-
Nr- 51 si 52 . S i b i i u , 30. Decembre 1863. Anulu I V .
AMICD1D S C O L E I foia pentru naintarea invetiamentului si a
educatiunei
la Romani.
Ese in t o t a S a m b a t ' a . — Pretiulu abonamentului pentru
p r o v i n c i i l e a u s t r i a c e : pe anu 4 fior., pe «iese
luni 2 fior. 25 c r . , pe trei luni 1 fior. 25 cr . ; — era pentru
E o m a n i ' a : pe anu 30 piaştrii (lei), si pe semestru 16
piaştrii. — Pentru inseratiuui se vor respunde 5 cr. de serie. —
Abonarea se face la poştele c. r. si pela DD. corespondinti, si la
tote librariele.
I n c h î a r e ! Inca nnu anu de esistintia l'amu fmpinsu in
eter
nitate. Inca unu anu de maturitate vitale ; e elu inse si nnu
anu de progresu? Misicat'amu ceva catra tînt'a ce ne-amu prefiptu?
Suntemu óre^ mai aprope de-catu la inceputu? Mai avemu mutu pana a
ajunge, pana a ne împlini misiunea? Astufelu se 'ntréba si
calatorulu, candu, ostenitu de drumulu dîiei, cérca a-si rennoi
poterile pentru a-lu continua mane. Dar' calea peregrinului este
mărginită, are undeva unu capetu; a-nóstra inse este eterna,
progresulu este infinitu , pe cale lui nu vomu ajunge nici odată la
vr'unu puntu unde se potemu dice : pan' aici, si mai departe
n'avemu onde!
Dar' nimicu nu este mai greu decatu a judecă, catu amu
progresatu. Optimistulu va dice, ca amu progre-satu de minune, si
ca ne aratamu demni de viétia, demni de tempulu in care traimu.
Pesimistulu va a-firmă chiar' contrarulu, ca n'amu mislcatu nimicu,
ca astufelu nu meritamu viétia, si nice o voma ave in de iungu, ca
nu suntemu Ia inaltîmea tempului si misiunei nòstre, ce o avemu că
poponi. Materialistulu carele a'ajpotutu face trebi si câştiguri,
va dice ca mergemu fòrte reu, si nu-i sperare d'Unu viitoru mai
bunu, ér' celu ce si-a tecsuitu pung'a si (magaziile va dice ca
progresamu de minune, ca-i sperare de viétia. — Astu-felu unii
intr'unu chipu, alţii intr'altulu. Cu tote astea unu spiritu
nepreocupatu, o minte trédia, potè totuşi conósce atâta, ca am
progresatu séuba? —Aici ne o-primu si noi, — si fiindu-ca acumu ne
intelnimu pentru sltim'a óra in acestu anu cu bunii nostri leetori
si spriginitori, — ne tienemu de datoria a-le spune dupa piceperea
nòstra, dèca in acestu anu amu progresatu mai multu că in alti ani,
decandu esiste acesta foia, séu deca ' n'amu progresatu delocu, ba
potè amu chiar9 regresatu?
Noi suntemu in placut'a pasetione d'a afirma, ca in anulu
acest'a amu progr esatu mai multu că in oricare altu anu decandu
esiste acesta foia. Vechicululu invetiamentului nostru si-a luatu
ceva aeru, a inaintatu pucinu. Dar' aceea inca trebue se
marturisimu, ca suntemu departe d'a pasî astu-felu precumu ceru
tre-buintiele nòstre, precumu cere tempulu in care traimu. Er'
candu stamu a ne intrebă, ca óre dece mergemu asia incetu? cercamu
a pune vin'a totu pe tempu, pe impregiurari, pe confusiunile
politice. Si avemu óre cu-ventu? Nici pe de parte! n'avemu d'a faee
toti politica si cu atatu mai pucinu se razima ea pe umerii
toturor'a.
Pasiulu celu mai imbucuratoriu, ce s'a facutu pe cam-pulu
invetiamentului nostru estimpu, este introducerea in parte a
conferintieloru invetiatoresci. Si dorimu, ba suntemu indreptua
pretinde, câ mai marii respectivi ai scólei, se introduca 8cestu
institutu pre totindenea, pentru-câ cela pucinu prin acést'a se li
se faciliteze invetiatoriloru calea desvoltamentului Ioru
individuale, deca suntu părăsiţi si lipsiţi in alte privintie.
Speramu ca anulu viitoru nu-lu vomu scapă fora d'a suplini si
acesta lucuna. Preste totu speramu ca anulu viitoru vă fi si mai
maniosu decatu acest'a.
Interesele romaniloru pe terenulu spirituale numai potu fi
isolate, deca preferimu, deca dorimu a ne pre- • servă contra unei
stagnatiuni, fia ea ori-catu de mica pentru-ca consecintiele ei
voru fi totu deun'a pre de trei ori mai prejudicióse, celu pucinu
posperarii deca nu si esistintiei nòstre. Acesta consideratiune,
acestu adeveru ne-a indemnatu, a dâ in acésta fòia espresiune
toturoru misîcariloru ce se facu pe campulu invetiatiamentulu
„Romani loru o r i e n t u l u i » . Si pecatu ne-au per-misu
augustele coiòne ale acestei foi, amu repodusu tòte misicarile pe
campulu invetiamentului ce s'au făcuta peste Carpati si chiar'
peste Dunăre.
-
Ce se iiene de fraţii din Romani'a, pe ei i aştepta o noua epoca
a î*ţe|p%pnt.^, fecţ ewmva inte* resele meschine person*le, deţţş
»u inimicii implacabiţ ai numelui romanu, deşa p | ^ t u ; u ^ b j
^ r | j si intuneT recului, voru veni a paralisă. a innadusî si
d'asta data aceste încercări.
Noulu proiectu de lege din care terminamu si noi cu acestu
nunieru partea ce tracteze despre Scdlele comunale se"u primare,
este soli'a nouei epoce a inve-tiamentului in Romani'a.
Amu impartasîtu in acestu anu, semestrulu antaiu, ceva pucinu si
despre fraţii noştri depeste Dunăre. Ce mai facu ei in privinti'a
deşteptării loru naţiunile, ce mai face Comitetulu macedo- romanu
din Bucureşti instituita anume pentru d'a ingrigî si d'a stărui
pentru deşteptarea loru, noi numai scimu. Celu pucinu noi n'amu mai
cetitu nimicu iu diurele de peste Car-patu in acesta privjntia.
Dar' nu! s'a facutu totuşi ceva forte importante in speciale
pentru macedo-romani si in generale pentru toti romanii.
Adecă pe spesele domnului C. Negri s'a retiparitu in Bucureşti
(«ramatic'a Macedo-romana de Miha-ilu G. Bojagi , care devenise
atatu de rara, si care ne veni si noue a-mana dîlele acestea.
In prefaci'a acestei noue ediliuni dîce d. D. B o -linteanu ca
„amu dori câ si alti patrioţi se vie in a-jutorulu altoru opere ce
suntu a se tipări in acesta limbă!" Intr'adeveru este o fatalitate,
ca in acestu di-alectu n'avemu inca cârti tipărite pentru d*a-lu
potd studia bine. si astu-felu scrută tesaurulu limbei.
Gramatic'a macedo-romana a D-'ui Masimu tipărita, parenise, cu
spesele D-lui Cosacovici, nu ne-a venitu inca la mana.
Aceste repriviri le cugelaramu de necesare peste anulu decare ne
despartîmu
Multu pucinu ce a facutu acesta foia cu sfer'a activităţii sale,
lasamu la judecat'a buniloru lectori. Ea din parte-si se va adoprâ
a rencepe cu poteri rennoite alu cincilea anu alu esistintii sale,
— p. t. publicu i va dă asemenea sucursulu seu materiale si
spirituale. La revedere in anulu 1 8 6 4 !
Proiectu de Lege asupra iustructiiinci publice in Romani'a.
(Capetu.)
Cap. IV.
I n s t r u c ţ i u n e a p r i m ă r i a din c o m u n e l e u
r b a n e § 1 . Scdle primărie de baeli.
Art. 2,55. Tote scdlele primărie din comunele urbane, se voru
imparii in trei categorie.
Cele de categori'a anlaia voru lì in orasiele : Bu-euresoi, hf\
Qrafova, fateti, Brt^a, Ismailu, Giurgiu.
Cqte # • eate^ri'a a ddn'ast^şru află in cale-l-alte capitale d*
Judftfe ;
Cele de categori'a a trei'a, se voru afla in orasiele ce nu sunt
capitale de judetie.
Art. 256 . Remunerarea institiitoriloru de categori'a antaia va
fi : pentru cei din secţiunea elementaría, cate 7 5 0 lei pe luna;
pentru cei din secţiunea superiore, cate 8 5 0 Iei pe luna.
Remunerarea institutoriloru de categori'a a ddu'a va ti: pentru
cei din secţiunea elementaría, cate 7 0 0 lei pe luna; pentru cei
din secţiunea superiore, cate 8 0 0 lei pe luna.
Remunerarea inslituteloru de categori'a a trei'a va fi pentru
cei din secţiunea elementaría cate 6 0 0 lei pe luua; pentru cei
din secţiunea superiore, cate 7 0 0 lei pe luna.
Art. 257. Instítutoriulu are dreptu de locuintia in localulu
scdlei.
Candu secţiunea elementaría si ce a superiore se afla in
aceleaşi locale, va trebui ca celu pucinu institutorului superiore
se sieda in sedia.
Art. 2 5 8 . Spre a puté fi cineva numitu institutori u
primariu, cata se fie romanu séu naturalisatu r o manu, si se aibe
titlu de bacalaureata.
Candu pentru acel'asi postu sunt mai multi postu^ lanti cu
titluri, se va face concursu intre densii. Candu se va presintă unu
singuru postulante cu titlu, se va recomendă acésta, dèca va uni si
cele-l-alte conditami de naţionalitate, si moralitate.
Candu nici unu postulante cu titluri nu se va pre sintă, se va
tiene concursu intre cei ce unescu cunos-cintiele cerute si
publicate pentru concursu.
Art. 259 . Consiliata superiore va regula concursurile, va
esamina titlurile si moralitatea candidatiloru, si va recomendă
ministrului pe acel'a care unesce cele mai bune conditiunî.
Art. 260 . Ori-ce instituitoriu se va numi provi-soriu, pentru
unu anu, prin decretu ministeriale. Deca dupa unu anu elu va da
dovedi de capacitale, activitate si moralitate, se va recomendă de
catre consiliulu superiore, spre a se intari prin decretu
domnescu.
Art. 2 6 1 . Institutorii facultativi, cari se voru cere de
catre comitetele judetiene, se voru numi tolu prin acelaşi modu de
concursu.
Deca comitetulu judetieriu va recomendă anume unu institutorii!
facultativa, pentru o liinb'a straina, si
-
S & 5
«cesta v» a v e unu titlu, «onSMiulu superiore ehi potè numi
farà concursu, si farà a-4 mai cere eondithinea de
narionelitate.
Toti institutorii facultativi ss .numesc», numai prin decretu
ministeriale. •
Art. 262. Concursurile ţ»e»lru institutori primari se voru tiene
in Bucureşti, séu in orasiele unde se afla gimnasie, Înaintea unui
juriu, compusa de cinci membri si numiţi de consiliulu superiore,
dintre profesori séu alte persóne cu cunoscintie.
Juriulu se va presintâ de unu membru alu consiliului superiore,
séu de directoriulu gimnasiului.
Art. 263i Concursulu se va face prin dóue probe : un'a scrisa si
alfa orale, materiele concursului voru fi pentru candidaţii ce
posiedu titlulu de bacalaureata, in-vetiaturele ginnasiali; pentru
cei ce nu posiedu acestu titlu, inveliaturele celoru patru ciasi
gimiiasiali.
Art. 264. Unu institutoriu, care va da dovedi de capacitate,
activitate, moralitate, se va pule inaiata din secţiunea sltmenUria
in ce superiore, din o categoria inferiore in o categoria
superiore, farà concursu. Concursulu se va publica pentru catedr'a
ce remane vacante.
Art. 2 6 5 . Unu regulamentu speciale va o tari mai pe largu
modulu formarii si proceder» juriului, precumu
-si conditiunile concursului. Art. 266. Unu institutoriu care
s'a retrasu de buna
voia din serviciu, si pentru cuvinte legitime, potè reintră in
serviciu si prìimi o catedra pentru, acela asi in ve-lature ce a
predatu, farà a mai fi supusu la concursu.
Art. 207. Institutorii se afla pusi subinspectiunea comitetului
locale, revisoriului si inspectoriuiui generale, consiliului
superiore, si ministrului instrucţiunii publice.
Art. 268. Funcţiunea de institutoriu intaritu pria decretu
domnescu, este inamovibile.
Art. 269. Candu unu institutoriu va dă dovedi de incapacitate,
negligentia séu immoralitate; seu candii va, compromite demnitatea
funcţiunii sale, se va pedepsi: cu mustrări din partea comitetului
judetienu, séu din partea consiliului superiore ; cu suspenderea
remunerării pe unu timpu; cu escluderea definitiva din
funcţiune.
Art. 270. Suspenderea pe unu timpu marginMu cu lipsirea de
remunerare, séu depărtarea definitiva, se va pronuncia numai prin
consiliulu superiore, printr'unu actu motivatu. Depărtarea
definitiva nu se tâ pronuncia, de câtu dupa ce se va ascultă
«nstituJonutu tnoul-pal)u,, verbale séu in şcrisu, séu iti urma de
anchete, ce se voru face Ia faci'a locului.
Art. 071. Candtt unu institutoriu a comisa delictu séu crima, se
va suspende indata, pana la darea definitivei senlintie-. Diurne ta
te remunerarea se va servi spre Sttptiairea catedrei sale. Deca se
va osindi a o pedéosa afîctiva séu infamante se va depărta.
Art., 372, Institutorii primări sunt inamovibili; ei au aceleaşi
drepturi (a pensiune, oa si cei-l-alti funcţionali, si sunt supuşi
k accasi retienere.
Art. 273. Unu institutoriu nu se potè strămută de la e scóla la
alfa, tolti in aceasi calitate si cu aceasi remunerare, fàravoi'asa
séu farà voi'a «ambilonr as l i -tutori ce s'aru strămută.
Art. 274. Fie-caré insUlotoriu sé va conforme programeloru si
instructiuniloru, relative la studie si impartire» óreloru.
Art. 275. Scólele primarie voru fi deschise de la 1. Septembre
pana la finele iui lunio.
Institutorii se voru afla permanenta in scola in Uite dìlele,
afara de duminice, de serbatori auri séu naţionali si joile dupa
amiadi.
Art. 276. Vacantie voru fi: opta dile la Craciunu,
cinci-spre-dicce la Pasci, si dóue lune pe véra, Inliu si
Augustu.
Art. 277. Institutoriulu nu potè lipsi de la scóla de catu
pentru o causa legitima si cu concediu, con-formu art. 111. Eia va
regulă cine se-i tiena loculti, in tiinpulu lipsei sale.
Pentru scólele din Bucuresci congediele se voru dă de consiliulu
superiore, pentru cele din Iasi de di-rectorele scadenriei, totu in
hmitea art. H i .
Art. 278. Institutoriulu superiore va ave dreptu de privighere
asupra instituloriloru din secţiunea eie-mentaria, si va raportă la
trebuintia.
Art. 279. Fie-care institutoriu va cauta se aibe metód'a ce mai
practica, spre a desvoltà spiri tu lu si in-teliginti'a copiiloru ;
si va evită acele sisteme care facu din copii nisce machine.
Art. 280. Institutorii voru pune totu d'una copiiloru ,
întrebări; voru forma concursuri intre dens», si -ci voru clasifică
pe fie-care luna, dupa gradulu invettaht-rei si purtării loro.
Art 281; Se voru tiene dóne esamene general unulu la Craciunu si
altulu la finele anului scatarra* candu se va face si împărţirea de
premie.
Părinţii st comitetul» totale voru fi invitati « ••»— sista la
fie-care din aste esamene.
Art. 282. Pe fie-care septemanr » in^fttftorlulu va dà fie-carui
scolariu cale unu biletu, in care se va Sf
ii!
-
retâ notele invetialurii si purtării, numerulu lipsiri— loru, e
tc .
Âcestu biletu se va intórce lunea, institutoriului, sub-scrisu
de părinţii, tutori, séu corespondintii.
Art. 2 8 3 . Părinţii séu tutorii copiilor» sunt in dreptu a
esamina sistem'a de invetiatura si educatiune, ce se orméza in
scóla, si potu se adreseze a loru plângeri Ia autorităţile
insarcinate cu privigherea scóleloru. Aceste piangeri se voru
esamina cu ce mai mare grige.
Pe de alta parte; părinţii séu tutorii sunt datori a nu impedecâ
in nimicu esecutarea reguleloru admise in scóla, si voru înlesni
copiiloru loru tòte midìlócele ne-cesarie spre a invetiâ, farà a le
intrerumpe studiele.
Art. 284 . Institutorii sunt datori a tiene in cea
mai buna regula registrele si catalogete prescrise de
lege sî regulamente.
Unu registru de observatiuni se va află pe masa scdlei; elu se
va puté comunica ori-cui, inse nu va scrie intrensulu de catu cei
însărcinaţi cu privigherea scóleloru.
Art. 2 8 5 . La fie-care finitu de anu scolare fiecare
institutoriu va face către comitetulu locale, si c ă tre revisoriu
unu raportu generale despre starea scólei si trebuintiele sale.
|
Art. 2 8 6 . Cuventulu ce institurorele va voi a citi séu rosti
la împărţirea generale a premieloru, cata mai antaiu se fie
aprobatu de comitetulu locale, séu in Bucureşti, de consiliulu
superiore si in Iasi de rectorele academiei.
Art. 287 . Institutorii nu voru permite in scóla alte cârti de
catu cele autorisate de consiliulu superiore. Ei voru ingrigf a-se
află in orasiu numerulu t re -buinciosu de aceste cârti.
Ari. 2 8 8 . In intervalulu dintre lectiuni, si in orele de
recreatiune, copiii se voru dă la esercitie gimnastice sub
privigherea institutoriului.
Art. 289 . Copiii, cari intra din nou in scóla cata se se
inscrie intr'unu registru speciale, in care se va trece numele,
pronumele, etatea, religiunea, naţionalitatea si domiciliulu loru
si alu parintiloru, tutoriloru séu corespondentiloru loru — Ei voru
fi adusi de părinţi séu tutorii loru, si voru presùnta actulu de
nascere si altoiu.
Copii care nu sunt domiciliati in orasiulu unde se
afla scóla, cata se aiba unu corespondinte domiciliatu
in acelu orasiu.
Art. 2 9 0 . Nu se voru priimi in scóla copii mai
mici de 6 ani séu mai mari de 14 ani.
Art. 2 9 1 . Institutorii sunt opriţi de a aplică co-» piiloru
pedepse corporali.
Pedepsele ce se voru aplica, dupa importanti'a c a şului, sunt:
siederea in picidre înainteceloru-l-alti ş c o lari, o ora celu
multu; — notare de rea purtare, afl— siata in scdla in timpu de mai
multe dîle; prevestirea la părinţii, tutori seu corespondenţi:
gonirea proviso-riu; gonirea definitiva.
Gonirea provisoria si cea definitiva, nu se potu pronunciă de
catu dupa ce instilutoriulu a prevestitu in scrisu pe părinţi,
tutori seu corespondenţi, si aceştia n'au facutu nici o
îndreptare.
Art. 292 . Fie-care institutoriu are dreptulu de a raportă
comitetului locale despre tote trebuintiele si lipsele materiali ce
are scdl'a.
Revisoriulu va stărui pentru îndestularea acestoru trebuintie,
raportendu consiliului superiore.
Art. 293 . In intielegere cu institutoriulu seu cu cele-i-alte
autorităţi ale orâsiului, comitetulu va ingrigi că toti copiii
ajunşi in etatea de a merge la scdla, se priimesca invetiatura
obligata.
Art. 294 . Revisoriulu se pdte adresă la comitetu spre a-i
atrage atenţiunea asupra ori-carei neregulari-tati seu trebuinţe ce
s'ar ivi.
Art. 2 9 5 . Deca scdlele dintr'unu orasiu au ceva venituri
proprie provenite din donatiuni, seu legaturi; cari trecu peste
cheltuelele neapărate ale scdleî, comitetulu locale se va intielege
cu consiliulu superiore, si ministrulu, pentru cea mai buna
intrebuintiare a acestora fonduri, in folosulu scdleloru.
§. 2. Scdlele primărie de fete.
Art. 2 9 6 . In tote orasiele seu comunele urbane, se va stabili
un'a seu mai multe scdle primărie de fete, deosebite de cele de
baeti.
Art. 297 . Scdlele primărie de fete, se voru formă si se voru
intretiene, că si cele de baeti, cu cheltuel'a municipalitatiloru,
si Ia neajungere, cu subventiuni din cas'a judetiului seu a
statului, conformu cu cele preve-diute la art. 243 , 2 4 4 si 2 5 5
.
Art. 2 9 8 . Invetiaturele, cari se voru predă in s c d lele
primărie de fete, voru fi:
Citirea si'scrierea; moral'a si religîunea; gramatic'a romana;
stilu epistolariu, compositiuni si declamatiuni; calcule si lucrări
aritmetice, aplicate la comptabilitate, geograli'a si istori'a
naturale aplicata Ia usurile vietiei; desemnulu; music'a; Iucrulu
de mana; economi'a d o mestica.
-
-.1 Art. 2 9 9 . Scolaritiele se voru impartì in trei di-
visiunì, dupa gradulu puterii si inteligintiet fie-carea.
Ete potu trece dintr'o divistane in alţ'a, dupa esa-menulu de la
craciunu séu dupa celu de la linele anului, inse lo tu d'una dupa
unu esamenu generale asupra invetiatureloru din divisiunea
precedente.
Art. 3 0 0 . La fìe-càre scóla de fete va fi o di-rectrice si
unu institutoriu séu institutória.
Pentru religiune, se va numi, pre ca luse . va paté,
unu preotu catechetu. Asemene si pentru music'a v o -
cale , se va numi unu profesoriu deosebita.
Art. 3 0 1 . Directricea va trebui se aiba siederea
în localulu scólei. Candu va ave locu, va siede si
cea-l-alta institutória.
Art. 3 0 2 . Directricea va ave administrarea scólei,
si se va ocupă mai alesu cu ir.vetiatur'a lucrului. Ea potè
predă si alte lectiuni.
Art. 3 0 3 . Directricele si institutoriulù se voru numi prin
concursu.
Insa intre puteri egali, se voru preferi celea esite din scólele
secondarie de fete, cele romane din cele străine, celea maritate
din cele nemaritate.
Art. 3 0 4 . Spre a fi numita direttrice cata se aiba Celu
pucinu etatea de 2 0 ani; spre a fi numita institutória cata se
aibe etatea celu pucinu de 18 ani.
Art. 3 0 5 . Scólele de fete se clasifica ca si cele d e baeti
in trei categorie, dupa art. 2 5 5 .
Dircctricete si institutoriulù de categori'a antaia voru ave
cale 6 0 0 lei pe luna; cele de categòrica a dòu'a cate 5 5 0 lei
pe luna; cele de categori'a a trei'a cate
5 0 0 lei pe luna.
Candu sunt institutori, ei se platescu totu in asta
proporliune.
Art. 306 . Unu regulamentu speciale va regula im-
jpartìrea oreloru si tienerea ordinei in àceste scóle.
Art. 307 . Dispositiunile articoliloru, 2 5 9 , 2 6 1 , 2 6 2
,
2 6 3 , 2 6 4 , 2 6 6 , 2 6 7 , 2 7 4 , 2 7 5 , 2 7 6 , 2 7 9 ,
280 , 2 8 1 ,
2 8 2 , 2 8 4 , 2 8 9 , 2 9 0 , 2 9 1 , 292 , 2 9 4 , 2 9 5 ,
relative la
scólele de baeti, se aplică si la cele de fete.
Sciri scolastice. Din B u c o v i u ' a : R a d a u t i 15 . D e
c e m b r e 1863 .
sin timpulu de facia e parol'a dîleî cultur'a natiunala, a-deca
aceea cultura, ce desvoltandu cu preferintia insu-sîtatile
particuiarie ale unui poporu, absdrbe in sine si-si asemeneza si
acelea cunoscintie, ce le suntu cu-mune mai multoru naţiuni
culte.—
Dar*» pe catu e de adeveratu, c u m c a f r e c e peste
putinti'a unui individu, de a-si apropriă cu deplinitate tdte
cunoscintiele, ce suntu respandite in diferitele plase ale unui
poporu, pe atâta este dc invederatu, ca fia-care plasa de poporu,
in puterea cunoscintieloru si o -cupatiuniloru sale, face o parte,
unu suplemeritu ala culturei generale.
Vorbindu deci de invetiatorâtu st a-nume de inve-tiatorii
scdleloru poporale, se iutelege, ca ei inca t r e buie se posieda
acelu gradu de cunoscintie, ce se pretinde de menitiunea scdleloru
poporale.
Asiediamintele, unde se pregatescu ei pentru chîa-marea loru
suntu institutele preparandiale si ast-feliu de institutu s'a
inliinlialu si in Cernăuţi acumu trei-spre-diece ani.
Dar' acestu institutu eră la noi pan' in ceşti doi ani din urma
mai multu o figura decatu fiintia; care, Iasu-ca candidaţii ce se
primiau intr'insulu, erau numai nesce buchieri esîti din scdlele
normale nemtiesci, si ca obieptele, ce se propuneau, nu respundeau
scopului mai-ca r.ece de catu, dara profesorii, pe lunga ca
propuneau in limba străina, cercetau orele loru numai de doru, era
candidaţii se incercau in asta privintia a le semene, loru.
De aice caută se resulte, ca candidaţii aceştia, a -siedîndu-se
pela scdle că inveliatori, devineau din caus'a nesciintiei, in care
se aflau, mai multu o tortura de catu o binefacere pentru satele,
ce aveau nefericirea a-i câpetă pe spate.
Cunoscundu noi asiâ-dara starea asta trista si in-spaimentatdria
a culturei invetiatoriloru, nu putu se nu ne străbată o bucuria
nespusa, candu Ieseramu in a-nulu 1861 intr'unu nurneru alu
„Gazetei Transilvaniei" cumca invetiatorii tienutului acestuia,
iiindu îndemnaţi din mai multe parti, si recunoseandu si ei
insi-si, „cumca invetiaturele pedagogice, câştigate in scurtulu r e
-stimpu de doi ani de dîle laînstitutulu preparandiale in .
Cernăuţi, nu le ajungu, spre a implini indetorintiele a -deverate
ale chiatnarii invetiatoresci," s'ar' fi invoitu a infiintiă o
biblioteca de cârti romanesci, contribuindu fia-care dintr'insii
cate 1 fi. v. a. pe luna; si asta bucuria n'amu lipsitu noi atunce
a ni-o respicâ atatu in organe publice catu si in cercuri private,
insemnandu invoiel'a ast'a că o fapta de scăpare pentru densii si
aretandu resultatele binefacutdrie, ce puteau se u r meze
dintr'ins'a.
Dara pe candu cugetamu, cumca bibliotec'a ast'a, prin daruri de
bani si de cârti , i e va fi imultîndu si
-
¡nflorindu.-ifUr'uflu m o d u imbocurătoriu, vini asia vera unu
invetiatóri'u, de ne déte prea întristat ore informa* tiune, cumca
de invoiél'a atiesa nu s'a alesu nemica, din causa ca in
invetiatorii învoiţi ar' fi datu şpirit-lu uritiosu alu discordiei
intr' acelu gradu, ca acamu le e greu a-si dá facía unii cu alţii,
necumu se se iutimpîne fratiesce.
Disbinarea asta inse nunumai cá-i o pata negra pe starea
invetiatoriloru peste tota, ci inca s i « perderé d« védia a
fia-xaruj in parte.
De si ne vine acuinu scirea, ca invetiatorii lienutu-' lui
Cernautiloru aru voi din propri'a iniţiativa a infiintiă „o
biblioteca romanesca cu scopu, cá se le sierbésca de midîloeu, nu
numai de a se aprofunda bine in limb'a si literatur'a romanesca, ci
si de a se face cunoscuţi cu temeinicia in materiele si metodele de
intrebuintiatu in scólele poporale ( § . I. al. stat.)» totuşi dupa
casulu de precedintia, ce ni l'au datu invetiatorii din tienutulu
acest'a, mai ca n'amu crede, ca aceia ar' fi in stare a scote ceva
mai multu la cale, déca nu ne-ar' B cunos-cutu spiritulu colegialu,
ce domnesce intre dînsii si care ne garantesce ca vointi'a aceea
isi voru trece-o in fapta cu tó|a perseveranti'a.
Din parte-ne n'avemu alta de adausu, decatu ca se dee d-dieu, cá
ei cu intreprins'a loru, se fia mai fericiţi de catu colegii loru
de aice. —
Literatura. H e c e n s i u n i . Gramat i c ' s i romana
(aprobata)
p e n t r u c l a s i l e g i m n a s i a l i i n f e r i o r i
, de Ga-yrile I. M w i t e a n u , d i r e c to ru si p r o f e s o
r i i la g i mnasi-u la c o n f e s i o n a l e r o m a n u in B r
a -s i o v u . Partea formaría. Edit. 11. Sibiiu in tipografi'a
diecesana, 4863,
Noi vorbisemu despre acesta gramatica inca in a. 1 8 6 0 candu
esîse edîtranea prima. Aslu-felu suntemu dispensaţi d'a mai vorbi
sî acuma. Nu ne potemu inse retiene se nu reprodueemu unnatorulu
pasagiu interesante din nóu'a prefacia din acésta a dóu'a editiune.
Si acést'a cu atatu mai vertosu, pentru d'a respunde tolu odată si
acelor'a cari in profunda d-loru intielep-tiune filologica, faeu
absurd'a, iiecalit'a pretensiune d'a nu scrie altminţea decalu
numai cu cuvintele ce se afla in gur'a poporului, prin urmare d'a
nu tinde se inaltiamu pe poporu la noi, ci se ne coborimu noi la
poporu i . sj astufelu a face progresulu chinesuluî. ¡
Éta ce dîce erudîtulu directoru si prpfesofu d. SíunteaBU m acea
prefacia:
«Asupra acestei «isuirî de a aduce formele limbe» romane la
certe régule, asiediendule pre base solides spre a le asecurâ
contra provincialismiloru, se-redicara voci, de unàe nVi fi
asceptatu, dîcundu, ca atare cale duce la a r i s to era tîsmu
etc.
„Acesta scarta prefacia no pdte avé de scapa că se demustre
prelargu ca acele voci sunt nisce declamar» vage, făcute că *i cum
ar' vré se capete binevointi'a céïoràce pretindu a scrie romanesce
corectu sì Fora a mai studia gramatic'a romana. Ajungă a însemnă in
termini generali: ca limb'a s c r i s a si la romani, că la Iota
lumea cultivata, cată se Ha mai ingrigita, mai r e gulata, mai
cultivata dei atu limb'a poporului cea v o r b i t a , fora ca
pentru aoést'a sé se pota numi aristocratica în acelu sensu rea
ce-lu dau d-lorii vorbei cu afectare numai că se faca odiosi pe
unii alţii. Căci a -ristocratica, luata in sensu bunu, limb'a
acelei parti din poporu ce se-dîce i n t e l î g i n t î a , va
trebui pururé se G a cu atatu mai aristocratica, adecă mai d e s t
i n s a , 6tr catu, inteligîntii voru fi mai cultivaţi. Acëst'a mi
se-pare atatu de chiaru, ca o vede totu hatuhi care a r e ochi de
vediutjU. Pentru ca cine nu scìe ca speciale de stilu sunt varie;
ca limb'a scriitoriului este condiţionata» de natur'a obiectului ce
tractéza; ca limb'a lui Tacitif nu e a lui 5*etoiri» ; ca limb'a
poetului tragîcu nu pdte fi a poetului celui comîcu seu hurlescu
chiaru ; ca prin urmare intielegerea si priceperea celoru scrise
presupune certe cunoscintîe preliminarie dupre varietatea
materiei.*
"Infine mai aaaugu : ca vercare scriitorii! romanu serhys'tt în
cultivarea limhei Sale va tinde pururé Spre a înaltiâ cWu potè pe
poponi la sine, era nu vice-versa, fiindu numai in modulu antaiu
posibile progresulu. —
Lectiunarîu latinii p e n t r u a dóu 'a c l a s e g i m n a s i
a l e d u p a M. Sehinnajţl de Ioane M. Moldovanu p r o f e s o r i
u gi m n a si a Ie. Bl a si u c u t i p a r i u l u se m i n ă r i
u lui 1864.
Acestu L e c t i u n a r î u ne este de ddue ori bine-venitu:
odată pentru-ca, pe catu scimu n'avemu situili pan' aéuriìtt în
feltilu seu ; o dóu'a pentru-ca este delà unu profesoru din Blasiu,
unde scimu ca dotatiuuea profesoriloru deh acelu gimnasiu ar' fi
mai con-venabile unoru pusnîci decatu unoru ómeni ce vina a-si
sacrifică ViétPa pentru luminarea generatiunei su -crescintî ; — si
ca tote astea d. profesoru mai are c u -cagnilu a tipări si cartî
scolastice destinate pentru unu publicu atatu de marginitu, cutnu
este chiar' alu unei clasi gimnasiale, seu respective a trei clasi,
caci trei gimnasîe romirtie avftmu in AustrFa, — si de unde
astu-fetrj pdte aşteptă atâta de pucina trecere .—în finea a
-cestui Lectiunariu se va adauge in cureudu si unu micu
dictiunariu, cfcre rtrgma e stib téscû. Lu récomendamu cu
d'adinsulu respectîvelorn gimnasie. Pretiulu 1 f. 2 0 cr.
De peste Carpati aflamu urmatórele nóue producte literajfie «.ai
însemnate:
I s tor ia Tierci-roniaiiesci de F r a ti i T u n u s 1 i
tradusa de G. Sionu. Acésta carte a si esîtu de sub pfesaj ér' Sû*b
presa se «fia:
Nemurirea sufletului, in dóue volume de M. S i e r*-b a n e s c
u si M. N i c o l e a n u .
-
T«$ftRVttlu l i teraturi i romane ife.-IMrtne N. Pre te -rr ,
S«l> jwt^s s*, va, pww»! . L
T c H a u r u l u d t lH P e t r i N » » XU- tablouri
ehromo-^itografiate representandu a8»icitatile gotice ale acestui T
e s a u r u descoperita Ia 1838 si păstrata in Museulu natiunale;
precedat 4« notitie şi titluri respective de A . I. Odobesru.
Spatiulu nu ne permite a vorbi si despre diarele anai însemnate;
ţstu-felu ne mărginimu numai I» doue:
Antaiu: Buciuniulu, celu mai mare şj mai elegante diatfu
polilieu, literariu si comerciale aluromanileru. Se ifla sub
redactiunea poetului Ce saru 8 o l i ş c u . A-•cestu diaru lupta
cu unu condeiu ageru pentru interesele toturoru Romaniloru. Ese in
tdte dîlele afora de Vinerea, şt costa pe anu 56 sfanţi. Noi
n'avemu cuminte pentru d?a-lu pote recomendâ d' 'ajunsu caldurosei
spriginiri a toturoru romaniloru.
A ddu'a: Rev i s ta Romana, celu mâi mare si mai elegante djariu
romanu pentru soiifrtie, litere si arte. Se afla suh 12 redactori,
si pote cloneure eu ori-care alte diare străine de felulu seu. Fosa
d' acestu diariu, iubliotec'a ori-carui romanu de litere va semţî o
mare lacuna. Ese in broşiure lunare incependu din Aprile pana la
finea anului. Costa 3 galbeni pe anu.
Varie tăţ i . , —•. P e r i ó d e l e i n d o u i r i i p o p o
r a t i a o J l o r u
« e u r o p e n e . Pentru a puté pompară cu esactitate
deosebitele state europene in ' puntuto de vedere alu îndoirii
poporatiunii loru, ar' trebui câ recensemenlele cari servescu de
base unui calcula de acesta natura se fia făcute i'aceleasi epoce.
In neputinţa d"a ajunge suptu acestu reporlu, Ia resultate
uniforme, s'ş luatu de base de calculu, crescerea poporatiunii diti
fié-care «tatu intre dóue epoce, cea mai vechia Si cea mai noua.
Lucrandu astu-felu, s'a dobanditu, dupa d o c u m e n t e o f i c i
a l i , resultatele urinatone : in Englitera < I 7 0 1 - 5 1 , )
poporatiunea indouita in 2 9 ani; , Austria < I 8 3 0 - 5 7 , )
in 19S ani; Bade ( 1 8 1 9 - 5 6 , ) in 91 ani; Savaria ( 1 8 1 8 -
4 5 , ) in 129 ani; Belgia (1846 . -56 , ) in 1 5 8 ; Cànemarca ( 1
8 0 1 - 6 0 , ) in 5 6 ; Scotiaa ( 1 8 0 1 - 6 1 , ) in 3 6 ;
Statele Sómaue ( 1 8 1 6 - 5 3 , ) in 7 9 , Erancia ( 1 8 0 1 - 6 1
, ) in 1 2 2 ; Grecia ( 1 8 2 1 - 6 1 , ) in 4 4 ; Hanovra ( 1 8 4
8 - 6 1 , ) in 1 2 2 ; Holanda ( 1 8 3 0 - 4 9 , ) in 8 0 ; Napoli
< 1 8 1 5 - 5 1 , ) in 9 1 ; Norvegia ( 1 7 6 9 - 1 8 5 5 , ) in
5 5 ; Piemontele ( 1 8 4 9 - 4 8 , ) in 8 8 ; Prusia ( 1 8 4 6 - 5
8 , ) in 4 1 ; Saxa ( 1 8 4 9 - 5 8 , ) iu 5 8 ; S v e t i a ( 1 7
7 5 - 1 8 5 4 . ) in 6 9 ; Helvetia ( 1 8 3 7 - 6 0 , ) in 1 0 8 ;
Wirtentoergu ( 1 8 3 4 - 5 8 , ) in 145 ani,
— Registrulu de pacate ale unui- direc?toru de gimnasiu ih
Prusia, care , dupa doctriri'a domnului Bismarek, a fostu gasitu
culposu sì depărtaţii din fuinciin-nea sa. Directorele gimnasiului
la Neu-Stettin, domnulu doctoru Lehmann, cunoscutu prin monografia
sa asupra împăratului Claudiu si a timpului seu, a fostu trasu la 4
Novembre^djnpreupa cu cej mai, malti., colegi- ai-sei^ inainte unei
comisiunî de ancheta diseMinaria si departati din funcţiunile sele:
intre ptuvfiiriujj'de acus'are muntacele urmatdrie: d'a fi ii»Ut
MJtBkgeriţp- din urma
votulu seu unui liberale: d'a ne fi iluminalu cas'a sa la diu'a
aniversam a nascerii regelui; d'a fi membru onoraru alu
asociatiunii de datatori la semitu si de gimnastica; d'a fi
visitatu serbarea datăloriforu Ia semau de la Francfort; eé una
medicu militarii, dr. Ascher, a tienutu, cu consimptimantulu seu Ta
gimnasiu unu cursu poperaru sciintificu asupra visionjloru si
visuriloru, care n'a fostu hasatu pe ideiele biblice; ca intr's
Sâmbăta a permisa a se dantia in cas'a sa sér'a pana la f i ore ;
ca intr'a adunare a asociatiunii me-seriasilora a tienutu unu
discursa in care a cititu cunos-cutulu cantecu poporaru : „Candu
Adam sapé, si Eva torcea, unde era atunci nobilulu?* ceea ce
dovedesce o opininne ilicita de spre nobilime! ca la o'preamblare
cu elevii sei din clasa superiôria a beutu unu paharu de bere cu
dinsii si afumatu in presinti'a loru o cigara, ca Ie a permisu si
loru a-si aprinde o cigara in pădure ; io fine. ca a dîsu o data
eleviloru sei din clas'a superiôria (la o lectiune asupra stilului
latinu) c» nu trebue sa se dica: Rex Borassiae, ci Rex Borussorum
(nu r e gele Prusiei, ci regele prusianiloru.)
— 0 statisticaengle.se constatata ca delà 1847 pana la 1861
adică in 14 ani, crinotin'a a causatu môrtea a 39 ,927 de femeie in
Engliter'a mimai, adică cate 8 pe fia-care dî. Sacri iciele de
omeni ale druidiloru; acele de veduve indiane, rugurile popdrelora
asiatice, acele rădicate în seclele de midîlacu fermecatoriioru in
Europa, abia o costatu unu asia de spaimantatoriu nnmeru de
victime.
— D e s c o p e r i r e a u n u i m u n t e de m a g n e t u .
S'a descoperim in Laponia svetîana unu munte streba-tutu de o vina
de feru magnetu. Acesta vina este cea mai bogata care s'a gasitu
pana acumu S*a des-chisu o mina, si unulu din magnelele cumperate
de profesorele Dove delà Berlin, cantaresce 66 livre.
— La Paris, la libreri'a Amyot au esîtu archivele complecte ale
congresului si a tratateloru delà Viena, care cuprinde în 2 0 0 0
pagine o mulţime de documinte nepublîcate pana acumu, intr'altele
instrucţiunile 'secrete ale lui Taleyrandu. Alcătuirea materialului
este forte predica si putemu recomanda cartea barbatiloru de Statu
si politici.
Miseri'a omului.
O dì de dirninétia candu sórele eclu dulce Revérs 'a sa lumina
din discuiţi seu frumosu, Natur'a candu tacanda se pare ca aduce O
radia de plăcere, unu suflu recorosu, Candu stelele lucinde, si
lun'a albiceosa T e m e n d u s e de Febulu celu fórte 'ncantatom
Mergu érasi se s'ascuuda in nóptea recorósa, In nóptea ce se teme
de astrulu ardiatoru, Pr iveaniu cu admirare, cu farmecu,. cu
piacere Aspectulu ceìu ruagnificu, si celu prè de doriti^ ìsatur 'a
ce intréga, c'o limpede tacere, Ofera diminitìi din sinu-i
fericiţii. D 'o parto4ooHÌati!» -«bsteseukii' ̂ Pariirte*~-~*""' '
l'area ca-e asediata p'unu npru strelucUoro... , Po d'alta cr '
campi'a in rarele -i vqşrfliflte .i S'afla-acumu imbracata c'unii
chipu meantatoru.
http://statisticaengle.se
-
Aci vedeamu o flore, din care eu plăcere. Mirosuri pre plăcute
continuu s'esalâ. Mai colo er' o rosa, ce yesela'n tăcere
Stapinului luminii cu farmecu suridea. Candu vesel'a şioptire a
frundieloru plăcute, Mişcate de unu dulce zefiru recoritoru, Virjea
se întrerupă atunci pe netacute Tăcerea ce p'acolo domnea
incantatoru, Candu sgomotulu fântânii, a cărei apa dulee Ensîdu ii
asia departe, unde eu m'aflamu Mergeau intru plăcere pe- data se
s'arunce In riulu, ce mai colb cu farmecu eu doream, Candu cantulu
turturicei ce standu cu întristare P'un arbore de vera departe
tramitea A sale dulci accenturi, si pline de'nfocare In limb'a-i ce
durere pb'ngmdu totu povestea.
Pe candu inse-a mea privire 'N aste locuri rateeea. Et'o rece,
grea sioptire, Ce acestea imi dîcea.
Acumu in asta ora te-adapi din fericire Tjitandu pentr'o secunda
cea slaba omenire. Dar' vedi or-cine fie ca totulu nu-i unu abisu
Putea-va se priimesca in asta lume mare, In caţe intra, ese,
reintra cu turbare, Se 'ntorce, cade, pere da tote câ'ntrunu
visu.
Priyesce omenirea tu omule'n tăcere, ' Si vedi cumu asta lume
ti-aduce neplăcere. Nu vedi de catu durere, suspini, nefericiri. _
Te afli totu in prăpăstii, 'nainte-ti totu_ peirea S'arata cruda
negra. Zadarnicu absorbirea Te face cate-odata a crede'n
fericiri.
Putinţele a tote c'o mana putintidsa Pe voi pe ceru parnentulu,
pe marea furtun6sa, Pe stelele lucinde, pe sore, luna, Totu Din
'nalt'a-i locuintia, candu lua o batarire A face da ve dîse,
priviţi a mea mărire, Si diosu aci durerea sa fie-alu vostru
portu,
Da totulu de atuncea perpetuu retacesce. Si nimini nu eunosce ce
face, ce 'ntelnesce. Procede câ 'ntr'un caosu, si vrend alu seu
finitu Se vedia care este, o mana da fatala Gasesce ca-lu inipinge
spre-o stare anormala, Unde mereu totu ambla sermanulu
ratecitu.
D' atunci pecatulu urla c'o voce 'nviersiunata La porţile or'
cărui si-o lacrema versata D' acest'a, nu 'mblandiesce pecatulu ne
'mpacatu, B a chiar' urmeza drumu-i, si merge înainte, Lovindu pe
fie-care cu man'a-i multa putinţe, Catandu câ nu in urma-i se lase
vr'unu uitatu.
Nu credi a ta privire fiintia da orbita?
Ntfiveéi in or' ce >óra o crima seva¥sîta? O iesi din
amortîr*e, si-unu ochiu tremurătorii Arunc* de pe cate àcumu din
intemplare Védea>vei impregitiru-ti ca farà de 'ncetare Se facn
câ si'n vechime, câ si pe viitoru.
D'o parte vedi o muma de auru iubitórer Ce farà nici o téma a
fiica-sei onore O vinde unui altui, ca-unu ce scadiutu, uimitu. Si
farà vr'o mustrare de cugetu, consciintia, Tacandu la-o vóce
interna, ce-o chiama la caintia Priimesce pretiu p'onórea, ce e unu
ce santîtu.
De alt'a ér' din contra privesce da, privesce Cumu aifimi
inocente perfidulu le-amagesce Cu mii de mii de chipuri. Si-apoi
despretiuindit Aceea ceni mai sacru in viéti'a omenirii Le lasa
far' sperantie in midlloculu peirii, Precumuo na e sparta d'un
vuntu de nordu sufland.
Aici amicti-ti sinceru ilu vedi ca te insialâ^ Ca ride de
durerea-ti, séu are chiar' de fala, Candu potè se-ti aduca elu
insusi neplăceri, Séu numai candu te vede in chinuri suferinde
Intórce-a sa vedere, te lasa lacraminde Nevrendu se'mpartasiésca a
tale lungi dureri-
Mai colo éta, omulu ce'n numele dreptăţii Comite crime-a'troce,
lasandu posterităţii Esemple farà numera de mii nepastuiri, Ce'n
viéti'a lui intréga facù cu indrasnéla, Vrendu totu in acea vream
p'o jcale da. l e g a l a S'arate ca procede departe de
mâhniri.
O muma 'nveninata de man'a fiicei sale Sfarsìndu a sale dìle
departe de 'ndurare. Unu fiu tacandu perpetuu de tat'a lui
strepunsu^ O sora de unu frate de dreptu-i despoiata. Consórt'a
d'alu ei mire mai colo sfâşiata. Si tatalu de copilu-i far' mila da
impunsu.
O Tiéra pré multu dulce in lacrime scaldata, De fiii ce-i
hranesce cu totulu delasata, In piangeri si durere traindu totu
suspinandu. Sermanulu respinsu betulu de celu, ce in orgie Se crede
o secunda ea s'afla'n veselie, Sub fómea, frigulu iernii totu
timpulu dagemendu.
Unu fiu far' consolare, ce-si perde iubit'a muma. Séu bronzulu,
ce mai colo cu furia resuna Anuntia ca o fiica din viétia a
'ncetatu. lei animi intristate, departe d'ori ce risuri. Er' colo
veselia de auru dulce visuri Păru tocmai câ unu aburu confusu, si
turburatu»
Dîcandu acestea tòte cea vóce sunatóre Tacù, si eu sermanulu
remaindu imarmuritu, Priveam in or' ce parte, catandu cu infocare
Sa aflu d'unde vine celu glasu, ce-amu audìtu,
(din Canturi intime de &. (?. Meitcmi.)
Kedactora responsabilii
V. Romanu. P R O P R I E T A T E kfţt
proredietorului.
Provedietur'a si tipariulu
lui S. F i l t sch .
-
TABLA DE MATERII Pagina
Articuli conducători. O voce la anulu Domnului 1863 1 Despre
invetiatur'a publica . . 2, 9, 17, 25 , 33, 49 Dela Oravitia 11
Semne d"e~ renascere (ad. in Bucovina) . . . . 13 Cumu se pote
propune istori'a biblica mai bine si mai cu
resultatu ' • 19 Deprinderi in Critica literaria . . . 27, 33,
67, 75, 83 De lenga calea Ardeleniloru . . . . 36, 43 , 52, 58
Problem'a diurnaleloru scolastice 41 Despre Metasaritu . . . . . .
. . 54 Comerciulu de cârti si diurnale sub imperatii romani . 57
Siedinti'a din 3. Februariu 1863 a Comitetului Asociatiunei
transilvane romane . . . . . . . 60 Consiliarii scolastici
romani . 6 5
^-Lips'a unui institutu pedagogicii pentru Archi - Dieces'a
Albei-Iulie . . . . . . . . 73
Despre catechisare si socratisare, dimpreună cu unele regule
despre punerea întrebării, si tractarea respunsuril. 8 1 , 8 9
Despre educati'a de acumu si despre nedeplinatatea ei . ŞlJ
Scurte precepte de ortografia romana cu litere . . "97 Incheiarea
unei Disputatiuni de lan'a caprina (in caus'a
ortografiei) 105 Si noi ceva despre autonomia si competintia . .
. 1 1 3 Unu factoru nesecaveru da ajunge intr'unu tempu forte
scurtu, la o avuţia forte însemnata . . . 1 1 5 Oferta nobile
pentru institutu de pedagogia . . . 1 1 6 Invetiatorulu trebue se
se consacreze cu totulu misiunei sale 121 Despre crescerea
viermiloru de metasa . . . . 123 O 'îoua Asociatiune pentru
cultur'a poporului romanu . 127« Despre remunerare si pedepsire in
scola . . . 129, 137 Despre Oracule . . . . . . . . . 131
Gimnasiulu romanu din Beiusiu 134 O privire generale preste
starea interna si esterna a sco-
leloru popul, din tract. protop. gr. cat. alu Sibiiului 139
Statutele societăţii de lectura a tinerimei din gimnasiulu
gr. cat. de Beiusiu . . . . . . 1 4 1 Siedinti'a Comitetului
Asociatiunei romane transilvane din
22. Maiu 1863 142 . O p i n i u n i l e m a i n o u e d e s p r
e s p i r i t u l u o m e -
n e s c u . . { M 5 , ) l 5 3 , 161, 169, 178, 193, 233, 261
Statutele Asociatiunei araHane pentru cultur'a si conver-
sarea poporului romanu 147 Pesta 15. Maiu 1863 (Deschiderea
catedrei de limb'a si
literatur'a romana la universitatea din Pesta) . 156
Pagina-Program'a Adunării generale III. a Asociatiunei
romane
transilvane . . • 158 Statutele scolei capitale romane din
Eesinari . . . 171 Starea instrucţiunii publice in Bomani'a . . . .
180 Depntatiunea Asociatiunei aradane pentru cultur'a poporului
romanu . . . . . . . . . 182 Diet'a si scol'a . . . . . . . . .
186
Cum trebue se fia intogmite problemele matematice si eumu se se
resolveze . . . . . . 187, 195
Procedur'a instructiva la tractarea bueatiloru de lectura . 201
Calităţile unui invetiatoriu . . ^. . . . 2 0 9 Fragmente din
istori'a pedagogica . f2 l7 ) 225, 241, 273, 281 Cuveritare
pastorale despre, datorintiele" prunciloru catra
părinţii sei . . . . . . . 218 Raportu despre esaminele din
protopopiatulu gr. catol. alu
Sibiiului 226 Pusetiunea sociale a invetiatorului . . . . 249,
257 Sc61ele din Sveti'a 252, 258 Cumu si incatu se se propună
clasicitatea in Gimnasii . 263 .
Decursulu Adunării generale III. a Asociatiunei romane literarie
tienute in 7 si 8 septembre 1863 in Blasiu 269
Ceva despre memoria 2 8 3 Din Diet'a ardeleana (cuvenţulu lui
Baritiu) . . . 2 8 9 Din Diet'a ardeleana (cuvenţulu lui Eannicher)
. . 292 Academia de drepturi . . . . . . . 294 Din Diet'a ardeleana
(siedinti'a 35) . . . . 297, 305 Misiunea preotului facia cu
civilisatiunea omenirei si in
deosebi cu Fatri'a 309, 317 Laud'a in generalu si in specie in
educatiune . . 313, 322 De sub cetatea lui Eacotiu in 1. Octobre
1863 . . 3 1 5
Trasurile fundamentali din biografi'a poet. laur. A n d r e i u
M u r e s i a n u . . . . . . . . 321
Scol'a depomi 324 Este ore cu scopu a dâ scolariloru ocupatiuni
in tempulu
ferielora? 329 Din senatulu imperiale . . . . . . . 331 O
aruncătura de oehiu peste sistemele si starea seoleloru
din staturile cele mai însemnate europene din tempulu nostru
337, 345, 354
Consideraţii asupra invetiamentului primariu in Eo-mam'a 340,
349
E e s p u n s u la corespodinti'a de sub c e t a t e a l u i E a
c o t i u 347
Scol'a de litere din Eomani'a 351, 357
-
Pagina Protocolulu conferintieloru invetiatoresci din
districtnlu
Nasendului . . . . . 3 6 1 , 371, 377 Predarea agriculturii in
Seminane . . . . . 365 Scóle romane natiunali . . . . . . . 369
Proiectu de lege asupra instrucţiunii publice in Ro
mania . . . . . . •.... « - ^ 7 4 , , 380 , - 3 Ş ? , , 3 9 4
Câteva apretiari si observatiuni la P r o t ó j ò w *
confeWntie-
loru invetiatoresci din districtnlu Naseudului . . 386
Inchierea 393
Ordinatimi!'.
Unu cerculariu alu Eppului din Gherla in caus'a ajutoriei
teneriloru lipsiţi 4 8 Unu cerculariu alu Eppulu din Sibiiu . .
. . 66 Unu cerculariu alu Eppului din Versietiu . . . 1 5 9
Statutulu prémaltu sanctionatu pentru consiliulu instruc
ţiune! publice . . . . . . . 197 Instrucţiune pentru comisarii
scolari, si invetiatori privitóre
la conferintìele scolare din a. 1863 . • 199, 202 Cerculariu
protopop, in caus'a scóleloru populare din pro-
topopiatuhi gr. cat. alu Sibiiului . . . . 205
Instrructiune in caus'a scolara dela ordinariatulu gherl. 221,
228
Sciri scolastice.
4, 16, 56, .61, 30, Maeedo-romanii 7 8 ; — 110, 117, 135,
143,
158 , 163 , 183, 199, 235, 243, 253. 260, 266, 275, 285,
304, 319, 325, 333, 358, 367, 376, 383, 391, 397
Materiale de instrucţiune. Conversatami cu copiii despre
demanétia . . . 5 Vladislau I. 144—1444 Ioane Corvino- (Huniadi)
romanulu 15, 21 Conversatiunile unui părinte cu copiii sei din
istori'a na
turale . . . . 2 9 , 38, 62, 79, 79, 86, 188
Pigina Observatiuni despre originea animaleloru si
planteloru
nostre domestice . . . . . . . 149 Conversatiuue cu pruncii din
Geografi'a Ardeelului . . 164 Observatiuni generali asupra aerului
. . . 207, 210 Observatiuni generali asupra caldurei . . . 237, 244
Schitja din4jst8ţi'i» naJpijBte (brosc'a riiâsa) . . . 277
nfttîu-ale (Meditaţii de tomn'a) . . 286 Conversatiuni cu copiii
despre amediedi . . . . 3 2 6
Literatura.' 71, 88, 95 , 103, 112, 159, 200, 216, 223, 256,
280, 311
320, 334, 3 9 8
Varietăţi. D6ue minuni . . . . . . . . . 7 Ceva despre orologie
. . , . . . . . . 2 4 Siedinti'a comitetului Asociatiunei
transilvane pentru lite-
ratur'a si cnltur'a poporului ronia^n. . . 32, 4 0 Decretulu
ministerialu prin care se concede .trecerea in
Austria a cartiloru romane din România Probleme de deslegatu
Dialogu intre Natura si filosofii Vieti'a si mortea . . . .
Adunarea prima a Asociatiunei natiunale din Aradu Deslegarea
problemeloru Ospitalitatea Arabului Numele lui D-dieu in patru
litere Seeerisiulu floriloru . . . . * Parastasiulu pentru laur.
poetu Andreiu Muresianu Premie literarie . . . . . Poesii 8, 16;
56, 6 ^ 72, 104, 128, 17$, 104, 224, 232, 240,
260. 268, 288, 327, 328, 344 , 399
7 1 96, 183
. 103
. 118
. 151 160, 183, 2 5 6
231 3 6 8 392
Sub rubric'a varietăţi afwa de cele însemnate aici, se mai
cupr'mdu multe alte amenunte si notitii interesante.