - nota L.V.) s-a ordonat urmtoarele : 1. S fie pus n
libertate. 2. S se ntreprind prin elemente foste legionare indicate
de d-sa si pe rspunderea d-sale, o propagand n tar, rspndindu-se
formula : "Credint pentru Rege si n slujba intereselor Trii". n
executarea acestui ordin, domnul Horia Sima mi-a prezentat o list
de 11 persoane, din 40 cti am cerut, n frunte cu d-sa pentru a li
se clarifica situatia militar si a fi pusi n posibilitatea de a
executa aceste ordine. Acestia sunt : Horia Gh. Sima, Augustin
Bidianu, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Colhon, Mile
Lefter, Emil Popa, Constantin Stoicnescu, Seman B. Traian, Simion
Lefter, Ion I Brsan. n ceea ce priveste partea juridic, n legtur cu
latura penal, s-a hotrt acordarea amnistiei, ceea ce s-a fcut.
Pentru aranjarea situatiei militare, Ministerul Aprrii Nationale a
ordonat detasarea acestor elemente la Cabinet si apoi - n mod
secret - repartizati la Serviciul Secret. La prezentarea n
serviciul ordonat, am ndeplinit forma disciplinar, nsrcinnd cu
aceasta pe domnul colonel N. Vldescu, fr ca personal s-i cunosc sau
s vorbesc cu ei, pentru executarea misiunilor pe care s-au angajat
pe cuvnt17
de onoare, iar pentru orice abateri vor primi sanctiuni legale.
Paralel cu misiunea de mai sus, acestora li s-a dat si nsrcinarea s
culeag informatii, prin legturile ce au n toate straturile sociale,
n ce priveste propaganda comunist, terorist, iredentist. Rezultatul
activittii lor se afl consemnat n alturatul dosar. n legtur cu
lotul dela Berlin, domnul Ghelmegeanu mi-a spus c este neaprat
nevoie ca s se clarifice situatia lor. Cum demersurile fcute nu au
dat rezultate, cei vizati, ezitnd a avea contact cu Legatia noastr
din capitala Reichului, s-au exprimat c singurul element n care au
ncredere este cel militar. Domnul Victor Moldoveanu, secretar
general, a apelat la domnul colonel Vorobchievici, atasatul nostru
militar dela Berlin, care i-a adunat n jurul su si a reusit s-i
aduc la simtmntul de constiint national, reusind s li se schimbe
atitudinea, cu exceptia a trei dintre ei. Profitnd de ocazia
venirii n tar a d-lui colonel Vorbchievici, s-a cerut d-lui Horia
Sima s-si dea prerea, ce este de fcut cu grupa separatist.
Consftuirea a avut loc la domnul general Coroam. Rezultatul a fost
c separatistii s fie abandonati deocamdat, neprezentnd important,
cci nici dsa nu-i poate convinge. n concluzie : Toat actiunea s-a
executat conform ordinelor primite si s-a raportat locului n drept.
Este nenteles cum dintr-o actiune ordonat n interes de stat, se
interprete- az si se fac deductii. O singur explicatie poate s fie
: Ori ne aflm n fata unei actiuni de provocare, ori de necunoastere
a realittilor. n orice caz, trebuie s se ancheteze cu toat
severitatea aceste cazuri, s se dea satisfactii pentru cei
nevinovati si s se aplice cele mai severe sanctiuni pentru oricare
ar fi vinovatul". Acest referat, aflat, binenteles, n arhiva SRI,
fond "d", dosar nr.1, nu ne lmureste pe deplin, n ce a constat
concret colaborarea lui Horia Sima si a grupului su cu SSI, pe
linia "culegerii de informatii". Din textul referatului nu rezult
implicit c cei nominalizati ar fi spionat pe alti legionari, doar
dac prin "activitti teroriste", am vrea s ntelegem neaprat
activitti legionare... Mihail Moruzov mentioneaz ns un dosar-anex.
Acest dosar, ca si restul documentelor privind colaborarea lui
Horia Sima si a grupului su cu SSI, s-a pierdut, sau a fost
distrus. Dac materialele informative au fost distruse, nu se stie
cnd au fost distruse si de ctre cine... Nu este exclus nici
ipoteza, ca aceste dosare s existe, dar din ratiuni obscure, SRI-ul
le tine n continuare sub cheie... M.D.: - Unii au insinuat c
documentele la care faceti referire ar fi fost distruse chiar de
Horia Sima, sau de Miscarea Legionar, ct timp a fost la guvernare,
ntre Septembrie 1940 si Ianuarie 1941. Este fals, dup 6 Septembrie
1940 Serviciul Secret de Informatii a fost tot timpul n mna lui
Antonescu, Legiunea nu a avut nici un control asupra SSI, nici n
perioada cnd la conducerea SSI era colonelul Ioan Nicolaid (6
Septembrie 1940 - 15 Noiembrie 1940) si nici cnd Antonescu l-a
nlocuit cu Eugen Cristescu (15 Noiembrie 1940 - 23 August 1944).
Dac documentele au fost distruse, distrugerea nu a putut fi fcut
dect de Eugen Cristescu, sau, mai probabil, dup 1948, de
Securitate. Dar este posibil ca aceste dosare si documente s se
afle si dosite undeva la SRI. Participare la guvernul Ttrescu L.V.:
- Un episod de asemenea controversat, este intrarea lui Horia Sima
n guvernul Ttrescu, pe data de 28 Iunie 1940 si apoi retragerea sa
precipitat, dup numai cteva zile, la 8 Iulie 1940. Care a fost
mobilul acestor dou actiuni ? M.D.: - Din pozitia de subsecretar de
stat n guvernul Ttrescu, n care fusese numit fr a fi ntrebat, Horia
Sima a desfsurat o intens campanie de alarmare a personalittilor
politice si nepolitice, asupra pericolului din partea Axei, de a da
satisfactie revendicrilor Ungariei si Bulgariei, dac Romnia nu iese
ct mai urgent din blocul de aliante anti-germane, renuntnd la
garantiile engleze si avnd un guvern cu oameni noi, n care Axa s
poat avea ncredere. Dup expunerea fcut de Horia Sima lui Carol,
guvernul Ttrescu (format la 11 Mai 1940) a fost nlocuit, la 4 Iulie
1940, cu altul, condus de Ion Gigurtu si compus din oameni noi, dar
si cu doi generali, la Interne si la vicepresedentia Consiliului de
Ministri. Pentru a-i da o oarecare aparent ct mai pro-Ax, Carol a
numit, iarsi fr s-i ntrebe, trei legionari, n resorturi
guvernamentale de minim important : Horia Sima la Culte si Arte,
Noveanu la Inventar si Bidianu subsecretar de stat la Finante.
Pentru Horia Sima era mult mai putin dect se asteptase dup audienta
la Carol, dar a acceptat numirea, n speranta c din interiorul
guvernului va putea influenta politica lui, avnd n vedere c
majoritatea ministrilor nu erau adversari ai Axei, ci dimpotriv.
Dar dup primul Consiliu de Ministri, Horia Sima s-a lmurit, c noul
guvern nu va avea putere de decizie, fiecare ministru trebuind,
sptmnal, s prezinte la Palat dosarul cu problemele curente, iar
Carol decidea pn si n cel mai minor caz. Astfel c de fapt nu
guvernul, ci Camarila conducea tara pe o directie anti-german, iar
guvernul si mai ales cei trei legionari aveau menirea de a adormi
suspiciunile Axei. Miscarea Legionar nu putea accepta acest rol si
dup o ncercare disperat de a-l convinge18
pe Rege de necesitatea urgent de a realiza o schimbare real,
care s fie credibil la Berlin si Roma (pentru a mpiedica noi
sacrificii teritoriale), ncercare total esuat, Horia Sima a
prezentat la 8 Iulie 1940 primului ministru Ion Gigurtu demisia sa,
neurmat ns, dect mult mai trziu, de ceilalti doi legionari, Vasile
Noveanu si Augustin Bidianu... L.V.: - Din perioada cnd Horia Sima
a functionat n guvernul Ttrescu, apare o not a SSI, datat 30 Iunie
1940. Reproduc prima parte a acestui material : "n anturajul
subsecretarului de stat Horia Sima s-a discutat ieri urmtoarele
probleme, care ar fi urmat s fie supuse M.S. Regelui : 1. Formarea
unui guvern compus din elemente nationaliste tinere, din miscarea
legionar, nazist (partidul lui Stefan Ttrescu - Pavza de Otel
National-Socialist-Fascist - n. L.V.) si gogist, care - sub
presedintia sa, sau eventual n extremis, altei persoane desemnate
de M. S. Regele, s adopte o politic indicat de mprejurri. 2.
Strngerea raporturilor politice si militare cu Germania ct mai
grabnic si ct mai adnc ; 3. S se cear Berlinului trimiterea n
Romnia a unei misiuni militare, care - mpreun cu autorittile
militare romnesti - s studieze si s pregteasc n amnuntime rzboiul
mpotriva Rusiei, care crede c nu va ntrzia mai mult de o lun sau
dou. n legtur cu aceste zvonuri, n cercurile oficiale ale Legatiei
germane se afirm c aceasta s-a produs n urma sugestiilor fcute lui
Horia Sima de ctre von Ritgen (...)", arhiva N.I.C., fond P.C.M.-
S.S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f.316-318. Cu
o zi nainte, pe 29 Iunie 1940, o alt not a SSI, este semnat chiar
de Mihail Moruzov, din care reproduc urmtoarele rnduri : "Astzi,
subsecretarul de stat Horia Sima, mi-a spus categoric c Germania ar
dori un guvern sub presedintia d-sale, ncadrat de personalitti si
specialisti (...)", arhiva N.I.C., fond P.C.M. - S.S.I., Politica
extern a Romniei, dosar nr.. 2/1937, p.308-309. Rsturnarea lui
Carol al II-lea L.V.: - Pn la urm cum s-a desfsurat "revolutia" lui
Horia Sima ? M.D.: - nainte de a aborda acest punct, vreau s fac o
mic parantez. La sfrsitul lui August 1940, Horia Sima s-a gndit s-l
elibereze, prin fort, pe generalul Antonescu, internat de Carol al
II-lea la Mnstirea Bistrita. n acest scop a pregtit chiar si o
echip care urma s ia cu asalt mnstirea. Lui Horia Sima i era team
ca generalul Ion Antonescu s nu mprtseasc soarta lui Corneliu
Codreanu si a camarazilor si. Desigur, Horia Sima nu era la curent,
c nainte de plnuita sa actiune, nemtii l-au atentionat pe Carol,
"ca nu cumva generalul Antonescu s pteasc ceva", fapt ce l-a
obligat pe Suveran s dea asigurri ferme germanilor, c lui Antonescu
nimeni nu-i pune viata n pericol. Actiunea lui Horia Sima nu a mai
avut loc, pentru simplul motiv c Regele Carol i-a luat-o "nainte",
eliberndu-l el pe Antonescu, de care acum avea nevoie pentru a-si
pstra Tronul. Horia Sima a fost foarte mirat aflnd de eliberarea
lui Antonescu dela Mnstirea Bistrita si mai ales de chemarea lui la
Carol. Abia atunci si-a dat seama prin ce primejdie trecuse n vara
lui 1940, cnd aflat la Bucuresti, a vrut s-i ncredinteze
generalului Antonescu (nc neinternat la Mnstirea Bistrita) datele
revolutiei pe care o plnuia, adic rsturnarea lui Carol. Din
fericire, avnd poate o presimtire, nu i-a spus atunci nimic... Dac
i-ar fi spus ceva, probabil c Antonescu l-ar fi denuntat lui Carol
si revolutia legionar din 3 Septembrie nu ar fi putut avea loc.
Revin ns la ntrebarea dv. Alarmat de informatia c Regele pregteste
o nou prigoan, stire coroborat cu destituirea lui Moruzov si a lui
Niky Stefnescu, precum si cu aducerea generalului Antonescu dela
mnstirea Bistrita (Moruzov plecase ntre timp n Italia, la Venetia),
pe data de 3 Septembrie 1940, Horia Sima si-a pus n aplicare
planul, lansnd un manifest si organiznd manifestri contra lui Carol
n toat tara. n acest scop au fost mobilizati zeci de mii de oameni.
Sau tras si focuri de arm, dar violente masive nu au fost. La
Brasov si Bod au fost totusi mpuscati cinci legionari, iar la
Constanta am avut alte trei pierderi. Carol si ddea foarte bine
seama, c o represiune armat masiv contra legionarilor ar fi ridicat
toat tara. Se pierduse Ardealul, Basarabia, Nordul Bucovinei si
Herta, era n curs si pierderea Cadrilaterului si toate acestea s-au
produs fr s se trag un singur glont !... n Romnia era atunci o
atmosfer general de ostilitate mpotriva lui Carol si mai ales
mpotriva Elenei Lupescu si a Camarilei. Desi Horia Sima nu reusise
prin actiunea sa de la 3 Septembrie 1940 s-l determine pe Carol s
plece, actiunea lui a fost totusi scnteia, care a aprins revolta
ntregii tri... La Bucuresti legionarii au organizat o imens
demonstratie, din care poate numai un sfert era legionar, restul
erau cetteni care erau n opozitie fat de Carol. Imensa multime a
debordat apoi n Piata Palatului, s-a urcat chiar pe gardul
Palatului Regal, fapt ce a provocat panic lui Carol, care i-a cerut
generalului Coroam, comandantul militar al Bucurestiului, s trag n
multime. La aceast cerere a Suveranului erau prezenti si Antonescu
si generalul Mitrea. Coroam, care avea simpatii legionare, i-a
rspuns, "Majestate, eu nu trag"... Atunci Regele s-a19
ndreptat spre Antonescu ; "Dar dumneata tragi" ?... Antonescu la
vremea aceea nu avea n Capital nici un regiment si binenteles nu
avea cu ce s trag. Antonescu se gsea atunci la Palat, pentru c
Regele credea, n mod gresit, c generalul Antonescu ar fi prieten cu
legionarii, si ca atare, i va putea linisti. Antonescu nu a fost
NICIODAT prietenul Legiunii... n orice caz, Antonescu i-a spus lui
Carol, "Dac Coroam nu trage, atunci nu trag nici eu"... De fapt
refuzul lui Antonescu era oricum inutil, cci nu avea cu ce s
trag... n plus militarii stiau foarte bine, c n conditiile n care
nu trseser nici un glonte pentru aprarea teritoriului pierdut n
1940, a trage n tineretul trii i-ar fi dezonorat pe vecie ! n
aceste conditii, Carol s-a vzut n final nevoit s abdice, spre
satisfactia lui Antonescu, care nu-i putea ierta Suveranului c-l
internase n vara lui 1940 la mnstirea Bistrita (Antonescu l acuzase
in prealabil pe Carol, mai voalat, mai direct, c sustrsese din
fondurile nzestrrii armatei, fapt la care Carol a reactionat cu
duritate). Carol chiar dorise s-l judece n vara lui 1940 pe
Antonescu, dar a renuntat la aceast intentie, sftuit de niste
generali s nu fac asa ceva, cci si ridic Armata n cap. Carol mai
ncercase si n trecut s-i fac greutti lui Antonescu, i montase
acestuia, cu ajutorul lui Moruzov, un proces de bigamie, proces ns
cstigat, n final, de Antonescu... L.V.: - Generalul Ion Antonescu,
care l iubea pe Carol al II-lea tot asa de mult ca si legionarii,
dnd dovad de mult perseverent, dar si de siretenie, l-a determinat
n final pe Carol s abdice (o veritabil lovitur de stat) si s
prseasc Romnia. Ajuns singur la putere, Ion Antonescu s-a vzut
confruntat imediat cu o problem stringent, aproape de nerezolvat :
alctuirea unui guvern. Ce propuneri, concrete, i-a fcut Ion
Antonescu lui Horia Sima, dup 6 Septembrie 1940 ? M.D.: -
Evenimentele au descurs n felul urmtor : initial, Antonescu a
primit de la Carol numai mandatul de a forma un guvern de Uniune
National, care s restabileasc ordinea. Antonescu s-a adresat
partidelor politice, dar toate l-au refuzat. Antonescu avea s
declare n 1946 : "n dou zile am depus de dou ori mandatul". Sub
presiunea demonstratiilor ostile, cu decretul regal nr. 3053 din 5
Septembrie 1940, Carol l nvesteste pe Antonescu cu "puteri
depline", n schimbul promisiunii c va rmne pe Tron. Astfel Carol
i-a transmis lui Antonescu dictatura sa... Noul demers pe lng
partidele politice fiind iarsi esuat, Antonescu si calc pe inim
("Cu Horia Sima nu duc medieri") si l trimite pe Ic (Mihai)
Antonescu s-l caute pe Horia Sima, "pentru c Horia Sima reprezenta
baza politic a trii n acele momente, toat tara se manifesta pentru
regimul legionar" (din declaratia lui Antonescu la asa zisul proces
al "Marii Trdri Nationale" din 1946). Ic Antonescu a reusit s afle
adresa din Brasov unde se gsea ascuns Horia Sima, iar tratativele,
care au durat o ntreag noapte, s-au purtat n masina lui Mihai
Antonescu. Horia Sima ns a conditionat participarea la guvern de
abdicarea lui Carol. La ncptnarea lui Horia Sima, care nu admitea
alt solutie pentru rezolvarea crizei, dect abdicarea lui Carol, Ic
Antonescu a sfrsit prin a fi de acord, dndu-i un telefon de la
Brasov lui Antonescu, spunndu-i : Regele Carol nu se poate mentine,
n aceste conditiuni, pe Tron"... ntre timp manifestatia din 6
Septembrie 1940 l-a constrns pe Carol, prsit si de generalul
Coroam, comandantul grzii Palatului, s abdice. Din pozitia de
dictator, confirmat, la cerere, de noul rege Mihai, prin decretul
regal nr. 3072 din 7 Septembrie 1940, Antonescu ncepe tratativele
cu Horia Sima, ncheiate la 14 Septembrie, prin proclamarea statului
national-legionar. V. STATUL NATIONAL LEGIONAR, 1940-1941 Legiunea
guverneaz mpreun cu Ion Antonescu Liviu Vlenas.: - Din ce spuneti
dv. d-le Dimitriu, rezult c Ion Antonescu s-a debarasat de Carol al
II-lea la presiunile lui Horia Sima ? Mircea Dimitriu.: - Da, la
presiunile exercitate de Horia Sima. Ceea ce afirm Gheorghe Barbul,
reprezint punctul de vedere al lui Ion Antonescu, Gheorghe Barbul,
din dorinta de a-l scoate ct mai bine pe Antonescu, a mai fcut
ulterior afirmatii partinice. Dup generalul Vasile Mitrea, rolul
esential l-a avut generalul Dumitru Coroam (pentru c a refuzat s-l
apere pe Carol) si nu Antonescu. L.V.: - Cert este c Antonescu l-a
obligat pe Carol s abdice, mai mult chiar, s plece a doua zi din
tar, pe motivul, "c nu-i poate asigura securitatea"... Horia Sima,
nu se gndise ns ca Suveranul s rmn n tar, pentru a fi judecat si
"pedepsit", pentru ceea ce fcuse n 1938- 1939 Miscrii Legionare
?20
M.D.: - Sigur c da, Horia Sima se gndise la judecarea sau la
pedepsirea lui Carol, numai c Regele Carol al II-lea a reusit s fug
din tar cu complicitatea lui Antonescu. Acesta i promisese lui
Carol, "C dac abdic si pleac din tar, i asigur securitatea pn la
iesirea din tar", iar generalul s-a tinut de cuvnt, organizndui n
secret plecarea... L.V.: - nainte de a ajunge Horia Sim