Nr. 4 (376) din 28.02.2014

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 4 (376) 28 februarie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Pe 25 februarie a.c., la comandamentul Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, s-au prezentat 27 de studenþi ai AcademieiForþelor Terestre de la Sibiu. ªi pentru cã se aflã în anul IIIde studiu, programa de învãþãmânt la propune ºi par-curgerea unei perioade de douãsãptãmâni de stagiu, adicã de pre-gãtire universitarã în cadrulunitãþilor subordonate Diviziei 1.Astfel, 14 viitori ofiþeri au fostrepartizaþi Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni”, 10 au fost îndrumaþicãtre Batalionul 96 Geniu, iar treistudenþi s-au prezentat la Batalio-nul 300 Sprijin „Sarmis”...

Armata vã oferã Armata vã oferã o carierão carierã , , nu un serviciu!nu un serviciu!

Miercuri, 19 februarie a.c., la comandamentul Divi-ziei 1 Infanterie „Dacica”, a avut loc o convocare a con-silierilor comandanþilor pe probleme de maiºtri militari,subofiþeri ºi soldaþi-gradaþi profesioniºti, activitate care

s-a desfãºurat la iniþiativacomandantului Diviziei 1,general de brigadã dr.Cãtãlin Tomescu, ºi subcoordonarea consilieruluidumnealui, plutonier-ad-jutant principal TudoraBãraru. Agenda de lucru afost ºi de aceastã datã pli-nã. Ca urmare, obiectivelepropuse au fost diverse...

LECÞIA DE ISTORIE

Constantin Cantemir,Constantin Cantemir,domn al Moldoveidomn al Moldovei

ªtefan S. Gorovei este de pãrere cã C. Cantemir estenãscut la 8 noiembrie 1612 la Siliºteni, într-o familie de

boiernaºi din Þara de Jos, unstrãmoº al cãreia, Pãtru Siliºtea-nu, este menþionat încã în docu-mentele de pe timpul lui ªtefancel Mare. Rãmânând fãrã pãrinþiºi cu moºiile pustiite de tãtari,tânãrul Cantemir se înroleazã camercenar în armata polonã, undes-a aflat în serviciu la doi regi,Vladislav ºi Jan Cazimir „...Aservit timp de ºaptesprezece...

Ani de zile, neurologii nu au ºtiut dacã este posibilca neuronii umani sã se regenereze sau sã aparã noi ce-lule cerebrale. Observaserã fenomenul la animale, darniciodatã la oameni ºi credeau cã fiecare om se naºte cuun numãr maxim de ne-uroni. Anul trecut, JonasFrisen, de la InstitutulKarolinska din Stock-holm, Suedia, a demon-strat cã, în hipocampuldin creierul uman, are locprocesul de neurogenezã,adicã producerea de noicelule cerebrale. Acum,o zonã similarã...

Consilierul comandantului, Consilierul comandantului, un promotor al încrederiiun promotor al încrederii

Descoperire neaºteptatã Descoperire neaºteptatã despre creierul umandespre creierul uman

MOZAIC

În anul 2014, Batalionul 33 Vânãtori de Munte „Po-sada” executã instrucþia comandamentului ºi a subuni-tãþilor, în localitatea de dislocare la pace ºi în poligoa-nele repartizate, pentru a-ºimenþine nivelul de operaþio-nalizare atins, astfel încât sãfie în mãsurã sã execute misi-uni pe teritoriul naþional sauîn afara acestuia, în cadrulN.A.T.O. ºi U.E. Obiectivulfundamental îl constituie con-centrarea efortului ºi resurse-lor pentru instruirea batalio-nului în vederea menþinerii ni-velului de operaþionalizare...

KAKI 100%

Instrucþia, cuvântul de ordine Instrucþia, cuvântul de ordine la vânãtorii de muntela vânãtorii de munte

În decursul istoriei, armatele au nãzuit permanent spre omobilitate sporitã, care sã le amplifice posibilitãþile de ma-nevrã în luptã ºi sã realizeze surprinderea de ordin tactic,operativ ºi strategic prin deplasarea rapidã a marilor unitãþiºi unitãþi de pe un front pe altul, din rezervã în zona opera-þiilor sau, în zilele noastre, sã asigure punctele înaintate dinteritoriul ostil. Mobilitatea ºi supleþea constituie dezideratede prim ordin ºi pentru unitãþile cu misiuni în avangardã saucele de hãrþuire, precum ºi pentru elementele de cercetare ºide legãturã.

Importanþa folosirii automobilului în scopuri militare s-aevidenþiat, treptat, în perioada Primului Rãzboi Mondial,atât ca mijloc de transport pentru trupe, muniþii, materiale ºialimente, cât ºi pentru tractarea gurilor de foc ale artileriei.

La intrarea în rãzboi – în august 1916, armata noastrãdispunea de aproximativ douã mii de autoturisme ºi autoca-mioane diverse (proprietate ºi rechiziþionate).

Procesul de reorganizare a Armatei române, dupã retra-gerea în Moldova ºi stabilizarea frontului, a antrenat ºi reor-ganizarea unitãþilor de automobile. Astfel, la 1 martie 1917,s-a înfiinþat Regimentul de Tracþiune Automobilã, organizatpe trei batalioane active, o companie de motocicliºti, o com-panie de motomitraliere ºi tunuri autoblindate, un batalionde depozite ºi o ºcoalã de ºoferi.

Comportarea unitãþilor de automobile a fost relevatã degeneralul de divizie Eremia Grigorescu, comandantul Ar-matei I, prin Ordinul de zi nr. 88 din 7 august 1917: „În de-cursul marilor lupte ce se dau de patruzeci de zile de cãtrebravele trupe ale Armatei I, am constatat, cu mândrie ºi cuvie mulþumire, marele concurs dat de serviciul de automobi-le al acestei armate, care s-a distins în organizarea transpor-tului unei brigãzi de la Armata I la Armata a II-a”.

Automobiliºtii au fost, întotdeauna, de-a lungul istorieimilitare moderne, acolo unde a fost nevoie de ei. Le dorim,ca ºi pe viitor, sã fie prezenþi în toiul prefacerilor armateinoastre!

La mulþi ani!Colonel Ion PAPALEÞ

În urma desfãºurãrii „Campionatului militar de judo”,etapa pe Divizia 1 Infanterie „Dacica”, au fost selecþionateloturile care vor participa la etapa finalã pe M.Ap.N.

Lotul masculin va fi compus din: maior Luigi Udrea, loco-tenent Valentin Crãciunoiu, locotenent Eduard Rotaru, sublo-ctenent Florin Sandus, sublocotenent Robert Nicolaescu, plu-tonier-adjutant Lucian Nae, plutonier-major Alexandru Pena,plutonier Samuel Apostol, plutonier Alexandru Lupu, ser-gent-major Dragoº Minghiraº, sergent Dragoº Frãcea, s.g.p.Cosmin Nicolae, s.g.p. Cosmin Vãduva, s.g.p. Marinel Bora,s.g.p. Ovidiu Ciucu, s.g.p. Adrian Moraru, s.g.p. Daniel Dia-conescu, s.g.p. Valentin Ciolan, s.g.p. Bogdan Popescu, s.g.p.Alexandru Mihai, s.g.p. Cristian Matei.

Din compunerea lotului feminin vor face parte: sergentGabriela Bugiu, s.g.p. Mihaela Cismaru, s.g.p. Claudia Flo-rea, s.g.p. Eliza Slavu.

Pânã la data de 14 martie, pregãtirea se executã în garni-zoanele de reºedinþã, astfel: militarii din Craiova se vor antre-na sub conducerea plutonierul-adjutant Lucian Nae; cei dingarnizoana Piteºti se vor pregãti sub conducerea locotenentu-lui Valentin Crãciunoiu; în Bucureºti, va conduce pregãtirea

plutonierul-major Alexandru Pena, iar în Predeal, pregãtireaeste coordonatã de locotenentul Eduard Rotaru.

Pregãtirea centralizatã a lotului Diviziei 1 Infanterie„Dacica” se va executa în garnizoana Craiova, în perioada 17la 21 martie, avându-l coordonator de lot pe maiorul LuigiUdrea ºi ºef de lot pe locotenentul Valentin Crãciunoiu. An-trenori vor fi plutonierul-adjutant Lucian Nae ºi plutonierul-major Alexandru Pena. (P.I.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 4 (376) din 28 februarie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: [email protected]; [email protected]

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C4/ 2014

WASHINGTON - Pentagonul vrea sã reducã efectiveleforþelor terestre americane. Pentagonul vrea sã reducã efecti-vele forþelor terestre americane ºi sã le aducã la cel mai scãzutnivel din 1940, reflectând sfârºitul celor 13 ani de rãzboaie dinAfganistan ºi Irak, a anunþat secretarul Apãrãrii Chuck Hagel.„Am decis sã reducem ºi mai mult efectivele active ale US Armypentru a atinge 440.000 pânã la 450.000 de militari”, a declaratel prezentând prioritãþile bugetare pentru 2015. Forþele terestrecare numãrã în prezent 520.000 de militari, au fost reduse dejala 490.000. Dupã Rãzboiul Rece, efectivele active au scãzut la479.000 de militari în 1999, iar dupã evenimentele din 11 sep-tembrie au ajuns la 566.000 de militari, în 2010. „Nu vom maimãri efectivele noastre pentru operaþiunile de stabilizare, o ar-matã atât de numeroasã nu corespunde cu necesitãþile strategi-ei noastre de apãrare”, a adãugat ºeful Pentagonului. Reduce-rea efectivelor va permite „sã ne asigurãm cã forþele terestresunt bine pregãtite ºi sunt superioare din punct de vedere al ar-melor ºi echipamentelor”, a afirmat Hagel. Aceste efective ac-tive ar permite, în opinia sa, „combaterea într-un mod decisiv”a unei agresiuni. Efectivele Gãrzii naþionale (355.000 de mili-tari) ºi ale rezervelor (205.000 de militari), la care Pentagonul aapelat în repetate rânduri în Irak, nu vor fi cruþate: ele vor fi re-duse cu 20.000 ºi respectiv 10.000 de militari. Dupã ce a fost du-blat începând din 2001, bugetul Pentagonului se confruntã cu oreducere semnificativã. Deputaþii ºi republicanii din Congres auvotat în decembrie un buget de maximum de 496 de miliarde dedolari pentru domeniul Apãrãrii în 2015. OSLO - Norvegiaminimalizeazã riscul unui conflict în regiunea arcticã. Servi-ciul norvegian de informaþii externe minimalizeazã riscurile deconflict în regiunea arcticã, apreciind cã presupusa goanã a þãri-lor riverane dupã resurse þine mai degrabã de domeniul poveºti-lor decât de realitate, transmite AFP. „Interesul naþional pentruregiune a sporit în acelaºi ritm în care banchiza s-a topit, iarmai mulþi actori exteriori Arcticii vor acces la regiune. Aceastãsituaþie a alimentat în ultimii anii temerile legate de o viitoaregoanã dupã resurse ºi de riscuri sporite de conflict”, a precizatEtjenesten în raportul sãu anual de evaluare e ameninþãrilor.„Riscurile de conflict potenþial sunt însã limitate ºi nu putemspune cã existã o goanã dupã sau o disputã legatã de resurseîntre state”, a precizat aceeaºi sursã. Chiar dacã statele riverane(Statele Unite ale Americii, Rusia, Canada, Norvegia ºi Dane-marca, împreunã cu Groenlanda) au uneori revendicãri teritori-ale concurente, resursele cunoscute se aflã în ape a cãror suve-ranitate nu este disputatã, a evidenþiat E-tjenesten. Toate pãrþilesunt în acord în ceea ce priveºte respectarea normelor dreptuluiinternaþional pentru a-ºi rezolva eventualele diferende, a adãu-gat serviciul. Convenþia Naþiunilor Unite asupra Dreptului Mãriidin 1982 le permite statelor sã îºi extindã zonele economice, dela 200 de mile la 350 de mile maritime de litoral, dacã pot dove-di cã aceastã extindere reprezintã „prelungirea naturalã” a pla-toului lor continental. Amplasarea în 2007 a unui drapel rus laPolul Nord a provocat nemulþumirea pãrþii canadiene, în condiþi-ile în care Ottawa ºi Moscova îºi disputã suveranitatea zonei.Dar cele douã þãri joacã jocul reciprocitãþii: dupã Rusia în 2001,Canada a prezentat în luna decembrie a anului trecut pretenþiilesale teritoriale în faþa unei comisii a Naþiunilor Unite. SEUL– Destinderea în Peninsula Coreanã este pusã la încercarede manevrele militare SUA-Coreea de Sud. Marile manevrede antrenament militar desfãºurate în fiecare an de Coreea deSud ºi aliatul sãu american au început, în pofida protestelor obiº-nuite ale regimului de la Phenian care ar putea afecta recenta re-laxare diplomaticã din peninsulã, comenteazã AFP. Manevrecoincid cu primele reuniuni ale familiilor separate de Rãzboiuldin Coreea (1950-1953) organizate cu începere din 2010. Aces-te întâlniri extrem de rare, dar cu o puternicã încãrcãturã simbo-licã, reînvie de fiecare datã speranþa unei apropieri intercoreenedurabile. Coreea de Nord a pus în balanþã organizarea acestor re-uniuni ºi amânarea exerciþiilor americano-sud-coreene, dar Seu-lul ºi Washingtonul au opus un refuz categoric, iar Phenianul nua insistat. Exerciþiile militare anuale americano-sud-coreene deSud Key Resolve ºi Foal Eagle urmeazã sã dureze pânã pe 18aprilie ºi la ele vor lua parte circa 12.700 de soldaþi americani,aproape jumãtate din contingentul staþionat permanent în Core-ea de Sud. Key Resolve se desfãºoarã timp de o sãptãmânã ºiconstã în principal din simulãri computerizate, dar Foal Eaglese întinde pe durata a opt sãptãmâni ºi mobilizeazã forþe militareaeriene, terestre ºi navale. Regimul nord-coreean considerã ma-nevrele ca un antrenament pentru invadarea teritoriului sãu ºipromite frecvent sã scufunde Coreea de Sud într-o „mare defoc” în cazul unui incident la frontierã. Manevrele desfãºurate în2013 au antrenat o intensificare îngrijorãtoare a tensiunilor mili-tare din peninsulã. Phenianul a ameninþat cu lovituri nuclearepreventive, dupã ce armata americanã a folosit avioane de bom-bardament invizibile cu încãrcãturã nuclearã. Într-un efort de re-laxare a situaþiei, Coreea de Sud ºi Statele Unite au anunþat cãexerciþiile din 2014 vor fi de micã anvergurã în absenþa portavi-oanelor ºi a bombardierelor strategice. Cotidianul oficial al co-muniºtilor nord-coreeni, Rodong Sinmun, a denunþat în acestemanevre o „tentativã vicioasã” de a submina spiritul nãscut înurma acordului asupra reuniunii familiilor coreene. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Ziua Automobiliºtilor Ziua Automobiliºtilor MilitariMilitari

Campionatul militar de judo, în pregãtire

Pe 25 februarie a.c., la comanda-mentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,s-au prezentat 27 de studenþi ai Acade-miei Forþelor Terestre de la Sibiu. ªipentru cã se aflã în anul III de studiu,programa de învãþãmânt la propune ºiparcurgerea unei perioade de douã sãp-tãmâni de stagiu, adicã de pregãtire uni-versitarã în cadrul unitãþilor subordona-te Diviziei 1. Astfel, 14 viitori ofiþeri au

fost repartizaþi Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni”, 10 au fost îndrumaþi cã-tre Batalionul 96 Geniu, iar trei studenþis-au prezentat la Batalionul 300 Sprijin„Sarmis”. Activitatea s-a desfãºurat subîndrumarea ºefului de stat major, colo-nel Gheorghe Viºan, care ºi-a începutdiscursul cu un scurt istoric al marii uni-tãþi ce are ca zonã de responsabilitatepeste 70.000 de kilometri2. Scopul a fostde la sine înþeles: „Noi vã spunem cinesuntem ºi ce anume facem, pentru cavoi, nu peste mult timp, sã veniþi aici ºisã întregiþi aceastã familie care se nu-meºte Divizia 1 Infanterie. Un fel delobby pentru viitor!” Prelegerea domnu-

lui colonel a continuat cu prezentareacâtorva elemente de heraldicã, temacentralã al expunerii fiind marcatã delocul ºi rolul Diviziei 1 în structura deforþe ale armatei, de structura organiza-toricã a acesteia, de forþele participantela misiuni în afara teritoriului naþional,în teatrele de operaþii, dar ºi de matriceainstruirii comandamentului de divizie.La final, au fost prezentate ºi obiective-

le prioritare pentruanul 2014, obiectivece se vor concentrape: participarea lamisiunea ISAF înteatrul de operaþii dinAfganistan, pe conti-nuarea procesului detransformare a struc-turilor subordonate,pe menþinerea nivelu-lui de instruire a co-mandamentelor ºiforþelor, pe continua-rea procesului de ope-raþionalizare ºi demenþinere a nivelului

atins de forþele puse la dispoziþia NATOºi UE, afirmate.

Toate aceste referinþe au captat aten-þia studenþilor care s-au comportat exactca într-o aulã de curs. Momentul infor-mal a venit odatã cu intrarea în salã acomandantului Diviziei 1, general debrigadã dr. Cãtãlin Tomescu, care a avuto abordare mai apropiatã de inima ºimintea celor prezenþi. Prima „temã” afãcut trimitere cãtre modelele de carierãîn armele geniu, artilerie, infanterie, co-municaþii ºi informaticã, auto, intenden-þã, finanþe, în ideea de a-ºi stabili fieca-re, ca orice tânãr aflat încã pe bãncileºcolii, un reper la care sã se raporteze în

devenirea lui ca profesionist. Aici aufost rostite numele unor adevãraþi mili-tari de carierã, ofiþeri care, pe timpul ac-tivitãþilor lor, au influenþat multe desti-ne.

„„AArrmmaattaa eessttee iinnssttiittuuþþiiaa ccaarree vvãã ooffeerrããoo ccaarriieerrãã,, nnuu uunn sseerrvviicciiuu!!””, a continuatcomandantul Diviziei 1. „Printre voi,cei prezenþi astãzi, aici, se aflã ºi aceiacare vor conduce armata peste 25-30de ani ºi trebuie sã fiþi conºtienþi cã,odatã ce aþi intrat în acest sistem, tre-buie sã învãþaþi tot timpul pentru a ficompetenþi ºi, astfel, respectaþi de sub-ordonaþii dumneavoastrã. Þineþi contde faptul cã veþi lucra cu soldaþi profe-sioniºti, cu maiºtri militari ºi subofiþericare, în principiu, sunt mai experimen-taþi decât voi. Tocmai din acest motiv sãîi respectaþi întotdeauna ºi sã vã consi-deraþi parte a structurii pe care o co-mandaþi. În caz contrar, vã vor ajutadoar... gradele!”

Mulþi dintre au vrut sã-ºi plece ure-chea, au înþeles printre „rânduri”, esenþacuvintelor rostite. Poate cã ºi-au propusdeja sã devinã „cineva” în armatã, daracum s-au convins cã acest proces al de-venirii de sine se executã pas cu pas,printr-un studiu permanent, cu obiectivebine stabilite dinainte, cu acceptareaunor sarcini dificile, care te provoacãsã-þi foloseºti cunoºtinþele la maximum.Este un parcurs greu, pentru care îþi tre-buie o motivaþie puternicã, dar care îþi ºioferã multe satisfacþii ce vin din respec-tul celor din jur, din atitudinea pe careþi-ai format-o în timp, din mentalitateacare îþi guverneazã viaþa.

Sunt convinsã cã cei 27 de studenþiau plecat din comandamentul Diviziei 1,cu încã un model de viaþã ºi de carierã lacare au tot timpul sã se raporteze, unmodel de reuºitã în care performanþa es-te litera de lege a fiecãrei zile de militar!

Cristina FRATU

Armata vã oferã o carierã, nu un serviciu!

Pe data de 19 februarie a.c., Batalionul33 Vânãtori de Munte a desfãºurat în Poli-gonul Valea Iaºului un exerciþiu cu trageri deluptã cu grupa. De concepþia acestui L.F.X.s-a ocupat cãpitanul Mircea Bocãneci, ofiþerde stat major în compartimentul Informaþii albatalionului. Conform modului de concepþie,exerciþiul a avut ca obiective : instruirea ºievaluarea comenzii grupelor de cercetare

pentru pregãtirea misiunilor specifice pentruprocurarea de informaþii în dispozitivul ina-micului, cât ºi instuirea ºi evaluarea militari-lor din cadrul grupelor pentru executarea mi-siunilor primite. Tema exerciþiului a fost ur-mãtoarea: Acþiunile grupei de cercetare pen-tru procurarea de date ºi informaþii în dis-pozitivul inamicului.

Înscris în Planul cu principalele activi-

tãþi, acest exerciþiu a reprezentat pentru uni-tate finalizarea instrucþiei din etapa grupã ºi,în acelaºi timp, evaluarea finalã a grupelor.În urma acestei activitãþi, militarii s-au fami-liarizat cu procedurile de operare specifice,dintre acestea coordonarea focului între echi-pe în cadrul grupei, precum ºi planificareafocului pe þinte ºi pe etape ale luptei fiindesenþiale. Obiectivele stabilite în documenta-

þia de specialita-te au fost înde-plinite în totali-tate. Toþi milita-rii ºi-au însuºittehnicile ºi pro-cedurile specifi-ce acestui tip deexerciþiu.

L.F.X-ul afost o adevãratãreuºitã, iar cali-ficativul EXCE-LENT obþinutde cãtre toatecele trei grupeale plutonuluicercetare a con-firmat încã odatã nivelul ri-dicat de pregãti-

re al vânãtorilor de munte. Complexitatea activitãþilor de instrucþie

pe care le desfãºoarã vânãtorii de muntele-a asigurat acestora un standard ridicat deinstruire ºi, totodatã, a contribuit la recunoaº-terea lor ca militari ai trupelor de elitã româ-neºti.

Cãpitan Alexandru IVANOF

Vineri, 21 februarie a.c., colonelulWilliam Ostlund, comandant al CTF-Duke, ºi locotenent-colonelul RichardGarey, comandant al TF-Lethal Warrior,au fãcut un tur al întregii zone de operaþiiîn cadrul predãrii responsabilitãþilor dinprovincia Zabul, Afganistan, între celedouã unitãþi americane.

În cadrul acestui tur operaþional, ceidoi comandanþi americani au avut caobiectiv major relaþionarea cu echipa decomandã a Batalionului 20 Infanterie„Scorpionii Negri”. Cu aceastã ocazie,locotenent-colonelul Cãtãlin Jianu, co-mandant al Scorpionilor Negri, i-a înso-þit pe cei doi comandanþi americani în ba-zele de operaþii înaintate, Apache ºi Mes-call, acolo unde sunt cantonaþi militariiromâni, prezentându-le totodatã ºi princi-palele misiuni ale structurii româneºti în

zona de operaþii. De asemenea, le-au maifost expuse ºi mãsurile de securitate dinbaze, unul dintre cele mai sensibile as-pecte pentru orice structurã militarã ce seaflã într-un teatru de operaþii.

La finalul vizitei, colonelul WilliamOstlund l-a informat pe omologul sãu, lo-cotenent-colonelul Richard Garey, cã re-laþionarea cu Batalionul 20 Infanterie„Scorpionii Negri” este una beneficã,militarii români colaborând foarte binecu structurile militare americane în înde-plinirea misiunilor din aceastã regiune,exprimându-ºi totodatã convingerea cã,ºi pe viitor, misiunile în parteneriat vor fidesfãºurate la acelaºi nivel.

Locotenent-colonel Oliver AnghelFoto: Cãpitan Daniel Cruceriu

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 4 (376) din 28 februarie 2014 Pagina 3

Comandanþ i amer ican i , Comandanþ i amer ican i , în v iz i tã la în v iz i tã la Scorp ion i i Negr iScorp ion i i Negr i

Exerc i þ iu cu t rager i de luptã Exerc i þ iu cu t rager i de luptã la vânãtor i i de muntela vânãtor i i de munte

Miercuri, 19 februarie a.c., la comandamentul Divi-ziei 1 Infanterie „Dacica”, a avut loc o convocare aconsilierilor comandanþilor pe probleme de maiºtri mi-litari, subofiþeri ºi soldaþi-gradaþi profesioniºti, activi-tate care s-a desfãºurat la iniþiativa comandantului Di-viziei 1, general de brigadã dr. Cãtãlin Tomescu, ºi subcoordonarea consilierului dumnealui, plutonier-adju-tant principal Tudora Bãraru.

Agenda de lucru a fost ºi de aceastã datã plinã. Caurmare, obiectivele propuse au fost diverse, generatede nevoia îmbunãtãþirii comunicãrii interne ºi întãririispiritului de corp al maiºtrilor militari, subofiþerilor ºisoldaþilor-gradaþi profesioniºti, pentru o mai bunã mo-tivare a acestora în vederea îndeplinirii misiunilor ce lerevin. Programul a cuprins punctele forte specificecoordonãrii activitãþii consilierului comandantului, cuprezentãri ºi expuneri, pe baza unui dialog deschis petema concepþiei de formare ºi dezvoltare profesionalã.

Cu aceastã ocazie, comandantul Diviziei 1 i-a cu-noscut personal pe cei 26 de consilieri prezenþi la acti-vitate, transmiþându-le totodatã viziunea proprie asuprarolului ºi locului acestui corp de cadre, cu specificaþiiprecise în ceea ce priveºte funcþia de consilier, în struc-tura Armatei române. S-a încercat la un moment dat ºiidentificarea modului, dar ºi a gradului de implicare asubofiþerilor în activitatea de instrucþie, la toate eºaloa-nele, de la batalion, la divizie. Un punct interesant al

convocãrii l-a constituit un anumit proiect în dezbatere,intitulat „Ziua de Instrucþie a Subofiþerului”, pe margi-nea cãruia se urmãreºte îmbunãtãþirea instrucþiei la ni-vel grupã, creºterea coeziunii la nivelul grupurilor

mici, dar ºi realiza-rea canalului de spri-jin al subofiþerilorpentru ca aceºtiasã-ºi atingã obiecti-vele propuse. Prinaceastã iniþiativã,subofiþerii creeazãcadrul necesar ºicondiþiile specificeca soldaþii-gradaþiprofesioniºti sã se in-struiascã. Ideea cen-tralã a proiectului agravitat în jurul unuistandard absolutobligatoriu, acela dea se avea o prezenþãde 100% în grupã,standard întrunit, dinpãcate, doar în anu-mite cazuri. Numairespectând aceastãcondiþie, comandan-tul de grupã, careeste de fapt primullider, îºi dezvoltã în-crederea în subor-donaþi ºi invers. Tot în cadrul convocãrii, s-au fãcutunele referiri ºi la instrucþia pe platformã sauinstrucþia modularã, un fenomen deja prezent în une-le unitãþi subordonate. Se doreºte, bineînþeles, o dez-voltare a acesteia, prin implementarea ei la toatestructurile.

Când a venit vorba despre principii, comandantulDiviziei 1 a fãcut câteva precizãri. Ideea a fost de a sepãstra cele de pânã acum, punându-se în schimb unaccent deosebit pe cele care þin direct de adaptarea lanoile condiþii ale sistemului militar. Spre exemplu,conteazã foarte mult concentrarea efortului în funcþiede obiectivele fiecãrei structuri în parte, pe activitãþilerealizabile cu fonduri reduse sau care nu necesitã fon-duri; sã se stabileascã obiective pragmatice, realiste ºirealizabile, cu eficienþã ºi pragmatism; sã existe oconcordanþã cu directivele pe linie de instrucþie dinNATO ºi UE; sã primeze iniþiativa, oscilând cumvaîntre flexibilitate ºi adaptabilitate; managementul fi-

nanciar ºi pe linie de personal sã fie superior, iar rela-þionarea sã funcþioneze ºi pe orizontalã, dar ºi pe verti-calã. Ca linii directoare pentru anul în curs, au fost tra-sate urmãtoarele obiective: managementul personalului

sã fie adaptat pentru fiecare individ; sã se promovezespiritul de corp, de armã, de unitate ºi mare unitate; sãse promoveze iniþiativa ºi concurenþa; sã ne concen-trãm eforturile pe pregãtirea teoreticã, disciplinã, sport,mentalitate, realism, corectitudine, atitudine ºi loialita-te; procesul de instrucþie trebuie sã se desfãºoare cumaximã eficienþã, iar comunicarea ºi relaþionarea sã fiela standarde superioare.

În mare parte, aceastã convocare a consilierilor co-mandanþilor a fost un schimb de experienþã reuºit. Con-cluziile finale se vor constitui probabil într-un sum-mum de proiecte, ce vor avea desigur o mai mare apli-cabilitate, deoarece, fie cã recunoaºtem sau nu, existãparticularitãþi generate de specificul fiecãrei unitãþi înparte (instrucþia de la unitãþile de vânãtori de munte nueste aceeaºi cu cea dintr-o unitate logisticã sau de in-fanterie), de nivelul de încadrare a structurii, dar ºi demulte alte variabile. Ideal ar fi ca ofiþerii care conduc ºiplanificã sã gãseascã ºi spaþiul ºi timpul nesesare sub-ordonaþilor pentru a se instrui.

O provocare între arhitectura spaþiului ºi manage-mentul timpului!

Cristina FRATU

Consilierul comandantului, un promotor al încrederiiConsilierul comandantului, un promotor al încrederii

–– DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, vvãã rroogg ssãã nnee vvoorrbbiiþþiiddeesspprree cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee aaccttiivviittããþþii ººii oobbiieeccttiivvee aalleebbaattaalliioonnuulluuii ddiinn aacceesstt aann??

- În anul 2014, Batalionul 33 Vânãtori de Munte„Posada” executã instrucþia comandamentului ºi a su-bunitãþilor, în localitatea de dislocare la pace ºi în poli-goanele repartizate, pentru a-ºi menþine nivelul de ope-raþionalizare atins, astfel încât sã fie în mãsurã sã exe-cute misiuni pe teritoriul naþional sau în afara acestuia,în cadrul N.A.T.O. ºi U.E. Obiectivul fundamental îlconstituie concentrarea efortului ºi resurselor pentru in-struirea batalionului în vederea menþinerii nivelului deoperaþionalizare atins, pentru a fi interoperabil custructurile N.A.T.O., flexibil, dislocabil în teatru, capa-bil sã participe la întreaga gamã de misiuni de tip „apã-rare colectivã” sau „sprijin al pãcii” sub comandãN.A.T.O. ºi mandat ONU; dezvoltarea capacitãþii desustenabilitate cu sprijinul stucturilor specializate aleeºalonului superior. Militarii batalionului vor continuainstrucþia alpinã, dar nu au uitat nici de lupta în terenmuntos împãdurit care este deosebit de complexã ºi di-ficilã ºi solicitã din partea lor ingeniozitate, deprinderide a se cãþãra, de a coborî sau traversa cu uºurinþã ob-stacolele întâlnite ºi, partea cea mai grea, de a se adap-ta la condiþiile de teren ºi climã.

La instrucþia alpinã se insistã pe exerciþii individu-ale ºi în grup, în scopul formãrii unor caractere puterni-ce, dârze ºi responsabile, calitãþi indispensabile duceriiluptei în orice condiþii.

–– CCee ssttiill ddee lluuccrruu aaþþii aaddooppttaatt aattuunnccii ccâânndd aaþþii pprreelluu-aatt ccoommaannddaa bbaattaalliioonnuulluuii??

- În calitate de comandant al Batalionului 33 Vânã-tori de Munte „Posada”, am adoptat un stil de condu-cere participativ prin care am pus accent deosebit peconsilierea subordonaþilor, având în centrul atenþiei re-sursa umanã, pe care o consider ca fiind componenta e-senþialã pentru fiecare structurã militarã ºi caredevanseazã din punct de vedere al importanþei,echipamentele de comunicaþii ºi informaticã pentrucomandã ºi control, tehnica de luptã, armamentul.

Un comandant de batalion este predestinat funcþieisale prin faptul cã este caracterizat prin calitãþile perso-nale, experienþa acumulatã ºi caracterul ce îl recoman-dã sã promoveze pe aceastã funcþie, cu un grad mare delibertate de acþiune, atât operaþional, cât ºi adminis-trativ. Comandantul predestinat pentru aceastã funcþietrebuie sã fie ceea ce el însuºi ar vrea sã vadã în oa-menii sãi, sã deþinã capacitatea de a elimina vulnerabi-litãþile de orice fel, atât pe cele de naturã umanã, cât ºipe cele de naturã proceduralã sau pe cele referitoare ladotarea cu tehnicã ºi armament.

Un comandant trebuie sã inspire încredere subordo-naþilor, sã fie alãturi de ei atunci când au mai multã ne-voie, sã le ofere încurajare, motivare ºi îndrumare cãtreo direcþie favorabilã.

–– DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, vvãã rroogg ssãã nnee ssppuunneeþþiiccee ppããrreerree aavveeþþii ddeesspprree ooaammeenniiii ppee ccaarree îîii aavveeþþii îînn ssuubb-oorrddiinnee??

- În anul 2008, dupã ce am absolvit un master înspecialitatea Conducere inter-arme - Forþe Terestre amales sã vin în acest batalion pe funcþia de ºef al Opera-þiilor ºi instrucþiei. Am fãcut aceastã alegere în deplinãcunoºtinþã de cauzã. ªtiam cã unitatea are o carte de vi-zitã impresionantã din care nu lipsesc misiunile externeºi, implicit, niºte oameni foarte bine pregãtiþi din punctde vedere profesional. Aºteptãrile mele vis-a-vis de a-ceastã structurã ºi, mai ales de oamenii ei, s-au confir-mat în scurt timp. Pot afirma cu certitudine faptul cãam vut ºansa de a lucra cu militari profersioniºti în ade-vãratul sens al cuvântului, atât la nivelul statului major,cât ºi la nivelul subunitãþilor. Pregãtirea acestor mili-tari ºi-a spus cuvântul, atât în perioada de instruire pen-

tru misiune, dar, mai ales, pe timpul participãrii cu ba-talionul în teatrul de operaþii din Afganistan în anul2010, când am fost încadrat pe funcþia de ºef de statmajor, dar ºi în anul 2012, pe funcþia de comandant alacestei structuri. De fapt, calitatea personalului dinaceastã unitate a fost elementul care a condus la înde-plinirea cu succes a misiunii ºi obiectivelor propuse, iarcertificarea pregãtirii personalului a fost confirmatã încondiþiile date de operaþiile de contrainsurgenþã desfã-ºurate în Afganistan. Încã de la venirea mea aici, lu-crând în forþele de vânãtori de munte, am apreciat înmod deosebit curajul, dârzenia, autocontrolul, autodis-ciplina, simþul rãspunderii, solidaritatea, camaraderiaºi spiritul de echipã de care au dat dovadã de fiecaredatã ºi pe orice front au luptat.

–– NNee aaffllããmm îînn pprriimmaa ppaarrttee aa aannuulluuii ddee iinnssttrruuccþþiiee.. VVããrroogg ssãã eennuummeerraaþþii pprriinncciippaalleellee oobbiieeccttiivvee ssttaabbiilliittee ppeenn-

ttrruu aannuull 22001144.. - În acest an, batalionul se instruieºte

pentru îndeplinirea operaþiilor de stabilitateºi sprijin astfel încât sã poatã fi dislocabilîn teatru, în scopul desfãºurãrii de operaþiinon articol V. De asemenea, intenþionãm sãmenþinem nivelul de instruire atins lainstrucþia alpinã, menit sã le asigure vânã-torilor de munte deprinderile necesare pen-tru a executa operaþii în munþi. De o marecomplexitate ºi cu un pronunþat caractermanevrier, acestea necesitã o acþiune deci-sivã ºi o capacitate mãritã de adaptare la unrelief greu accesibil ºi la condiþii climaticevitrege. Indiferent de natura obstacolelorîntâlnite, acþiunile militarilor trebuie sãducã la îndeplinirea misiunii ºi la realizareastãrii finale. În acest scop, sunt planificatetabere de instrucþie la munte, pe etapa com-

panie, în zonele Vãleanu ºi Vâlsan. Acolo vomdesfãºura exerciþii tactice în principalele forme aleluptei, combinate cu dislocãri modulare, în poligonulde instrucþie alpinã, Cheile Argeºului.

- CCee mmeettooddee ddee lluuccrruu vveeþþii aabboorrddaa ppeennttrruu aa rreeaalliizzaauunn nniivveell ooppttiimm ddee iinnssttrruuiirree??

- Ca metode de lucru, vom implementa lecþiile iden-tificate pe timpul ultimei misiuni din Teatrul de Ope-raþii Afganistan pentru operaþii de stabilitate ºi sprijin.Totodatã, o serie de ofiþeri au participat la cursuri depregãtire cu partener NATO, ultima experienþã deacest tip fiind cursul desfãºurat de British MilitaryAdvisor Training Team, la ªcoala de Aplicaþii pentruUnitãþi de Luptã de la Piteºti, modelul „train the trai-ners” fiind acceptat în þãrile membre NATO. Pe liniainstrucþiei alpine, am avut în prima parte a anului 2014ofiþeri care au participat la cursul CÃUTARE-SAL-VARE în zone montane, desfãºurat la Baza de Instru-ire pentru Vânãtori de Munte „Bucegi” Predeal.Aceºtia ºi-au perfecþionat deprinderile la instrucþiealpinã ºi schi ºi sunt certificaþi pentru instruirea de spe-cialitate a personalului batalionului. Fiecare exerciþiuSTX, FTX se desfãºoarã cu dublã partidã, replicaOPFOR ºi incidentele inserate sunt elemente care facobiectul analizelor post acþiune informale ºi formale,evaluate ca „acþiune-reacþie-contrareacþie”. Acesteback-briefing-uri conduc la schimbarea TTP-urilor pro-prii ºi aduc îmbunãtãþiri procedurilor de operare caresunt ulterior implementate la nivelul unitãþii. Estefoarte constructiv sã se manifeste flexibilitate concep-tualã pentru realizarea celor mai bune scenarii, atât dinpartea REDFOR, cât ºi din partea BLUEFOR prinobservatorii controlori desemnaþi ºi, totodatã, prinbirourile Informaþii ºi Operaþii care sunt principalii„actori” ai Jocului de Rãzboi.

Daniela ÞÃRUªI

CMYK

Curierul ARMATEINr. 4 (376) din 28 februarie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Ins t ruc þ ia , cuvântu l de ord ine la vânãtor i i de munteIns t ruc þ ia , cuvântu l de ord ine la vânãtor i i de munteInterviu cu domnul locotenent-colonel, ªoltuz Florin Corneliu comandantul Batalionului 33 Vânãtori de Munte „Posada”

S-a nãscut la data de 18 ianuarie 1969, în localita-tea Roman, judeþul Neamþ

StudiiStudii ::* 1987 - Liceul Militar „ªtefan cel Mare”;* 1990 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi ”Nicolae

Bãlcescu”- Artilerie ºi Rachete;* 1993 - Curs perfecþionare rachete terestre;* 1998 - Curs avansat pentru ofiþeri de artilerie ºi

rachete;* 2001 - Curs de stat major pentru ofiþeri de artile-

rie ºi rachete;* 2004 - Curs intensiv de limbã englezã, nivel înce-

pãtor;* 2004 - Studii universitare de licenþã în domeniul

„ªtiinþã militarã”, specializarea „Managementul orga-nizaþiei”;

* 2007 - Curs „Introduction to NATO”;* 2008 - Studii universitare de masterat în dome-

niul „ªtiinþe militare ºi informaþii”, specializarea„Conducere inter-arme - Forþe Terestre”;

* 2011 - Curs de comunicare ºi relaþii publice pen-tru comandanþi de MU ºi comandamente;

* 2011-Curs intensiv de limbã englezã, nivel avan-sat.

Funcþii îndeplinite:Funcþii îndeplinite:* 1990 – ªef al cercetãrii Divizionului la Regimen-

tul 38 Mecanizat;* 1990-1992 – Comandant pluton antitanc la Regi-

mentul 38 Mecanizat;* 1992-1994 – Comandant pluton lansare la Regi-

mentul 38 Mecanizat;* 1994-1995 – Comandant pluton antitanc la Bata-

lionul 567 Infanterie;* 1995-1998 – Comandant baterie tragere la Batali-

onul 634 Infanterie;* 1998-1999 - Comandant baterie aruncãtoare 120

mm la Batalionul 634 Infanterie;* 1999-2002 – Ofiþer 3 (cu artileria) la Batalionul

634 Infanterie;* 2002-2005 – Ofiþer 4 în compartimentul Planifi-

care Operaþii ºi Instrucþie în S3 Operaþii la Batalionul634 Infanterie;

* 2005-2008 – ªef compartiment Planificare Opera-þii ºi Instrucþie în S3 Operaþii la Batalionul 634 Infan-terie;

* 2008 - ªef al Operaþiilor ºi Instrucþiei la Batalio-nul 33 Vânãtori de Munte;

* 2008-2009 - ªef de stat major la Batalionul 33Vânãtori de Munte;

* 2009-2010 – Locþiitor al comandantului la Batali-onul 634 Infanterie;

* 2010-prezent – Comandant de batalion la Bata-lionul 33 Vânãtori de Munte.

Limbi strãine cunoscute:Limbi strãine cunoscute:* Limba englezã – nivel STANAG 2.3.2.2.

Misiuni internaþionale: Misiuni internaþionale: * 2009 - Exerciþiu comun de repetare a misiunii cu

batalionul ºi o companie US - ºef de stat major batali-on – Germania;

* 2010 - ISAF III – ºef de stat major al ROU-AMBatlle Group „POSADA” – Afganistan;

* 2012 - ISAF IV – Comandant TASK FORCE 33„Posada” – Afganistan.

Ordine, medalii, premii ºi diplome:Ordine, medalii, premii ºi diplome:* 2005 - Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pen-

tru 15 ani de activitate;* 2010 - Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pen-

tru 20 de ani de activitate;* 2010 - Medalia NATO „Non Articole 5”;* 2010 - Insigna „Participant la Misiuni în Strãinã-

tate”;* 2011 - Emblema „Onoarea Armatei României”;* 2013 - Insigna „Participant la Misiuni în Strãinã-

tate”;* 2013 - Titlul onorific de „Militar veteran”.

În intervalul 17-24 februarie 2014, militarii cercetaºi aiBatalionului 313 Cercetare „Burebista”, împreunã cu Plu-tonul Cercetare Geniu de la Batalionul 96 Geniu ºi cu gru-pa cercetare din Baza 2 Logisticã „Valahia” au executat ta-bãra de instrucþie la munte-Dichiu 2014, sub comanda ma-iorului Daniel Dogaru, locþiitorul comnadantului Batalio-nului 313 Cercetare.

Cãlãuziþi de principiul „Instruieºte-te aºa cum vei lup-ta!” ºi animaþi de convingerea fermã cã „un teren cunoscutne este prieten”, militarii ºi-au stabilit obiective clare pen-tru întreaga perioadã.

Atingerea ºi menþinerea capacitãþii operaþionale nece-sare pentru îndeplinirea misiunilor specifice subunitãþilorde cercetare în toate fazele luptei, în orice condiþii de terenºi stare a vremii a fost obiectivul general al întregii activi-tãþi, dupã cum m-a informat maiorul Dogaru. De aseme-nea, în scopul realizãrii coeziunii acþionale a structurilor decercetare la nivelul statului major, cãpitanul Cristian Tur-cu, ºeful compartimentului de Management al informaþi-ilor, cãpitanul Claudiu Panait, ºeful compartimentuluiConducere Operaþii de la Batalionul 313 Cercetare ºi cãpi-tanul Sebastian Tãnase de la Batalionul 96 Geniu, alãturide comandanþii de subunitãþi, locotenentul Nicolae Bîca dela Compania 1 Cercetare, locotenentul Alexandra Bordeade la Compania Cercetare în Dispozitiv ºi plutonierul- ma-jor Ion Gugiu de la Plutonul Cercetare Geniu au planificatteme ºi ºedinþe de instrucþie alpinã, topografie militarã,schi, trai în condiþii de izolare, instrucþie sanitarã ºi instruc-þie tacticã de specialitate. Aceste teme ºi ºedinþe au urmãritrealizarea ºi dezvoltarea capacitãþii subunitãþilor de cerce-tare de a desfãºura acþiuni specifice în condiþii climaticediferite, perfecþionarea tehnicilor ºi procedurilor de cerce-tare specifice condiþiilor de mediu, concomitent cu verifi-carea ºi perfecþionarea deprinderilor necesare în executa-

rea cercetãrii detaliilor de planimetrie specifice terenuluimuntos, precum ºi cunoaºterea zonei de responsabilitateinformativã. Conform programului de instrucþie, tabãra adebutat cu executarea unui marº pe jos, ce a cuprins un iti-nerariu de 25 de kilometri, în teren muntos, menit sã întã-reascã coeziunea subunitãþilor ºi sã creascã nivelul de an-trenament fizic. Activitatea le-a oferit militarilor posibili-tatea sã cunoascã în amãnunt detaliile din teren, sã actuali-zeze anumite elemente din studiile de situaþie localã ºi sãevalueze în mod obiectiv capacitatea de adaptare la efortfizic ºi psihic prelungit. Pe toatã perioada taberei, militariiau desfãºurat un program de lucru intens, de 10 ore pe zi,în care au alternat temele de instruire specifice. Instrucþiatacticã de specialitate combinatã cu topografia militarã ºicu instrucþia sanitarã a oferit subunitãþilor posibilitatea dea-ºi perfecþiona procedurile specifice de cercetare a locali-tãþilor din mediul montan, deplasarea dupã azimut, precum

ºi evacuarea rãniþi-lor prin folosireamijloacelor improvi-zate.

Dincolo de o-biectivele stabiliteîn documentaþia despecialitate, tabãraîn sine a reprezentato experienþã necesa-rã, ocazia perfectãde a acumula ºi de atransmite cunoºtinþenoi, de a se cunoaº-te mai bine, dar, maiales, un adevãrattest al limitelor fizi-ce ºi psihice.

Pentru locote-nentul Nicolae Bîca,comandantul Com-paniei 1 Cercetare,Dichiu-2014 „a fosto experienþã benefi-cã mai ales prin fap-tul cã a schimbat te-renul de instrucþie din unitate cu cel montan, iar activitãþi-le desfãºurate au necesitat un efort fizic ºi psihic ridicat,comparativ cu ceea ce se întâmpla în timpul programuluizilnic din unitate. A fost o rupere a ritmului de lucru cotidi-an care a avut efecte pozitive în derularea procesului deinstrucþie.”

Sublocotenentul Antonia Mariº, comandant Pluton 1Cercetare la Compania 1 Cercetare a participat pentru pri-

ma datã la o astfel de activitate, care aînsemnat pentru dumneaei o adevãratãprovocare, ca ºi specialitatea cercetarepe care ºi-a ales-o acum doi ani. Dupãcum mi-a mãrturist, aici a avut ºansa dea se instrui alãturi de oamenii pe care îiare în subordine, dar, mai ales a avut o-cazia sã îi cunoascã mult mai bine,stând alãturi de ei 24 de ore din 24. Aînvãþat cum trebuie sã lucreze cu fiecareîn parte. Acest lucru a reprezentat unaspect esenþial care i-a uºurat foartemult munca. ªi ofiþerilor stagiari, repar-tizaþi în stagiu la Batalionul 313 Cerce-tare, tabãra le-a oferit po-sibilitatea de a pune în a-plicare cunoºtinþele teore-tice acumulate în acade-mie, „un real câºtig pecare îl vor conºtientizamult mai târziu. Acumsimt doar oboseala ºi bu-curia de a învãþa lucrurinoi. De abia la urmãtoare-

le exerciþii ºi tabere vor constata cât de bineºi-au însuºit cele învãþate anterior”, a afirmatmaiorul Dogaru. Studentul sergent Paul An-drei Teodorescu s-a aflat la prima experienþãde acest gen care s-a dovedit a fi utilã pentrucã a acumulat foarte multe cunoºtinþe despreaceastã specialitate militarã pentru care a op-tat deja.Totodatã, a realizat cã mai are încãfoarte multe lucruri de aflat ºi cã „teoria nubate întotdeauna cu realitatea”. Pentru a de-veni un cercetaºi adevãrat mai are multe eta-pe de parcurs. Pânã atunci însã, trebuie sã îºi susþinã lucra-rea de licenþã în domeniul artei militare la Academia Mili-tarã din Viena.

ªi, pentru cã teoria se verificã cel mai bine în practicã,militarii cercetaºi au organizat ºi desfãºurat un exerciþiucomplex, de tip ftx, care a angrenat toate forþele participan-

te într-o acþiune am-plã, de procurare dedate ºi informaþii.Deºi proveneau dinsubunitãþi diferite, mi-litarii au acþionat caun întreg ce nu a avutalt obiectiv decât în-deplinirea cu succes amisiunii încredinþate.Conform scenariuluistabilit, douã subuni-tãþi de cercetare auprimit misiunea de aextrage un insurgentdintr-o localitate. Celedouã subunitãþi careau acþionat, au fostCompania 1 Cerceta-re, responsabilã cu a-sigurarea operaþiei deextracþie a insurgen-tului ºi Compania Cer-cetare în Dispozitivcare a executat efectivmanevra de extragere

a insurgentului. Dupã ce ºi-au stabilit de comun acord pla-nul de „ofensivã”, cele douã subunitãþi au trecut la acþiuneºi au executat deplasarea în ascuns folosind terenul ºi pro-cedurile specifice. S-a executat ºi cercetarea unui itinera-riu, adicã a unui pod. Podul era un punct obligatoriu de tre-cere pe care l-au asigurat Compania 1 ºi Plutonul CercetareGeniu, specializat în astfel de misiuni. Compania Cerceta-re în dispozitiv a fost cea care a executat operaþiunea de in-filtrare propriu-zisã ºi de extragere a insurgentului. A fosto desfãºurare de forþe impresionantã: comenzi scurte ºi cla-re, rapiditate, precizie, acþiuni de atac ºi contraatac este totceea ce am vãzut ºi auzit pe tot parcursul exerciþiului. Mi-siunea de extragere a insurgentului s-a finalizat cu succesdatoritã cooperãrii ºi coordonãrii excelente dintre militari.„Toatã lumea are de câºtigat în urma unei astfel de activi-tãþi. Militarii pot cunoaºte modalitãþile de acþiune în an-samblul lor. În mod normal, instrucþia se deruleazã pe gru-pe, plutoane ºi pe companii. Prin acest tip de activitate, ce-le douã companii ºi plutonul de geniu au desfãºurat acþiu-ni în complex. A trebuit sã se sprijine reciproc, sã se asigu-re unii pe alþii, sã îºi cunoascã misiunile ºi sã cooperezeastfel încât acþiunea lor sã îºi atingã scopul final, acela de

capturare ºi livrare a pachetului, aceastã þintã pe care noiam denumit-o un insurgent HPT Delta ce a fost predat labaza SMART”, a precizat maiorul Dogaru. FTX-ul „a fostun exerciþiu de evaluare internã ce a marcat, atât finalul ta-berei, dar ºi pe cel al instrucþiei colective a grupei”. Dichi-u - 2014 ºi-a atins obiectivele propuse, iar temele de pregã-tire s-au desfãºurat la standardele stabilite, dar, mai cu sea-mã, ºi-a demonstrat utilitatea prin faptul cã a oferit condi-þiile necesare unei instruiri performante, dar ºi posibilitateade a pune în practicã cunoºtinþele teoretice ºi întreaga ex-perienþã acumulatã. Pentru necesitatea organizãrii unei ast-fel de activitãþi au pledat colonelul Vasile Giura ºi locote-nent-colonelul Cezar Cucoº de la Divizia 1 Infanterie „Da-cica”. Colonelul Giura a declarat în încheiere faptul cã, tre-când pe la fiecare punct de instrucþie în parte a observat cãmilitarii „au fãcut progrese pe care eu le consider ca fiindsuficiente ºi semmnificative. Dupã cum am mai spus, atun-ci când am vãzut celelalte puncte de instrucþie, ºi dumnea-voastrã ºi noi mai avem mult de lucru. Noi trebuie sã vãasigurãm baza materialã de instrucþie astfel încât aceastasã se execute în mediul natural, cu toate echipamentelemenite sã vã favorizeze îndeplinirea misiunilor specifice.În tot ceea ce aþi prezentat astãzi, v-aþi implicat intens ºi aþimuncit din greu. Chiar ºi documentele de specialitate aufost foarte bine întocmite ºi s-a vãzut faptul cã aþi manife-stat tot interesul pentru a fi realizate ca la carte. Sper cã Di-chiu-2014 a fost o activitate beneficã ºi cã, în urmãtoareletabere vã veþi îmbunãtãþi modul de lucru pentru a evita pecât posibil ruperile de ritm ºi separaþia dintre etape, iar,atunci când veþi prezenta un exerciþiu întrunit, lucrurile vordecurge firesc ºi normal.”

Daniela ÞÃRUªI

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 4 (376) din 28 februarie 2014

Cercetaºii se instruiesc la Cercetaºii se instruiesc la cotecote înalteînalte

Având în vedere cã, în anul 2014, Sfintele Paºti vorfi serbate pe 20 aprilie, pe data de 23 februarie a fostprimul lãsat al secului de carne, iar pe 2 martie, lãsatulsecului de brânzã, fiind, de fapt, începutul PostuluiMare.

Postul – zice Sfântul Ioan Gurã de Aur – potoleºtetrupul, înfrâneazã poftele cele nesãturate, curãþeºte ºiînaripeazã sufletul, îl înalþã.

Ei bine, câþi dintre noi cunosc ºi aplicã cu adevãratconceptul de post? Întrucât postul înseamnã mult maimult decât simplul regim alimentar, iar din pãcate viaþaºi ritmul modern în care trãim nu întotdeauna ne permitliniºtea, tihna cea necesarã, atitudinea evlavioasã pecare trebuie sã o purtãm în aceste sãptãmâni.

Postul Sfintelor Paºti, cunoscut ºi sub denumirea dePostul cel Mare reprezintã postul de 40 de zile al Mân-tuitorului. Dureazã, aºadar, 7 sãptãmâni.

Dintre dogmele ºi regulile acestui post vã semna-lãm: în postul Sfintelor Paºti nu se mãnâncã carne, ouã,brânzã. Nu se bea vin, nu se mãnâncã untdelemn ºi nicipeºte, decât în zilele cu dezlegãri: sâmbãta, duminica,de Buna Vestire (25 martie 2014) ºi de Duminica Flo-riilor (cu o sãptãmânã înainte de Sfintele Paºti: 13aprilie 2014). De asemenea, atunci când þinem post, es-te de dorit sã mergem la bisericã, la sfânta Liturghie, sãmanifestãm ceea ce numim atitudine evlavioasã pentrua ne putea curãþa sufletele, nu doar trupurile.

De exemplu, în Rusia, oamenii erau mult mai des

îndemnaþi sã posteascã, decât în alte þãri ortodoxe, în-trucât clopotele bãteau foarte des, teatrele erau închise,iar pânã în trecut tribunalele îºi suspendau activitatea.Toate aceste aspecte erau menite sã îndrume societateaspre o anumitã cale, ajutând-o în acest fel sã gãseascãmult mai uºor puterea de a o face.

Pe de altã parte, trebuie sã ne raportãm la lumeacontemporanã în care trãim. În timp ce creºtinii secole-lor trecute au trãit într-un climat liniºtit, fãrã mass-me-dia ºi fãrã alte tentaþii exterioare, climat care le permi-tea diverse metode de meditaþie ºi de viaþã interioarã,ei bine, creºtinii de astãzi au nevoie de mai mult decâtvoinþa creºtineascã. De aceea, ni se recomandã pe dura-ta postului un consum mai scãzut de informaþie televi-zatã, lecturi serioase ºi chiar duhovniceºti, plimbãri înaer liber, nu prin cârciumi etc.

Cât despre alimentaþie, este foarte important însã sãrespectãm principiile unei alimentaþii sãnãtoase, boga-te în vitamine ºi fibre vegetale, atât de utile perioadeide trecere de la iarnã la primãvarã.

Ciupercile conþin multe proteine, aºa cã pot înlocuicarnea cu succes. Din ciuperci se pot face sarmale sauardei umpluþi, chiftele, tocãniþã ori se pot adãuga la altemâncãruri, supe, ciorbe, pilaf.

Fasolea, atât cea uscatã, cât ºi cea verde, congelatãsau conservatã, la borcan, conþine fier ºi proteine ºi esteextrem de hrãnitoare, indiferent de modul de preparare.Varza, crudã sau muratã, nu ar trebui sã lipseascã din

meniul zilnic al persoanelor care þin post. Nucile suntsãþioase ºi hrãnitoare ºi pot înlocui oricând gustãrile depeste zi.

Postul trebuie primit cu bucurie ºi mulþumire în su-flet, iar un lucru foarte important este cã perioadele depost nu trebuie sã ne inducã frustrãri sau pofte, pentrucã atunci postul nu-ºi mai atinge obiectivul. O alimen-taþie corectã, echilibratã ºi cu ingrediente gustoase vorface reþetele noastre mai apetisante ºi atunci ne vomputea concentra mai mult pe celelalte aspecte ale pos-tului: liniºtea, rugãciunea ºi meditaþia.

Pânã la Sfânta Înviere a Domnului nostru Iisus Hris-tos este o cale lungã, presãratã atât cu ispite de tot felul,cât ºi cu nenumãrate oportunitãþi de curãþire sufleteas-cã. Din învãþãtura Sfântului Ioan Casian rezultã cã nutrebuie sã facem din post un scop în sine, ci sã-l folosimca pe un mijloc foarte eficient pentru a progresa duhov-niceºte. Într-una din lucrãrile sale ne spune cã postulplãcut lui Dumnezeu este „sã nu faci nici o faptã rea înviaþa ta, ci sã slujeºti Domnului Dumnezeu cu inimacuratã, pãzind poruncile Lui. Sã nu se suie în inima tanici o poftã rea. Sã nu te temi de Dumnezeu ºi sã te în-frânezi de la orice rãu, curãþindu-þi inima de deºertã-ciuni”.

Vã dorim sãnãtate ºi putere pentru un Post împlinit,în aºteptarea Învierii lui Iisus Hristos!

Col.(rz.) ªtefan MITINCU

ª tefan S. Gorovei este de pãrere cã C. Cante-mir este nãscut la 8 noiembrie 1612 la Si-

liºteni, într-o familie de boiernaºi din Þara de Jos,un strãmoº al cãreia, Pãtru Siliºteanu, este menþio-nat încã în documentele de pe timpul lui ªtefan celMare.

Rãmânând fãrã pãrinþi ºi cu moºiile pustiite detãtari, tânãrul Cantemir se înroleazã ca mercenar înarmata polonã, unde s-a aflat în serviciu la doi regi,Vladislav ºi Jan Cazimir „...A servit timp de ºapte-sprezece ani în armata polonã, ajungând rotmistrusau cãpitan de cavalerie”. S-a evidenþiat în bãtãlii-le cu suedezii. În Polonia, a fãcut cunoºtinþã cuLanglois Francois (gravor francez), care l-a gãzduitpe Cantemir la Paris, în perioada 1643–1647.

În 1660, odatã cu încheierea pãcii de la Oliva,C. Cantemir este lãsat la vatrã din armatã. În ace-laºi an, îl gãsim în funcþie de ceauº spãtãresc lacurtea domnului muntean Grigore Ghica. Dupã ceîn 1664 acesta pierde tronul, C. Cantemir revine înÞara Moldovei pe timpul lui Eustratie Dabija, undeobþine dregãtorii importante. Acest domn „îl cin-steºte întâi cu isprãvnicia Codrului” (comandant aloºtilor din Codrul Tigheciului, ce avea misiunea,fiind în faþa Bugeacului, sã respingã incursiuniletãtarilor în Moldova). Tot în aceastã perioadã, C.Cantemir se cãsãtoreºte cu Ruxanda Gane caremoare 3 ani mai târziu. În 1668, o ia de soþie peAna Bantâº, cu care va avea doi copii – Antioh ºiDimitrie. Prin aceastã ultimã cãsnicie, Constantin„se înrudea cu câteva dintre cele mai însemnatefamilii boiereºti din Moldova, precum ºi cu domniiEustratie Dabija ºi Gheorghe Duca”. Este de men-þionat cã, adunând la averea sa zestrea însemnatã asoþiilor sale, el va deveni unul dintre cei mai bogaþiboieri ai Þãrii Moldovei.

Cariera militarã i-a adus recunoaºterea ºi res-pectul duºmanilor, boierilor locali, dar ºi al suzera-nului. A deþinut cu precãdere mai multe dregãtorii:„mai întâi vornic de Bârlad (1664-1668), apoi ar-maº (1668-1672), serdar (1672-1681) ºi mare clu-cer (1681-1684)”. Cu toate cã era fidel Porþii, îndomeniul politicii interne, s-a manifestat contradomniilor fanariote. Acesta a fost un argument pen-tru ªerban Cantacuzino, domnul Þãrii Româneºti,de a-l susþine pe Cantemir la domnie. Dar au exis-tat ºi alte argumente. Cantemir era un bun militar ºiaceastã calitate putea fi folositã de coaliþia cruciatãa creºtinãtãþii, doritã de ªerban Cantacuzino. Dealtfel, era în vârstã ºi nu mai avea mult de trãit, darprin intermediul lui, cu o reputaþie înaltã la Poartã,se putea scãpa de domniile fanariote.

Cu toate cã ªerban Cantacuzino era rudã apro-piatã cu Dumitraºcu Vodã, domnul Þãrii Moldovei,pentru o urã mai veche, dorea sã-l înlãture pe aces-ta de la tron. Þinând sfat cu boierii refugiaþi, majo-ritatea fiind din Þara de Jos, ªerban Cantacuzino ahotãrât sã-l susþinã pe Cantemir la tronul Moldovei.Ideea a plãcut ºi boierilor. La rândul sãu, C. Cante-mir jura domnului Þãrii Româneºti sã lupte de par-

tea creºtinãtãþii contra otomanilor, cu atât mai multcã se aflase în serviciul militar al polonilor.

Având relaþii bune cu Suleyman-paºa, ªerbanCantacuzino a organizat la Obluciþa o întâlnire aacestuia cu boierii moldoveni refugiaþi. Eforturilelui Dumitraºcu Cantacuzino, care a trimis ºi el odelegaþie la Obluciþa, au fost zadarnice. La 15/25iunie 1685, dupã unele surse – la Babadag, dupãaltele – la Constantinopol, Cantemir este proclamatdomn al Þãrii Moldovei.

Primii ani de domnie sunt marcaþi de rivalitateaturco-polonã. Þara era bântuitã ºi pustiitã de tâl-hari. Boierimea era împãrþitã. Un pas spre împãca-re a fost îmbunãtãþirea relaþiilor cu Miron Costin,care se afla în Regatul Polon.

În toamna lui 1685, polonezii au trecut Nistrulºi au ajuns pânã la Baia ºi Iaºi. Însã lângã Boian,armata turcilor, tãtarilor ºi moldovenilor i-a bãtutpe polonezii conduºi de hatmanul Ioan Jablonew-ski. Regele Sobieski organizeazã, în 1686, o nouãinvazie contra Moldovei, cu scopul de a-l urca petron pe ªtefan Petriceicu. Leºii, în alianþã cu ca-zacii, au ocupat Iaºul, unde au fost întâlniþi de mi-tropolitul Dosoftei.

Armata domnului moldovean, ajutat de tãtari,reuºeºte în octombrie al aceluiaºi an, sã-i facã pepolonezi sã se retragã peste Nistru. (F.C.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 4 (376) din 28 februarie 2014Pagina 6

Constantin Cantemir, domn al MoldoveiConstantin Cantemir, domn al MoldoveiRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...12 ani de sclavieAceasta este povestea lui Solomon

Northup, cetãþean al statului NewYork, rãpit în Washington City în 1841ºi salvat în 1853, de pe o plantaþie debumbac de lângã Râul Roºu, în statulLouisiana. 12 ani de sclavie este poatecea mai importantã relatare despresclavie scrisã vreodatã. Northup pre-zintã detaliile vieþii din statele sclava-giste americane ºi conferã personalitate ºi profunzime oameni-lor pe care i-a cunoscut, deopotrivã sclavi ºi stãpâni de sclavi.

Solomon Northup este negru, nãscut om liber în statul NewYork, unde a fost educat ºi a devenit un violonist iscusit. Atrasîn Washington cu promisiunea angajãrii ca muzicant într-unspectacol, el a fost drogat ºi s-a trezit într-un þarc pentru sclavi,de unde a fost vândut în Sud, trãind astfel 12 ani ca sclav. Eve-nimentele relatate de el sunt copleºitoare: cumpãrarea sclavi-lor, biciuirile, vânãtoarea cu câini a fugarilor, siluirea femeilorcare atrãgeau ochii stãpânilor ºi truda necontenitã.

Ce sã vedem...RRiicchhaarrdd CCllaayyddeerrmmaann rreeaadduuccee Primãvara Romanticã llaa

BBuuccuurreeººttii - 19 martie, ora 20:00, Sala Palatului. Phoenix Entertainment are deosebita plãcere de a oferi pu-

blicului un spectacol grandios al celui mai popular pianist almomentului. Richard Clayderman va încânta spectatorii cu ar-monia emanatã de sunetul pianului sãu într-un eveniment ce

nu va fi uitat cu uºurinþã de publiculromân. Pianistul va fi acompaniat demuzica magistralã a Cameratei Rega-le, întregul spectacol fiind condimen-tat de percuþionistul Daniel Ciampoli-ni.

Prince of Romance, aºa cum estesupranumit celebrul pianist, va ofericelor prezenþi douã ore feerice, în careva interpreta cele mai cunoscute ºiapreciate cântece ale sale. Dintreacestea nu va lipsi cea mai iubitã pie-sã a artistului francez, „Ballade pour

Adeline”, aflatã în inimile tuturor ascultãtorilor sãi ºi care aatins cifra record de peste 22 de milioa-ne de copii vândute în 38 de þãri.

...poate ºi un filmWinter’s tale/ Poveste de iarnãDe la un New York feeric când tro-

potul cailor strãbãtea zgomotos strãzilelungi ºi pietruite, iar onoarea era apãra-tã cu pistolul, pânã la oraºul modernacoperit de clãdiri zgârie-nori, veºnictreaz, filmul „Poveste de iarnã“ înfãp-tuieºte miracole ºi uneºte destine. Dupãsecole de întuneric, vise despre o iubireneînþeleasã ºi o permanentã luptã cu si-ne, un bãrbat îºi recupereazã amintirile ºi descoperã incredibi-lul destin care îl aºteaptã. (F.C.)

www.spectacole.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Î n c e p e P o s t u l S f i n t e l o r P a º t i : C u m n e p r e g ã t i m ?Î n c e p e P o s t u l S f i n t e l o r P a º t i : C u m n e p r e g ã t i m ?

Am învãþat sã te iert pentru cã nu am vrutsã-mi încerc sufletul cu urã ºi regrete.

Nimic nu e mai epuizant decât indecizia ºinimic nu e mai neproductiv decât ea.

Trãieºte-þi viaþa! Îþi este datã, cu bune ºi curele. Pentru cã multe se repetã, dar viaþa nicio-datã!

Cel care nu-þi înþelege tãcerea, probabil,nu-þi va înþelege nici cuvintele.

Eleganþa este atunci când interiorul este lafel de frumos ca exteriorul.

Dacã oamenii te vorbesc pe la spate, felici-tãri! Înseamnã cã eºti cu mult în faþa lor.

Iartã-þi întotdeauna duºmanii: nimic nu-ienerveazã mai tare.

Uneori, persoanele speciale sunt prea de-parte, iar cele inutile, prea aproape.

A fi puternic înseamnã a face pe cineva fe-ricit, chiar dacã tu ai inima frântã.

Niciodatã sã nu râzi de nenorocirea altuia,cãci nu vei ºti niciodatã cum îþi va fi þie, cândlui îi va fi bine.

Col.(rz.) ªtefan MITINCU

Descoperire neaºteptatã despre creierul uman

Ani de zile, neurologii nu au ºtiut dacã este posibilca neuronii umani sã se regenereze sau sã aparã noi ce-lule cerebrale. Observaserã fenomenul la animale, darniciodatã la oameni ºi credeau cã fiecare om se naºtecu un numãr maxim de neuroni.

Anul trecut, Jonas Frisen, de la Institutul Karolins-ka din Stockholm, Suedia, a demonstrat cã, în hipo-campul din creierul uman, are loc procesul de neuroge-nezã, adicã producerea de noi celule cerebrale.

Acum, o zonã similarã de neurogenezã a fost detec-tatã ºi în altã regiune a creierului, numitã striata. Celu-lele de aici sunt responsabile cu învãþarea ºi memoria.Jonas Frisen crede cã aceºti neuroni îi ajutã pe oamenisã se adapteze la noile situaþii, sã înveþe.

Astfel, noii neuroni ar putea fi produºi într-o altãzonã a creierului, peretele ventricular lateral, ajungândulterior în striata. Aceastã migraþie a celulelor cerebra-

le a fost observatãºi la ºoareci.

Descoper i reaoferã speranþe pen-tru pacienþii care auavut un atac cere-bral sau pentru ceicare suferã de dife-rite boli neurologi-ce.

Ca sã observenoii neuroni, cerce-tãtorii au analizat

30 de creiere donate dupã moarte. Au folosit metodatestãrii cu izotopul radioactiv de Carbon 14, prezent înatmosferã de la începutul testelor cu bombe nucleare.Astfel, ei au putut sã afle anul în care au fost produsediferite celule ale corpului, prin analiza ADN-ului.

Frisen ºi echipa lui au observat cã donatorii sãnã-toºi aveau mai mulþi neuroni noi în striata, în compara-þie cu unii donatori despre care se ºtie cã suferiserã deboala Huntington, o boalã degenerativã a creierului. Iarîn creierul persoanelor care au suferit un atac cerebral,au fost observaþi neuroni imaturi.

Jonas Frisen va continua cercetãrile pentru a afladacã este posibil ca aceastã producere de noi neuroni sãfie stimulatã prin mijloace artificiale.

Atenþie, fumãtori! Anumite vitamine ar putea favoriza dezvoltarea

cancerului la plãmâniVitamina E ºi suplimentele cu antioxidanþi ar putea

accelera dezvoltarea tumorilor canceroase, în loc sã leopreascã evoluþia, au constatat cercetãtorii suedezi, ca-re au efectuat teste pe ºoareci afectaþi de cancer la plã-mâni, informeazã dailymail.co.uk.

O echipã de cercetãtori ai Universitãþii suedeze dinGöteborg a administrat vitamina E ºoarecilor cu cancerla plãmâni în fazã incipientã, observând ulterior cãboala s-a rãspândit mai rapid, iar animalele au murit dedouã ori mai repede decât se aºteptau.

Experimentele reluate pe celulele umane au confir-mat descoperirea. Ulterior, ºoarecilor li s-a administratun al doilea medicament, un tip de antioxidant utilizatpentru tratarea maladiilor pulmonare asociate cu fuma-tul, cercetãtorii observând cã efectul de accelerare afost acelaºi. Pentru organismul sãnãtos, vitamina E ºialþi antioxidanþi au proprietãþi protectoare, deoarecedistrug moleculele dãunãtoare denumite radicali liberi.

Oamenii deºtiinþã consi-derã însã cãantioxidanþiiar putea defapt sã „hrã-neascã” boa-la, dupã cecancerul aînceput dejasã se dezvol-

te, dezactivând mecanismele naturale de apãrare aleorganismului.

Cercetãtorii suedezi au precizat faptul cã au admi-nistrat vitamina E în aceleaºi cantitãþi regãsite în supli-mentele alimentare.

Aceºtia au recomandat ca vitamina E, precum ºi su-plimentele cu vitamina A ºi C sã fie „folosite cu pru-denþã” de cãtre fumãtori, de cãtre pacienþi cu cancerpulmonar ºi cu bronºitã, emfizem pulmonar ºi alteafecþiuni cronice asociate cu fumatul, precizând cã esteîncã devreme sã afirme cu certitudine cã aceste sub-stanþe accelereazã ºi rãspândirea altor forme de cancer.

Recomandarea oamenilor de ºtiinþã suedezi, care aupublicat studiul în revista Science Translational Medi-cine, nu se aplicã însã ºi „super alimentelor” bogate înaceste vitamine, cum ar fi afinele, deoarece acestea artrebui consumate în cantitãþi uriaºe pentru a oferi nive-lurile de antioxidanþi din suplimente. (F.C.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 4 (376) din 28 februarie 2014 Pagina 7

HTC a lansat un nou smartphone

Cei de la HTC au prezentat laMobile World Congress 2014, de laBarcelona, un nou smartphone. HTCDesire 816 are un display de 5,5inci, la o rezoluþie de 1280x720 pi-xeli. Procesorul este un quad-coreSnapdragon 400 de 1,6GHz. Memo-ria RAM este de 1GB, iar capacita-tea de stocare, care se poate extindecu un card microSD, este de 8GB.Noul HTC Desire vine cu o camerãimpresionantã de 13 megapixeli, iarcamera secundarã, pentru convorbirivideo, este de 5 megapixeli. Bateria

este de 2,600mAh, iar sistemul deoperare va fi Android 4.4 KitKat.Dupã anunþul acestui smartphone,atenþia se îndreaptã acum spre eve-nimentul din 25 martie, pe care HTCl-a anunþat în urmã cu aproximativ osãptãmânã. Cel mai probabil, spresfârºitul lunii viitoare, HTC va a-nunþa urmaºul lui One.

Mozilla are un plan uriaº:Telefonul de 25 de dolari

Cei de la Mozilla ar putea lansanoi telefoane dezvoltate cu sistemulde operare Firefox. Urmeazã ca Mo-zilla sã facã ºi un anunþ foarte intere-sant pentru piaþa de gadgeturi: unsmartphone care sã coste doar 25 dedolari!

Acest plan ar fi pus în miºcare încolaborare cu chinezii de la Sprea-trum, care au dezvoltat mai multechipset-uri în jurul procesoarelorARM Cortex A5.

Anul acesta ar putea apãrea ºimai multe telefoane cu Firefox. Deexemplu, Alcatel ºi ZTE au anunþatdeja cã vor produce noi modele. Al-catel One Touch Fire S va avea unprocesor quad core de 1,2GHz, 4,5inci ºi o rezoluþie a ecranului de960x540.

ZTE lanseazã un model cu unprocesor de 1,2GHz dual core ºi unecran de 4 inci, cu o rezoluþie de800x480. De asemenea, Huawei arputea prezenta un smartphone carese va numi Ascend Y300. Mai mult,e posibil sã aparã ºi o tabletã cu unsistem de operare Firefox.

WhatsApp va integra apeluri gratuite, începând din

al doilea trimestru al anului 2014Fondatorul serviciului de mesa-

gerie instantanee WhatsApp, a cãruiachiziþie de cãtre Facebook a fostanunþatã în urmã cu câteva zile, pen-

tru 19 miliarde de dolari, a dezvãluitcã aceastã aplicaþie va integra ape-luri gratuite începând din al doileatrimestru al acestui an. „Vom intro-duce voce în WhatsApp în al doileatrimestru al anului”, a anunþat JanKoum, prezent la Congresul mondi-al pentru telefonie mobilã, organizatla Barcelona. Aplicaþia se apropieastfel de modelul concurentului sãuViber (cumpãrat recent de grupul ja-ponez Rakuten), care propune dejautilizatorilor sãi mesaje ºi apelurigratuite. Reþeaua de socializare

Facebook a cumpãrat aplicaþiaWhatsApp cu 19 miliarde de dolariîn acþiuni ºi lichiditãþi ºi sperã sã du-bleze numãrul de utilizatori ai aces-tei aplicaþii. Jan Koum spune cã „nuexistã nici o schimbare programatã”dupã achiziþionarea companiei salede cître Facebook. „Mark Zucker-berg înþelege într-adevãr faptul cã,pentru ca WhatsApp sã continue sãaibã succes, trebuie cu adevãrat sãrãmânã un serviciu independent”, amai adãugat el. (F.C.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Un vânãtor in-trã într-un maga-zin de specialitateºi întreabã:

- Aveþi panta-loni de camuflaj?

- Avem, dom-nule, dar nu-i gãsim!

☺În mijlocul unui lac, o femeie se

îneacã. Un bãrbat de pe mal începe sãstrige dupã ajutor. Un pescar aflat înapropiere vine în goanã ºi-l întreabãce s-a întâmplat. Bãrbatul îi spune:

- Omule bun, îþi dau 100$ numai são salvezi pe nevastã-mea, cã se înea-cã!

Pescarul acceptã, se aruncã în apãºi scoate femeia teafãrã pe mal.

- Acum, dã-mi suta de dolari, spu-se pescarul.

- Pãi, cum sã-þi spun, am crezutcã-i nevastã-mea, dar m-am înºelat,iar tu ai salvat-o pe... soacrã-mea!

- Ãsta mi-e norocul, spuse pescarulscoþând portofelul. Spune-mi cât nai-ba îþi datorez...

☺Când Louis Pasteur era pe patul de

moarte, preotul venit la ultima împãr-tãºanie îl întreabã:

- Vã deziceþi de Diavol ºi de unel-tirile lui?

Pasteur a stat puþin pe gânduri, du-pã care a spus:

- Are sens sã-þi faci noi duºmanichiar înainte de moarte?

☺Judecãtorul întreabã martorul la

proces:- La ce distanþã v-aþi aflat de locul

accidentului?- La 6 metri ºi 75 de centimetri.- ªi cum de ºtiþi aºa de exact?- Când am vãzut accidentul, mi-am

dat seama pe loc cã voi fi întrebat laproces de vreun tâmpit ºi am mãsu-rat...

☺Sã aveþi o zi bunã! ne-a zis ºeful

azi dimineaþã. Aºa cã am plecat cu to-þii acasã!

☺- Ce zici, rochia asta mã face sã

arãt grasã? mã întreabã nevastã-mea.- ...- De ce nu spui nimic?- Draga mea, doar mã ºtii cã sunt

un om înþelept...☺

- Dragã, ai niºte degete aºa delungi ºi de frumoase... Cânþi la pian?

- Nu, spãl eprubete!!!☺

Anunþ la matrimoniale: Am 45 deani, dar arãt de 27; înãlþimea este de1,58, dar par mai înaltã; sunt plinuþã,dar par slãbuþã; brunetã, dar arãt ca oblondã. Sper sã rãspundã vreun bãrbatcare ar putea sã vadã în mine ceea cenu au vãzut alþii!

www.bancuri.ro

FATAL

UNIC

CÂINE DEVÂNÃTOARE

PORTÃREI

BABA DINPOVESTE

PRIETEN

EDEN

VIETÃÞI

TRIATE

EMISIUNEDE RAZE

CERCETARE

BOGÃÞII

UCENIC(reg.)

ÎN VOGÃ!

PICÃ PECENTRU!

TRESTIE

LENEªE

SONOR

A AFLA

A CEDACINSTIT

INSULA DECORALI

PLÃÞI ÎNAINTE

MARI,FÃRÃ

MÃSURÃ!

ALEE!

CÃPÃÞÂNÃDE PORC

STÂNJENEI

CLAN

ACEEA(pop.)

CHEMARE

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEINr. 4 (376) din 28 februarie 2014Pagina 8

În baza de operaþii înaintatã Apache din provincia afga-nã Zabul, a avut loc, pe 12 februarie, transferul de autoritateîntre Batalionul 151 Infanterie „Lupii Negri” ºi Batalionul20 Infanterie „Scorpionii Negri”.

Predarea-primirea misiunii ºi a ariei de responsabilitates-a fãcut în cadrul unei ceremonii militare desfãºurate înprezenþa oficialilor militari ºi ai administraþiei locale afga-ne, a partenerilor americani ºi din alte armate cu care mili-tarii români desfãºoarã misiuni în comun.

La festivitate, au participat reprezentantul Centrului deConducere Operaþionalã, locotenent-colonel Marian Bãnci-lã, ºi comandantul Combined Task Force „Duke”, colonelWilliam Ostlund.

Pe timpul ceremoniei, Drapelul de Luptã al Batalionului151 Infanterie a fost strâns, concomitent cu desfãºurareacelui al Batalionului 20 Infanterie.

Comandantul „Lupilor Negri”, colonel Sergiu Mungiu,ºi-a exprimat, în discursul sãu, bucuria ca, prin tot ceea ceau fãcut în teatrul de operaþii, militarii ieºeni sã fi contribu-it la îmbunãtãþirea vieþii populaþiei afgane.

Odatã cu transferul de autoritate, Batalionul 20 Infante-rie continuã misiunile militarilor români în provincia Zabul,Afganistan. „Practic, din acest moment, Scorpionii Negriîºi încep misiunile în aria de responsabilitate ºi aºa cum ca-marazii noºtri din cadrul Batalionului 151 Infanterie LupiiNegri ºi-au îndeplinit misiunea, la standardele cele maiînalte, aºa ºi noi ne vom îndeplini misiunea cu profesiona-lism, curaj ºi dãruire. Doresc sã mulþumesc tuturor celor ca-re sunt lângã noi ºi care ne vor sprijini pe toatã perioada mi-siunii ºi, nu în ultimul rând, doresc sã mulþumesc familiilornoastre pentru sprijinul moral pe care ni-l vor acorda înaceastã perioadã”, a declarat la rândul sãu audienþei locote-nent-colonelul Cãtãlin Jianu, comandantul ScorpionilorNegri.

Scorpionii Negri ºi-au început misiunea Scorpionii Negri din Batalionul 20 Infanterie au preluat

responsabilitãþile de la camarazii lor din cadrul Batalionului151 Infanterie „Lupii Negri” ºi ºi-au început misiunea, de-loc uºoarã, într-o zonã fierbinte a Afganistanului, provinciaZabul.

Pentru foarte mulþi militari craioveni nu este o noutate,majoritatea având o bogatã experienþã internaþionalã, doar

câþiva fiind aceia care se aflã la prima misiune, iar reveni-rea, dupã trei ani, în aceeaºi zonã de operaþii, mai mult de-cât atât, în aceleaºi baze de operaþii înaintate, Apache ºiMescall, reprezintã un punct forte. Cu toate acestea, suntconºtienþi cã nu este uºor, iar misiunea batalionului, dinanul 2014, va fi diferitã faþã de aceea din anul 2011. Situa-þia de securitate este în continuare instabilã, insurgenþii ac-þionând în toate zonele din Afganistan, inclusiv în provin-cia Zabul.

La finalul ceremoniei din baza de operaþii înaintatãApache, cu ocazia transferului de autoritate, comandantulBatalionului 20 Infanterie „Scorpionii Negri”, locotenent-colonel Cãtãlin Jianu, a declarat: „Preluarea misiunii dinaria de responsabilitate aflatã în provincia Zabul, Afganis-tan, reprezintã o provocare pentru militarii Batalionului 20Infanterie „Scorpionii Negri” din Craiova. Prezenþa noastrãpentru a doua oarã în aceeaºi zonã de operaþii este, pentrunoi, o nouã confirmare a faptului cã experienþa noastrã in-ternaþionalã ne permite sã executãm aceastã misiune în tea-trul de operaþii din Afganistan.

Practic, din acest moment, cu ocazia transferului deautoritate, militarii Batalionul 20 Infanterie „ScorpioniiNegri” îºi încep misiunile în aria de responsabilitate ºi aºacum camarazii noºtri din cadrul Batalionului 151 Infanterie„Lupii Negri” ºi-au îndeplinit misiunea, aºa ºi noi ne vomduce la bun sfârºit misiunea cu profesionalism, curaj ºi dã-ruire.”

Într-un ritm alert de la sosirea lor în aria de responsabi-litate, Scorpionii Negri ºi-au început astfel noua misiune,în special pe autostrada A1, comunicaþie ce face legãturaîntre douã dintre cele mai mari oraºe din Afganistan, capi-tala þãrii, Kabul, ºi oraºul Kandahar. Este importantã men-þinerea libertãþii de miºcare pe aceastã rutã comercialã, atâtpentru forþele Coaliþiei, cât ºi pentru autoritãþile locale ºipopulaþia civilã din provincie. De siguranþa autostrãzii de-pinde economia localã ºi naþionalã, circulaþia vehiculelor detransport persoane ºi materiale, asigurând astfel dezvoltareaeconomicã ºi revenirea societãþii ºi populaþiei afgane la oviaþã normalã.

La preluarea unei misiuni într-un teatru de operaþii, teîncearcã un sentiment aparte. În primul rând, te vei gândidacã va fi greu, dacã vei întâlni situaþii dificile, ce pericolepot apãrea, cum vei reacþiona în cazul unei situaþii de crizã,

dacã eºti pregãtit suficient pentru misiunile ce urmeazã.Pentru un militar cu experienþã, dupã executarea mai mul-tor misiuni internaþionale în diverse teatre de operaþii, firescar fi sã considere cã va fi o misiune uºoarã dacã va acþionaîn aceeaºi zonã de operaþii, dar tocmai experienþa îl învaþãcã rutina este periculoasã ºi îl poate pune în dificultate decele mai multe ori. Din anul 2011 ºi pânã acum, insurgenþiiºi-au diversificat acþiunile, adaptându-se permanent la noiletehnologii pentru a declanºa acte teroriste complexe, atâtîmpotriva reprezentanþilor autoritãþilor guvernamentale, apopulaþiei locale ºi, nu în ultimul rând, a forþelor de Coali-þie. Urmeazã o perioadã grea pentru militarii craioveni, anul2014 fiind un an electoral în Republica Islamicã a Afganis-tanului, de asemenea fiind ºi anul când forþele Coaliþiei in-ternaþionale îºi încheie mandatul în baza cãreia acþioneazãîn aceastã þarã greu încercatã de-a lungul istoriei.

Scorpionii Negri sunt încrezãtori în forþele lor ºi suntcapabili sã îºi îndeplineascã misiunea pe care au început-o.

Victoria este a celor care cred în ea, iar Scorpionii Negriºi-au fãcut un deviz din acest crez: Semper Victores!

Locotenent-colonel Anghel OLIVER

«Scorp ion i i Negr i» «Scorp ion i i Negr i» rev in dupã t re i an i în Afgan i s tanrev in dupã t re i an i în Afgan i s tan

Marele Rãzboi (1914-1918) luase sfârºitde peste zece ani. Urmele lãsate în Europaerau greu de acoperit, iar timpul scurs de lasfârºitul luptelor fusese insuficient pentru ci-catrizarea rãnilor economice ºi sociale chiarºi în cazul þãrilor dezvoltate, darãmite în si-tuaþia unei economii tributare pãmântului,aºa cum era economia româneascã (recensã-mântul din 1930 demonstra cã doar 10,2%din populaþia þãrii era ocupatã în industrie,iar 78,2% în agriculturã).

Cum era de aºteptat, efectele crizei nus-au simþit direct în România. Bursa de laBucureºti era micã, iar prãbuºirile au fost laînceput minore, însã, criza s-a instalat în va-luri succesive.

Primul val, adicã începutul, a fost „„ccrriizzaapprreeþþuurriilloorr””. S-a fãcut simþitã mai întâi la ni-velul comerþului exterior, prin scãderea im-presionantã a preþurilor produselor exportatede România pe pieþele internaþionale: cerea-le, petrol, lemn, vite. Percepþia populaþiei afost la acea vreme cã se întâmplã un lucrubun. Dar, s-a dovedit contrariul. Deoarece„criza preþurilor” a fost legatã de comerþulexterior, în epocã s-a acreditat ideea cã, pen-tru România, criza era un articol de import ºinu ne va afecta. Însã ne-a afectat, pentru cãa urmat al doilea val, respectiv „„ccrriizzaa vveennii-ttuurriilloorr””.

Dupã scãderea preþurilor, toþi cei careexportau (producãtorii agricoli ºi din indus-trie) au suferit o cãdere a veniturilor chiardacã anul 1929 a fost un an agricol foartebun. Toatã lumea era fericitã cã are produc-þie mare. Dar la valorificare, dintr-o produc-þie mare, s-au obþinut venituri mici. Nemai-putând sã exporte, producãtorii lucrau înpierdere, iar neacoperirea cheltuielilor de

producþie a determinat apariþia celui de altreilea val, „„ccrriizzaa ddee ccoonnssuumm””.

Scãzând veniturile, a scãzut ºi consumul.Având în vedere cã angajaþii din economie ºiagriculturã, salariaþii publici, liber-profesio-niºtii, precum ºi cei din învãþãmânt ºi sãnã-tate au resimþit reducerea veniturilor, scãde-rea puterii de cumpãrare a fost un fenomengeneral economic ºi unul dintre indiciile celemai evidente ale crizei, care s-a resimþit în-cepând cu 1930-1931.

A urmat „„ccrriizzaa pprroodduuccþþiieeii””. Scãzând pu-terea de cumpãrare ºi consumul, s-a prãbuºitde asemenea ºi producþia internã. Comerþula fost destabilizat, volumul vânzãrilor a scã-zut ºi durata stocurilor a crescut. Cu marfanevândutã, comercianþii nu mai puteau facecomenzi noi, iar fabricanþii care aveau depo-zitele pline de marfã ºi fãrã cumpãrãtori numai investeau în materii prime ºi în mânã delucru. Astfel, „criza de producþie” s-a dus înal cincilea val, care a fost „„ccrriizzaa llooccuurriilloorr ddeemmuunnccãã””.

ªomajul reprezenta o mare ameninþarepentru populaþie, cu toate cã industria româ-neascã nu era foarte dezvoltatã ºi cea maimare parte a populaþiei era în mediul rural.În „Calendarul ziarului Universul” din1934, situaþia ºomajului cronic, deºi prezen-tatã doar în cifre, este ºi mai impresionantã.Dupã datele Biroului Internaþional al Munciide la Geneva, la 15 august 1934, Româniaeste înscrisã cu 32.000 de ºomeri, cu preci-zarea cã este o evaluare aproximativã, dinanul 1931. Dupã aceastã crizã a locurilor demuncã, a urmat „„ccrriizzaa ffiinnaannþþeelloorr SSttaattuulluuii””.

Cum era ºi normal, pe o activitate econo-micã în scãdere, cu venituri diminuate atât laproducãtori, cât ºi la consumatori, veniturile

bugetare s-au prãbuºit ºi finanþele Statuluiau intrat în degringoladã. Resimþind efectelecrizei, guvernaþii au trecut la diminuareacheltuielile materiale. Presa consemneazãacest fenomen ºi scrie despre guvernele careau trecut brusc la economii dupã o erã de ri-sipã ºi de cheltuieli excesive. Concomitent,s-au micºorat salariile angajaþilor Statului,diminuând astfel puterea de consum a aces-tora ºi agravând „criza de consum”. De ase-menea, scãderea veniturilor populaþiei a de-terminat ºi regresul puterii de contribuþie acetãþenilor la impozite, precum ºi scãdereaputerii de consum a articolelor monopoliza-te, care aduceau venituri la Stat.

S-a ajuns la al ºaptelea val, „„ccrriizzaa ddee îînn-ccrreeddeerree””. Dacã citim ceea ce se publica înepocã, devine evident cã toatã lumea era cu-prinsã de panicã, iar „criza de încredere”domina starea de spirit a oamenilor. Zvonu-rile prindeau cu uºurinþã, se credea orice ºiera ascultat oricine. Cum foarte plastic spu-nea Victor Slãvescu, în anul 1932, „neîncre-derea este pretutindeni. Neîncrederea esteîn aer. Nimeni nu se mai încrede. Toatã lu-mea crede orice”.

Criza economicã generalã, începutã înanul 1929, prin toate componentele ei, s-aconstituit într-un atac violent asupra stãrii despirit a populaþiei. Aºa cum explica presa, deaici ºi pânã la „„ccrriizzaa mmoorraallãã”” nu a mai fostdecât un pas. Oamenii s-au împãrþit repedeîn „perdanþi” ºi „câºtigãtori”. Cei mai mulþierau „perdanþii”, copleºiþi de greutãþi ºi denesiguranþã. κi pierdeau locurile de muncã,economiile, locul ºi rolul în societate. Glasullor nu se mai auzea, în schimb, puteau fi au-ziþi „câºtigãtorii”. Mult mai puþini, dar multmai puternici, aduceau în societate modelulînvingãtorului care ia totul, fãrã scrupule,dispus la orice compromis.

Poate mai mult decât celelalte aspecteale crizei generale, „criza de încredere” ºi„criza moralã” au agravat „„ccrriizzaa bbaannccaarrãã””.

Criza bancarã din România a atins apogeulîn 1931 ºi 1932, când bãncile au fost asaltatede clienþii lor, care ºi-au retras precipitat ba-nii ºi i-au pus la ,,saltea”, sau, pentru maimultã siguranþã, au cumpãrat devize strãineºi aur, ceea ce a slãbit ºi mai mult leul pecare, de altfel, toatã lumea susþinea cã îl do-reºte puternic. Cauza imediatã a acestei si-tuaþii a fost acutizarea crizei bancare din Eu-ropa Centralã, materializatã în 1931 prin fa-limentul Credit Anstalt, din Viena.

Guvernul, în loc sã se ia mãsuri de prote-jare a economiei naþionale, a permis intrareamasivã de capitaluri strãine, a contractat îm-prumuturi externe în condiþii de dobândãîmpovãrãtoare. În loc ca Statul sã achiziþio-neze prin comenzi publice mãrfurile indus-triei autohtone, a preferat sã importe mãrfuricare se puteau produce ºi în þarã. Pe de altãparte, datoritã împrumuturilor dezavantajoa-se, s-a ajuns în situaþia în care, în 1932, circa40% din bugetul þãrii era rezervat pentruplata datoriei externe.

ªi pe timpul crizei opinia publicã desco-perea cu stupoare cã, în timp ce multe între-prinderi îºi închideau porþile, iar salariaþiierau lãsaþi pe drumuri, fãrã nici o sursã devenit, o serie de lideri ai Partidului NaþionalÞãrãnesc îºi construiau vile, îºi comandauhaine la casele de modã din Paris ºi nu con-sumau decât vinuri strãine.

Putem constata cã aproape toate celesemnalate în timpul Marii Crize în Românias-au regãsit ºi în criza din prezent.

Locotenent-colonel Camelia MOGA

Note:B.N.R ,Prezentarea guvernatorului BNR

Mugur Isãrescu, http://www.bnro.ro/Conside-ratii-privind-Marea-Criza-Economica-din-1929;

Scurtu, Ioan, Viaþa cotidianã a românilor înperioada interbelicã, Editura Rao, Bucureºti,2001, p. 272.

Marea Cr izã º i i n f luenþa e iMarea Cr izã º i i n f luenþa e iasupra economie i româneº t iasupra economie i româneº t i

Caporalul Ionuþ Adrian Vãduva, care efectueazã o misi-une în Afganistan, a fost numit „Eroul zilei” de Comanda-mentul Regional de Sud al ISAF, dupã ce a descoperit undispozitiv exploziv improvizat în zona unde camarazii sãiurmau sã patruleze.

Caporalul Vãduva este militar în cadrul companiei ro-mâneºti dislocate pe Aeroportul din Kandahar ºi efectuea-zã, alãturi de colegii sãi, încã de la sfârºitul anului trecut,misiuni de pazã.

Aflat într-o misiune de patrulare, sâmbãtã 22 februarie,în zona adiacentã aeroportului, caporalul Vãduva a identifi-cat un obiect suspect care ulterior a fost confirmat ca fiindun DEI (Dispozitiv Exploziv Improvizat) de ultimã genera-þie. A marcat locul de dispunere al acestuia ºi a anunþat pecei în drept, fapt care a dus la evitarea pericolului de cãtrecamarazii sãi de arme ce urmau sã tranziteze zona ºi la asi-gurarea libertãþii de miºcare a forþelor Coaliþiei.

Pentru faptele sale, militarul român a fost distins cu ti-tlul de „Hero of the day” de cãtre conducerea Comanda-mentului Regional de Sud al ISAF, iar ministrul ApãrãriiNaþionale Mircea Duºa i-a conferit „Emblema de Onoare aArmatei României, cu însemne de rãzboi”.

A fost numit „Eroul zilei”de cãtre americani