MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE $I AMENAJRII TERITORIULUI
MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE $I AMENAJRII TERITORIULUI
ORDIN Nr. 4/N din: 22.01.1997
Avnd in vedere:
Avizele Consiliului Tehnico-tiintific nr. 341/96; 342/96;
343/96,
In temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea i functionarea
Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului,
In conformitate cu Hotrrea Parlamentului nr. 12/1996 i a
Decretului nr. 591/1996,
Ministrul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului emite
urmtorul
ORDIN
Art. 1 - Se aprob
"Normativ privind proiectarea i verificarea constructiilor
spitaliceti i a instalatiilor" Indicativ NP-015-97
Art. 2 - Reglementrile de la art. 1 intr in vigoare la data
publicrii in Buletinul Constructiilor.
Art. 3 - Directia Programe de Cercetare i Reglementri Tehnice va
aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
MINISTRU NICOLAE NOICA
MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE SI AMENAJRII TERITORIULUI
DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFIC SI REGLEMENTRI TEHNICE
PENTRU CONSTRUCTII
NORMATIV privind
PROIECTAREA SI VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR SPITALICESTI SI A
INSTALATIILOR AFERENTE ACESTORA
Elaborai de:
JSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE SI TEHNIC DE CALCUL SI
CONSTRUCTII - IPCT - S.A. - BUCURETI
n colaborare cu: ISTITUTUL DE PROIECTRI CARPATI - R.A.
IPCT - SA
_DIRECTOR GENERALing.erban Stnescu
DIRECTOR GENERAL ADJUNCTdr.ing.Dan Cptan
EF DEPARTAMENT ARHITECTURdr.arh.tefan Barthon
RESPONSABIL LUCRAREarh.Ioana Atanasescu
CARPATI PROIECT -RA
DIRECTORing.Mihai Mihalache
RESPONSABILI LUCRAREarh. Silvia Mldrescu
ing.Radu Mldrescu
Avizat de:CTS-MLPAT
DIRECTIA DE COORDONARE, CERCETARE TIINTIFIC I REGLEMENTRI
TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII
DIRECTOR RESPONSABIL TEM ing.Octavian Mnoiu arh.Doroteia
Cocheci
CUPRINS
VOLUMUL I
I.GENERALITT!
1.1. Obiect
1.2. Domeniu de aplicare i conditii de utilizareII.CADRUL
LEGISLATIV
privind proiectarea, realizarea si exploatarea cladirilor
spitaliceti
II.1.Cadrul general
Anexa II-a - Documente conexe
III.CONDITII FUNCTIONALE $I DE TEHNOLOGIE MEDICALA
pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor
111.1. Date generale, tipuri de spitale, date tematice de
baza111.2. Organizarea functionala i generalaIII3.Prezentarea
cerintelor functionale tehnologice
pentru principalele compartimente i servicii
111.4. Instalatii electrice111.5. Instalatii de alimentare cu
apa i canalizare111.6. Instalatii de ventilare i tratare a
aerului111.7. Instalatii termice111.8. Instalatii frigorifice111.9.
Instalatii de gaze naturale i fluide medicinaleIII.10. Instalatii
de colectare i tratare deeuri solide
IV.CRITERII FUNCTIONAL - URBANISTICE
privind amplasarea cladirilor spitalicegtiIV. 1.Dimensionarea i
forma terenului
IV.2.Caracteristici geo-fizice ale terenului
IV.3.Conditii de microclimat n zona amplasamentului
IV.4. Amplasarea spitalelor n cadrul localitatilorIV.5.Criterii
de organizare functional-urbanistica
a incintei sau a platformei spitaliceti
AI. Scheme functionale privind principalele compartimente i
sectoare
AII. Conditii privind derularea procesului de proiectare,
realizarea i exploatarea
constructiilor spitaliceti
AII.l. Considrente genrale
AII.2. Derularea procesului de proiectare
AI 1.3. Realizarea lucrrilor de constructii i instalatii
AII.4. Exploatarea cldirilor spitaliceti
Anexa AII.2.a. Lista avizelor i acordurilor ce trebuie obtinute
de investitor (beneficiar de folosint) pe parcursul elaborrii
proiectului
NORMATIV DE PROIECTARE A CLDIRILOR SPITALICESTI INDICATIV
NPO15-97
I GENERALITT!
I.1OBIECT
Prezentul normativ stabilere principii de conceptie pentru
proiectarea cldirilor spitaliceti inclusiv a incintelor i
terenurilor aferente (cap.II i IV), precum i valorile parametrilor
ce definesc exigentele utilizatorilor, in conformitate cu
prevederile Legii 10/1995. (cap.V).
1.1.2.Prezentul normativ reprezint in principal un ghid pentru
uzul proiectantilor despitale, avnd in vedere complexitatea
deosebit a acestor programe datorat in principal:-echipamentelor i
tehnologiilor ce se utilizeaz in diagnosticul i tratamentul
medical, acesteaimpunnd performante superioare cldirilor in care se
amplaseaz;
-vulnerabilittii deosebite a principalilor utilizatori ai
cldirii, bolnavii, cu capacitati fizice i psihice diminuate, mai
expui diferitelor riscuri ce survin in exploatarea cldirilor i
instalatiilor; -cerintei specifice unittilor sanitare de a se
mentine in functiune, la parametri adecvati asigurrii asistentei
medicale inalt califcate i eficiente, inclusiv in caz de calamitate
sau dezastru.
1.1.3.Prezenta reglementare stabilere conditiile minime de
calitate, corespunztoarecldirilor spitalicesti (indiferent de
profilul i capacitatea acestora), ce trebuie realizate imentinute,
la aceiai parametri, pe intreaga durat de existent a
constructiei.
I .2. DOMENIU DE APLICARE SI CONDITII DE UTILIZARE
I.2.1 Prevederile prezentei reglementri se vor aplica la
proiectarea cldirilor spitaliceti noi, i dup caz la modernizarea,
reamenajarea, consolidarea sau repararea cldirilor existente.
I.2.2. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de
ctre:
-organismele de administratie teritorial precum i alte persoane
fizice sau juridice care initiaz investitii in domeniul snttii
(cap.II i cap.IV);
-verificatorii de proiecte i experti autorizati in conformitate
cu Legea 10/1995 (cap.V); Elaborat de:
INST. DE PROIECTARE CERCETARE SI TEHNICA DE CALCUL N CONSTRUCTII
Aprobat de:
MINISTRUL LUCRRILOR PUBLICE SI AMENAJRII TERITORIULUI cu ordinul
nr.4/N din 22.01.97
-elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de
amenajare a teritoriului, ale Planurilor Urbanistice Generale i
Zonale (PUG, PUZ) ale regulamentelor de urbanism generale i locale,
referitor la specificul functional i conditiile de amplasare a
constructiilor spitaliceti (cap.IV) i cap.V);
-elaboratorii studiilor de prefezabilitate sau ale studiilor
preliminare pentru ntocmirea temelor de proiectare i a temelor de
tehnologie medicala (cap.III i cap.IV); -persoane fizice i juridice
angajate prin contracte de consultant tehnic de ctre investitori
sau antreprenorii executanti ai lucrrilor (cap.III i cap.IV).
1.2.3. Prin prezentul normativ sunt reglementate conditii de
calitate admisibile (niveluri de performant - conf.cap.V)
corespunztoare categoriei de important C". Proiectantul, la
solicitarea beneficiarului, poate adopta alte valori ale
parametrilor corespunztori cerintelor utilizatorilor, dar n nici un
caz inferioare celor prevzute prin prezentul normativ.
1.2.4. La proiectarea unei cldiri spitaliceti se vor respecta,
pe lng prevederile prezentului normativ, toate reglementrile
tehnice specifice domeniului, n vigoare la acea dat.II. CADRUL
LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA
CONSTRUCTIILOR SPITALICE$TI
II.1CADRUL GENERAL
II.l.l. Constructiile spitaliceti sunt lucrri de utilitate
publica si, in conformitate cu legislatia, privind asigurarea
snttii populatiei, sunt unitati componente ale retelei nationale i
teritoriale de asistent medicala.
II. 1 .2. Organizarea spitalelor (capacitate, profil medical,
structura serviciilor componente), indiferent de natura fondurilor
de finantare a investitiei sau forma de proprietate, se face in
conformitate cu prevederile legale privind organizarea retelei
teritoriale a serviciilor medicale sau cu Ordine ale Ministerului
Snttii, emise in temeiul prerogativelor sale.
II. 1.3. Realizarea spitalelor se poate face prin finantare
din:
a.-fonduri publice (de la bugetul de stat, bugetele locale,
fonduri special constituite prin lege inafara acestor bugete),
b.-credite garantate sau contractate de stat,
c.-fonduri private (de la persoane fizice sau juridice),
d.-fonduri mixte (publice + private).Constructiile spitalicesti
realizate, integral sau partial, dinfonduri publice i/sau credite
garantate de stat, urmeaz regimul investitiilor publice conform
cuOrdonanta Guvernului nr. 12/1993 i se supun reglementrilor din
Legea Finantelor Publice72/1996 privind aprobarea
investitiilor.
II. 1.4. Executarea constructiilor spitalicesti se autorizeaz de
ctre administratia local in temeiul Legii 10/1995, indiferent de
natura fondurilor din care se finanteaz acestea.
II. 1.5. Realizarea constructiilor spitalicesti i exoploatarea
lor se vor face in conformitate cu prevederile Legii 10/1995
privind calitatea in constructii.
II. 1.6. Amplasarea spitalelor se poate face pe terenuri
apartinnd domeniului public, domeniu privat al statului sau a
unittior administrativ-teritoriale, sau pe terenuri proprietate
privat a persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea
prevederilor legale ce reglementeaz utilizarea, concesionarea sau
exproprierea acestora (Legea 80/1994, Legea 33/1994, Legea 18/1990
etc).
II. 1.7. Proiectarea constructiilor spitalicesti finantate,
integral sau in completare, de la bugetul de stat, de la bugetele
locale, din fonduri special construite prin lege in afara acestor
bugete, din credite externe garantate sau contractate de stat se
adjudec prin licitatie public in conditiile stabilite de Ord. Guv.
nr. 12/1993, de Ordinul comun al Ministerului Finantelor (MF) si al
Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului (MLPAT)
nr.l743/69/N/1996.
II. 1.8. Proiectarea constructiilor spitalicesti (cldiri +
instalatii), indiferent dac acestea se finanteaz din fonduri
publice sau private, se va face de ctre proiectanti specialisti
(arhitecti si ingineri) cu competent tehnic si experient in
domeniul proiectrii de spitale si in domeniul tehnologiilor
complexe implicate de asistenta medical modern.
MENTIUNE
Pentru conditii privind derularea procesului de proiectare,
realizarea, precum si exploatarea
constructiilor spitaliceti, se va consulta Anexa generala
AII.
ANEXA II-a
DOCUMENTE CONEXE
Legea 10/1995-privind calitatea in constructii
Legea 3/1978-privind asigurarea snttii populatiei
Legea 72/1996-privind finantele publice
Legea 50/1991-privind autorizarea executrii constructiilor
Legea 18/1991-privind fondul funciar
Legea 33/1992-privind exproprierea pentru cauze de utilitate
publica
Legea 83/1994-pentru aprobarea unor ordonante ale Guvernului
emise in baza
Legii 58/1993
Legea 137/1995-privind protectia mediului
HG 592/1993-pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile
de
organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea
investitiilor publiceHG 727/1993-pentru aprobarea Regulamentului
privind procedurile de
organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea
proiectrii investitiilor publiceHG 112/1993-privind componenta,
organizarea i functionarea Consiliului
Interministerial de avizare a lucrrilor publice de interes
national i locuintelor socialeHG 376/1994-privind metodologa de
elaborare a devizului general pentru
obiectivele de investitii
HG 925/1995-pentru aprobarea Regulamentului de verificare i
expertizare
tehnic de calitate a proiectelor, a executiei lucrrilor i a
constructiilor
HG 525/1996-pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism
Ordonanta Guv. 12/1993 -privind achizitiile de bunuri i
investitii publice
Ordin 91/1991 MLPAT -pentru aprobarea formularelor, a
procedurilor de autorizare i a
continutului documentatiilor prevzute de Legea 50/1991
Ordin MAPPM 125/1996 -pentru aprobarea Procedurii de
reglementare a activittilor economice i sociale cu impact asupra
mediului inconjurtor Ordin comun MF-MLPAT .
1743/69/N/1996-pentru aprobarea Normelor metodologice privind
continutul -
cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor
de licitatie, al ofertelor i al contractelor pentru executia
investitiilor
Legea 125/1996-pentru modificarea i completarea Legii nr.50/1991
privind
autorizarea executrii constructiilor i unele msuri pentru
realizarea locuintelorLegea 90/1996-Legea protectiei muncii
III. CONDITII FUNCTIONALE SI DE TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU
PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR
III.l. DATE GENERALE, TIPURI DE SPITALE, DATE TEMATICE DE
BAZ
III. 1.1. In organizarea sistemului de ocrotire a snttii,
SPITALUL este unitatea de baz, care asigur asistenta medicala
completa sau de specialitate, preventiva, curativa i de recuperare
pentru bolnavii internati i ambulatori de pe teritoriul arondat
III. 1.2. Unittile spitaliceti care constituie baza retelei
teritoriale sunt:
-spitale generale - ce cuprind cel putin cele 4 specialitti
medicale de boli principale: boli
interne, chirurgie, pediatrie, obstetric-ginecologie. In functie
de teritoriul arondat spitalele
generale pot fi : comunale, oreneti,
municipale, judetene.
OBSERVATIE: Spitalele comunale mici pot avea numai 3 specialitti
medicale (far chirurgie), cazurile chirurgicale urmnd a. fi
rezolvate in localitate urbana cea mai apropiat. -spitale de
specialitate - ce asigur asistenta medical ntr-una din
specialittile medicale principale sau ntr-unui ori dou profiluri
medicale nrudite, derivate din acestea. De ex.: spitale de
chirurgie cardio-vascular, de traumatologie i chirurgie
reparatorie, de neurochirurgie (derivate din specialitatea
chirurgie) sau spitale de endocrinologie, de oncologie, de boli
infectioase (derivate din specialitatea boli interne) .a.m.d..
OBSERVATIE: Spitalele diversificate pe specialitti sau profiluri
medicale apar ca necesare in orasele mari. Pentru unele specialitti
sau profiluri se recomand instituirea de spitale de specialitate si
in spitalele mici sau mijlocii. De ex.: spitale de pediatrie sau
maternitti (datorit vulnerabilittii mai mari a pacientilor i/sau
specificittii actului medical), spitale de boli infectioase
(datorit riscului de contaminare), spitale depsihiatrie sau alte
boli cronice (datorita duratei mari de spitalizare).
III. 1.3. Specialittile medicale principale sau profilurile
medicale derivate constituie sectii medicale n cadrul spitalului;
acestea impreun cu serviciile specializate de diagnostic i
tratament alctuiesc structura medical a unui spital. Sunt peste 20
de profiluri medicale relativ autonome (cu tendint de diversificare
i specializare continu), care pot intra distinct, ca sectii, n
structura unui spital general, sau pot defini profilul i structura
unui spital de specialitate. n functie de structura medical
stabilit (rezultat ca urmare necesittilor din teritoriu) i de
dezvoltarea preconizat pentru serviciile de diagnostic-tratament
(ca amploare, diversitate i nivel de echipare cu aparatur medical),
spitalele teritoriale (att cele generale ct mai ales cele de
specialitate) vor prezenta diferente notabile ntre ele.
III. 1.4. Spitalele de retea care cuprind i functiuni de mvtmnt
medical sunt denumite spitale clinice i sunt diferentiate Ia rndul
lor n: -spitale clinice generale (spitale universitare), -spitale
clinice de specialitate.
OBSERVATIE: Spitalele clinice se amplaseaz de regul iu orasele
in care exist institutii de invtmant superior medical.
III. 15. Unittile medicale complexe organizate la nivel regional
sau national care, pe lng asistenta medical propriu-zis i mvtmntul
de specialitate, integreaz i functiuni de cercetare tiintific sau
primesc atributii de for metodologic pentru anumite profiluri
medicale sunt:
institutele medicale, centrele medicale.Dei aceste unitti nu
sunt incadrate in categoria spitalelor propriu-zise, ele au in
componenta lor sectii medicale i servicii de diagnostic-tratament
organizate dup sistemul unittilor spitaliceti.
III.l .6. O categorie aparte de unitti de asistent medical, ce
prezint asemnri de structura medical cu spitalele (iar a intra ins
in categoria acestora din punct de vedere al organizrii retelei
sanitare), o constituie preventoriile i sanatoriile. Preventoriile
sunt unitti medicale ce acord asistent specializat pentru
prevenirea imbolnvirii persoanelor care prezint acest risc.
Sanatoriile sunt unittile ce asigur asistent medical complementar
(in faz de convalescent i recuperare) pacientilor care au incheiat
ciclul principal de tratament. Preventoriile i sanatoriile se
organizeaz pe profiluri medicale, separat pentru adulti i copii.
Amplasarea preventoriilor i sanatoriilor se face in afara
aglomerrilor urbane, in zone geo-climatice cu proprietti curative
sau in statiuni balneare.
III.l .7. in functie de capacitatea de spitalizare (numr de
paturi), spitalele sunt clasifcate dup cum urmeaz:
a.-spitale mici (150-350 paturi pentru spitale generale, 100-200
paturi pentru spitale de specialitate) b.-spitale mijlocii (400-600
paturi pentru spitale generale, 250-400 paturi pentru spitale de
specialitate) c.-spitale mari (700-1000 paturi pentru spitale
generale, 500-700 paturi pentru spitale de specialitate
d.-spitale foarte mari (peste 1100 paturi - de regul sunt
spitale generale).
OBSER VA TIE: In ceea ce prvente capacitatea optima a
spitalelor, specialista in domeniu apreciaz c:
-spitalele de capacitate mijlocie sunt cele mai eficiente din
punct de vedere al gestiunii, mai uor de administrat, mai apte s
ofere servicii medicale de calitate, mai putin stressante pentru
pacienti;
-spitalele foarte mari se justifica numai in cazul marilor
aglomerri urbane sau in cazul clinicilor universitare, unde apare
necesitatea concentrarti unei game cat mai largi de profiluri
medicale;
-spitalele mici sunt cele mai potrivite pentru a realiza o
distributie echilibrat in teritoriu a serviciilor medicale de
baz.
III. 1.8. n functie de rangul detinut in reteaua sanitar
teritorial, spitalul poate avea in subordine o serie de unitati de
servicii si prestatii medicale, cum ar fi: dispensar i policlinic
teritorial, de intreprindere sau colar, centru stomatologic, centru
de recoltare i conservare snge, statie de salvare, centrul
teritorial de service i reparatii pentru aparatur medical, locuinte
de serviciu pentru personalul medical etc. Atunci cnd aceste unitti
se amplaseaz in incinta spitalului se impune o tratare diferentiat
a circuitelor i acceselor.
Unittile de servicii i prestatii medicale, altele dect spitalul
propriu-zis, dar amplasate in aceiai incint, vor fi denumite in
text ..functiuni asociate".
III. 1.9. Tipul de organizare functional a unui spital, aria
desfurat i costul de finantare vor depinde direct de urmtoarele
date tematice de baz: -capacitate (numr de paturi),
-structura paturilor (numr de sectii i profilul medical al
acestora), -structura serviciilor de diagnostic i tratament
(nominalizare, capacitate, nivel de echipare tehnico-medical),
-structura functiunilor asociate (dup caz)
, -natura atributiilor in sistemul de invtmnt medical (dup
caz),
-tipul de servicii oferite pacientilor ambulatorii i amploarea
acestora,
-sistemul de asigurare al asistentei medicale la domiciliu (dup
caz), -conditiile de amplasare (caracteristicile terenului,
reglementrile urbanistice, modul de organizare al utilittilor).
Principalele elemente fixate prin acest pachet de informatii
initiale alctuiesc tema-cadru pentru stabilirea conceptului general
de organizare a ansamblului de functiuni, pentru definirea,
structurarea i dimensionarea fiecruia din sectoarele i
compartimentele componente ale spitalului (tema de proiectare
propriu-zis), pentru estimarea global a necesarului de echipamente
i utilitti.
III.2. ORGANIZAREA FUNCTIONAL GENERALA
III.2.1. Factori care determina alctuirea compartimentelor i
sectoarelor functionale i interrelationarea lor reciproca
Organizarea spatial-functional a spitalelor in ansamblu, ca i
cea a fiecruia din sectoarele i compartimentele componente, se face
tinnd seama de: -categoriile de utilizatori, -specificul
activittilor,
-conditionri tehnologice impuse de aparatura medical i
echipamentele (instalatiile) utilizate,
-criterii de igien i asepsie.
111.2.1.1.Principalele categorii de utilizatori sunt:
a. - pacientii -spitalizati -ambulatori gravitatea afectiunii,
risc de contaminare pentru restul utilizatorilor)
b.- personalul medical (se diferentiaz dup atributiuni in cadrul
procesului medical)
c- personalul paramedical (desfoar activitti complementare
procesului medical i se diferentiaz dup natura activittilor:
tehnice, gospodreti, administrative etc.)
d.- insotitori (persoane din familia bolnavului care se
interneaz odat cu acesta) e.- apartintori si vizitatori (membrii ai
familiei bolnavului sau alte categorii de persoane care intr in
relatie cu bolnavii sau cu personalul medical i paramedical)
f. Studenti, cursanti - la spitale clinice i institute
medicale
-g.- personal de cercetare - la institute i centre medicale
-
Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate: -
spatiile necesare, - conditiile adecvate de microclimat i igien, -
protectia corespunztoare fat de diverse riscuri la care sunt expui
pe timpul stationrii sau desfurrii de activitti in incinta i
cldirile spitalului.
111.2.1.2.Principalele tipuri de activitti sunt:
-medicale (consultatii, investigatii, tratamente, acestea
diferentiate la rndul lor dup natura procedurilor aplicate, dup
criterii tehnologice i/sau de asepsie); -complementare procesului
medical propriu-zis (supravegherea i asistarea bolnavului, studiu i
documentare, elaborarea i inregistrarea documentelor medicale,
pregtirea materialului i instrumentarului, sterilizare etc);
-gospodregti (curtenie, splare rufe, igienizare, preparare hran
etc); -de conducere si organizare: -administrative si de
gestiune:
-tehnice (de exploatare i intretinere a instalatiilor i
echipamentelor);
-de mvtmnt si cercetare (dup caz).
Dintre activittile care se desfoar n spital trebuie stabilite i
ierarhizate cele care impun:
-izolarea spatiilor sau separarea circuitelor (fie din
considerente de igien i asepsie, fie din considerente de protectie
fat de riscuri tehnologice sau pericol de poluare),
-instituirea de relatii de vecintate obligate a spatiilor
(compartimentelor) pentru optimizarea fluxurilor i proceselor
medicale.
Spatrile, instalatiile, echipamentele i dotrilfe vor fi
concepute adecvat pentru fiecare gen de activitate, asigurnd
conditiile optime de lucru n cadrul prevzut de normele specifice de
securitate a muncii n sectorul sanitar.
111.2.1.3.Aparatura medical i echipamentele utilizate n
procedurile medicale, regimul defolosire pentru unele materiale i
produse de uz medical, ca i o parte din utilajele functionaleimpun
conditionri tehnologice severe privind:
-conformarea i dimensionarea spatiilor, -organizarea fluxurilor,
-alegerea solutiilor constructive i de finisare, -deservirea cu
instalatii.
111.2.1.4.Criteriile de igien si asepsie, specifice unittilor
spitalicesti, sunt determinante nalegerea solutiilor functionale i
tehnologice, att pentru ntregul spital ct i pentru fiecare
dinsectoarele i compartimentele medicale. n practica de proiectare
de specialitate sunt studiate irecomandate (uneori impuse de
organismele cu responsabilitti n administrarea retelei
sanitare)modalitti de solutionare spatio-functional precis a
diverselor compartimente, care s reduc laminim riscurile de
contaminare pe care le comporta, pe de o parte specificul unor
procedurimedicale, iar pe de alt parte utilizarea acelorasj spatii
de ctre persoane cu diverse maladii.
Principiile utilizate n alctuirea spatiilor si structurarea
compartimentelor functionale pe baza criteriilor de igien si
asepsie sunt:
-segregarea spatiilor medicale dup riscul de contaminare
acceptat (septice, aseptice, sterile); -diferentierea circuitelor
(medicale/nemedicale, septice/aseptice, deschise/nchise etc);
-interpunerea de bariere - filtre de control si igienizare - la
trecerile ntre zone cu potential diferit de contaminare;
-utilizarea de echipamente si instalatii speciale pentru
tratarea, curtirea, dezinfectarea, sterilizarea tuturor
componentelor mediului ambiental spitalicesc care pot constitui
suport de transmitere a infectiilor (aer, ap, efluenti, persoane,
alimente, produse farmaceutice, instrumente, lenjerie etc.)
III.2.2. Principalele grupe functionale ce intr in alctuirea
spitalelor
III.2.2.1. Schema de grupare a unittilor functionale curente n
spitale, prezentat n continuare, are la baz sistematizarea acestora
dup categoriile de utilizatori si tipurile de activitti si este
folosit la structurarea temelor de proiectare. Ea nu se suprapune
dect partial peste modul de organizare medical si administrativ a
spitalului si nu poate fi utilizat ca atare la elaborarea
conceptului de organizare spatial-functional a cldirilor
spitalicesti.
III.2.2.2 Pentru spitalele generale neclinice, lista
principalelor grupe de functiuni (sectoare) si a unittilor
functionale componente (compartimente) este: A. Sector
spitalizare
Al. Sectiile medicale cu paruri compuse din'unitti de ngrijire
A2. Unitate de spitalizare de o zi (dup caz) A3. Serviciul de
primire i externare a bolnavilor
B.Sector ambulator (pentru pacientii ncinternati)
Bl. Cabinete de consultatii si tratamente
B2. Compartiment de evident medicala, programare, informare
C.Servicii tehnico-medicale de diagnostic si tratament
C1. Sector de intervenni - tratamente aferent bolnavilor
spitalizati Cla.-bloc operator
Clb. -serviciu anestezie si terapie intensiva (ATI) Clc.-bloc de
nasceri
C2. Sector de investigatii - explorri functionale (comun pentru
bolnavii ambulator si spitalizati)
C2a.-laborator de analize medicale C2b. -laborator de
radiodiagnostic C2c. -laboratoare de explorri functionale , C2d.
-laborator de anatomie patologic C2e. -laborator de medicin nuclear
(dup caz) C3. Sector de terapie (pentru bolnavii ambulatori si
spitalizati) C3a. -serviciu de urgente
C3b. -serviciu de recuperare medical si fizioterapie C3c.
-compartiment de epurare renal (dup caz) C3d. -compartiment de
radioterapie (dup caz) C3e. -compartiment de psihoterapie si
ergoterapie (dup caz) C3f. -alte compartimente de terapie special
in functie de structura medical a spitalului
C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adreseaz direct
pacientilor) C4a. -serviciu de sterilizare central C4b.
-farmacie
C4c. -banc (punct) de snge, bnci de tesuturi (dup caz) C4d.
-prosectur (morg)
D.Servicii gospodresti
D1. Buctrie si depozite alimente D2. Spltorie si depozite
lenjerie D3. Statie de dezinfectie (central de paturi)
E.Conducere medical si administratie
E1. Conducere medical E2. Birouri administrative E3. Serviciu
evident medical si arhive E4.Compartiment prelucrare informatii si
documente E5. Sal de intruniri
F.Servicii anexe pentru personal
FI. Vestiare pentru personalul medical si tehnic F2. Punct de
documentare medical (bibliotec) F3. Cantin
G.Spatii sociale si anexe pentru pacienti, apartintori,
vizitatori
G l. Garderob
G2. Serviciu de informatii si relatii
G3. Bufet si puncte de vnzare (florrie, cadouri, ziare)
G4. Diverse prestatii -frizerie, coafur, post (dup caz)
G5. Capel (dup caz) H. Servicii tehnico-utilitare
H1. Centrale si statii tehnice
H1 a.-central termic
Hlb. -gospodrie de ap si statie hidrofor
H1 c. -post de transformare si grup electrogen
Hld. -centrale de ventilatie si de tratare agerului
Hle. -central frigorific (dup caz)
H lf. -statii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicale
H1 g. -centrala telefonica
Hlh. -statii pentru comunicare interne (TV cu circuit
inchis,
ceasoficare, cutare de persoane, radioficare)
H1 i. -statii de pompare si tratare efluenti
Hlj. -spatii tehnice pentru maini ascensoare
Hlk. -spatii tehnice aferente unor echipamente medicale
Hll. -alte spatii tehnice aferente instalatiilor (puncte de
distributie,
camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)
H2. Dispecerate pentru supraveghere, control si avertizare
asupra functionrii
echipamentelor si instalatiilor (dup caz)
H3. Serviciu de intretinere si service aparatur (ateliere)
H4. Depozite diverse
H5. Statie colectare si tratare deseuri solide
H6. Garaje
H7. Control poart
OBSERVA TIE: In functie de structura medical a spitalului si de
capacitatea acestuia, unele din unittile functionale mentionate pot
fi absente sau pot fi comasate, dac sunt compatibile (de ex.
laboratorul de anatomie patologic poate forma cu serviciul de
prosectur un singur compartiment, serviciul de urgentpoate intra in
componenta serviciului de primire a bolnavilor spitalizati
etc.)
III.2.2.3. Pentru spitalele generale clinice lista sectorelor si
unittilor functionale se completeaz cu compartimentele aferente
activittilor de invtmnt (aule, sli de cursuri si demonstratii,
cabinete de studiu individual si in grup, secretariat, anexe pentru
studenti si personalul didactic etc.)
Pentru spitalele de specialitate, clinice sau neclinice, schema
general a functiunilor va prezenta diferente notabile de la spital
la spital, in functie de profilul acestora, mai ales in ce priveste
componenta serviciilor tehnico-medicale de diagnostic si tratament
(grupa C de functiuni). Pentru institutele medicale schema general
a functiunilor spitalicesti va fi particularizat in raport cu
profilul medical (la grupele de functiuni A, B, C). Schema se va
amplifica cu un sector de invtmnt specializat pe profilul unittii,
precum si cu grupele functionale specifice activittilor de
cercetare medical clinic si preclinic, de metodologie etc. In
raport de specificul acestor noi functiuni se modific corespunztor
si structura serviciilor tehnico-utilitare, gospodresti, de
conducere si de administratie.
III 2.3. Principii de solutionare arhitectural si tehnologic a
compartimentelor functionale
III.2.3.1 Pentru fiecare din compartimentele medicale si
gospodrestij(din grupele de functiuni A,B,C,D) solutionarea
arhitectural este dependent de respectarea unor reguli de
organizare i conformare a spatiilor i circuitelor precis
determinate de: specificul tehnicilor i procedurilor medicale,
aplicarea criteriilor de igien i asepsie, conditionarile
tehnologice impuse de aparatura i echipamentele medicale utilizate.
Practica de proiectare de spitale (national i european), studiile
de optimizare elaborate de institutii i colective de cercetare
interdisciplinar specializate in probleme de tehnologie medical,
precum i reglementrile normative ale autorittilor responsabile cu
organizarea asistentei medicale au consacrat seturi de modele
tipologice de alctuire spatio-functional i tehnologic a acestor
compartimente, care trebuie cunoscute i aplicate de proiectantii de
spitale.
OBSERVATII: -experimentarea in exploatare a modelelor
tipologice, evolutia tehnicilor medicale si perfectionarea
aparaturii conduc la revizuirea periodic a modelelor de solutionare
spatio-functional.
-echpamentele medicalele beneficiarului de folosintpot avea
optiuni (preferinte) privind alegerea unora sau a altora din
modelele tipologice si este necesar s fie consultate inainte de
fixarea solutiilor arhitecturale si tehnologice.
111.2.3.2.Alegerea modelului tipologic adecvat fiecrui
compartiment functional in raport cudatele concrete ale temei de
proiectare i optiunile beneficiarului de folosint, stabilirea
moduluide echipare cu aparatur, mobilier i dotare medical,
precizarea cerintelor privind conformareastructurii de rezistent i
a modului de solutionare a instalatiilor fac obiectul temei
(respectivproiectului) de tehnologie medical. in absenta tefmei de
tehnologie medical pentru fiecare dincompartimentele cu specific
medibal (cu deosebire a celor din grupele C i D) nu se poate
incepeelaborarea solutiilor peritru arhitectur i instalatii.
OBSERVATIE: Elaborarea proiectului de tehnologie medical trebuie
fcut dup defnitivarea (sau avizarea) de ctre investitor sau
beneficiarul de folosint a listei principalelor echipamente Si
aparate medicale si precizarea potentialelor furnizori (pentru a
putea fi previzionale conditiile de instalare si montaj). Pentru
definitivarea proiectului tehnic este necesar elaborarea prealabil
a proiectului de tehnologie pentru toate compartimentele care au
astfel de implicata.
111.2.3.3.La stabilirea solutiilor spatio-functionale,
constructive i de deservire cu instalatii adiferitelor
compartimente se va avea in vedere asigurarea unui potential de
flexibilitate a spatiilori a modalittilor de racordare Ia
instalatii, date fiind cerintele, specifice spitalelor, de
reechiparecu aparatur i reconfigurare a organizrii circuitelor
interne in pas cu evolutia tehnicilormedicale. Astfel de modernizri
sunt necesare la cea. 12 -15 ani pentru unele
compartimente,respectiv la cea. 18-20 ani pentru altele i trebuie
efectuate fr a se afecta functionarea spitaluluii fr a perturba
activittile din compartimentele invecinate.
111.2.3.4.Att pentru a asigura potentialul de stabilitate
mentionat, ct i pentru a permitearmonizarea reciproc a diferitelor
cerinte dimensionale (gabarite ale echipamentelor ielementelor de
mobilier, ltimi de fluxuri, compuneri de fronturi de lucru etc.) in
cadrulcompartimentelor, dar i pe ansamblul cldirilor, in
proiectarea de spitale se vor utiliza sistemelede dimensionare
modular a spatiilor, avnd la baz serii modulare specifice
functiunilorspitaliceti, elaborate pe baz de studii de
specialitate.
OBSERVATIE: -Cele mai utilizate sisteme modulare pentru spitale
sunt cele bazate pe modulul de 0.90 m si pe modulul de 1.20 m.
III.2.4. Criterii de amplasare a compartimentelor functionale in
cadrul spitalului, organizarea circuitelor
111.2.4.1.Modul de amplasare a compartimentelor functionale in
cadrul cldirilor spitalicesti vafi dependent de:
-conditionrile specifice fiecrui compartiment;
-cerintele de grupare pe zone (cldiri) a compartimentelor
functionale, adecvat structurii medicale date;
-sistemul general de organizare a circulatiilor principale
(orizontale, verticale) la interiorul cldirilor, in relatie cu
accesele si cu circulatiile din incint; -conditionrile
amplasamentului (orientri, regim de inltime) - prezentate la
cap.IV. -optiunea pentru un anumit tip de solutie
spatial-volumetric.
111.2.4.2. La stabilirea amplasamentului adecvat pentru fiecare
compartiment se vor lua in consideratie conditionrile specifice
acestuia: gradul de accesibilitate fat de categoriile de
utilizatoli (respectiv deschis sau inchis pentru unii dintre
utilizatori), sistemul de relatii cu celelalte compartimente si
sectoare (respectiv vecintti obligatorii, recomandate sau
contraindicate), pozitia optim in raport cu accesele si
circulatiile comune ale cldirii, alte restrictii sanitare speciale
(izolare cu filtre, accese duble, protectie la radiatii nucleare,
agenti poluanti etc.) sau tehnologice (distanta fat de nivelul
solului, protectia fat de trepidatii, cmpuri electromagnetice
etc).111.2.4.3. Ansamblul cldirilor spitalului se va structura pe
zone, in cadrul crora se vor grupa compartimentele functionale cu
activitti similare si compatibile, cu cerinte de igien si asepsie
similare, cu regim de adresare similar fat de categoriile de
utilizatori, cu cerinte tehnologice similare. Gruparea pe zone
trebuie s urmreasc separarea unittilor functionale ce prezint
incompatibilitti de desfsurare in aceleai spatii si s conduc la
diferentierea natural a circuitelor ce trebuie protejate.
Aplicarea simultan a acestor criterii conduce la un sistem de
zonare utilizat la spitalele generale, precum si la unele spitale
specializate, dup cum urmeaz:
a.zona blocului operator, a serviciului ATI, a blocului de
nasteri (si a compartimentului desterilizare central - dup caz)
b.zona de spitalizare (sectiile medicale cu paturi)
c.zona laboratoarelor
d.zona unittilor de explorri functionale si
roentgendiagnostic
e.zona sectorului de urgente si a sectiei de spitalizare de o
zi
f.zona ambulatoriului si a serviciului de internri
g.zona accesului principal, a serviciilor pentru vizitatori si a
conducerii medicale h. zonaadministratiei si a serviciilor anexe
pentru personal
i. zona serviciilor de recuperare medical si alte terapii
j. zona celorlalte servicii tehnico-medicale auxiliare
(farmacie, prosectur)
k. zona gospodreasc
1. zona serviciilor tehnice.
OBSERVATIE: -Sistemele de grupare a compartimentelor pe zone pot
fi diferite la unele tipuri de spitale de specialitate (spitale de
arsi, maternitti), diferita fiindponderea criteriilor in functie de
care se face zonarea.
-in cadrul unora din zone apar necesare diferentieri de subzone,
in functie de gradarea unor criterii (subzone septice/aseptice,
subzone pentru personal/pentru pacienti). -Asocierea altor
functiuni sau servicii, conduce la aparitia unor noi zone si
subzone precum si la regrupri ale acestora.
-Gruparea pe zone nu se suprapune peste schema grupelor de
functiuni prezentata la pct.III.2.2.2., criteriile de zonare fiind
mai complexe decdt cele utilizate la elaborarea temelor de
proiectare.
Ordinea de listare a zonelor pune in evident criteriul
succesiunii gradate a spatiilor dinspre curat" spre murdar",
dinspre intim spre public, dinspre activitti medicale spre
activitti auxiliare, criteriu dup care se ordoneaz amplasarea
zonelor pe verticala cldirilor sau pe orizontal, in raport cu
circulatiile majore interioare. Astfel: -compartimentele din zonele
a) si b). adresate numai pacientilor spitalizati, cu cerinte severe
privind igiena si asepsia, se vor amplasa la nivelurile superioare
ale cldirii, la distant de circulatiile comune;
-zonele e), _f si g), relativ neutre" din punct de vedere al
conditionrilor igienico-sanitare, sunt zone de interfat a
spitalului, pe componenta medical a acestuia, in relatia cu
pacientii, apartintorii si vizitatorii; ele trebuie deschise direct
spre cile de circulatie auto si pietonale din zona public a
incintei spitalicesti; in functie de solutia arhitectural adoptat,
aceste zone se amplaseaz la parter sau mezanin;
-zonele i). k) si 1). murdare" (sau cu subzone murdare), sunt
inchise accesului pacientilor si altor categorii de personal in
afara celui propriu si sunt strict separate de zonele cu cerinte de
asepsie; ele constituie zone de interfat a spitalului in relatia cu
serviciile tehnice si de prestatii ale localittii, cu unittile
furnizoare de materiale si produse, cu diversele retele edilitare;
compartimentele componente vor avea accese directe dinspre zona de
serviciu a incintei spitalicesti. Amplasarea uzual a acestora este
la demisolul (parterul) cldirilor spitalicesti, precum si in
constructii anexe izolate;
-zonele c) si d). respectiv h) si i). pot ocupa pozitii
intermediare, cu precizarea c zona laboratoarelor (c), ca si zona
administratiei, sunt inchise pentru pacienti si apartintori, cu
exceptia spatiului de relatii (punctul de recoltare sau
secretariatul), si se vor amplasa periferic fat de circulatiile
principale ale acestor utilizatori.
111.2.4.4.Sistemul de organizare a circulatiilor la interiorul
cldirilor spitalicesti va trebui srspund urmtoarelor
deziderate:
-circulatia bolnavului (spitalizat sau ambulator) de la primul
contact cu spitalul si pn la prsirea acestuia, parcurgnd toate
compartimentele medicale, de diagnostic si tratament, trebuie s se
desfsoare in flux continuu, pe trasee clare, accesibile in conditii
de egal sigurant att pentru deplasrile pedestre, ct si pentru
deplasri cu cruciorul rulant, targa sau patul. Traseele pe care
este necesar deplasarea in vitez, in cazuri de urgent medical vor
fi scurte si directe,;
-circulatia personalului medical intre toate punctele de lucru
pe care le are de parcurs in timpul indeplinirii serviciului,
trebuie s se poat desfsura in timp ct mai redus, pe distante cu att
mai scurte cu ct este mai mare frecventa deplasrilor;
-circulatia personalului tehnic si de intretinere la diversele
statii tehnice, puncte de control si interventie diseminate in
spital, trebuie asigurat fr a se intrerupe sau perturba activittile
medicale vitale si fr a impieta asupra cerintelor de asepsie
specifice unor compartimente medicale;
-circulatia si manipularea materialelor si echipamentelor care
pot prezenta riscuri pentru pacienti si alti utilizatori neavizati
(chimicale si reactivi, materiale inflamabile si explozibile,
butelii pentru gaze sub presiune, surse nucleare, produse
radiofarmaceutice, deseuri medicale contaminate) se vor desfsura pe
trasee distincte, scurte, localizate si protejate corespunztor.
111.2.4.5.Traseele principale de circulatie, care asigur legtura
pe vertical si pe orizontalintre toate zonele spitalului, respectiv
intre acestea si accesele principale in cldire, sunt deschise
tuturor categoriilor de utilizatori, jucnd rolul unor strzi".
Transportul materialelor i diferitelor produse, pe traseele comune
ale spitalului, se va face numai in mijloace de transport adecvate,
inchise corespunztor dac exist riscul de a deranja celelalte
categorii de utilizatori. Circulatiile principale se dimensioneaz
in raport cu intensitatea traficului i cu natura mijloacelor de
transport. Eventualele zone de ateptare necesare pe aceste trasee
se solutioneaz in supralrgiri, protejate fat de traficul de pe
traseu.
OBSERVATIE: La spitalele foarte mari, la spitalele mari cu
functiuni asociate, la institutele medicale, dimensionarea In
functie de trafic a traseelor principale poate conduce la lrgimi de
peste 3,5 m, nerecomandate in unittile sanitare; in aceste situatii
se vor alege acele solutii arhitecturale care permit realizarea de
trasee dedublate, care s descongestioneze traficul de pe circulatia
principal.
111.2.4.6.Sistemul general de circulatii ale spitalului va fi
astfel solutionat inct s permitamplasarea de puncte de control i
filtrare la trecerea spre diversele zone sau compartimente careau
restrictii de circulatie. Se va avea in vedere ca amplasarea
acestora s nu blocheze fluxurileprincipale care, prin natura lor,
trebuie s rmn deschise.
111.2.4.7.in functie de categoriile de utilizatori, accesele din
exterior in cldirile spitalului pot fi:comune (accesul principal,
accesul pentru sectorul ambulator), restrictionate pentru
unelecategorii de utilizatori (accesul de serviciu, accesul la
sectorul de urgente, accesul fortelor deinterventie), sau
specializate numai pentru o anumit grupa de personal sau de
materiale(accesele de aprovizionare la farmacie, la buctrie, la
laboratorul de medicin nuclear).Solutionarea general a sistemului
de circulatii va asigura amplasarea acceselor, in functie denatura
lor, in relatia functional optim att cu zonele deservite din
cldire, ct i cu zonelecorespunztoare din incint. Toate accesele in
cldirile spitalului vor fi solutionate in aa felinct s poat fi
controlate.
111.2.5.Schema de ansamblu a relatiilor functionale ntre
compartimentele i sectoarelespitalului (fig.l)
O imagine global a modului de asamblare a compartimentelor i
sectoarelor unui spital general, ordonate pe zone, precum i a
circuitelor ce trebuie stabilite intre ele, este prezentat in
schema alturat.
NOTA: -Zona sectiilor medicale cu paturi este indicatei numai
prin punctele de conexiune la sistemul general de circuite, pentru
a sublinia necesitatea plasrii ei in afara conglomeratului de
ffluxuri ce leag celelalte comopartimente si sectoare .
functionale, dar si pentru a evidentia mai usor (in cele dou
dimensiuni la care oblig schema) relatiile de vecintate si/sau
interconexiune dintre acestea. Punctele de conexiune ale sectiilor
medicale cu paturi trebuie s asigure legturi specializate att cu
zona tehnico-gospodreasc, ct si cu celelalte servicii medicale. Ele
pot. fi noduri de circulatie vertical, in solutiile arhitecturale
de tip monobloc " sau articulat", sau pot fi legturi orizontale, in
rezolvrile de tip tentacular".
111.2.6.Tipuri de solutionare spatial-volumetrica a cldirilor
spitaliceti
III.2.6.1. Regulile stricte la care este supus interrelationarea
unittilor functionale spitaliceti (compartimente; sectoare, zone)
determin anumite modalitti de configurare spatial-volumetric
(arhitectural) a ansamblului spitalului. Tipurile de solutionare
utilizate sunt:
a, -sistem pavilionar - sectoarele i zonele functionale,
medicale i paramedicale, intre care exist incompatibilitti se
amplaseaz in cldiri distincte, legate intre ele prin trasee de
circulatie limitate (coridor subteran, galerie la parter sau
pasarele locale avantajos din punctul de vedere al criteriilor de
igien i asepsie, sistemul are dezavantajul lungirii traseelor de
parcurs pentru personalul medical i/sau tehnic. Solutiile
pavilionare se recomand indeosebi la spitalele foarte mari i la
institutele medicale. Se pot aplica i la spitalele generale mari,
pentru a separa sectiile de pediatrie, boli infectioase, obstetric,
blocul tehnico-gospodresc i, dup caz, functiunile asociate (statie
de salvare, dispensar etc).
b. - sistem monobloc - toate functiunile medicale, gospodreti i
majoritatea celor tehnice se amplaseaz comasat intr-un ansamblu
volumetric compact; sistemul este mai economic din punctul de
vedere al solutionrii instalatiilor, scurteaz la maxim traseele de
parcurs pentru personal, dar ridic probleme greu de solutionat in
ce priveste separarea zonelor si circuitelor. Solutiile monobloc
sunt recomandate la spitalele generale mici si mijlocii.
c.- sistem articulat - derivat din sistemul monobloc;
configuratia spatial cuprinde un ansamblude volume, articulate in
zona nodurilor de circulatie vertical, pentru a facilita separrile
pe zonesi sectoare. O variant clasic a acestui tip este
configuratia in care se separ sectorul despitalizare, dezvoltat pe
vertical ca un bloc omogen, de serviciile tehnico-medicale si
tehnico-gospodresti, distribuite predominant pe orizontal. Sistemul
permite o mare varietate de solutiiarhitecturale, adaptate
conditionrilor specifice fiecrui tip de spital, indiferent de
capacitate.
d.- sistem tentacular - derivat din sistemul pavilionar;
principalele zone functionale ce necesitconditionri specifice se
amplaseaz in volume construite relativ autonome, conectate la
unvolum central in care se amplaseaz circulatiile si functiunile
comune, neutre" din punctul devedere al criteriilor de igien si
asepsie. Se recomand a fi utilizat la spitalele foarte mari,
maiales la clinicile universitare. Acest gen de solutionare permite
la rndul lui o mare varietate demodalitti de configurare
volumetric.
III.2.6.2. La alegerea tipului de configurale spatial-volumetric
se va tine seama de faptul c spitalele sunt de regul unitti
sanitare in expansiune, pentru care se pune periodic problema
mririi capacittii, extinderii unora din serviciile tehnico-medicale
existente sau completrii cu compartimente pentru noi proceduri
medicale. Se impune ca, inc din faza initial de proiectare, s se
stabileasc zonele functionale pentru care sunt probabile viitoare
extinderi ale suprafetelor construite (de regul in sectorul
compartimentelor de diagnostic si tratament) si s se opteze pentru
solutia arhitectural care va permite conectarea coerent a
extinderilor la ansamblul de circuite functionale.
III.2.7. Alegerea solutiilor constructive pentru cldirile
spitalicesti, in corelare cu conditionrile functionale si
tehnologice specifice; cerinte privind conformarea structurii de
rezistent
111.2.7.1.Sistemele structurale si constructive adoptate pentru
cldirile spitalicesti trebuie sasigure:
-posibilitti de configurare variabil (flexibil) a spatiilor
interioare, de la un nivel la altul, corespunztor cu cerintele
functionale si tehnologice specifice ale compartimentelor medicale,
concomitent cu o suficient rigiditate a ansamblului structural la
solicitri seismice, pentru a nu se produce avarieri ale elementelor
de constructie nestructurale, ale instalatiilor si
echipamentelor;
-posibilitti de reorganizare (modernizare) in timp a
functiunilor medicale, care s implice minime interventii asupra
elementelor structurale verticale sau orizontale; -conditii optime
de montaj pentru aparatura medical (preluarea unor sarcini utile
relativ mari, 800-1000 daN/mp, ditribuite neuniform in raport cu
ansamblul cldirii); -libertate de amplasare a sistemelor de
instalatii pe traseele cele mai adecvate din punct de vedere
tehnologic si optime din punct de vedere al cerintelor medicale de
igien si asepsie; -planeitatea peretilor si tavanelor, ce vor avea
minimum de decrosuri si reliefuri, pentru a nu retine praf si
murdrie si a nu ingreuna activittile de curtenie si
dezinfectie.
111.2.7.2.Satisfacerea cerintelor enumerate mai sus impune
anumite particularitti specifice alemodului de alctuire a
structurilor de rezistent pentru cldirile spitalicesti, dup cum
urmeaz:a. -utilizarea de trame structurale cu deschidere mare pe
ambele directii (6.00m -8.10m);
b.-preferinta pentru sistemele structurale pe cadre pentru
cldirile joase (cu limitare la 1-2niveluri in zonele seismice de
calcul A, B, C, D) i utilizarea sistemelor structurale mixtecompuse
din cadre spatiale seismorezistente in combinatie cu pereti
structurali rari (cu dispunere1 3-5 travei, la nodurile cu
circulatie vertical i pe conturul cldirii, pentru a prezerva
suficientespatii flexibile), la cldirile cu mai mult de 3
niveluri;
c.-utilizarea de plans.ee de tip dal groas, fr grinzi in cmp
(eventual cu goluri i nervuriinglobate) si cu grinzi numai pe
conturul cldirii si la peretii spre coridoarele de circulatie;
d.--folosirea subsolului tehnic, destinat distributiei si
vizitrii magistralelor de instalatii, pentrucrearea unei cutii
rigide", cu pereti structurali mai desi, care s asigure rigiditatea
necesar siconlucrarea ansamblului structurii la solicitrile
seismice.
OBSERVATIE: -La spitalele generale comunale sau la unele spitale
de specialitate mici, la care prevederea unui subsol tehnic general
nu se justific, utilizarea demisolului functional pentru
rigidizarea ansamblului structurii se va. face cu precautiile
necesare pentru a nu obstructiona organizarea functional si
solutionarea sistemelor de instalatii.
111.2.7.3. Conditionrile descrise la III.2.7.1., valabile in
principiu pentru intregul ansamblu de cldiri, au ponderi diferite
la solutionarea structurii de rezistent pentru unele sau altele din
sectoarele spitalului. Astfel: in cadrul sectorului de spitalizare,
repetitivitatea majorittii configuratiilor spatio-functionale
(saloanele de bolnavi, anexele sectiei, unitatea de ingrijire),
precum si relativa lor stabilitate in timp, permite utilizarea unor
sisteme structurale cu pereti mai desi, situatie ce poate fi
speculat in cazul individualizrii de pavilioane sau corpuri de
cldire destinate spitalizrii. Chiar si in acest caz se va urmri
prezervarea unor grade de flexibilitate specific a spatiilor,
necesare pentru viitoare modernizri.111.2.7.4. Pentru zonele
seismice de calcul A, B, C si D este necesar ca la stabilirea
solutiei spatial-volumetrice a cldirilor spitalicesti s se aib in
vedere realizarea unor volume echilibrate care s permit conformri
structurale cu potential de stabilitate si de adecvare optim la
solicitrile induse de cutremure (volume compacte, relativ
simetrice, cu contur regulat in plan orizontal, a cror inltime s nu
depseasc 10 niveluri dect in cazuri justificate). Se va urmri
realizarea continuittii elementelor structurale att pe orizontal ct
si pe verticala cldirii, precum si o bun conlucrare a structurii de
rezistent cu celelalte elemente si subansambluri nestructurale ale
constructiei.
III.3. CERINTE FUNCTIONALE SI TEHNOLOGICE ALE COMPARTIMENTELOR
SI SERVICIILOR DIN SPITALE
III.3.1. Sectiile medicale de specializare
III.3.1.1. Date generale
Sectiile medicale de spitalizare asigur cazarea si ingrijirea
curent a bolnavilor pe perioada internrii. in functie de structura
medical a spitalului, sectiile medicale cu paturi ocup intre 30% si
50% din suprafata total a acestuia. Prin datele initiale a.le
temei-cadru se stabilesc: numrul de sectii din spital, profilul
medical si caopacitatea fiecreia (numr de paturi afectat). Mrimea
sectiilor poate varia intre 50 si 100 de paturi (in functie de
morbiditatea specific profilului medical), cu tendinta de coborre a
cifrei superioare la 70-80 de paturi. in functie de capacitatea
decis pentru sectii, raportat la capacitatea spitalului, rezult c
numrul curent de sectii din spitalele generale poate varia dup cum
urmeaz:
-spitale mici - (3)4-5 sectii;
-spitale mijlocii - 5-10 sectii;
-spitale mari - 10-18 sectii; -spitale foarte mari - peste 18
sectii.
Profilul sectiei poate fi definit de: -una din specialittile
medicale de baz:
-boli interne
-chirurgie generala
-pediatrie
-obstetric-ginecologie -alte specialitti: -O.R.L. -oftalmologie
-ortopedie -neurologie -boli dermato-venerice -boli contagioase
etc. -profiluri derivate din specialittile medicale de baz: -grupa
boii interne:
-cardiologie
-reumatologie
-endocrinologie
-boli de snge i sistem
-oncologie
-boli profesionale etc. -grupa chirurgie:
-chirurgie toracica i pulmonar
-chirurgie buco-maxilo-faciala
-traumatologie i chirurgie reparatorie
-neurochirurgie etc. -grupa pediatrie:
-neuropsihiatrie infantil
-chirurgie infantil
-prematuri etc.
III.3.1.2. Organizarea sectiilor medicale curente
Indiferent de profilul medical, sectiile de spitalizare au o
structurare functional asemntoare, cu exceptia celei de pediatrie
(compartimentele pentru prematuri, sugari i copii mici) i acelei de
obstretic-ginecologie (compartimentul obstetric fiziologic i
nou-nscuti). La solutionarea arhitectural a corpurilor de cldiri
destinate spitalizrii, se va avea n vedere ca amplasarea sectiei
medicale s se fac pe un singur nivel. Se accept amplasarea pe dou
niveluri a sectiilor mari, care au n component compartimente
relativ autonome.
n componenta unei sectii medicale intr urmtoarele categorii de
spatii:
a.-saloanele bolnavilor i dotrile sanitare aferente
b.-rncperi pentru asistent medical
c.-rncperi pentru deservirea pacientilor
d.-diverse spatii pentru activittile gospodreti ale sectiei
e.-circulatii
n spitalele clinice sunt necesare o serie de spatii
suplimentare, destinate studentilor i cursantilor ce i desfs.oar
practica medical sau specializarea la patul bolnavului.
III.3.1.2.1.Salonul pentru bolnavi adulti se va conforma
urmtoarelor cerinte:
-capacitatea
-pentru saloanele curente: -optim: 2,3 sau 4 paturi -acceptabil:
5 paturi -maxim admisibil: 6 paturi -pentru cazuri speciale:
-rezerve cu: 1 pat sau 2 paturi (din care unul pentru
insotitor)
-arie util minim/pat:
-7 mp/pat in saloanele curente -8-10 mppat in rezerve
-cubaj de aer in caz de ventilare natural: -20 mc/pat
-dotare sanitar aferent: -minim:
-un grup sanitar cu lavoar si closet la maxim 8 paturi (cu
dusurile amplasate in comun la mai multe saloane)
-recomandat: -un grup sanitar propriu complet la saloanele de 5
(6) paturi sau la dou saloane de 2 (3) paturi
-optim:
-grup sanitar propriu la salon -rezervele vor avea in toate
cazurile grup sanitar propriu
-saloanele de 2-4 paturi care nu au gnip sanitar propriu, precum
si cele de 5 si 6 paturi (in toate cazurile) vor fi prevzute cu
lavoar in camer, pentru personalul medical.
-dotare medical:
-minim: -l priz de oxigen pe salon -recomandat: -l priz de
oxigen la 2 paturi -optim:-priz de oxigen la fiecare pat
-dotare minim cu instalatii electrice:
-corp de iluminat, priz si sonerie la fiecare pat
-dotare minim cu mobilier:
-pat + noptier cu dulap / bolnav,
-l mas cu scaune / salon -orientare a ferestrelor:
-favorabil: -sud-est, sud
-acceptabi l: -nord-vest
-se va evita orientarea ferestrelor spre nord si nord-est
(vnturi dominante reci), -se poate accepta orientarea spre vest si
sud-vest, numai cu conditia asigurrii unei protectii corepunztoare
a ferestrelor fat de excesul de insorire.
OBSERVATIE: Conditionrile privind orientarea ferestrelor nu mai
sunt imperative la sectiile de spitalizare de bolnavi acuti
(duratei mied de spitalizare: 10-12 zile) si la saloanele in care
se face tratarea aerului (climatizare).
-alte prescriptii:
-paturile se vor aseza paralel cu frontul ferestrei si vor fi
accesibile pe ambele laturi lungi,
-distanta intre dou paturi va fi de 0.80-1.00 m, dar nu mai mic
de 0.70 m, -distanta intre pat si peretele exterior va fi de cel
putin 0.80 m, recomandat
1.00 m,
-distanta intre pat si peretele paralel pe care se afl lavoarul
va fi de minim
1.30 m,
-pentru cel putin un pat din salon, circulatia liber aferent va
permite stationarea si deplasarea in crucior de handicapat.
Prin datele de tem se vor preciza, pentru fiecare sectie, tipul
de saloane ce se va prevedea, repartitia paturilor pe saloane,
eventualele specializri pentru unele dintre ele, necesarele
compartimentri pe grupe de saloane (in functie de sex, tip de
afectiuni, nivel de asepsie).
111.3.1.2.2.Spatiile pentru activittile medicale din sectie pot
prezenta diferente in cepriveste numrul, dimensiunile si
organizarea in functie de profilul, capacitatea sectiei si tipul
despital. Aceste date se vor preciza prin tema de proiectare. in
mod curent, se prevd urmtoarelespatii:
-camere pentru tratamente -pansamente (1 camer de 16-18 mp la
20-30 bolnavi); -cabinete pentru medici (cel putin 1 cab. de 12-14
mp la 25 paturi, cu sau fr grup sanitar propriu);
-spatii de lucru pentru asistente (oficiu medical), cu posturi
de supraveghere a bolnavilor (monitorizare dac este cazul), cu
anexe pentru depozitare instrumentar si medicamente;
-incperi pentru conducerea medical a sectiei (medic-sef,
asistent-sefa, raport de gard, secretariat);
-grupuri sanitare si vestiare pentru personal.
Pentru unele din profilurile medicale, in cadrul sectiei se mai
prevd si alte spatii pentru activitti medicale: -camere pentru
investigata, tratamente speciale, sli de interventie chirurgical cu
anexele respective -.
111.3.1.2.3.In categoria incperilor necesare pentru deservirea
internatilor intr:-oficiul alimentar cu anexele sale si sal de
mese;
-camer pentru activitti de zi si primire vizitatori; -cabine
telefonice;
-camer de baie (dup caz si grupul de dusuri, dac sunt
solutionate centralizat). In unele tipuri de solutionare a
circuitului de primire-internare a pacientilor, vestiarul si
filtrul de igienizare se amplaseaz direct in sectie, in zona
accesului; in acest caz se prevede suita de spatii necesare: grup
sanitar, box de dezbrcare, depozite pentru efecte ale pacientilor
etc.
111.3.1.2.4.Spatiile pentru activittile gospodresti ale sectiei
sunt:-camere de splare-sterilizare plosti si alte recipiente -
ploscar" - (se recomand unala 25-30 paturi)
-spatiu de colectare rufe murdare si boxa de curtenie; -depozit
de lenjerie curat; -camer pentru ingrijitoare.
111.3.1.2.5.Circulatiile interioare ale sectiei asigur legturile
necesare intre diversele
incperi; ele se diferentiaz sau se segmenteaz prin filtre dac
apar in cadrul sectiei compartimente cu cerinte diferite de
asepsie. La spitalele clinice se recomand diferentierea pe
circulatie separata a zonei spatiilor destinate invtmntului si
conducerii medicale a sectiei, de zona saloanelor pentru
bolnavi.
Accesul in sectie si coridoarele se recomand a fi supravegheate
de la un post de control aflat in legtur cu secretariatul si/sau cu
spatiile de lucru ale asistentelor.
111.3.1.3.Organizarea sectiilor medicale in sistemul ..unittilor
de ingrijire"
Unitatea de injgrijire cuprinde o grupare de camere de bolnavi,
cu un numr constant de paturi, pentru care asistenta medical este
acordat de o echip compus din 5-6 asistente medicale, 2-3
ingrijitoare, repartizate pe ture, coordonat de un medic.
Capacitatea unei unitti de ingrijire variaz, in functie de profilul
medical, intre 20 si 35 i de paturi, cele mai frecvente fiind cele
de 25-30 paturi.
.n sistemul de organizare a sectiilor pe unitti de ingrijire,
anexele medicale si gospodresti ale sectiei se repartizeaz pe
unittile de ingrijire (cte un cabinet medic, o sala de tratamente,
un post asistente, un spatiu de igienizare, o camer de zi
s.a.m.d.), rmnnd comune spatiile conducerii sectiei, oficiul
alimentar, una-dou incperi destinate investigatiilor sau
tratamentelor speciale. Acest sistem faciliteaz realizarea , unor
conditii mai bune de igien si asepsie; aplicat flexibil, asigur
separarea interioar a sectiilor atunci cnd sunt necesare segregri
functionale pe subzone (diferentieri pe profiluri medicale,
izolarea pacientilor cu risc septic). Unitatea de ingrijire
constituie un modul functional repetabil, cruia ii corespunde un
modul de configurare spatial-arhitectural, ce devine o baz pentru
modularea celei mai mari prti a sectorului de spitalizare. In acest
sistem de organizare, capacitatea sectiei se va corela cu numrul de
unitti de ingrijire si cu mrimea acestora. in functie de mrime si
de profil medical, o sectie poate cuprinde 2-4 unitti de
ingrijire.
111.3.1.4.Organizarea sectiei de pediatrie
ingrijirea pacientilor copii se face obligatoriu in
compartimente distincte in functie de vrst: -grupa sugari si grupa
copii 1-3 ani, grupa copii prescolari (3-6 ani) si grupa copii
scolari (6-14 ani). Structura paturilor pe grupe de vrst se
precizeaz prin tema-cadru, iar nominalizarea spatiilor si
organizarea circuitelor prin tema de proiectare.
Compartimentul destinat unei grupe de vrst constituie o unitate
de ingrijire relativ autonom,
in cadrul cruia pe lng spatiile de spitalizare conformate dup
specificul vrstei, se mai prevd:
-o parte din spatiile de asistent medical (cele de supraveghere
si tratament specific),
-o parte din spatiile de deservire ale bolnavilor
(individualizate dup vrsta
pacientilor),
-un spatiu de curtenie.
III.3.1.4.a. Compartimentul pentru copii scolari este asemntor
ca organizare cu unitatea de ingrijire pentru bolnavii adulti.
Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, sunt identic conformate,
dimensionate si mobilate. Se prevd aceleasi anexe medicale si
gospodresti. Oficiul alimentar se aprovizioneaz de la buctria
spitalului. In cadrul compartimentului se vor crea subunittile
necesare pentru cazurile septice/aseptice. Camera de zi se va
amenaja si pentru activitti scolare.
III.3.1.4.b. Pentru compartimentul de copii prescolari (3-6 ani)
trebuie aplicat un sistem de cazare adaptat vrstei, respectiv in
grupri de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevzute cu grup sanitar comun
sau separat pe sexe, crora li se afecteaz un post de supraveghere
(lucru) asistente. In cadrul compartimentului, unul-dou saloane se
vor specializa pentru cazurile septice (cu grupuri sanitare
distincte).
-suprafata util/pat in salon va fi de minim 6 mp.
-peretele salonului orientai spre postul asistentei va fi
partial vitrat. -gabaritele mobilierului i obiectelor sanitare vor
fi adaptate vrstei.
In cadrul compartimentului se vor mai prevedea o camera de
tratamente-pansamente , proprie, un spatiu de lucru pentru
personalul mediu (oficiu medical) gi un numr de rezerve (stabilit
prin tema) pentru copii care se interneaz cu mamele. Dac mrimea
compartimentului o justifica, se recomand prevederea unui spatiu
dejoac pentru copii necontagiogi.
III.3.1.4.c. Spitalizarea pentru sugari gi grupa de copii de 1-3
ani se organizeaz in sistemul nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de
4-6 paturi, prevzute cu un grup sanitar de igienizare gi grupate la
un post de supraveghere al asistentelor. Unul din nuclee va fi
destinat cazurilor septice, -suprafata util/pat in camera va fi de
4-5 mp. -toti peretii vor fi vitrati la partea superioar pentru
control vizual, -in camera se va prevedea o cad special pentru
imbiere. Pentru copiii care se interneaz cu mamele se prevd rezerve
prevzute cu dotri sanitare specializate pentru mam gi pentru copil.
Uneori se recomand amplasarea in afara compartimentului a unor
saloane pentru mamele care igi alpteaz copiii. Compartimentul
pentru sugari gi copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit
distinct de restul grupelor de vrst, va avea anexe medicale gi
gospodregti proprii, iar accesul se va solutiona in sistem
filtru.
III.3.1.4.d. In cadrul sectiei de pediatrie se mai amplaseaz
urmtoarele categorii de spatii pentru asistent medical, pentru care
se vor face precizri anume prin tema de proiectare: -unitate
specializat (nucleu) de terapie intensiv, -unitate specializat
pentru ingrijire prematuri (dup caz), -incperi pentru consultatii,
investigatii gi tratamente speciale, -cabinete pentru medici gi
anexe pentru personalul medical auxiliar, -spatii pentru conducerea
sectiei.
III.3.1.4.e. Pentru hrnirea sugarilor si a copiilor de 1 -3 ani.
in sectiile de pediatrie se amenajeaz o buctrie specializat,
denumit biberonerie" sau buctrie de lapte", organizat gi conformat
adecvat capacittii sectiei. Spatiile componente se dimensioneaz
tinnd seama de echipare; alctuirea lor urmreste fluxul tehnologic:
-primirea, splarea gi sterilizarea biberoanelor, cnitelor,
linguritelor; -prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide
dietetice, lapte; -umplerea biberoanelor, rcirea, distributia;
-anexe pentru depozitare; -camer asistenta dietetician.
III.3.1.5. Sectiile sau subsectiile de obstetric fiziologic si
nou-nscuti (maternitate) au o organizare spatio-functional mai
complex, intruct activittile medicale se adreseaz distinct mamelor
gi nou-nscutilor, degi cele dou categorii de pacienti se
spitalizeaz impreun.
OBSERVATIE: Sectiile de obstetric-ginecologie din spitalele
generale mici i mijlocii, se organizeaz pe subsectii complet
separate, de ginecologie i obstetrica, pentru care se prevd anexe
medicale, de deservire pacienti i gospodareti distincte. In
spitalele mari, sau in cele de specialitate, pentru cele dou
profiluri se constituie sectii diferite.
Se pot aplica trei moduri de organizare functional a
sectiei:
a. -compartimente medicale distincte pentru mame gi nou-nscuti,
in care asistenta pentru mame se face similar cu cea pentru
celelalte categorii de bolnavi adulti, iar pentru nou-nscuti se
solutioneaz in sistemul aplicat in sectiile de pediatrie la
compartimentul sugari. Cele dou compartimente au propriile anexe
medicale, de deservire gi gospodregti specializate. Intre cele dou
compartimente se amplaseaz spatiile pentru alptare, utilizate in
comun.
b.-sistemul nucleelor (respectiv al unittilor de ingrijire)
mixte pentru mame i nou-nscutii lor,
compuse din dou saloane (de 3-5 paturi) pentru mame cu dotrile
sanitare aferente, care flancheaz dou saloane pentru nou-nscuti
(dotate corespunztor) i un spatiu de lucru pentru asistente (care,
dimensionat ca atare, este utilizat in unele variante de organizare
ca spatiu de alptare).
c.-sistemul de cazare al mamei si nou-nscutului in acelasi
salon, (fie in rezerve individuale, fie
in saloane pentru dou mame cu copiii lor), cu spatii
corespunztor dimensionate si dotri sanitare specializate.
n sistemele b.) si c), anexele medicale si de deservire,
specializate pentru cele dou categorii de pacienti, se amplaseaz
grupat in cadrul unittii de ingrijire.
Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile
septice se vor diferentia compartimente (nuclee) distincte att
pentru mame ct si pentru nou-nscuti. Pentru cazurile de obstetric
patologic se amenajeaz saloane distincte, grupate, att in
compartimentul septic, ct si in cel aseptic. (Uneori cazurile de
obstetric patologic se amplaseaz in sectia/subsectia de
ginecologie).
Sectia de obstetric va fi in legtur direct cu blocul de nateri,
i sala de operatii pentru cezariene, la acelasi nivel, recomandat
fiind ca circuitul respectiv s fie distinct de circulatiile comune
ale spitalului. La spitalele generale mici i mijlocii, blocul de
nateri se poate amplasa chiar in sectia (subsectia) de
obstetric.
Prin tema de proiectare se vor face precizri asupra sistemului
de cazare adoptat si asupra modului general de organizare al
asistentei la nasceri.
III.3.2. Serviciul de primire - internare a bolnavilor
111.3.2.1.Acest serviciu se organizeaz in general ca serviciu
unic pe spital si are rolul de aasigura efectuarea formelor de
internare, examinarea medical si trierea epidemologic abolnavilor
pentru internare, prelucrarea sanitar a acestora in functie de
starea lor fizic siechiparea in imbrcmintea de spital. Serviciul se
dimensioneaz in functie de numrul mediu deinternri zilnice rezultat
din capacitatea si profilul spitalului.
Amplasarea serviciului de primire - internare se face in legtur
direct cu accesul principal in spital si cu serviciul de urgent,
corespunztor celor dou categorii de pacienti: -pacientii care vin
pregtiti la spital (programati dup consulturi si examinri medicale
anterioare, unele efectuate in ambulatorul sau in serviciile de
diagnostic ale spitalului) si pacientii care ajung la spital
nepregtiti (accidente, imbolnviri subite, stare de criz) fiind
preluati de serviciul de urgent. La spitalele mici si mijlocii, in
functie de profilul medical, serviciul de primire -internare se
poate cupla cu serviciul de urgent sau cu ambulatorul.
111.3.2.2.Componentele functionale ale serviciului de primire -
internare sunt:
a.-unitatea de intocmire a documentelor medicale,
b.-compartimentul de examinri medicale,
c.-unitatea de igienizare sanitar,
d.-unitatea de gestiune haine si efecte de spital,
e.-unitatea de externare.
OBSERVATIE: In functie de optiunile beneficiarului de folosint,
se poate adopta o organizare a internarii in care componentele a.)
si b.) se solutioneaza centralizat si se amplaseaz la intrarea in
spital, iar componentele c), d.) si e.) se repartizeaz la sectiile
medicale si respectiv la serviciul de urgent.
111.3.2.3.Unitatea de intocmire a documentelor de internare
cuprinde:-spatiul de asteptare prevzut cu grupuri sanitare, cu zone
separate pentru pacientiadulti si pacienti copii;
-dou-trei birouri conexate intre ele si prevzute cu amenajri
pentru relatia cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).
Unitatea coopereaz cu conducerea sectiilor medicale si cu
compartimentul evident medical (din serviciul administrativ).
111.3.2.4.Compartimentul examinri medicale cuprinde cabinetele
de consultatie, specializatedup profilurile sectiilor medicale, cu
spatiile de asteptare si grupurile sanitare aferente. Inspitalele
generale sunt obligatorii cel putin trei cabinete: unul pentru
pediatrie, unul pentruobstetric-ginecologie si al treilea pentru
restul de adulti.
Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari si
spitalele de specialitate din retea se determin in functie de
capacitatea sectiilor crora li se adreseaz si nu va fi mai mic
dect: -pediatrie: -pn la 150 paturi: -l cabinet -peste 150 paturi:
-2 cabinete -peste 300 paturi: -3 cabinete
-obstetric-ginecologie:
-pn la 50 paturi:-l cabinet cu 2 boxe -pn la 200 paturi: -2
cabinete -peste 200 paturi: -3 cabinete -sectii de adulti:
-pn la 200 paturi: -l cabinet -pn la 400 paturi: -2 cabinete
-peste 400 paturi: -3 cabinete
Asteptarea pentru pediatrie va fi separat, iar adiacent ei se va
prevedea o camer de izolare cu grup sanitar propriu, pentru
stationarea temporar a copilului identificat a fi contagios; la
spitalele mari de pediatrie se prevd dou-trei boxe de izolare si
suplimentar se amenajeaz la intrare un filtru de triaj
epidemiologie, de asemenea boxat.
111.3.2.5. Unitatea de igienizare sanitar cuprinde filtrele de
prelucrare sanitar si grupurile sanitare aferente (prevzute cu dus
sau baie - dup caz -), separate pe sexe si pe cele trei categorii
de pacienti, ce trebuie departajate igienico-sanitar (copii,
parturiente, adulti). La pediatrie spatiul de igienizare se
compartimenteaz: pentru grupa 0-2 ani si pentru grupa 2-14 ani,
accesul facndu-se direct din cabinetele de examinare. in filtrele
de igienizare se prevd boxe pentru lenjerie si efecte curate de
spital.
111.3.2.6. Pstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internrii se
face intr-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat
direct de spatiile de igienizare, dar si de unitatea de externare.
Dimensionarea se face dup numrul de paturi (0.16-0.18 mp/pat si
0.08-0.10 mp/pat copil).111.3.2.7. Unitatea de externare se compune
dintr-un spatiu prevzut cu boxe de imbrcare, separate pe sexe si
distincte pentru copii si nou-nscuti. Dac externarea se face
centralizat, unitatea se amplaseaz ct mai aproape de nodul de
circulatie vertical care face legtutra cu
sectiile de spitalizare, in afara circuitului de internare, dar
in legtur cu depozitul de haine si cu biroul de intocmire a
documentelor de spitalizare.
111.3.3.Serviciul de urgent
111.3.3.1. Pentru activittile medicale de acordare a primului
ajutor bolnavilor accidentati sau aflati in stare grav (adusi cu
ambulanta sau cu autovehiculele apartintorilor) ca si pentru alte
urgente medicale din teritoriu, uvspitale se organizeaz un serviciu
sau un compartiment special (in functie de mrimea
spitalului).111.3.3.2. In varianta minim, curent la spitalele mici
si mijlocii, compartimentul trebuie s cuprind urmtoarele
spatii:-acces acoperit si inchis lateral pentru autosalvri;
-l (2) cabinete de consultatie si tratament cu 2 (4) posturi de
lucru;
-sal de interventii chirurgicale, cu anexe pentru splare medici
si instrumente;
-sal cu anexe pentru proteze ghipsate, echipat cu aparat
roentgen;
-camer de spitalizare provizorie, compartimentat pe sexe, de 2-6
paturi (1% din
capacitatea spitalului);
-filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor
pacientilor, a efectelor si lenjeriei de spital;
-post de lucru pentru asistente si anexe personal mediu; -sal de
asteptare cu anexe pentru apartintori; -cabinet medici de gard, cu
grup sanitar; -depozit trgi, brancarde, crucioare.
111.3.3.3.La spitalele generale mari sau la spitalele cu
specific de urgent, serviciul seamplific ca numr de sli de
interventie, se diversific pe profiluri medicale
(chirurgie,cardiologie, pediatrie) si poate cpta si alte functiuni
medicale: -sal de reanimare, -cabinete deinvestigatii si explorri,
-laborator teste de urgent etc.
111.3.3.4.Amplasarea serviciului in cadrul spitalului va permite
colaborarea direct cu serviciulde internri, precum si legturi
rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensiv,
serviciilede roentgendiagnostic si explorri functionale,
laboratorul de analize medicale.
111.3.4.Compartiment de spitalizare de o zi
111.3.4.1. Pentru unele tipuri de investigatii, interventii si
tratamente, pentru care este necesar tinerea sub observatie a
pacientului pe'durata unei zile, se organizeaz in spitale un
compartiment distinct de spitalizare, care permite degrevarea
sectiilor medicale de perturbrile de activitate produse de astfel
de cazuri.
111.3.4.2. Compartimentul se organizeaz in spitalele mijlocii si
mari, pentru o capacitate de 23% din numrul de paturi al
spitalului, dar minim pentru 12 paturi. In cadrul compartimentului,
dup caz si in functie de precizrile temei de proiectare, se pot
amplasa distinct si unittile: de epurare renal, de intreruperi de
sarcin.Cazarea pacientilor se face in saloane de 2-3 paturi si
rezerve; aferent acestora se prevd: cabinet de consultato si
tratamente (eventual sala de mici interventii), post de lucru
pentru asistente, mic oficiu alimentar, grupuri sanitare, boxe de
lenjerie si de curtenie etc.
Compartimentul se amplaseaz in apropierea accesului principal,
in legtur cu sectorul ambulator, cu serviciul de urgent (pentru
utilizarea elastic a unor componente) si cu circulatiile principale
care fac legtura cu serviciile tehnico-medicale.
111.3.5.Sectorul ambulator
111.3.5.1.Spitalul acord servicii medicale, in specialittile pe
care este profilat, si pentrubolnavii a cror stare fizic nu impune
internarea. Sectorul ambulator propriu spitaluluiorganizeaz si
gestioneaz aceste servicii, asigur asistenta premergtoare internrii
(consultri,explorri) si/sau pe cea posterioar internrii
(post-control, tratamente prelungite ambulator),reducdnd numrul de
zile de spitalizare la strictul necesar.
111.3.5.2.Spatiile necesare se amenajeaz pentru:
-cabinete de consultatii (in specialitti din profilul spitalului
Ai in specialitti conexe cu acestea);
-camere pentru pansamente si tratamente curente;
-spatii de asteptare aferente cabinetelor;
-birou de programare si evident a pacientilor;
-punct farmaceutic pentru medicamente specifice (dup caz);
-anexe pentru personalul medical;
-grupuri sanitare si box pentru curtenie.
Dimensiunea minim pentru cabinetele de consultatie si camerele
de tratamente curente, cuprins intre 16 mp si 24 mp, este
diferentiat dup activittile specifice. Numrul de cabinete si
anexele acestora sunt determinate de numrul de consultatii ce se
preconizeaz a se acorda pentru fiecare specialitate; datele se vor
preciza prin tema de proiectare. Pentru dimensionarea spatiilor de
asteptare se ia in calcul incrcarea la orele de vrf, considernd o
arie util de 1.001.50 mp/pacient adult si respectiv 1.50-2.00
mp/pacient copil cu insotitor. Spatiile de asteptare si grupurile
sanitare pentru copii se izoleaz de cele ale adultilor.
111.3.5.3.Sectorul ambulator poate fi accesibil:
a.-direct din exterior, situatie in care va fi dotat cu anexele
specifice (garderob, punct deinformatii si control acces, cabine
telefonice),
b.-din holul intrrii principale, caz in care pacientii pot
beneficia de toate serviciile si anexeleprevzute pentru vizitatori
si insotitori.
Amplasarea sectorului ambulator in cadrul spitalului va permite
legturi usor accesibile cu serviciile de investigatii-explorri si
tratamente, precum si cu compartimentul de spitalizare de o zi.
111.3.6.Blocul operator
III.3.6.1. Prezent in spitalele care au sectii sau compartimente
chirurgicale (toate spitalele generale si cea mai mare parte a
spitalelor de specialitate), blocul operator este unul din
sectoarele cu cea mai complex structurare si mai strict
conditionare a spatiilor si circuitelor interne.
In principiu, blocul operator grupeaz toate slile de operatii
necesare diverselor specialitti (profiluri) medicale. In spitalele
generale, profilurile care utilizeaz blocul operator sunt:
chirurgia general, ortopedia, traumatologia si arsii, cardiologia,
gastro-enterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, neurologia,
oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia si serviciul de urgent.
In functie de numrul de paturi chirurgicale si tinnd seama de
specificul activittilor medicale, pentru unele sectii
(compartimente) se pot prevedea sli de operatii proprii, in afara
blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: -sectia
obstetric-ginecologie; -sectia de oftalmologie; -sectia ORL;
-compartimentul de arsi; -serviciul de urgent.
111.3.6.2.Dimensionarea blocului operator, respectiv
determinarea numrului necesar de slide operatie, se face prin
raportare la numrul de paturi din sectiile si compartimentele cu
profilchirurgical care il utilizeaz.
Indicele mediu de raportare este:
-o sal de operatie - pentru 30-35 paturi chirurgicale (indicele
este in scdere datorit perfectionrii tehnicilor operatorii si
scderii duratei de spitalizare post-operator).
OBSERVATII: -Pentru unele specialitti chirurgicale (arsi grav,
transplanturi) se prevede o sal de operatii la 25 de paturi.
-Intr-o sal de operatie au loc, in medie pe zi, 2, 5 interventii
chirurgicale, considernd un timp mediu necesar de cea 3 ore pentru
pregtirea slii si desfsurarea operatiei. in functie de mrimea si
structura medical a spitalului, blocul operator centralizat poate
grupa de la 2 pn la 8-10 sli de operatie.
111.3.6.3.Pentru spitalele mici si mijlocii gruparea slilor de
operatie intr-un singur blocoperator comun prezint o serie de
avantaje certe:
-asigurarea controlului conditiilor de asepsie,
-utilizarea mai eficient a spatiilor, aparaturii,
instrumentarului, personalului auxiliar,
-organizarea coerent a activittilor de anestezie si a
supravegherii bolnavului la trezire,
-gruparea economic a instalatiilor speciale pentru tratare aer,
pentru producere si distributie ap steril, gaz de narcoz, curent
electric in caz de avarii etc. in spitalele mari si foarte mari,
mai ales in cele multiprofilate, centralizarea prea multor sli
intr-un singur bloc operator pune in evident serioase dezavantaje:
-dificultti in controlul aplicrii msurilor de igien si asepsie,
-scderea gradului de confort pentru echipa medical (agitatie,
aglomeratie, instrumentar comun, dificultti in programare si in
coordonarea personalului auxiliar utilizat in comun), -cresterea
deprtrii fat de sectia medical de spitalizare. Reducerea
dezavantajelor pe care le preznt blocurile operatorii mari se
obtine prin:
a.-realizarea de dou-trei blocuri operatorii distincte si
specializate, amplasate niai aproape desectiile respective de
spitalizare;
b.-sectorizarea blocului operator pe tipuri de interventii,
fiecrui sector revenindu-i un grup deanexe proprii;
c.-dublarea (eventual triplarea) circuitelor prin diferentierea
circuitelor interioare in sistemcurat / murdar" si/sau
specializarea circuitelor pe categorii de personal si
grupe de echipe medicale.
OBSERVATIE: Un mod uzual de sectorizare a blocului operator,
aplicat adesea chiar si in spitalele de mrime mijlocie, este cel de
separare in bloc septic si bloc aseptic, cu tratare diferentiat a
slilor de operatie si a anexelor medicale, in cepriveste msurile de
asepsie. Acest principiu de separare este din ce in ce mai
contestat, pe plan international, de specialista in
igien, intrucdt se dovedeste prin msurtori o scadere a nivelului
de igien sub minimul admisibil in sectorul septic (dup prerea
acestora, toate slile de operatie - inclusiv anexele lor medicale -
trebuie considerate si tratate ca aseptice).
111.3.6.4. Solutionarea spatial-functional pentru blocurile
operatorii difer dup mrimea acestora. Sunt considerate blocuri
operatorii mici cele cu 2-4 sli de operatie, iar blocuri operatorii
mari cele cu mai mult de 6 sli de operatie. Pentru blocurile
operatorii mici tipologiile de conformare optim sunt bine conturate
si se aplic ca atare. Pentru solutionarea unui bloc operator mare
este necesar un studiu prealabil privind organizarea medical si
tehnologic cea mai adecvat datelor de tem si structurii medicale a
spitalului.111.3.6.5. Un bloc operator mic se compune din
urmtoarele categorii de spatii: -spatii medicale:-2-4 sli de
operatie cu anexele aferente: -spltor-filtru pentru chirurgi,
-spltor pentru instrumente, -spatiu de pregtire a bolnavului,
-spatiu pregtire materiale - dup caz -, (se recomand ca anexele
s fie individualizate pentru fiecare sal in parte; se accept si
anexe comune la dou sli, dac cel putin o sal de operatie a blocului
are anexe
individualizate) -spatiu pentru trezirea pacientilor (comun sau
boxat), -camer de odihn pentru
medici, -camer de lucru pentru asistente, -laborator pentru
determinri de urgent,
-sal aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregtirea feselor
(dup caz), -camer protocol
operator, -camer medici anestezisti. -spatii gospodresti:
-box pentru depozitare materiale sterile si farmaceutice,
-depozit aparate,
-spatiu depozitare trgi, crucioare,
-box pentru curtenie si colectare - evacuare obiecte murdare
(rufe, deseuri).
-spatii de control si filtrare accese:
-filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa),
-filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinznd vestiar si
grup sanitar
cu dus,
-dispecerat - programare (dup caz), -spatii tehnice pentru
instalatiile speciale aferente blocului
operator (amplasate in afara blocului, dar in imediata vecintate
a acestuia)
-statie preparare ap steril,
-statie preparare gaz de narcoz,
-statie de acumulatori si camer tablou electric,
-central de ventilatie si tratare a aerului.
111.3.6.6.Dispunerea spatiilor si organizarea circuitelor la
interiorul blocului operator se facepe principiul zonrii dup
cerintele de asepsie, trecerea facndu-se gradat dinspre spatiile
neutre(conditii igienico-sanitare obisnuite pentru sectorul
sanitar), prin cele curate" (cu conditionriigienice speciale), la
cele aseptice:
-zon filtre de acces - neutr -
-zon functiuni anexe - neutr - cuprinznd: -protocol operator,
secretariat, laborator determinri de urgent, laborator, etc,
-zon curat - camere de pregtire preoperatorie a bolnavilor,
camera de trezire a bolnavilor, spatiul de lucru al asistentelor,
camera odihn medici, camera de gipsare, etc.
-zon aseptic - sala de operatie si spatiul de splare si imbrcare
steril a echipei operatorii.
Problema principal in solutionarea circuitelor blocului operator
o reprezint activittile si spatiile murdare": -spltoare pentru
instrumentele utilizate, spatii sanitare si de curtenie, evacuarea
deseurilor si rufelor postoperator. Msurile ce se intreprind sunt:
-izolarea complet a activittilor in spatii inchise, pn la
ambalarea" produselor in anvelope sterile cu care se transport apoi
pe circulatia comun a blocului operator; -decalarea prelucrrilor
murdare" pn dup incheierea programului operator; -crearea unui
circuit murdar", separat de circuitul zonei curate, prin dublarea
coridoarelor blocului operator (solutie recomandat in special la
blocurile operatorii mari), ceea ce presupune sli de operatii
capsulate.
In toate cazurile, transferul instrumentelor murdare de la sala
de operatie la spltor se face numai prin ghiseu; in cazul solutiei
cu dublu circuit, transferul deseurilor si rufelor murdare spre
coridorul de serviciu se face printr-o ecluz special.
111.3.6.7.in blocurile operatorii mari se recomand cuprinderea
unei statii de sterilizareproprii (pentru prelucrarea
instrumentarului si a cauciucriei din slile de operatie), distinct
destatia central de sterilizare pentru restul serviciilor din
spital. Descrierea modului de conformaresi organizare a unei statii
de sterilizare se face la cap. III.3.15.
In blocurile operatorii mari se mai prevd si alte spatii:
-camera dezinfectie aparatura medical mobil. -punct farmaceutic,
-bnci de testuri,
-post de lucru pentru medici si personal mediu anestezie.
-mic oficiu pentru ceai. cafea, legat de zona de odihn a
personalului medical ctc.
111.3.6.8.Dimensionarea diverselor spatii specifice este
determinat de tipul de interventiichirurgicale, mrimea echipelor
operatorii, mrimea blocului operator, nivelul de echipare
cuaparatur, solutia general de conformare a blocului operator.
-pentru sala de operatiedimensiunile minime variaz de la 30 mp la
40 mp arie util. -pentru celelalte spatii medicale,aria util nu va
fi mai mic dect:
-12 mp - splare si imbrcare chirurgi pentru o sal ,
-18 mp - splare si imbrcare chirurgi comun la 2 sli
-10 mp - splare instrumente
-12 mp - un post de pregtire preoperatorie
-10 mp de trezire postoperatorie
-25mp sala de gipsare
111.3.6.9.Blocul operator va avea legtur direct cu serviciul
anestezie - terapie intensiv sicu sterilizare central (dac nu are
sterilizare proprie); legturi usoare se vor asigura cu: bloculde
nasteri (cnd acesta nu are sal proprie pentru operatii cezariene),
serviciul deroentgendiagnostic, serviciul de urgent, laboratorul de
anatomie patologic (pentru examenecxtemporatiee) si nodul central
de circulatie vertical care conduce la sectiile medicale
despitalizare.
III.3.7. Serviciul de anestezie - terapie intensiva (ATI)
III.3.7.1. O creatie relativ recent in structura spitalelor,
serviciul ATI centralizeaz toate cazurile medicale grave, care
necesit supraveghere continu si ingrijire intensiv 24 de ore din
24. Asistenta medical se asigur de un personal inalt calificat, cu
ajutorul unei aparaturi
medicale specializate (pentru compensarea functiilor vitale ale
organismului si monitorizarea bolnavilor).
111.3.7.2.Mrimea serviciului (numr de paturi) este o variabil in
functie de capacitatea siprofilul spitalului. Prin tem se precizeaz
att numrul de paturi necesar ct si structura deorganizare a
acestora pe unitti componente. Serviciile ATI mici (sub 15 paturi)
precum si celedin spitalele de specialitate, se subminri in dou
sectoare -septic si aseptic -. Serviciile mari, inspitalele
multiprofilate. se organizeaz pe sectoare (unitti) distincte, dup
profilul medical saudup gravitatea cazurilor, prevzndu-se si un
compartiment corespunztor cazurilor septice.Pentru unele profiluri
medicale, dac particularittile procedurilor medicale si sau numrul
depaturi aferent o justific, se pot organiza compart