Nr. 6/2018 ISSN 2601 - 6249 ISSN-L 2601 - 6249

Şcoala Gimnaziala Şelaru

Com. Şelaru, Jud. Damboviţa

Tel / fax 0245723030

Nr. 6/2018

ISSN 2601 - 6249

ISSN-L 2601 - 6249

2

Colectivul de redacţie:

Cadre didactice:

-educ. Luca Carmen;

-inv. Trăistaru Daniela;

-prof. Gălbează - Moraru Dana

-prof. Gălbează – Moraru Alexandru

-prof. Spătaru Ioana;

-prof. Spătaru Luminiţa;

-prof. Soare Florin;

-trainer-speaker, Lucia Bratoveanu

Elevi:

-Enache Laura, clasa a IV-a;

-Poşircă Marius, clasa a IV-a;

- Cruceru Roxana, clasa a V-a;

-Dragne Iulia, clasa a V-a;

-Gligore Ramona, clasa a V-a;

-Petrin Alexandra, clasa a V-a;

-Tudorache Valentina, clasa a V-a;

-Luca George, clasa a VI-a;

-Matei Cristina, clasa a VI-a;

-Neacşu Cătălina, clasa a VI-a;

Coordonatori:

- Prof. Barbu Iuliana;

- Înv. Necula Floriana;

- Dir. adj. Stoian Aurelia

-Paşa Emilia, clasa a VI-a;

-Stoian Andreea, clasa a VI-a;

-Trăistaru Andreea, clasa a VI-a;

-Alexandru Nica, clasa a VII-a;

-Ilie Ioana, clasa a VIII-a.

3

Cuprins

- Concurs- Mărţişor – Vestitor de primăvară.............................................4

- Pentru mama, Paşa Emilia ........................................................................4

- Mama, Petrin Alexandra ...........................................................................5

- Mărţişor, Petrin Alexandra .......................................................................5

- Mama mea, Petrin Alexandra ...................................................................6

- Mama, Stoian Andreea ..............................................................................7

- Mama, Neacşu Cătălina .............................................................................7

- Mama, Trăistaru Andreea .........................................................................8

- Mama, Matei Cristina ................................................................................9

- Mama, Ilie Ioana ........................................................................................10

- Te iunesc, mamă! , Dragne Iulia ...............................................................11

- Primăvara, Enache Laura .........................................................................12

- Primăvara veselă, Poşircă Marius ............................................................13

- La mulţi ani, mămica mea!, Gligore Ramona .........................................14

- O săptămână colorată – Să ştii mai multe, să fii mai bun! .....................15

- Dacă e Şcola altfel, e ... EXCURSIE!!! .....................................................16

- Şcoala, Luca George ...................................................................................22

- Dragă bunico, Nica Alexandru ..................................................................23

- Jocul didactic şi stimularea activităţii ......................................................24

- False friends of a translator .......................................................................27

- De ce am uitat să fim copii? .......................................................................29

- Cuvintele sunt puternice ............................................................................30

- Şi noi putem schimba lumea, Tudorache Valentina ...............................31

- Sportivul meu preferat, Cruceru Roxana ................................................32

- Obiceiuri de Moşi în comuna Şelaru ........................................................33

4

Concurs

Paşa Emilia

Clasa a VI-a, Şcoala Gimnazială

Şelaru

5

MAMA

Dragă mamă, ce aş putea

Să-ţi doresc de ziua ta?

E iubirea ce ţi-o port?

Sau e tot?

Eu ştiu sigur ce îţi dau,

Un cadou de ziua ta,

Nu e mare, nu e mic,

Dar este simbolic.

Îţi dau multă sănătate

Şi fercire în toate!

Te iubesc, mamă!

MĂRŢIŞOR

Mărţişor, un nume Sfânt,

Ce a venit pe pământ,

Lumea îl poartă în piept,

E un lucru înţelept

Mărţişorul e ceva,

Care cu puterea ta,

Poate va schimba lumea.

Mie îmi place, şi ştiu bine,

Mărţişoru-i pentru mine!

6

Petrin Alexandra

Clasa a V-a

Şcoala Gimnazială Şelaru

Prof. îndrumător: Spătaru

Ioana

MAMA MEA

Mama mea e o comoară

Ca ea nu e alta-n ţară,

Este bună, silitoare,

Este o mamă ascultătoare.

Mă ascultă, mă învaţă

Să-mi găsesc norocu-n viaţă,

Ştie ea cum să se poarte

Să mă ajute-n toate.

Mamă ca a mea nu este,

A mea este o poveste.

Ea este exemplul meu

Fiindcă m-ajută mereu.

Când mai fac câte-o trăsnaie,

Ea, totuşi, nu-mi dă bătaie.

Mama este protectoare,

Mă mângâie când mă doare.

7

Mama

Mamă, primăvara vine

Acum e doar despre tine

Rămâi tânără, frumoasă,

Talismanul meu de-acasă.

Indiferent ce ţi-aş spune

Eşti tot ce am mai scump pe lume! Stoian Andreea, clasa a VI-a

Mama

Mamă dragă, ce-aş putea!

Să-ţi urez de ziua ta?

Bucurie,sănătate,

Mult noroc şi spor în toate,

Pace şi zile senine

Să mă poţi creşte pe mine.

Mamă bună, mamă dragă,

Te-oi iubi o viaţă-ntreagă

Pentru tot ce ai făcut,

Pentru că tu m-ai crescut!

Neacşu Cătălina, clasa a VI-a, Structura Fierbinţi

8

Mama

Mama mea, rază de soare,

Eşti frumoasă ca o floare.

Te iubesc, te îndrăgesc

Că ai suflet părintesc!

Te iubesc, te voi iubi

Păna vei îmbătrânii

Şi chiar dacă tu nu stii,

Te iubesc, zi de zi!

Mama mea, dacă-i furtună

Mă ţine în braţe o săptămână,

Până se va domoli

Şi în siguranţă mă va şti!

Trăistaru Andreea, clasa a VI-a, Structura Fierbinţi

9

Mama

Mama mea eşti ca o floare

Şi când soarele răsare

Pe tine te invidiază

Pentru că străluceşti mai tare ca orice rază.

1000 de ani aş vrea sa stai alături de mine

Să mă înveţi toată viaţa ce e rău şi ce e bine.

La mulţii ani cu bucurii,

Domnul să te ajute zi de zi,

Să te ajute la orice pas.

La mulţii ani si să nu ai niciun necaz!

Matei Cristina, clasa aVI-a, Structura Fierbinţi

10

Ilie Ioana

Clasa a VIII-a, Scoala Gimnazială

Şelaru

11

Te iubesc, mamă!

Mamă, mămica mea

Eu te iubesc din toată inima!

Tu binele mi-l doreşti

Şi dorinţe-mi îndeplineşti.

Tu m-ai crescut şi m-ai îngrijit

Când am avut nevoie dragoste mi-ai oferit.

Niciodată eu nu aş putea

Să mă supăr pe mama mea.

Când m-am împiedicat

Tu m-ai ridicat.

Vreau să-ţi mulţumesc

Şi de aceea închei cu un...

Te iunesc!

Dragne Iulia

Clasa a V-a

Şcoala Gimnazială Şelaru

Prof. îndrumător: Spătaru

Ioana

12

Primăvara

Primăvara a sosit!

Câmpul tot a înverzit,

Albinuţele se plimbă

Întreg codrul îl colindă.

Pomii toţi au înflorit,

Insectele s –au trezit,

Poiana cu floricele

Plină-i de crini si viorele.

Zâna, Zâna Primăvară!

A venit la noi în ţară.

Lumea ai înveselit

Cu cadoul tău iubit.

Păsărelele sunt voioase

Şi sunt foarte bucuroase!

Primăvara a venit

Livada a înverzit!

Eleva: Enache Laura

Creaţie literară- Primăvara

Clasa a IV a

Şcoala Gimnazială Şelaru/ Dâmboviţa

Prof. îndrumător: Necula Floriana

13

Primăvara veselă

Primăvara a venit!

E mai frumoasă ca nicodată!

Şi florile au înflorit

Nu mai e nicio floare moartă!

Eu am ieşit afară

Şi ghioceii au apărut.

Am găsit şi –o ramură

Eu de aici nu mai mă mut.

Albinele şi fluturaşii

Culeg polen din floare în floare,

Eu mă joc cu iepuraşii

Şi ne distrăm tare!

Elev:Poşircă Marius

Creaţie literară- Primăvara veselă

Clasa a IV a

Şcoala Gimnazială Şelaru/ Dâmboviţa

Prof. îndrumător: Necula Floriana

14

Gligore Ramona Clasa a V-a

Şcoala Gimnazială Şelaru

Prof. îndrumător: Spătaru Ioana

15

O SAPTAMANA COLORATA - SA STII MAI MULTE ,SA FII MAI BUN!

clasa A IVa scoala gim.selaru Prof.inv.primar: necula

floriana

16

Daca e ―Scoala altfel‖, e …EXCURSIE !!!

Prof . Galbeaza-Moraru Dana

Prof . Galbeaza-Moraru Alexandru

Sa mergem in excursie in fiecare primavera, a devenit traditie pentru scoala noastra ! In

aceasta primavera, ne-am propus ca destinatie orasul Targoviste, resedinta judetului nostru, oras

incarcat de istorie, in care se afla Curtea Domneasca si care a fost capitala Tarii Romanesti

pentru aproape 300 de ani, oras marcat de existenta unora dintre cei mai mari conducatori ai

neamului romanesc, Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Matei Basarab si Constantin

Brancoveanu. Marea insemnatate istorica a lasat de-a lungul timpului asupra orasului mai multe

vestigii care, desi s-au pastrat in mica masura, aduc savoare calatoriei odata ce sunt descoperite.

Primul obiectiv, Muzeul de istorie, este gazduit de o constructie de la inceputul anilor

1900, cu destinatia gazduirii Palatului de Justitie. Nu are un numar mare de exponate sau o

prezentare prin care sa se remarce, dar cu siguranta am gasit aici multe lucruri educative.

Muzeul de arta, este gazduit de o frumoasa cladire cu arhitectura baroca, ce a fost

construita la sfarsitul anilor 1800, cu destinatia gazduirii sediului Prefecturii Judetului

Dambovita. In acest decor al salilor, impodobite cu picturi murale ce prezinta vestigiile din

Targoviste si imprejurimile orasului, am admirat picturi ale marilor artisti romani: Grigorescu,

Patrascu, Pallady, Darascu, etc.

17

Ansamblul Monumental Curtea Domneasca. Atestarea Curtii domnesti de la

Targoviste este facuta prima data in timpul domniei lui Mircea cel Batran. Pe vremea lui Vlad

Dracul si a fiului acestuia, Vlad Tepes, se extind fortificatiile si se adauga si Turnul Chindiei.

Sub Matei Basarab cunoaste perioada maxima de dezvoltare iar sub Gheorghe Ghica, la ordinul

turcilor, se incepe daramarea zidurilor -pentru a nu mai ajuta domnii razvratiti impotriva ―Portii‖.

Aceasta importanta biserica a fost restaurata de arhitectul francez Lecomte de Nouy care a avut

contributii si la alte biserici de seama admirate in lungul tarii, cum sunt Biserica Curtea de

Arges, Sfantul Ioan Botezatorul de la Conacul Bratienilor, Biserica lui Stefan cel Mare si Trei

Ierarhi din Iasi, Biserica Sfantul Dumitru din Craiova, Sfantul Haralambie din Turnu

Magurele, Domnita Balasa din Bucuresti, etc.Biserica Domneasca care face parte din ansamblu,

este ctitorie de la sfarsitul anilor 1500 a domnitorului Petru Cercel, fiind la acea vreme cea mai

mare cladire religioasa din Tara Romaneasca. In picturile ei, realizate in timpul lui Constantin

Brancoveanu, gasim cea mai mare galerie de domnitori, fiind reprezentati aici Petru

Cercel, Matei Basarab, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul pana la Constantin Brancoveanu.

Muzeul Tiparului si a cartii vechi Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui

Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curţii Domneşti, foarte aproape de biserica

Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, găzduit în Casa Aramă.

Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la

care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează

chiliile acestui lăcaş de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat

şcolar particular, local al poliţiei oraşului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al

comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior.

Compusă din pivniţă, parter şi etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn

care te conduce într-un cerdac de unde poţi admira monumentele Curţii Domneşti, Casa Aramă

este un exemplu de valoare al construcţiilor tradiţionale din zonă.

La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, ce

adăposteşte mărturii ale civilizaţiei unui popor, exprimată printrunul din cele mai profitabile

meşteşuguri – tiparul. Circuitul expoziţiei începe cu prezentarea primelor forme şi suporturi de

scriere şi continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile şi răspândirea lui în Europa.

18

Introducerea tiparului în Ţara Românească este marcată prin tipăriturile în limba slavonă ale lui

Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) şi Evangheliar (1512), realizate la Târgovişte, vatra

tipăriturilor din Ţara Românească. De aici, mai târziu, va porni diaconul Coresi, cel care va sădi

în mintea oamenilor ideea că ‖şi în limba română se poate citi cuvântul Domnului‖ şi a cărui

activitate tipografică desfăşurată atât la Târgovişte, cât şi la Braşov este ilustrată în

expoziţie. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc şi celelalte obiecte expuse în

muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte şi

tiparniţa din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistenţă a expoziţiei.

Gradina Zoologica Targoviste constituie impreuna cu Parcul Chindia, pe care il

margineste pe latura de nord-vest, un nucleu cu vechime considerabila , care a reprezentat, de-a

lungul timpului, principala atractie de petrecere a timpului liber pentru targovisteni.

Inceputurile Gradinii Zoologice dateaza inca din epoca medievala, cand domnitorul Petru Cercel

muta, in anul 1583, capitala tarii, de la Bucuresti la Targoviste, la Curtea Domneasca, strajuita

semet de Turnul Chindia.

Petru Cercel a adus specialisti italieni pentru a crea , in zona din imediata apropiere a

Palatului Domnesc (in actualul Parc Chindia), frumoase gradini italiene si de asemenea "a pus sa

se faca custi nespus de mari si frumoase, in care sa adaposteasca salbaticiuni" (Franco Sivori -

Calatori straini despre Tarile Romane). Se poate spune ca la Targoviste a fost creata prima

Gradina Zoologica din Romania , inca din epoca medievala. Cu timpul aceasta gradina a

disparut.

In anul 1957 - a fost infiintat un colt zoologic in parcul central al orasului. incepand din

anii 1970-1972 Gradina Zoologica s-a mutat in Parcul Chindia in apropierea Complexului

Muzeal Curtea Domneasca. Fiind unul din ansamblurile cu care orasul s-a mandrit intotdeauna ,

Gradina Zoologica a beneficiat mereu de sprijinul municipalitatii. Se intinde pe o suprafata de 4

ha si detine in jur de 166 de specii de pasari si animale , dintre care unele unicat in Romania :

hipopotamul pitic (Hexaprotodon liberiensis ), o specie de maimute - Mangabi negru cu mot

(Cercocebus atterimus). Incepand din anul 1998, Gradina Zoologica Targoviste se afla intr-o

19

continua transformare , astfel incat sa asigure tuturor animalelor si pasarilor din colectie cele mai

bune conditii , iar vizitatorilor sa le se ofere posibilitatea petrecerii in mod placut si instructiv a

timpului liber, intr-un cadru natural deosebit.

Manastirea Dealu O ctitorie a domnitorului Radu cel Mare de la sfarsitul anilor 1400,

ridicata pe o fosta manastire de pe timpul lui Mircea cel Batran, pastreaza ramasitele lumesti ale

domnitorului ctitor si capul lui Mihai Viteazul, ce se afla in doua sarcofage sculptate la inceputul

anilor 1900 de marele sculptor Federic Stork. Pe mormantul lui Mihai Viteazul sunt insemnate

bataliile pe care le-a purtat iar peretele poarta o pictura care-l infatiseaza si pe Nicolae Iorga

venit in pelerinaj la mormantul sau.

Aici a functionat prima tiparnita a Tarii Romanesti, la inceputul anilor 1500 iar cladirile au

mai fost folosite pe post de depozit de munitie, lagar de prizonieri si scoala militara- unde a

studiat si legionarul Corneliu Zelea Codreanu.

20

Este un loc special ce merita vizitat pentru marea lui insemnatate istorica, pentru arhitectura, si

pentru privelistea asupra orasului Targoviste. Din pacate pictura interioara a bisericii nu s-a mai

pastrat, biserica fiind repictata in 1985, iar pridvoarele exterioare ale anexelor au fost pictate cu

imaginea unor reprezentanti ai bisericii, ca si la Manastirea Brancoveneasca de la Sambata de

Sus, lucru care dupa parerea mea nu ar trebui sa se intample. Mai intai reprezentantii bisericii

trebuie sa-si merite locul acela, infaptuind lucruri marete pentru poporul roman, popor care le

sustine existenta prin diferitele moduri directe sau indirecte si in slujba caruia trebuie sa fie…

21

Muzeul Evoluţiei Omului

Am incheiat o zi minunata cu o ora de joaca in parcul din Gaesti si facand proiecte

pentru excursia urmatoare !

22

Școala

Școală dulce școală, așa spun elevii silitori și cu dor de învățătură. Unii văd

școala ca o rampă de lansare spre culmi mai înalte, spre meserii bănoase. Alții văd

școala ca pe o distracție, un loc unde se întâlnesc cu diverși colegi și formează

anturaje din care învață lucruri nu tocmai normale pentru un elev. Avem școli bune

cu profesori buni, cu înaltă pregatire. Își dau interesul să scoată elevi buni chiar

eminenți.

Profesorii se mândresc cu rezultatele lor la diferite materii. Școala ne învață

să fim civilizați, educați ne îndrumă pașii spre un viitor luminos. Acum depinde de

la elev la elev dacă vrea să ia de la școală ce e bun. Important este ca față de alte

state avem un învățământ de elită.

Școala pentru mine a devenit o a doua casă. O casă în care fraţii sunt colegii

de clasă, iar părinţii sunt profesorii. Ceas de ceas şi minut de minut ei au grija de

valorile noastre spirituale. Ei se străduie, la fel ca și părinții, ca noi să avem de

toate. Părinții în mare parte au grijă de exterior, însă profesorii de interior. Valorile

oferite de profesori sunt remarcabile însă unii copii nu înțeleg și preferă să nu

învețe.

Diriginta noastră este cea mai bună profesoară din şcoală. Este atentă cu

noi, ne explică lecţiile cu multă răbdare, iar atunci când nu înţelegem ceva nu se

supără dacă o rugăm să ne explice din nou. Clasa mea este și zgomotoasă și

distractivă și prietenoasă. Ne știm unii pe alții foarte bine.

Îmi iubeesc mult şcoala mea!

Luca George

Şcoala Gimnazială Şelaru

Clasa a VI-a

23

16 Mai 2018

Glogoveanu

Dragă bunico,

Mi-e foarte dor de tine. Îţi scriu această scrisoare să-ţi mulţumesc pentru

tot ce ai reuşit să faci din mine. Îţi mulţumesc că mă legănai pe picioare până-n

zori, atunci când eram mic. Îţi mulţumesc pentru fursecurile făcute cu mult drag

şi cu un gust ce niciodată n-am să-l mai găsesc. Îmi amintesc, şi acum,

dulăpiorul în care le ascundeai pentru noi, atunci când veneam pe la tine.

Doar cu tine aveam discuţii interminabile pe tema filmelor ai căror actori

îţi plăceau. Adoram să mă trezesc şi să aud paşii tăi prin bucătărie, numai tu,

mergeai dimineaţa, în zori de zi, la piaţă să cumperi cireşe proaspete şi apoi ne

dădeai de pomană pentru sufletul bunicului.

Erai bucuroasă când mă vedeai, îmi zâmbeai blând şi mă ţineai în braţele

tale calde. Pentru toate acestea eu îţi mulţumesc, bunico!

Cu drag, iubitul tău nepot, Alexandru!

P.S.: Să nu uiţi să faci fursecuri, vin în vacanţă!

24

Jocul didactic şi stimularea creativităţii

Prof.înv.primar Trăistaru Daniela

Școala Gimnazială Șelaru-Fierbinți

De cele mai multe ori se ignoră faptul că omul este, prin structura sa biologică, o fiinţă

autocinetică şi că dreptul la mişcare nu poate fi abolit de nici un fel de normă didactică. În

activitatea didactică nu trebuie ignorat raportul dintre evoluţia randamentului intelectual şi starea

fizică generală.

Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă, participativă, stimulând

iniţiativa si creativitatea elevului. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu

pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului. Acesta, prin natura sa, cuprinde o motivaţie

intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale copiilor, de a asigura participarea lor creatoare, de a

le capta interesul, de a-i angaja afectiv şi atitudinal.

Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, simularea, întrecerea, surpriza, aşteptarea vor

asigura mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor soluţii, în rezolvarea unor probleme,

stimulând puterea de investigaţii şi cointeresarea continuă.

Jocul este foarte important, sub variatele sale forme, în dezvoltarea copilului, importanţe

subliniate de numeroase teorii ale jocului din literatura pedagogică şi de locul acestuia în diferite

sisteme de educaţie. Jocul are o valoare funcţională ce rezidă în faptul că el transpune simbolic

copilul în rolurile adultului. De aici decurge importanţa îmbogăţirii impresiilor copiilor despre

viaţa şi activitatea oamenilor dintr-o sferă largă, de domenii profesionale, accesibile înţelegerii

lor.

Copilul se joacă de-a ceea ce a văzut sau a auzit. Modelele de urmat pe care el le

transpune în joc izvorăsc din realitatea apropiată, din viaţa şi activitatea adulţilor din preajma lui.

Pe această cale îşi asimilează semnificaţia socială a rolurilor care îl aşteaptă în viaţă.

Prin joc, copilul învaţă cu plăcere, devine interesat de activităţile ce se desfăşoară.

Voi prezenta în continuare câteva jocuri didactice folosite la educaţie plastică pentru

dezvoltarea creativităţii.

Continuă tu!—este un exerciţiu care cere îmbogăţirea formei date. Se oferă spre

observare o planşă pe care au fost desenate fragmente, elemente, forme: o mână, un cap de peşte,

un triunghi, o pălărie, o frunză, o petală şi se cere elevilor să constituie, alegând dintre posibilităţi

25

pe aceea care li se pare cea mai potrivită, pentru a realiza ei înşişi o compoziţie, completând

partea aleasă cu elementele care întregesc forma.

Serii de desene—joc pentru dezvoltarea memoriei vizuale şi atenţiei. Se execută la tablă,

sub ochii elevilor, o serie de desene şi, în timp ce atenţia copiilor este distrasă, se şterge unul sau

mai multe. Elevii trebuie să identifice desenul sau desenele care au fost şterse.

Jocul punctelor—elevii trebuie să unească cele nouă puncte cu numai patru drepte fără

să ridice creionul de pe hârtie şi fără să revină pe acelaşi traseu.

Gama jocurilor didactice este foarte variată. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri

noi, dintre cele mai ingenioase.

Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare, la formarea

priceperilor şi deprinderilor de activitate independentă. De aceea, metoda jocurilor trebuie să

facă parte din strategiile didactice de predare-învăţare.

Bibliografie:

Ludmila Preda, Mirela Paraschiv—Educaţia plastică în ciclul primar, Editura Didactica

Nova, Craiova, 2007

26

Rafila Cotuna—Locul şi rolul jocului didactic în învăţare, Revista Învăţământul primar

nr. 3-4, Editura Miniped, Bucureşti, 2009

Miron Ionescu, Ioan Radu—Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010

27

FALSE FRIENDS OF A TRANSLATOR

There is a small group of words in English which put some of the Romanian students –

and not only them – in difficulty.

Why?

Because the words look like and –what is more important – sound like Romanian words. (Yet,

the explanation might be complete if we add the fact that, sometimes, learners are inclined to

take things as they come, without a deeper study or a simple dictionary browse).

In the following lines, I’ll list some of these misleading words (―false friends‖ as they are

also known for), providing also some contexts which come to clarify their meaning:

1. Library (biblioteca)

I spent several hours in the library, preparing for tomorrow exam.

Bookshop (librarie)

My mother bought an interesting book from the bookshop.

2. Director (regizor)

The director of this terrifying film was Alfred Hitchcock.

Manager (director)

The new manager of the firm established new targets for all the employees.

3. Pot (oala)

I made a delicious soup in my old pot.

Can (pot)

I can play the piano.

4. Magazine (revista)

“The Vogue magazine” is one of my favourite.

Shop (magazin)

I have to go to the shop to buy some food.

5. Camera (aparat de fotografiat)

A good photographer always carries with him his camera.

Room (camera)

28

I decorated my room in a beautiful traditional style.

6. Jar (borcan)

My grandma used to have many jars of jam and honey.

Glow (jar)

We used to make a big fire in the summer evenings and then look in the glow.

7. Roman (locuitor al Imperiului Roman)

Caesar was a famous Roman leader.

Novel (roman, opera literara)

Liviu Rebreanu wrote many novels.

8. Gymnasium (sala de gimnastica)

I go to the gym(nasium) three times a week.

Secondary school (gimnaziu, scoala gimnaziala)

In Romania, children attend Secondary school before going to Highschool.

9. Advertisement (reclama)

The film was interrupted by so many advertisements.

Warning (avertisment)

The naughty boy was given three warnings before he was punished for violence.

10. Mare (iapa)

My grandfather had a beautiful white mare called Nadia.

Sea (mare=substantiv), Big (mare=adjectiv)

I always liked the sea at Costinesti.

I would have always liked to have a big brother.

The list can continue. What is important is that every student should learn correctly each piece of

vocabulary and use it properly when it is the case.

29

DE CE AM UITAT SĂ FIM COPII?

Viața trece pe lângă noi atât de repede, iar noi nu conștientizăm la timp acest lucru. Am

devenit din ce în ce mai reci, mai egoiști, mai nepăsători și mai supărați pe tot ce ne înconjoară.

Ne-am uitat visurile din copilărie undeva pe măsuța plină cu jucării și am îmbrătișat o viață falsă

plină de materialism. Ne-am pierdut inocența și puritatea sufletească fiind coplesiți de

problemele vieții.

Am uitat să ne zâmbim, să ne ținem de mână, să ne îmbrățișăm, acceptând în schimb

„emoticon-uri‖ pentru toate trăirile noastre. Datorită zgmotului de fond din această lume, nu ne

mai auzim sufletul. Ne-am tratat rănile și ne-am anesteziat durerea provocată de lupta interioară

a sufletului încât am devenit imuni. Ne-am mutat viața în mediul virtual, ne-am conectat între

noi, dar totuși suferim de singurătate, fără a mai ști să ne exprimăm sentimentele. Avem o viață

și pe aia o irosim…

Ne-am pietrificat sufletul și acest lucru se vede atât de pregnant la exterior… am uitat să

zâmbim, am uitat să iertăm și am uitat să iubim dezinteresat.

Dar până când vom accepta toate acestea? Cand ne vom da măștile jos și vom acționa ca

niște copii?

Când vom spune ceva greșit sau vom face ceva greșit și nu vom isca între noi conflicte, ci

vom avea pe chip bucuria unui copil, care naiv fiind stie că a greșit, dar și că va fi iertat.

Când ne vom spune ―nu mă mai joc cu tine, pleacă de aici‖, iar peste 5 minute ne vom

întoarce fără pic de orgoliu si ne vom împăca, zâmbindu-ne de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat?

Când vom realiza că fericirea, liniștea sufletească și zâmbetele oamenilor sunt mult mai

importante decât orgoliul de a demonstra cu orice preț cine a avut dreptate?Când ne vom bucura

de fiecare ieșire, când vom mai alerga desculți prin iarba sau cand ne vom mai da răgaz să

visăm?

Să nu uităm că toți suntem pasageri în trenul vieții și având impresia că avem timp, amânăm

să fim fericiti, dar până când?

Lăsați copilul din voi să existe până la sfârșitul călătoriei, hrăniți-l cu visuri și bucurii, lăsați-l

să râdă și să se joace. Si cel mai important… lăsați-l să se împrietenească cu alți copii, nu-i furați

farmecul vieții ademenindu-l cu o viață virtuală plină de touch screen-urile și lipsită de cuvinte.

Nu-l lăsați să ajungă un sclav al acestei societăți.

O zi frumoasă ție și copilului din tine !!!!

Profesor inv. prescolar LUCA CARMEN VICTORIA

Gradinita P. N. Selaru

30

Cuvintele sunt puternice

Îmi pot folosi cuvintele pentru a ajuta sau pentru a dezbina oamenii.

Unui copil rău îi place să-i împingă pe alții în jos pentru a se ridica pe sine. Cum

împinge un copil rău pe altul, pentru că asta se întâlnește frecvent? Uneori folosește

pumnii, dar de cele mai multe ori batjocora începe prin cuvinte. Cuvintele sunt unelte, la

fel ca un ciocan. Cu un ciocan putem să construim case, dar putem să și dărâmăm o casă.

Ciocanul nu a fost construit să fie bun sau rău, dar depinde de noi cum alegem să îl

folosim. Există o zicală care spune că,”bâtele și pietrele îmi pot rupe oasele, dar cuvintele

nu-mi pot face rău.” Este aceasta adevărată? Adevărul este că vorbele pot răni rău!

Îmi amintesc când eram la școală, celor care învățau mai mult decât ceilalți li se

spunea tocilari, adică se adresau cuvinte care minimalizau talentele, iar toate aceste

minimalizări sunt o formă de batjocură. Copii erau mai tentați să coboare nu să ridice prin

cuvintele lor. Orice limbaj folosit pentru a minimaliza, insulta sau răzbuna pe cineva este

considerat o formă de batjocură.

Vreau să vă întreb dacă ati folosit vreodată un limbaj jignitor la adresa colegilor sau

fraților?

Ati folosit cuvinte pentru a vă înjosi colegii? Ați folosit cuvinte jignitoare pentru a

vă răzbuna pe colegii voștri sau pe alte persoane? Alte persoane au folosit cuvintele pentru

a se răzbuna pe voi? Tindem să credem că cei răi sunt mereu alții, dar ei suntem noi de

multe ori sau sunt colegii, frații noștri.

Poate că nu pot opri pe altcineva să batjocorească ,dar sigur mă pot opri pe

mine,pot avea control asupra cuvintelor mele. Pot face mai mult decât să opresc înjosirea

oamenilor, îmi pot folosi cuvintele chiar pentru a ajuta oamenii. In loc să spun unui coleg

,”ești tocilar”, pot spune,”ce bun ești la matematică.”

Regula de aur? ”Fă altora ceea ce vrei să ți se facă ție, pentru că ceea ce dăruiești

aceea primești!”

Folosiți cuvintele pentru a încuraja oamenii, iar ceilalți vă vor spune cuvinte

frumoase! Este o lege spirituală, tot ce faceți oamenilor, vi se va întoarce.

Trainer-speaker, Lucia Bratoveanu

31

Şi noi putem schimba lumea

Tudorache Valentina, clasa a V-a

Prof. îndrumător: Soare Florin

Gândiţi-vă şi dumneavoastră, părinţi, profesori şi oameni renumiţi.

Cum ar fi fără drepturi?

Noi, unii copii suntem excluşi şi nu ni se acordă atenţie. Nu aveţi milă de

copiii care îi vedeţi pe stradă, murdari şi jigniţi de oameni?

Noi suntem viitorul acestei ţări şi trebuie să facem ce e drept. De exemplu:

Mahala a luptat pentru drepturile ei şi ale femeilor şi a făcut dreptate. Cât de

bogată şi corectă a fost această ţară!

Nu vă gândiţi la un viitor mai bun şi la un trai decent pentru copiii şi nepoţii

voştrii? Stop! Nu este corect. Suntem şi noi copii şi trebuie să avem drepturi. Nu vă

bateţi joc de această ţară care a fost lăsată de Dumnezeu atât de frumoasă, curată şi

îmbelşugată. În primul rând le faceţi rău copiilor. Şi voi aţi fost mici şi aţi văzut în

ce condiţii trăiaţi. Fiţi mai buni şi cu speranţă că o să se schimbe ceva în ţara asta.

Respectaţi-o! Este ţara în care trăim cu toţii, nu altcineva. Iubiţi-vă ţara şi limba

aceasta românească. Graiul acesta, ca …….de rândunele. Nu vă bateţi joc şi luaţi

măsuri.

Iubiţi-vă unii pe alţii şi daţi mână cu mână şi protejaţi-vă.

32

Sportivul meu preferat

Cruceru Roxana, clasa a V-a

Simona Halep, s-a născut pe data de 27 septembrie 1991, în Constanţa. Este

o jucătoare renumită din România, în prezent, nr 1 Mondial.

Ea a început să joace tenis la 4 ani, fiind antrenată de fratele ei mai mare. La

vârsta de 6 ani ea practica zilnic acest sport. S-a mutat în București la 16 ani pentru

a-și continua cariera în tenis. Doi dintre idolii ei din tinerețe au fost Justine Henin

și Andrei Pavel.

A avut multe turnee în cariera ei, însă cele mai importante sunt turneele

Premier Mandatory de la Indian Wells și Madrid. Următoarele premii ca

importanță sunt cele de categorie Premier de la Montreal, New Haven, Moscova,

Doha, Dubai, dar și Turneul Campioanelor de la Sofia. Halep a câștigat de-a lungul

carierei 16 turnee WTA la simplu (șase în 2013, două în 2014, trei în 2015, trei în

2016, unul în 2017, unul în 2018).

Simona Halep a fost antrenată

de la o vârstă fragedă de Ioan Stan,

un antrenor de tenis din Constanța.

Din ianuarie 2014 până la finele

anului, ea a fost antrenată de către

Wim Fissette, fostul antrenor al lui

Kim Clijsters și al lui Sabine

Lisicki.

În trecut, Halep a mai fost antrenată și de Adrian Marcu și Firicel Tomai. De

la sfârșitul anului 2014 Simona Halep este antrenată de Victor Ioniță, fostul

antrenor al Soranei Cîrstea. Începând cu turneul american de la Indian Wells din

2015, Halep este antrenată de Darren Cahill.

33

Obiceiuri de Moşi in comnuna Selaru

Prof. Galbeaza-Moraru Dana

Unul dintre cele mai bine păstrate obiceiuri este “spălatul picioarelor” ce

are loc în timpul Moşilor de vară adică în zilele Rusaliilor. În satele Glogoveanu şi

Şelaru spalatul picioarelor se face sâmbăta şi duminica, iar la Fierbinţi în lunea

Rusaliilor. Sărbătoarea Moşilor de vară începe sâmbătă dimineaţa înainte de

răsăritul soarelui, când femeile merg la cimitir şi îşi jelesc morţii , apoi se îndreaptă

împreună spre biserică unde are loc slujba de pomenire.

Spalatul picioarelor de Moşi

Întoarse acasă femeile împart vecinilor oale de pământ împodobite cu flori

pline cu apă proaspătă. După amiază începe spălatul picioarelor. Acesta se

desfăsoară la poarta fiecărei gospodării şi femeile (în special cele bătrâne) spală pe

picioare pe toţi trecătorii de sufletul morţilor pe care îi are fiecare familie. Spălatul

se face pe frunze de nuc cu bucăţi mari de săpun de casă care la sfârşit se dau de

pomană familiilor mai nevoiaşe. După spălat toti participanţii la ritual mănâncă din

străchini cu linguri de lemn ―pâsat‖ cu lapte, ‖colarez‖ (lapte fiert îngroşat cu

făină) sau orez cu lapte.Duminică dimineaţa se împart vecinilor şi prietenilor

străchini pline cu orez cu lapte la care se mai adaugă bomboane şi fructe (de

obicei cireşe sau căpşuni) şi linguri de lemn.

Tot în duminica de Rusalii fetele care sunt foarte bune prietene se leaga

―surate‖. Îsi fac reciproc cadouri şi se leaga prin jurăminte sa fie surate până la

moarte. De multe ori aceste legături rămân la fel de trainice ca între surori.

34

În după amiaza rusaliilor, chiar şi luni gospodăriile mai înstărite sunt vizitate

de căluşarii de la Glogoveanu. Crezul sătenilor este acela ca dansul alungă bolile şi

necazurile acumulate într-un an. Ritualul este acelaşi şi se execută în fiecare an.

Căluşarii dansează în cerc iar în mijloc se asează trei fire de usturoi şi o oală

de pământ goala pe care stă ―mutul‖, cel care are rolul de-a înveseli spectatorii. La

sfârşitul dansului căluşarii sparg oala, pentru a alunga spiritele rele, mutul cade iar

firele de usturoi sunt luate de oamenii care asistă la jocul tradiţional. Se crede că

usturoiul de la Căluş are darul de a feri de boli. Totul se termină cu o horă, la care,

alături de căluşari participă şi sătenii.

Un căluşar dansează cu un copil in braţe,

simbolizând speranţa într-un an mai bun. În prezent,

ansamblul folcloric este compus din zece căluşari cu

vârste cuprinse între 15 si 73 de ani. Costumele, din

pânză de casă, având cusute motive florale şi

geometrice, sunt realizate de soţiile si mamele

căluşarilor. Căluşul de la Glogoveanu este cunoscut pe

toata valea râului Dâmbovnic, deoarece căluşarii sunt

chemaţi să joace şi în comunele învecinate, fiind

singurul ansamblu de acest gen din zonă.