Noi nu suntem urmaşii Romei

Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii,

fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze,

care zdruncin` valoarea operelor lor.

Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at

fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri,

ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el

pe baza unei ipoteze contrarii?

Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea

operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui,

care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`

noi suntem urma[ii Romei,

ap`rea tuturor ca un act de impietate,

o mic[orare a valorii titlului de noble]e.

N-a pierit nici o limb` a Dacilor,

pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie,

care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut

o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te.

Limba Dacilor n-a pierit.

Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor

care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`;

aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i

limba Galilor, iar cu timpul limba francez`;

\n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba

spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.

I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)

Ediie revzut i adugit

Editura INTACTBucureti-Romania

2002

Dr. Napoleon Svescu

http://www.dr-savescu.com/history

CUPRINS

n loc de CUVNT INTRODUCTIV

I. NOI NU SUNTEM URMAII ROMEI

1. nceputuri

2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Noi nu suntem urma[ii Romei

3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor)

4. Burebista

5. Podul de piatr` de peste Dun`re

6. Decebal

7. Re[edin]a lui Decebal

8. Cine a fost Traian?

9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre

10. Ei, tracii, au fost daci

11. Mitologia la rom~ni ara zeului aue

Ale[ii lumii

Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis

Zamolxis-Samolses Un Zeu Profet sau un Profet divinizat

L`ca[uri de cult

12. Str`mo[ii arieni

Credin]a

13. Simbolistica la pelasgi

14. Simbolistica la pelasgii-arieni

15. Blestemul P`s`rii Phoenix (Tezaurul de la Pietroasa)

16 Cuiul dacic sau Cuiul lui Pepelea

5

S

7

9

9

23

33

39

51

53

65

73

85

93

103

107

111

115

121

123

128

129

143

149

161

II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN

1. Origini [i legende

2. Originea rom~nilor

3. Cucerirea nord-vestului Europei

4. Cucerirea Indiei

5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida

6. Cucerirea Peninsulei Italice

Oltina-Altina-Latina-Latium

7. Cucerirea Anatoliei

8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord

9. Cucerirea Japoniei

10. Cucerirea Sumerului (Irakului)

III. ALESUL ZEILOR

1. Alexandros [i Macedonia

2. Originea macedonenilor

3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean

4. Cucerirea lumii antice

Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi

Cucerirea zonei Irakului [i Iranului

Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H.

5. ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.)

6. Din cuceri]i cuceritori

6

173

173

179

185

197

207

221

228

231

241

247

257

267

267

273

285

289

296

301

305

311

315

n loc de cuv~nt introductivGellu Dorian

Cine sunt daciiDomnului Napoleon S`vescu

C~nd Herodot a scris cine sunt dacii,

Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt,Erau cei mai viteji dintre to]i tracii,Vorbeau o limb` clar`, \n cuv~nt.

La \nceput a fost cuv~ntul dacCe-a pus pecete peste ]ara-n careCei ce se n`[teau, ca frunza pe copac,Se-n]elegeau \n limba vorbitoare,

Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~naC~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod,Ca bezna, c~nd \n ea cat` luminaArc peste stele, peste timp un pod.

Peste petrecerea de timp [i lume,Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti,Dacii aveau de la nalt un numei-o limb`-n care [i acum vorbe[ti.

Pe Kogaion, \n nop]ile cu stele,Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu,n graiul lui vorbeau bune [i rele,Cum pe p`m~nt e bine sau e greu.

De mii [i mii de ani, nimeni nu [tieDe c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i,Cuvintele \n care [i-acum se scrieErau [i-atunci vorbite de p`rin]i.

7

Au n`v`lit barbarii peste daci,Le-au ars cet`]ile [i gr~ulDar n-au putut ascunde vorbele \n saciPe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul.

Au re-nviat mereu dup` furtun`Ca pietrele sub ap` au r`mas,Pecetlui]i de vorba cea mai bun`optit` sau c~ntat` \ntr-un glas.

R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbeVreun semn \n curgerea unui cuv~nt Legile dacilor nu erau str~mbeCa s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt.

Din cernerea pe care timpul o adun`,Sub lucrul omului trecut prin vremi,Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun`i azi \n graiu-n care vrei s` chemi,

S` te-n]elegi cu cel plecat departei revenit aici ca-ntr-un desc~nt,La matca vie]ii lui f`r` de moarte,Precum \n cer, a[a [i pre p`m~nt.

*

A da dreptate celor careAu spus c` dacii au murit de mult,Iar noi suntem r`t`citori \n zare,E o minciun`-n care au crezut

Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme,Uita]i de cei ce vin din neam \n neam,Din azi \n m~ine, peste timp s` chemeNumele-n care singuri ne aveam

Mai puri dec~t romanii, roxalanii,Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc,Demni ca \n Kosovo, dardaniiStau ca \naltul cerului de focPe-acest p`m~nt ei, dacii!

8

\NCEPUTURI

A [a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de dome-niu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosferacon]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil`oric`rei forme de via]`.

Cu 3.500.000.000 de ani \n urm`, nivelul de oxigen \ncepe s`creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic`continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. n aceast` perioad`,predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor.

Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum200.000.000 de ani apar dinozaurii care, \ns`, vor dispare bruscacum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]iaunui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil \n zonaGolfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, aprodus \n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzatmoartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s`existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarearasei umane.

Tot cu 65.000.000 de ani \n urm`, se termin` formarea Mun]ilorCarpa]i [i a Bazinului Transilv`nean.

Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere,incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele,elefan]ii, felinele, caii.

Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de MareaCaspic` [i de Lacul Aral.

Acum 25.000.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare proconsulul, o form` timpurie de maimu]`.

9

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.1. Omul care strig` este un vas de lut apar]innd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c`arat` ca un cap de om sprijinit n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast`poz` pe computer ncercnd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, careoricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea esteaceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu1.000 de ani naintea celei Sumeriene).* Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748.

O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, \nTibiscus, 3;1974, p.65-69.

10

Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e serupe.

Acum 2.000.000 de ani - \n TERIAR - g`sim o faun` bogat`, ca \n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctulValea lui Graunceanu, sub conducerea regretatului C.S.Nicol`escu-Plop[or, \ntre 1960-1969, [i reluate \n 1975, au descoperitaici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit unmare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian(acesta indic~nd un mediu deschis, bogat \n ierburi), numeroase resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zonanu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus,erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. n plus s-a g`sit[i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or adescoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor detip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentruprima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i\ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`.

Acum 1.700.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS, alc`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei maibogate \n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile deHomo Erectus au fost descoperite [i \n Java, la Mojokerto, aceastafiind o dovad` a expansiunii humanoizilor.

Acum 1.000.000 de ani a \nceput perioada QUATERNAR(perioada \n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte: PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL.

S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii:PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - \mp`r]it \n:- INFERIOR (1.000.000 - 100.000 \.d.H.) - perioada \n care aparuneltele de piatr`;- MIJLOCIU (100.000 - 40.000 \.d.H.) - perioada \n care apareomul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean;- SUPERIOR (40.000 - 10.000 \.d.H.) - \n aceast` perioad` apareomul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-aur`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura

11


Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acesteafiind primele indica]ii arheologice privind universul religios alv~n`torului paleolitic.MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 \.d.H.) - perioada \n care vremea

s-a \nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile desprepotop [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest felapar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar MareaNeagr` cap`t` conturul ei actual.

n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii SchelaCladovei, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc. n cultura Carcea \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` spiralacarpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u.

NEOLITICUL (\ncepe cu 5.000 de ani \.d.H.). Pe teritoriulRom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.500 -3.500 \.d.H.

Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american`Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre5.000 - 4.000 \.d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods ofOld Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ.of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21).

Cultura Boian (4.000 - 3.800 \.d.H.) ne las` primul sanctuar creatdin lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` dinistoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe G~nditorul [ifemeia sa.

Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfece precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasadescoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e delut datate 4.800 - 4.500 \.d.H. (5200 \.d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [iconsiderate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult\naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de laDun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3

n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 \.d.H.) triburile de p`storifolosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor\

12

Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.n aceast` perioad`, 6.400-2.500 .d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechiivedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s`defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind n general de-a lungul re]elelorhidrografice, extinz~ndu-se treptat n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporuluiprotoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, oricum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie Vechea Europ`.Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~ndneoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ntre 7.500-3.500 .d.H. ,cu o popula]ie pre-indo-european` [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ntre 5.000-4.000 .d.H.

13

14

Fig. 3

Fig. 3-4. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei .

Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpato-

danubiene. Descoperim culturi ca:St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti,

Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol,Cernavod`, cu schimb`ri manifestate deo ierarhie mai bine pus` la punct ct [i

cu noi manifest`ri spirituale .*Fig. 2,3,4,din Preistoria Daciei, Ion Miclea,Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.

15

Fig.4

Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 .d.H.) a c`ror descoperire n anul 1961 de c`treNicolae Vlasa, a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului, fiind considerate primulmesaj scris n istoria omenirii. A[adar, inventatorii scrierii sumeriene au fost, orict ar fi deparadoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Transilvaniei, locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [iasta cu 1.000 de ani naintea sumerienilor.4,6. Strachina cu inscrip]ii , Gradesnita, Bulgaria.5. Fusaiola cu inscrip]ii , Kosovska Nitrovita, Iugoslavia .*Iosif Constantin Dr`gan, Istoria Romnilor, Ed. Europa Nova, Bucure[ti 1994 .

16

3

1

5

2

4

6

17


Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`.Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` peteritoriul Poloniei de azi, pe a[a-numitul vas de la Bronocice. El a fost descoperit n anul1974 pe el fiind desenate, zgriate, c`ru]e cu patru ro]i ntre care se interpun linii cu aspectde copaci sau altele imitnd apa. Acesta a fost f`cut n anul 3.400 .d.H., deci cu 200 de aninaintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Acest vas apar]inndculturii ceramicii liniare, apar]in~nd poporului carpato-danubian, este prima dovad` aro]ii n lume.*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.52.

18

Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]inmai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 .d.H. apar]innd aceluia[i popor carpato-dun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginilenalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.

Fig.

8. A

cest

e fi

guri

ne

g`si

te la

T~r

govi

[te,

Bu

lgar

ia n

197

1 p

roba

bil c

` au

folo

sit

ca m

odel

de

alta

r p

entr

u a

gric

ult

orii

carp

ato-

du

n`r

eni

.A

rheo

logi

i baz

~nd

u-s

e p

e st

ilu

rile

dif

erit

e d

e ob

iect

e d

in c

eram

ic`

au t

rasa

t e

mig

ra]i

a a

gric

ult

oril

or s

pa]

iulu

i car

pat

o-d

un

`rea

n

n d

ou`

dir

ec]i

i p

rin

cip

ale

(6.

000-

5.00

0 .d

.H.)

: ve

stic

` d

e-a

lun

gul

coas

tei

M`r

ii M

edit

eran

e, a

[a-n

um

ita

Car

dia

l-w

are

Pot

tery

, [

i al

ta c

are

se v

a r`

sp~n

di

spre

cen

tru

l E

uro

pei

L

inea

r P

otte

ry

nu

mit

` as

tfel

dat

orit

` zi

g-za

guri

lor

[i c

urb

elor

cu

car

e er

au d

ecor

ate

obie

ctel

e d

e ce

ram

ic`;

ace

[ti c

olon

i[ti

vor

sta

bili

cu

ltu

ri u

nif

orm

e d

in U

nga

ria

[i p

~n`

n p

arte

a ce

ntr

al`

nor

dic

` a

Fran

]ei,

din

Alp

i [i

p~n

` la

Mar

ea N

ord

ulu

i. A

ceas

t` c

eram

ic`

lin

iar`

g`s

it`

pe

teri

tori

ul C

ehos

lova

ciei

la B

ylan

y , P

olon

iei l

a O

lsza

nic

a [i

Ola

nd

ei la

Els

loo,

Sit

tard

[i S

tein

, nu

fac

e d

ec~t

s`

pu

nct

eze

exp

ansi

un

ea c

arp

ato-

dan

ubi

enil

or

n d

rum

ul

lor

de

a ex

plo

ra [

i cu

ceri

Eu

rop

a.*E

arly

Eu

rop

e: M

iste

ry i

n s

ton

e. T

ime-

Lif

e B

ooks

, Ale

xan

dri

a, V

irgi

nia

,199

5 ,p

.55.

19


20

Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte dincultura V`dastra, care ocup` o arie restrns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i ndreapta Dun`rii, n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar SpiralaPelasgic` a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` n Simbolistica la Pelasgi.*M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt),n Historica II; 1972, p. 13

21

Fig. 10. Zei]a de la Naieni .La apus de Pietroasa, jud. Buzù, localitate celebr`prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`riiPhoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni,unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu,ni[te copii au g`sit, juc~nduse, grupul de bronz redataici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academieide Inscrip]ii din Paris drept un monument de art`gotic`, inso]indu-l de o descriere erona-t`.Vasile Prvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat,cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia sepoate vedea resturile unei mini [i al unuipicior. Dup` ornamentul care se g`se[te inspatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat`fi atrnat de ceva. Felina pe carese g`se[te c`lare femeia de[iseam`n` cu o leoaic`, parea fi totu[i, dupìndicarea coamei, unleu. Cu mna stngèa se ]ine de coamaleului iar cudreapta de coadaacestuia care parec` se termin` n gurade pe[te. Pe cap are oc`ciul` frigian` care-iacoper` tmplele [iurechile. Lng` ea, \n dreapta,nso]itorul ]ine [i el cu mna dreapt`coama leului, cu stnga sus]in~nd-o pefemeie de la spate. De remarcat suntornamentele de pe haine ct [i de peharna[amentul leului. n ceea ceprive[te cel de-al doilea nso]itor,din stnga femeii, mna lui dreapt`se g`se[te al`turi de cea a zei]ei,undeva pe coada leului. Personal am v`zut un complex statuarasem`n`tor ntr-un templu hindus dininsula Balli. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare avndu-l lnga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arieni-carpato-danubieni)* Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` n Romnia, Bucure[ti, 1974, fig. 482

spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic`de Asia Mic` [i care \n 4.000 \.d.H. se va scufunda \n MareaMediteran`, l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare,Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee).

Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [iast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimindcercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum, culturi ca cele miceniene, auputut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei nev`z~nd p`durea din cauzaunui copac...

Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Aceicarpato-dun`reni (ARIENI cum \i mai numesc al]ii) au dat na[terela cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [ispre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` \n \ndep`rtata Indie,unde cultura Vedic` a inspirat ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu auf`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale...Profesorul V. Gordon Childe4, \n a sa lucrare: The Aryans, Barnes andNoble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care neschimb` cu totul istoria vezi fig. 48 spa]iul carpato-danubian-pontic devenind centrul de r`sp~ndire al indo-europenilor.

22

MariusMERGI LA SECTIUNEA URMATOARE


ISTORIA NE[tiut` a romnilor-NOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI

nainte de toate vreau s` fiu onest, declar~ndu-v` c` o chez`[ie atuturor ipotezelor pe care le voi desf`[ura \n fa]a dumneavoastr`... nuexist`. Oric~nd o nou` descoperire, o nou` interpretare poate infirmauna sau alta dintre ele. Eu nu pot s` afirm dec~t c` \n tot ceea ceurmeaz` nu am introdus nici o ipotez` de care personal s` nu fiu con-vins. V` spun aceasta din convingerea c` cititorul nu trebuie \n[elat, nutrebuie l`sat s` cread` c` [tiu mai mult dec~t [tiu \n realitate. Cititorulnespecialist are dreptul s` cunoasc` limitele actuale, reale alecuno[tin]elor noastre despre trecutul ]`rii \n care ne-am n`scut [ic`reia \i vom apar]ine \ntotdeauna, indiferent pe ce meleaguri ne-ac`l`uzit destinul. Astfel, pute]i s` v` sim]i]i invita]i \n a v` folosi deprezum]ia de nevinov`]ie referitor la acest articol conduc~nd la oestompare a necredin]ei al`turi de p`rerea dumneavoastr` personal`.

***

C u ani de zile \n urm`, pe vremea c~nd eram elev \n cursulelementar, \n cartea noastr` de Limb` Rom~n` ne era spus[i de pu]ina influen]` latin` \n vocabularul rom~n al`turide cea cople[itoare slav`. A fost poate pentru prima oar` c~nd amsim]it c`... nu eram de acord cu ceea ce era scris \n carte. Fusesemobligat, \mpreun` cu to]i ceilal]i elevi, \nc` din clasa a patra elementar`s` studiez limba rus`, iar din clasa a cincea, limba francez` [i astfelam descoperit multe cuvinte rom~no-franceze [i nici unul rom~no-rus! Ghinionul g~nditorilor de atunci erau [i c~ntecele italiene carep`trundeau peste tot \n Rom~nia [i ale c`ror cuvinte sunau at~t de

23


MariusMERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Fig. 11. Expansiunea getic` n Europa central` si sud-vestic` n anul 1.000 .d.H.Uitndu-ne pe harta lui Vasile Prvan, Ed. Meridiane 1982 din Getica, p.409, putem s` neimagin`m r`sp~ndirea nemului nostru n Europa ntr-o perioad` c~nd ea abia se forma.Neamurile daco-getice, cu a[ez`rile lor caracteristice numite dave, s-au ntins nc` dinvremuri imemoriale spre nord, p~n` n Silezia, n Posen, n Gali]ia [i Podolia, iar spre sud,p~n` n Rodopi [i pe valea Mari]ei, trec~nd chiar dincolo de Hellespont n Asia Mic`. A[ane spune acela[i V. P~rvan, la vremea lui (1882-1927). Dar n ace[ti 100 de ani care nedespart de el, cercet`rile rom~nilor despre al lor trecut n loc s` evolueze au involuat, transform~ndu-ne istoria \ntr-o moned` politic` devalorizat`. Curios este c` rom~nii nu serevolt` mpotriva falsificatorilor istoriei noastre, mpotriva paukeri[tilor slavoni[ti orilatinofililor slugarnici incapabili s` vad` p`durea din cauza copacului !

24

apropiate de ale noastre, \nc~t teoria slavon` a originii noastreap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul elementar.

Cu trecerea anilor procesul de rusificare a rom~nilor a maisc`zut \n intensitate, iar eu ajunsesem \n ultimii ani de liceu. De dataaceasta lucrurile se \ntorseser` cu 180 de grade [i acum \nv`]amdespre ocuparea Daciei de c`tre romani [i cum ne tr`geam noi dinei, ba dintr-unii, ba dintr-al]ii, ba chiar direct din cei doi b`rba]i:Decebal [i a[a-zisul nostru str`bun, Traian. Nu [tiu care este p`rereaDvs., dar eu personal nu am \ncredere \n ace[ti lingvi[ti [i istoricigata s` ne transforme istoria noastr` \n func]ie de interesele lor personale ori scopurile politice urm`rite de st`p~nii lor. Ast`zi \nMoldova de peste Prut, Bucovina [i inutul Her]ei popula]ieidacorom~ne, \nc` majoritar` (chiar [i dup` deport`rile masive spreSiberia, f`cute de ru[i dup` cel de-al doilea r`zboi mondial) i se spune\n permanen]` c` vorbe[te o limb` diferit`, moldoveneasc`, de origine slav`, teorie pe care mul]i... o [i cred.

Dar s` nu-i uit`m pe prietenii no[tri greci, care le spun fra]ilorno[tri arom~ni c` ei de fapt sunt greci, c` Macedonia a fost, este [i vafi Grecia iar Alexandru Macedon a fost... un grec! P`rerea lor nu estecriticat`, deschis, de nici un politician sau istoric rom~n. Surpriza amavut-o \n luna mai 2002, c~nd am fost invitat la cel de-al 37-leaCongres de studii medievale de la Kalamazoo, Michigan, S.U.A., undeam prezentat A new Approach to the Origin of the RomanianPeople; am avut pl`cerea s` cunosc opinia prof. John V. Fine Jr.asupra dacilor str`mo[ii rom~nilor [i vlahilor de azi5.

n perioada \n care am fost student la medicin` am fost invitat s`-mi petrec c~teva s`pt`m~ni din vacan]a de var` la T~rgu-Mure[, lainvita]ia unui coleg [i prieten ungur, \n casa c`ruia am g`sit o cartescris` \n limba rom~n`, singura de altfel: Dacia preistoric` a lui N. Densu[ianu, probabil cel mai documentat scriitor al istorieidacorom~nilor, ocazie cu care mi-am schimbat cu 180 de gradeno]iunile de istorie a rom~nilor acumulate \n [coal`.

Revenind la istoria [i limba rom~n` [i la contradic]iile acestoracu logica... voi face uz de versurile unei poezii scrise de V. B`jenaru [icare mi-a parvenit prin curtoazia unei persoane din New York:

25


Ce limb` vorbeau dacii, azi nimenea nu [tie!...C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion, h~rtie,Iar vorbele nescrise, precum se [tie... zboar`,Argument~nd ne zise, c~ndva, o profesoar`.Lingvi[tii socotir`, mai cu luare aminte,i \n final g`sir` vreo 7-8 cuvinteCe par a face parte, chiar din limbajul trac!Dar, de[i-i scris \n carte, cu asta nu m`-mpac.Pì stai [i ia aminte, de cumva e posibil,Cu c~teva cuvinte, s` fii inteligibil?...

ntrebarea pe care ne-o punem ast`zi este: ce limb` vorbeau geto-dacii (pelasgii = tracii)? Iar r`spunsurile nu pot fi dec~t dou`, dintrecare avem de ales unul: vorbeau o limb` diferit` de cea a cuceritorilor [i \n consecin]` au fost nevoi]i s`-[i \nsu[easc` latina dupòcuparea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre legiunile \mp`ratului Traian\n 106 d.H., ori limba popula]iei autohtone a Daciei era asem`n`toarecu latina, astfel \nc~t nu a fost necesar` \nv`]area altei limbi.

Revenind la poezia lui B`jenaru, oare s` fie adev`rat c` tot ce ne-a r`mas de la str`bunii no[tri geto-daci s` fie numai 7-8 cuvinte?... Aniitrec, lumea se schimb` iar ast`zi avem a[a-zisa Arheologie Lingvistic` [idescoperim c` lingvistica, istoria, nu au fost p~n` acum nimic altceva dec~tdefilee de erori (vezi [i Shakespeare cu a sa Comedia Erorilor). De 200 deani, de c~nd un oarecare W. Jones (1786) a intuit [i afirmat provenien]asanscritei, elinei [i latinei dintr-o limb `mam`, numeroase min]i str lùciteau \ncercat s `reconstruiasc` aceast` limb` matc`, gener~nd dou` teoriicare sus]in dou` origini: limba indo-european` pe de o parte [i limbaarian` pe de alt` parte, localizat` undeva \n Europa Preistoric`.6

Cercet`toarea american` Marija Gimbutas, profesoar` laUniversitatea din Los Angeles, California, spune: Rom~nia este vatraa ceea ce am numit vechea Europ`, o entitate cultural` cuprins`\ntre 6500-3500 \.d.H., axat` pe o societate matriarhal`, teocratic`,pa[nic`, iubitoare [i creatoare de art`, care a precedat societ`]ileIndo-Europenizate patriarhale, de lupt`tori, din epocile Bronzului [iFierului. A devenit, de asemenea, evident c` aceast` str`veche

26

civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`,f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`zboinic` [i violent` a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob.7

Spa]iul Carpato-Dun`rean este una din pu]inele zone ale Europeicare nu a fost afectat` direct nici de calota glaciar`, nici de cea alpin`,r`m~n~nd \n cea mai mare parte zona cu condi]ii de vie]uire at~t pentruom c~t [i pentru animalele [i plantele ce-i asigurau traiul, de[i pe \n`l]imis-au format ghe]ari \n c~teva masive muntoase: Rodna, C`limani,Bucegi, F`g`ra[, Cindrel, Par~ng, Retezat. Astfel, cercet`ri f`r` repro[de la Universitatea din Cambridge au stabilit c` singurul spa]iu carecorespunde condi]iilor din vechea literatur` Vedic` este cel Carpatic [isub titulatura Ancient Indian, plaseaz` faza primar` a culturii Vedicela noi. Dup` \nv`]a]ii englezi ([i nu rom~ni), cetatea Carpatic` faceparte din habitatul primitiv al arienilor.8

De la teoria dezvoltat` de englezi s` ne \ntoarcem la poezia luiV. B`jenaru:

Istorici de-asemeni la Roma au g`sitLegenda acelor gemeni ce Roma a uimit:Pe Romulus [i Remus lupoaica i-a crescut;Din ei, spune legenda, rom~nii s-au n`scut!...

Povestea idilic` a celor doi gemeni g`si]i pe apa Tibrului de olupoaic`, sigur c` ne-a impresionat, \n special c~nd ni se spune c` [inoi am fi un fel de urma[i ai lor. Dar chiar s` fim m~ndri de aceasta?S` \ncerc`m s` vedem aceast` istorioar` cu al]i ochi: Rhea Silvia, fiicalui Numitorul Rege de Alba Longa [i totodat` o vestal` virgin` dintemplul lui Marte (Zeul R`zboiului) a r`mas gravid` din senin cu zeulMarte [i a n`scut doi gemeni pe care unchiul ei Amulius (care pare a nufi crezut minunea cu zeul) i-a renegat d~nd ordin servitorilor s`-i aruncepe bastarzi \n Tibru. Co[ul cu copii este g`sit de o lupoaic`, termenfolosit pe atunci pentru femeile de moravuri u[oare. A[a c` apare multmai plauzibil c` o astfel de persoan` i-a salvat pe gemeni, iar ciobanulFaustulus i-a crescut. Fanteziile cu Zeul Marte nu le-a crezut nici unchiulnefericitei, de ce ar trebui s` le credem noi? Crede]i c` noi rom~nii artrebui s` ne c`ut`m o astfel de ... origine trivial`?...

27


Pe daci \i ocupar` acei viteji romanii i-a-nv`]at latina \n cam 100 ani!C` dacii \nv`]ar` latina a[a u[or,Vezi, asta nu m` mir` [i zis-am: Bravo lor!Dar c`-[i uitar` limba, vocabular \ntregVezi domnule, eu asta nu pot s-o \n]eleg!C` un popor \[i pierde treptat din obiceiuri,C` \[i mai schimb` portul, ar fi niscai temeiuri...Dar c` \[i uit` limba, exemplu nu-i sub soare,Dac~t acele cazuri, c~nd un popor... dispare!

Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei(14%) [i pentru o perioad` istoric` foarte scurt`, de exact 165 de ani(106 d.H. - 271 d.H.). La ei acas`, \n Peninsula Italic` avem [i ast`zidialecte ca cel toscan, lombard, calabrian ori sardinian care-i fac, [i azipe italieni, s` nu se \n]eleag` \ntre ei. Mai mult, sutele de alte dialecte dinItalia (se estimeaz` c` ar exista circa 1500) dovedesc c` Peninsula Italic`nu a fost romanizat` acas` la ea. Astfel cum se explic` romanizareanoastr` de c`tre cuceritorii Daciei? Cum s` ni-i \nchipuim pe ]`ranii daci,locuind prin v`i [i mun]i, dealuri [i p`duri, repezindu-se s `\nve]e latina?...i nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar [i dacii liberi, dinteritoriul de 86% al Daciei neocupat` de romani. Cum v` \nchipui]i c`]`ranii daci care nu aveau nici texte, dic]ionare, profesori, caiete saucreioane, au putut \nv`]a at~t de bine latine[te \nc~t au realizat cea maiunitar` limb` latin` cunoscut`, pe care latinii \n[i[i nu au fost \n stare s-orealizeze nici m`car la ei acas`, \n Peninsula Italic` (p~n` azi c~nd au ladispozi]ie un regiment de c`r]i de gramatic` [i materiale audio-video)?

Nu am dreptate s` m` revolt \mpotriva profesorilor care semul]umesc s` se rezume la ceea ce au \nv`]at sau n-au \nv`]at \n tinere]ealor, \mpotriva celor care din interese geo-politice \ncearc` s` bage \n capulgenera]iilor acestui secol c` avem o alt` limb` [i o alt` origine dec~t ceaevident` [i real`? De ce s` accept`m transmiterea ne[tiin]ei prin [tiin]`?

O situa]ie similar` cu cea din Italia-Mam` \n privin]a num`ruluide dialecte populare se \nt~lne[te [i \n alte ]`ri ale Europei: Fran]a,Spania, Marea Britanie [i Germania, \n care locuitorii comunic` \ntre ei

28

prin intermediul limbii literare \nv`]ate \n [coal`, cea vorbit` acas`f`c~ndu-i de ne\n]eles pentru co-na]ionalii lor situa]i \n alte col]uri ale]`rii. Numai \n Rom~nia situa]ia este fundamental diferit`, toat` popula]ia]`rii este capabil` s` comunice prin limba \nsu[it` de mic copil \n familie.Totodat` limba deprins` acas` nu este diferit` de cea \nv`]at` la [coal`...

Vom \ncheia aceast` dezbatere analiz~nd o a doua \ntrebare fundamental`, la care se vrea un r`spuns din partea oric`rui a[a-numitistoric [i lingvist lipsit de credin]` sau bun`voin]` \n acceptareaAdev`rului: cum v` explica]i c` romanii au reu[it \n aproximativ 100 deani, afla]i fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performan]e pe carenu au fost \n stare s` le reproduc` \n propria lor cas`?... i asta f`r` capicior de roman s` fi c`lcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei!

Ardealua stat sub Unguri aproape ani o miei asupri]i Rom~nii, a[a precum se [tie,Nu [i-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,Cum de-n a zecea parte Dacii uitar` totul?

Apari]ia [i existen]a Ungariei s-au datorat convie]uirii hunilor cupopula]ia primitoare geto-dac` [i care i-a \nv`]at agricultura, p`storitul,[i care apoi a fost asuprit` [i sf~rtecat` \n numele catolicismului. Mul]iaristocra]i rom~ni transilv`neni, pentru a-[i salva via]a [i avutul, s-auconvertit la catolicism, s-au maghiarizat, \ns` n-au uitat nici limba,nici tradi]iile. De ce ast`zi noi s` credem c` ce n-au putut face ungurii\n o mie de ani au putut face romanii \n o sut` de ani ?... Cu altecuvinte, cum putem crede c` ace[tia i-au determinat nu numai pe daciiocupa]i, dar [i pe cei din 86% din teritoriul Daciei neocupate s` \nve]elatina [i \n acela[i timp s`-[i uite propria limb`?...

C~nd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,La Sarmisegetuza n-a trebuit t`lmaci!Afirma Densu[ianu [i asta totul schimb`:Deci Dacii [i Romanii vorbeau aceea[i limb`!Cum e posibil asta? ndat` v` explic,De n-a]i pierdut r`bdarea [i m-asculta]i un pic:Naintea erei noastre, c~t? Nu prea [tiu precis

29


La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris)Trìa un popor harnic, pe plaiuri CarpatineCe cultiva p`m~ntul, v~na, cre[tea albinei dup` zona-n care acei oameni trìau,Ei Daci sau Ge]i sau Sci]i sau Iliri se numeau.Uni]i sub Burebista [i-apoi sub DecebalEi st`vileau barbarii, ce veneau val de val...Dar secole nainte c~nd nu erau regat,O parte-acestor Traci spre vest au emigratDe-a lungul Europei, pe-alocuri s-au opriti-aproape \n tot Sudul, treptat s-au stabilitIar bunele-obiceiuri [i limba o p`strar`,De[i cu alte neamuri, \n timp se-ncruci[arÀ[a se-explic` faptul de ce zisa LatinÀu \n]eles-o Dacii [i nu le-era strìn`!Deci nu cu Roma ncepe al nost bogat trecut,Ci mult mai \nainte cùta]i un \nceput!

n conformitate cu afirma]iile lui Nicolae Densu[ianu despremigra]ia spre vest a pelasgilor \n Dacia Preistoric` 9 [i ale lui N. Iorga\n Istoria Rom~nilor, \n mod special \n capitolul intitulat Str`mo[ii\nainte de romani10 a existat o Rom~nie Apusean` din care s-audesf`cut na]iile francez`, italian`, spaniol`, portughez` [i o Rom~nieR`s`ritean` unde urmele-i trìesc \nc`...

Un aspect controversat cu privire la limb`, care mi se pare c` afost ignorat, ar fi: dac` romanitatea Occiental` a evoluatdezvolt~ndu-se \n mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,provensala, portugheza, franceza), de ce \n cadrul Rom~nit`]iiOrientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a r`mas numaila stadiul de dialecte: istro-rom~n (pe teritoriul ocupat de iugoslavi),megleno-rom~n (pe teritoriul ocupat de bulgari), arom~n (pe teritoriulocupat de greci), daco-rom~n (Rom~nia de ast`zi, plus teritoriul ocupat de ru[i, ucraineni [i iugoslavi - Banatul S~rbesc)?

Unitatea lingvistic` a acestor dialecte nu poate avea dec~t oexplica]ie: cuceritorii romani au \nt~lnit o popula]ie de aceea[i limb`.Dac` ast`zi se consider` c` 95% din cuno[tin]ele acumulate de

30

omenire sunt ob]inute \n ultimii 50 de ani... s` vedem cum istoria sepoate, de asemenea, schimba. C~nd, nu de mult, s-a publicat teoriaevolu]iei speciei umane \n func]ie de vechimea cromozomal`, s-aajuns la concluzia c` prima femeie ar fi ap`rut \n Sud-Estul Africii.Urm`torul pas uria[ ar fi fost Nordul Egiptului, iar de aici, PeninsulaBalcanic`, la... noi! C~nd cei de la Cambridge vorbeau de arienii dinzona Carpato-Dun`rean`, teoria cromozomal` nu ap`ruse \nc`. idin nou, de la noi, se desprind dou` mari grupuri, unul ce se var`sp~ndi spre Est, Indo-Asia, iar cel`lalt spre estul Europei.

Dac` cineva ar c`uta \n arhivele romane ori cele de la Vatican,ar g`si manuscrisul lui Criton, doctorul lui Traian, care ne descria penoi, geto-dacii, \n lucrarea lui, Getica. C~nd poetul roman Ovidiu afost deportat la Tomis (Constan]a de ast`zi, pe ]`rmul apusean alM`rii Negre) a scris [i poeme \n limba localnicilor ge]i, limba tracilordar \n alfabet latin11, limb` pe care a putut s` o \nve]e cu u[urin]`datorit` asem`n`rii limbii latine cu ea. Din p`cate, poemul este pierdut pe undeva prin arhivele Vaticanului [i nimeni p~n` \n prezentnu s-a l`sat convins \n a-l g`si. Despre limba latin` afl`m de la CesarPruteanu12 c` era dialectat` - la fel ca orice limb` vorbit` \n zilelenoastre - \n:

1. limba latin` cult` (sau clasic`)2. limba latin` vulgar` (pe care o vorbea poporul)3. limba latin` prisc` (b`tr~n`) cum avem [i noi limba din cronicile

noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost [i prima limb` vorbit` de carpato-dun`renii invadatori ai Peninsulei Italice, r`mase\n c`r]ile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrit`-vedic`.

Cum se face c` o mul]ime de cuvinte din limba noastr` suntaproape similare cu cele din sanscrita-vedic` \n timp ce ele nu exist`aproape \n limba Latin`? De exemplu: apa = ap` (aqua \n Latin`), gata= gata, gu[` - ghosa, iat` = yatha, maiu = mayu, mascar` = mascara,pit` = pita, pricin` = pracina, pleav` = plava, gr`mad` = gramata, iasc`= jaska, ism` = isma, limb` = lamba, m~nie = manyu, muierea =muherea (mulier-mulieris \n Latin`), plut` = pluta, potec` = path-ika.

Dar num`r`toarea \n sanscrita-vedic` nu este mai apropiat` delimba noastr` dec~t Latina cult`? Iat` cum num`rau ei: una, duya,

31


treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta (centum \n latin`). M` \ntreb, prin ce minune limba noastr` p`streaz`aceste forme de sanscrit`-vedic`? Explica]ia este una singur`: spa]iulcarpato-dun`rean este locul de unde Europa a \nceput s` existe [i s`se extind`. Iar noi, ne place sau nu ne place, suntem p`rin]iipopoarelor europene [i nu numai ai lor.

Odat` stabilit` problema limbii geto-dacilor, descoperim cum~ndrie c` noi nu suntem urma[i nici ai slavilor, nici ai romanilor, ciei sunt urma[ii no[tri.

Dup` N. Iorga analizele chimice au ar`tat c` parte din aurulfaraonilor egipteni provine din Mun]ii Apuseni13 [i nimeni nu s-a decis deatunci s` fac` un studiu al acestei probleme pe m`sura poten]ialului tehnicde ast`zi. tie oare cineva c` Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat[i s-a pus \n fruntea sutelor [i miilor de sclavi romani, cre~nd o armat`care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din mun]ii Rodopi?...14

32

R`SPNDIREA PELASGILOR(A TRACO-GETO-DACILOR)

Herodot ar`ta c`: ... dup` indieni, neamul tracilor este celmai numeros dintre toate popoarele.15 S` ne oprim pu]inasupra acestui aspect: dup` localizarea lor geografic`\ncep s` se desprind` geto-dacii prin primul mileniu \.d.H. la nordde Istru (Dun`re), ilirii (zona Albaniei de ast`zi), sci]ii (Dobrogea)etc. Ne r`sp~ndim treptat \n toat` Europa, c~t [i \n toat` PeninsulaBalcanic`, pe care o st`p~nim pentru sute [i sute de ani. n zonaM`rii Egee, a insulelor ei, cum este Creta, c~t [i a Asiei Minor (Turciade ast`zi), apar culturi ca cele mino-miceniene. Grecii prieteniino[tri heleni de mai t~rziu, cum le place s`-[i spun`, sosesc \nEuropa din zona estic` a M`rii Caspice \n jurul anilor 1900-1400\.d.H., fiind ini]ial o popula]ie tribal` nomad`. Sosesc \n grupurimici, \nal]i, blonzi cum \i descrie marele poet antic (orb!) Homer,urma]i 300-400 de ani mai t~rziu de dorieni care-i subjug` pe primii,iar apoi de triburile aeoliene [i ionice. To]i ace[tia \[i g`sesc casaideal` la noi \n Peninsula Balcanic`, \mping~ndu-ne spre Nord-Vestul ei [i numindu-ne mai t~rziu macedoni, iliri, ge]i, daci, sci]i,dup` locurile \n care tr`iam, \n ciuda limbii comune vorbite. Odat`p`trun[i \n spa]iul Balcanic, invadatorii greci, afla]i la \nceputulstadiului de civiliza]ie, se impun cu duritate asupra popula]ieilocale, distrug a[ez`rile egeene, pentru ca mai t~rziu s` absoarb`majoritatea culturii locale. Ei \mprumut` mult din cultura egeenilor, a mino-micenienilor [i a egiptenilor, \ntemeindu-[i o cultur` proprie, cea greceasc`, care se va r`sp~ndi \n Europa. Nunumai cultura au \mprumutat-o, dar [i scrierea, alfabetul: dac`

33


Fig.

13.

Pel

asgi

a la

ap

ogeu

l n

eoli

tic

, n

tre

oriz

ontu

rile

an

ilor

8.1

75-4

.400

.d

.H.

Ace

la[i

dom

n T

atom

ires

cu n

e sp

un

e:

An

dre

Ler

oi-G

ourh

an a

fos

t u

nu

l d

in p

rim

ii p

reis

tori

cien

i ce

au

evi

den

]iat

extr

aord

inar

a u

nit

ate

a co

n]i

nu

tulu

i fi

gura

tiv,

per

man

en]a

, per

sist

en]a

, con

tin

uit

atea

rep

reze

nt`

rilo

r n

sp

a]iu

[i

tim

p, d

in A

stu

ria

p~n

` la

Don

, un

itat

e cu

ltu

ral`

ap

ar]i

n~n

d [

i u

nei

un

it`]

i d

emog

rafi

ce, d

in c

are

s-au

ivi

t n

zor

iiis

tori

ei E

uro

pen

ii/P

elas

gii

Arh

aici

(p

elas

gi=

oam

enii

p`m

~ntu

lui/

locu

lui)

, un

itat

e ce

a a

ntr

enat

pri

n m

ilen

ii [

i O

LIM

B

CO

MU

N

, p

elas

gica

d

iver

sifi

c~n

du

-se

geog

rafi

c -

lin

gvis

tic

de

la u

n m

ilen

iu l

a al

tul,

evol

u~n

d -

[i

ren

flor

ind

nd

eose

bi n

vre

mea

Im

per

iulu

i Rom

an -

n d

irec

]ii o

rigi

nal

e ce

se

nf`

]i[e

az`

azi d

rep

t fam

ilia

lim

bilo

rro

man

ice.

*C

aiet

ele

Dac

o-R

om~n

iei,

anu

l II

I n

r. 9

, 22

sep

t.-2

2 d

ec. 1

998,

Ed

. Aet

hic

us,

Tim

i[oa

ra, R

om~n

ia

34

Linear Script A, incomplet descifrat, \nc` mai p`streaz` caracterul hieroglific, Linear Script B reprezint` un dialect arhaic grec, pentru ca 700 de ani mai t~rziu s` g`sim cea mai timpurie scriere clasic` greceasc`!... Ast`zi nici un grec nu arrecunoa[te meritul egiptenilor, cum de altfel mai t~rziu ru[ii, care,cu ajutorul celor doi greci cu nume slave, Chiril [i Metodiu, vortransforma alfabetul elenic \n chirilic.

Apari]ia romanilor a condus indirect la unificarea acestor pelasgi, traci, iliri, daci, ge]i, tibali [i odrii \n lupta lor \mpotrivacotropitorilor. Marea majoritate a popoarelor barbare care neatac` sau ne traverseaz` sunt \n num`r mic, fiind respinse oriabsorbite f`r` a l`sa influen]e deosebite p~n` \n secolul al VI-lead.H. c~nd sosesc slavii, popor barbar, crud [i nemilos, care, dup`insuccesul de la Nordul Dun`rii, se a[az` \n Sudul acesteia [i \nfelul acesta ne vor desp`r]i pentru totdeauna printr-un coridorslav de fra]ii no[tri de la sudul Dun`rii care se vor g`si ca \ntr-un fel de sandwich \ntre greci [i slavi. Mai exist`m [i ast`ziprin aceste locuri: istro-rom~ni (foarte pu]ini la num`r) prin ariaiugoslavo-croat`, megleno-rom~nii, sub bulgari [i arom~nii (\nc`\n num`r mare) sub greci. Dup` \ncerc`ri nereu[ite de asimilarefor]at`, [i ast`zi, dup` aproape 1500 de ani de ocupa]ie, macedonenii nu [i-au schimbat nici limba, nici portul, iar limbasau dialectul cum \l numesc ei \nsi[i, nu-l pot \n]elege nicigrecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, rom~nii. De ce?...Aproape to]i avem prieteni ori cunoscu]i macedoneni [i dac` nui-a]i \ntrebat, o pute]i face acum: \ntreba]i-i de dialect [i ve]ir`m~ne uimi]i de similaritatea lui cu limba rom~n`. Limba loreste cea mai veche [i mai bine p`strat`, fiind de fapt limba pelasgic`, tracic` sau dacic`, dup` cum vre]i s` o numi]i [i careeste [i... limba noastr`. i dac` ne mai amintim c` \n urm` cu2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la JocurileOlimpice pe motiv c` nu era grec, declara]iile grece[ti din prezentprecum c` Macedonia este egal Grecia ne surprind. De ce oare

35


regele Filip al Macedoniei \i va aduce t~n`rului de 7 ani,Alexandru, pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup`mam`) ca s`-l \nve]e limba civiliza]iei de atunci, elena, dac` a[acum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuits` treac` 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, caacesta s` fie recunoscut ca grec [i pus \n Pantheon?

Aceast` p`rere asupra originii [i locului macedonenilor [i maiales asupra adjudec`rii lor de c`tre alte na]ii este \mp`rt`[it` [i deal]i istorici. De exemplu Raymond Bonner, care \n The New YorkTimes public` un articol despre Macedonia, p`m~nt care nu poateavea un nume, acesta fiind adjudecat de c`tre bulgari, greci [i s~rbi.Bonner spunea despre Alexandru Macedon c` orice ar fi fost, numaigrec nu...16

Paradoxal, singurii care nu s-au implicat \n adjudecareaMacedoniei au fost fra]ii lor din nord, adic` noi rom~nii, care,\n plus, aproape \ntotdeauna i-am neglijat [i abandonat. i totu[i,\n 1995, o delega]ie rom~n` care a vizitat Albania a decis decomun acord cu guvernul albanez s` deschid` pentru popula]iamacedonean` local` biserici rom~ne [i [coli cu predare \n limbarom~n`.

S` nu uit`m c` \n Grecia \n perioada ante-belic`, \n Macedonia,existau biserici [i [coli rom~ne[ti care mai t~rziu au fost arse [i distruse iar popula]ia local` (arom~nii - cum se numesc ei \n[i[i,valahi, cum grecii \n numesc cu dispre]) a fost persecutat`, chinuit`,chiar omor~t`, unii reu[ind s` scape fugind \n Rom~nia, al]ii chiar \nAmerica, unde-[i povestesc [i ast`zi necazurile trecutului.

S` fim [i noi oare, descenden]i direc]i ai poporului pelasgic, trac,un popor blestemat?... i ast`zi ucrainenii [i ru[ii vor s` ne fac` s`uit`m cine suntem, acolo la noi acas`, \n Bucovina, ara Her]ei,Basarabia [i Buceag, unde rom~nilor li se spune c` nu sunt rom~ni,ci o na]ie slav`, vorbind o limb` slav`, moldoveneasc`!... C~nd oarene vom dezdoi genunchii [i vom sta \n picioare, drep]i, noi rom~niidin Rom~nia, Basarabia, Bucovina, inutul Her]ei, Banatul S~rbesc,

36

Fig.

12.

Pel

asgi

ca a

rhai

c` [

i ari

a li

mbi

i pel

asge

ntr

e or

izon

turi

le a

nil

or 3

0.00

0 [i

8.1

75 \.

d.H

.D

e la

Atl

anti

c [i

p~n

` la

Don

[i

Mar

ea G

etic

` (M

area

Nea

gr`)

a e

xist

at o

im

pres

ion

ant`

ari

e cu

ltur

al`,

o s

ubli

m`

unit

ate

de m

anif

esta

re s

piri

tual

`/li

ngv

isti

c`, d

e la

D

ansu

l b

izon

ilor

, din

san

ctua

rul-

pe[t

er`

de l

a A

ltam

ira

(Spa

nia

),sa

u de

la

Fron

t-de

Gau

me

(Fra

n]a

), l

a Fe

lin

a de

fil

de[

de l

a P

avlo

v (C

ehia

), l

a P

ante

ra,

cai

[i

Cav

aler

uci

s,

din

san

ctua

rul-

pe[t

er`

de l

a C

uciu

lat

(1.5

00-1

.200

.e

.n.

din

Rom

~nia

) or

i la

Gai

e-n

ata

c, d

in s

anct

uaru

l pe

[ter

ii G

aura

Ch

indi

ei (

10.0

00-8

.000

.e.

n.-

Rom

~nia

) a

[a n

e sp

une

n

Cai

etel

e D

aco-

Rom

~nie

i I

on P

ach

ia T

atom

ires

cu.

*Cai

etel

e D

aco-

Rom

~nie

i, A

nul I

II,n

r.6,

23 d

ec. 1

997-

21 m

arti

e 19

98, E

ditu

ra A

ethi

cus,

Tim

i[oa

ra, R

om~n

ia.

37

Buceag, Cadrilater, din Pocu]ia [i Ungaria, din toat` Macedonia, pentru a ne proteja drepturile?...

S` vedem cum arat` limba macedonean` \n compara]ie cu limbadacorom~n`. Pentru aceasta am ales un c~ntec vechi arom~n, compuscu mult \nainte ca Bolintineanu s` publice Muma lui tefan celMare:

Dialect arom~n-macedonean Traducere \n rom~ne[te

Cari-ni bati, noaptea Cine-mi bate noapteaLa firida mea, moi? La fereastra mea, m`i?Io huia, msata Marioara Eu sunt, frumoasa M`rioaraNu-ni ti-aspirea, moi. Nu te speria, m`i. Scoal aprondi lampa Scoalde-aprinde lampaS-ti vedua fata ta, S`-]i v`d fa]a taFata ta tea alb-arosi Fa]a ta cea alb`-ro[ieCa trandafila. Ca de trandafir.

38


BUREBISTA

D up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`,povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri \ndep`rta]i, pelasgii(traci, ge]i, sci]i, daci - numi]i astfel, nu dup` limba vorbit`, care era aceea[i - pelasgica sau Latina prisc`, ci dup`localizarea lor geografic`, cum [i azi, noi dacorom~nii, mai suntemnumi]i: moldoveni, reg`]eni, vlahi, b`n`]eni, dobrogeni ori macedoneni), voi \ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avutatunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi \ncepe cu BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii Traciei, care s-a n`scut cam pela \nceputul secolului I \.d.H., la mai mult de 2000-3000 de ani de lapr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c~nd lumea antic` era dominat` de Imperiul Roman.

n 111 \.d.H., se na[te la Argedava, ca fiu al regelui burilor, unt~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitoriiacestuia din nou \n fruntea Europei pre-istorice, se na[teBurebista.

84 \.d.H.: la v~rsta de 27 de ani, pleac` \n fruntea unei armate,primit` de la tat`l s`u, [i cucere[te Coste[tii, unde se instaleaz`ca re-unificator al regatelor dacice. Cam tot atunci, la Roma,Sulla punea m~na pe putere.

80-70 \.d.H., Acornion, prietenul s`u, \n v~rst` de cca. 30 deani este trimis \n misiune diplomatic` la Argedava, la tat`l luiBurebista (pe atunci \n v~rst` de 60-70 de ani).

7 iunie-9 august 48 \.d.H., Acornion \l va \nt~lni pe Pompei. 44 \.d.H., la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de

ani Burebista va muri, se pare asasinat.

39


MariusMERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Fig.14. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa (Eu-m` gr`besc-s` curg , sanskrit`)

De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare:- la nivelul inferior, un sanctuar de 4 x 13 tambururi, avnd incluse ntre ele, ntr-o pozi]ie longitudinal`

[i central`, simetric n raport cu centrul sanctuarului nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [isupran`l]ate.

- la nivelul mediu, unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo, sunt nc` dou` sanctuare, unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6.

- la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi

Fig.15. Dup` S. Bobancu , C. Samoil`, E. Poenaru, 1 tambur=1 an dacicn felul acesta sanctuarul de 4x13 tambururi estepurt`torul unei perioade de timp tipice dacilor, perioada de 52 de ani.

Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` \ntreBurebista [i Cezar.

100 \.d.H., se na[te Iulius Cezar. 58-51 \.d.H., cucere[te Galia [i scrie De Bello Gallica. 48 \.d.H., \l \nvinge pe Pompei la Pharsalas (\nchipui]i-v` cum

s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers). 44 \.d.H., preg`te[te campania \mpotriva regelui Burebista,

dar... este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani.Dar s` revenim la magnificul nostru rege, uitat de istoricii no[tri,

scos din c`r]ile de istorie alternative, aruncat \n groapa istoriei tocmaide aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria, istoricii no[tri.

Burebista \[i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice;\n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente fundamentale. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit unmijloc puternic de ne\ntrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei \ntretoate p~lcurile neamului nostru, f`r~mi]at p~n` la el; Burebista aunit neamurile \ntr-o \mp`r`]ie respectat` aici \n Centrul [i R`s`ritulEuropei, \ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi)p~n` dincolo de Nipru. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdutundeva prin veacuri, dar inteligen]a, puterea [i vitejia lui \n luptàveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-este-nu), ceea ce \nseamn` Nemaipomenitul, Cum nu a maifost [i nu mai este.17

Joannes Magnus18, considera c` adev`ratul nume al sù a fostBoroista (vezi c.XVII ) [i vorbe[te despre el: BOROISTA se num`r`printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i, pe bun` dreptate, a fost a[ezat laloc de cinste \n timpul sù, \n vremea Regatului Gotic, pe vremea c~ndRoma era sub conducerea lui Sulla, care domnea mai cur~nd violentdec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla, 138-78\.d.H., n.t.). Acela, n`scut \n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurilecele mai barbare, le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care \i era proprie.Acest Get \ns`, BOROISTA, de[i crescut pe t`r~muri barbare, ademonstrat c` [i-a \nsu[it cele mai umane obiceiuri. n timp ce Sulla

41


42

Fig.16. Vedere de ansamblu a sanctuarelor-calendar (reconstituire pe machet` la scar`)Sub aspect constructiv se pot vedea: Marele [i micul sanctuar circular, discul solar ct [i cele patru sanctuare dreptunghiulare. Enigma Sarmi-seget-usa-ei, a celui mai vechi calendar european, a mo[tenirii l`sate nou` de str`mo[ii carpato-danubieni se pare c` nu mai este o enigm`.*Calendarul de la Sarmizegetusa Regia, S.Bobancu, C. Samoil`, E. Poenaru. Ed. Academiei, Rom~ne, Bucure[ti, 1980.

se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin, Boroista eraindulgent [i cu du[manii \nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman;Sulla ac]iona la voia \nt~mpl`rii; Boroista, cu mare pruden]`; acela(Sulla) \[i exercita func]ia de conducere prin violen]`, acesta prin consilii, virtu]i [i reglement`ri juridice. Apoi, dac` facem o compara]ie\ntre cei doi conduc`tori, \n general, socot c` este de ajuns s` afirm`mc` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani, nici cel care este Roman cèste strìn obiceiurilor barbare. Sub acest Boroista a trìt [i genialul [iadmirabilul profesor Deceneu, i]it din vechile [coli filosofice eline sau,dup` al]ii, din cele egiptene, ajung~nd la cel mai \nalt grad de \n]elep-ciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui, ajuns \n rangul de regela Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Acest rege cu totul prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad`foarte limpede, c`ci judeca cu mult` \n]elepciune at~t faptele umane,c~t [i cele divine [i adunase \n jurul lui profesori care [tiau s`diferen]ieze, c~nt`rind cu dreapt` \n]elepciune, faptele trec`toare aledomniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica \n]elepciune; de ladasc`lii cei b`tr~ni a \nv`]at Deceneu ce \nseamn` cu adev`rat pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit; deaceea s-a bucurat de mult` autoritate [i \n r~ndul oamenilor simpli,precum Zamolxe de care am vorbit mai sus; de aceea ei, c~nd auzeauvocea regelui lor, socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu. A educat oamenii, i-a instruit cu mult` \n]elepciune [i i-a \mpodobitcu \n]elepciunea [i pietatea religioas`; a ales preo]i, a ierarhizat pontifi capabili s` interpreteze [i legile, dar [i faptele de religie. Pe ei\i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului.

Monede descoperite din vremea lui, \n Transilvania, ni-l\nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete, simboliz~nd trecutul[i prezentul. Unele inscrip]ii de pe monede sunt \n limba tracic`, latina prisc`, [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL, Cel MaiMare Rege. Alt nume al lui, cu \n]elesul de st`p~n absolut al traciloreste PAVEL-TER.

43


Fig. 17. Discul solar (al lui Aplo nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??).

44

Fig. 18. Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA (\n sanscrit` Eu m` gr`besc s` curg)

Numele so]iei lui, Zina, \mp`r`teasa [i marea preoteas` atracilor, s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.17

Sf`tuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci s`tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca LegileBelagine.19 Se pare c` \n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fieanul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis, 713 \.d.H.; trebuie notat c`anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]iide pe tot teritoriul pelasgic, ca SSS (6,6,6) sau CCC (C-grecesc)ori VIVIVI (6-latin).20

Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare \n rug`ciuneaunei femei gete, Zamolxiene, g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis,con]in~nd [i un ... acrostih... dovedind \nc` o dat` marele rafinamentatins de geto-daci.

Fig. 19. Fragment de roat` de piatr` din]at` n interior de la Sarmi-seget-usa Dacica.

45


AYRELIA I STRLUCITOARE BENERIA I CURAT SYM FORO I MREA DOAMN SYN DIO I SUNT CREDINCIOAS SYN ZE SASE TRI I SUNT CU TREI DE ASE KAI TETHI GATRI I DAR ATT TE ROG AYRIS NONAM I CNDVA S M AJUI NIASCHARIAN I S RENASC

Citind doar primele litere \n acrostih avem forma]ia ABT SSSKAN: Cu 666, de ani acesta fiind semnul la care se \nchinau cei\ntor[i la adev`rata religie, semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pefrunte.21

Re[edin]a ini]ial` a regelui, Sargedava este localizat` pe undevape la Coste[ti (dealurile Or`[tiei). Principalul ajutor al regelui trac deatunci era DECENEU, marele preot care, dup` ce a fost pentru operioad` de timp \n Egipt, ini]iindu-i pe preo]ii egipteni \n tainele sacerdotale pelasgice, revine \n Ge]ia (Go]ia - dup` povestireaistoricului ostrogot Iordanes), devenind [eful suprem al spiritualit`]iitracice, reu[ind \mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t militar, c~t [i spiritual. Burebista \[i \ndeamn` supu[ii la abstinen]`,sobrietate [i ascultare de porunci, noul mod de via]` fiind propagatdintr-un centru spiritual, numit de Straborn Muntele Sf~nt, legendarulKOGAION care, dup` Adrian Bucurescu, ar fi undeva \n mun]iiBucegi, l~ng` Sfinxul Rom~nesc, deoarece KOG-A-ION \nsemna [iCapul Magnificului; cu toate astea, azi, mul]i arheologi localizeaz`legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) \nMasivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici), laSarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul dinsanctuarele patrulatere. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii luiZamolxis, Zeul sub-p`m~ntean, ofereau credincio[ilor acea nemurirecomplet`, at~t a sufletului, c~t [i a trupului, unde ucenicii (recru]ii)c~ntau: Sf~nt e Domnul Nop]ii?22

46

La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia, generalulVarro Lucullus, \n cadrul celui de-al doilea r`zboi Mithridatic (74-72 \.d.H.), ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice, de la Apolloniap~n` la Delta Dun`rii, \ncheind un tratat \ntre romani [i alte cet`]ivecine, cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Aceast` tutel`mascat` \i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti, care trimit osolie la Burebista s`-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a generalului Antonius Hybrida este \nvins` l~ng` Histria; Burebistasupune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi), Calatis(Mangalia), Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. Pe calea r`zboiuluisunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azide ru[i, sub numele de Orlovka), Tyras, Odessas (Odesa, azi ora[ucrainean ce are \n centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul...Moldoveanca!).23

Burebista \[i \ncepe organizarea puterii monarhice cu caractermilitar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni\ns`rcina]i cu administrarea agriculturii, str~ngerea d`rilor, supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii, f`c~nd posibil` realizareasistemului de fortifica]ii \n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu \ntinspe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). Incinta militar` din centrul religiosare o suprafa]` de 3 hectare, cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri decalcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat \nEuropa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construitedin blocuri de calcar; a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate, legatecu lut, ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colinaCozla), Cet`]eni (Jud. Arge[), Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara.Armata lui num`ra, la vreme de r`zboi, mai mult de 200.000 deoameni, f`c~ndu-l de temut.

La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avutpl`cerea s` o ascult pe prof. Gianina Georgescu din New Yorkvorbindu-ne de Dacii din Spania: Noi dacorom~nii, direc]i descenden]iai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-ini[te barbari. n schimb ne m~ndrim din ce \n ce mai mult cu ob~r[ia

47


fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t, jefuit [i umilit. n schimb,spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice, s`ge]ile [i jugul,care stau pe stema noului stat al Spaniei, noble]ea [i dreptul lasuveranitate. De asemenea, geticismul [i genealogia getic` devin stan-dard pentru noble]ea nobilimii spaniole, at~t c~t [i ideea nemuririiZamolxiene, dispre]ul fa]` de moarte.

Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris \nSpania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut \nSpania). n schimb, g`sim o tradi]ie invers`, o tradi]ie dacic` aSpaniei. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci, iar Spania a fostfondat` - la a IV-a ei \ntemeiere, cea definitiv`, \n secolul al V-lea - depoporul de la Dun`re. Cei care \n Tracia erau numi]i Ge]i au fostnumi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i \n vremuri mai vechi fuseser`numi]i Sci]i. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse, a[a cum precizeaz` foarte clar Messenius. Respectul pentru biseric` \i\mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator dereligie [i de aceea ei \l folosesc pe Deceneu. Deceneu nu se cuveneas` fie p`g~n. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i \nva]` pe go]iteologia [i pune preo]i [i episcopi. El ini]iaz` \n r~nduiala celordou`sprezece semne, \n astrologie [i astronomie.

Fi]i m~ndri de daci, re\nvia]i amintirea lor, [i rescrie]i istorianoastr`.

Burebista ducea [i o politic` extern` activ`, intervenind chiar [i\n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectivCezar [i Pompei) \n anul 48 \.d.H. n leg`tur` cu aceasta, o inscrip]ierecent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele luiAcronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalulPompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. Vor maitrece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar, dup` ce-l va \nvinge decisiv pePompei l~ng` Pharsalla, pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu misiuni de pedepsirec`tre grani]ele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp \nainte de a\ncepe lupta decisiv` cu regele trac, pe 15 martie 44 \.d.H., Cezar a

48

fost asasinat \n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurttimp [i Burebista va muri \n circumstan]e asem`n`toare. Doi dintrecei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel, aproapesimultan, istoria conferindu-le destine similare.

Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regeluidefunct. Azi e dificil s` apreciem \n \ntregime cuno[tin]ele sale[tiin]ifice extrem de vaste. Numeroase inscrip]ii \n piatr` sugereaz`no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora, a[a-numitulnum`r perfect 6 sau num`rul cosmic 36; informa]ii de astronomiedespre pentagonul planetar (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte,Venus [i Mercur); pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii; pozi]ia luniila cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 dezile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scenapictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei, ca [i pe olamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. O tablet` descoperit`la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` \n]elegerea de c`tre Marele Preota celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale \ntr-o manier` ceaminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e.

Autori, istorici, arheologi, ba chiar [i juri[ti nordici, to]i str`luci]ierudi]i, printre care [i Carolus Lundius24, subliniaz` un adev`r denet`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unornume de popoare, de regi, de cet`]i, de ape etc., acesta fiind [i cazullui DROMGETHIS, OSTROGETA, BOROISTA, DECIBALUS,DICENEU...

n contextul celor prezentate, cum putem crede c` a[a o societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`, costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc \nr`d`cinate \n mai pu]inde dou` secole de asuprire roman`, a[a cum unii istorici (sunt eioare ai no[tri?) caut` s` ne \nve]e?! Cum este posibil ca, \n timp cedoar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tululimperiu Roman, adic` de trupe de mercenari analfabe]i, care de-abiaputeau \nchega dou` vorbe \n latin`, ace[tia s` ne \nve]e pe noi olimb` pe care ei \n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se

49


argumenteaz` c` ei ne-au \nv`]at latina [i mai mult, ne-au f`cut s` neuit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8cuvinte au mai r`mas \n limba noastr` rom~n` contemporan`!

Tracii ar fi putut fi, \n ceea ce ne prive[te, oameni inteligen]i, dareste absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri, tr`ind liberi [i ferici]i perestul de 86% din teritoriile trace, s` \nceap` subit un maraton prinv`i [i defilee, p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori, hot`r~]i s` \nve]e o limb` mai la mod`! nsu[ig~ndul este absurd.

50

51


PODUL DE PIATR` DE PESTEDUN`RE

P odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunileantichit`]ii; romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a luiApolodor din Damasc, idee preluat` [i de unii dintreistoricii no[tri. Exist` unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache.25

Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un malal fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod depiatr`, al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. Ast`zi, cutoat` tehnica modern` de care dispunem, se consider` c` un pod depiatr` peste Dun`re se poate construi \ntr-o perioad` de aproximativ5-7 ani... ori istoricii sus]in c` Traian l-a construit la \nceputul celuide al doilea r`zboi cu dacii \n doi ani?!... Socotim imposibil` construirea \ntr-o perioad` at~t de scurt`, de numai doi ani, a unuipod de piatr` peste Dun`re, \n special c~nd Traian se g`sea \n plin`campanie militar`, contraatacurile lui Decebal provoc~nd maripierderi invadatorilor romani. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [inici un text epigrafic nu ne vorbe[te de podul lui Traian [i nu a fostg`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` \n construirea lui.

Deoarece comentariile De Bello Dacico ale lui Traian suntpierdute, ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian, unde sevede clar c` \n anul 101 d.H., romanii treceau Dun`rea pe un pod devase. De ce oare, m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc, c`ruia i seatribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian, a uitat s` imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare - un pod depiatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?!

52

Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fifost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului,popor condus de cel despre care Strabon scria: Burebista st`p~ne[tetot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii, este temut de romani,ataca, trecea fluviul c~nd voia prin Macedonia. Luat prin surprinderede invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, \ncearc` s` opreasc`\naintarea romanilor, demol~nd partea de lemn carosabil` a podului,restul fiind incendiat, dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului.Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele \n Dacia nu pe un pod depiatr` ci pe unul de vase, dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat`pe Columna lui Traian. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiulpod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de lapopula]ia dacic`, dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`sitepe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul!

n secolul al IV-lea d.H., Constantin cel Mare, dac de originen`scut la Ni[, reconstruie[te podul de la Drobeta, adaug` un castru cupatru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri.

Men]ion`m c` \ntr-o balad` arom~n`, Puntea din art`, sevorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re[i care au lucrat la el 6 ani.

53


DIURAPNEUS, supranumit [i ...Decebal

Motto: Din Zei de-am fi scobor~tori,C-o moarte tot suntem datori;Totuna e dac-ai muritFl`c`u ori mo[ ng~rbovit,Dar nu-i totuna Leu s` mori,Ori C~ine-nl`n]uit.

(George COBUC: Decebal c`tre popor)

n perioada secolului I d.H. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic neapare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice,care este continuu pr`dat`, furat`, \mpins`, lovit`, izbit` [i jefuit`de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i... s`-[i creeze propriaistorie [i cultur`, fur~nd-o de la noi. Grecii sosi]i \n patru valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 \.d.H.) s-au a[ezatlini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de... Romani... [i vor sta sub jugul acestora 500 de ani, mai mult ca noi, dacii,... dar minune, ei nu-[i vorschimba limba, ci, numai noi, [i nu \n 500 de ani, ci \n 100 [i ceva! S`fie aceasta adev`rat, ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa latin`prisca dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu, [i, \n felul acesta, ei,dacii, nu a mai trebuit s` \nve]e o nou` limb`, [i s-o uite pe a lor ?

n aceast` perioad`, \n vara anului 87 d.H., \mp`ratul romanDomitian trimite, sub comanda lui Cornelius Fuscus, trupe romane s`ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. Acesta trece pe un pod de vaseDun`rea, la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci, prin surprindere, [i... \nvins. Legiunea roman` a V-a Alaude este completnimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus, ucis \n lupt`. Dar cine afost conduc`torul armatei dacice?... Numele lui, numele dacului\nving`tor, a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se vainspira Orasius \n secolul V d.H. [i Iordanus, sec. VI d.H.)... numele lui

54

era... DIURAPNEUS Cel Orfan, un tarabostes din Sud-Vestul Daciei,care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de popula]ia dacic`, supranu-mindu-l DE-CEBALUS, Neam de Cal ori Pe Cal, Cavaler, ori I NOROGUL (Ducipalul) [i c`ruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-ungest nobil [i inteligent, \i va ceda tronul. Pe vasul funerar descoperit laGr`di[tea de Munte - Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg - sanscrit`) -apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO, ce sepoate traduce Decebalus a pl`tit \n`l]area la cer... iar dac` \l citim \noglind` Oliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucis.

Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: DE CEBALUS PERSCORILO: De neamul calului va pieri du[manul (Adrian Bucurescu,Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 183). Se pare c` acestblestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman.

Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu numepredestinat, ALARIC, Inorogul, n`scut \n... Dacia, care purta \n sufletul lui acest blestem, astfel c` la \nceputul secolului V d.H.,vizigo]ii, condu[i de Inorog, au p`r`sit Hemus - Peninsula Balcanic`[i au p`truns \n Italia. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d.H., distrug~nd-o p~n` \n temelii, trec~nd-o prin foc [i sabie... S` se fi\ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ?

Dacii s-au luptat sub stindardul lupului, stindard tradi]ional altracilor: capul de lup cu corpul de dragon; Romanii au avut capitala,Roma, \ntemeiat` [i ea sub semnul lupului... [i dup` vechile legende, deun raman, Enea-Str`lucitorul, plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina).

Dar [i numele de Roma \nc` nu-[i are rezolvat` originea, provenien]a. Anul \nfiin]`rii Romei nu este sigur. Nici numele ei nu estede la Romulus, cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius:CONDITA URBES, CONDITORIS NOMINE APPELLATA - ci de lasitua]ia ora[ului, a[ezat l~ng` o ap`, RU sau RUMON (cuv~nt tracori etrusc echivalent pentru r~u). Romulus nu a putut fi \ntemeietorul ei,ci doar fiu al ora[ului de pe RU sau RUMON, fiul Romei.

ntreaga legend` cu Romulus, pare a fi fost \mprumutat`, spuneTitus Livius, mai degrab`, din vechile legende ale poporului pelasgic(tracic), din care [i ei se tr`geau. A[a c` ei, dacii [i romanii, vorbeauaceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii... nu este o ironie a isto-riei c` azi ei, Romanii, se numesc italieni, iar noi tracii-pelasgi, Rom~ni?

Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal; ca rege, refaceunitatea statal` a Daciei, \nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de

55


alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`, Dacia\ncadr~ndu-se \ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu,din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. Neamurilegetice \mpr`[tiate \n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug, iazygii [iroxalanii, se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei.

Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de laSarmisegetuza, dac` nu chiar \nainte de el, incinta sacr`, discul solar deandezit, sanctuarele patrulatere, c~t [i atelierele metalurgice de laGr`di[tea Muncelului, capabile s` produc` un fier cu o puritate de99,97%26. n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe contemporanii sì prin politica de grandoare ce o duce: sec`tuireafinan]elor, propagarea despotismului, reprimarea crunt` a cre[tinismului.

La 18 Septembrie 96 d.H. Domitianus este asasinat de un libert iar\n ziua urm`toare armata [i conspiratorii \l vor proclama \mp`rat peb`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA, care \l va adopta ca fiu[i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d.H.

Traian, dup` \nvingerea Germanilor, sup`rat pe dispre]ul pecare-l aveau dacii fa]` de romani (Pliniu cel T~n`r), hot`r`[te m`rireaefectivelor militare din Moesia inferioar`, construie[te castrul de laB`rbo[i-Gala]i, consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` laTyros (Nistru), dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`riila Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). Dar adev`ratacauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe careDacia \l st`p~nea, reprezent~nd pentru Roma un El Dorado, o Californie a antichit`]ii.

Traian adùga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i inferioar`, \nc` alte patru, aduse din provinciile germane [i alte dou`create special cu prilejul primului r`zboi dacic. La 25 Martie 101mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se \n fruntea a 150.000 desolda]i, ca s` cucereasc`... ce?... o ]ar` de analfabe]i, f`r` limb` [i cultur`?... o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s`spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` erama[a de pu]ini de ce \i trebuiau lui Traian 150.000 de solda]i?!... Dacèram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!...

n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarcau la Lederata (Rama) [i se \ndreptau spre Acidava (V`r`di]a).Decebal \i l`s` s` p`trund` p~n` \n Banat, concentr~ndu-[i oastea \nzona de la Tapae-Bucova, unde Traian ob]ine o modest` victorie. Totu[i

Fig.20. A[a ar`ta, EL,Decebal.Portret almarelui regedac, de peColumna lui Traian.*Decebal [i Traian, Ion Miclea,Radu Florescu,ED. Meridiane1980.

56

Fig.21. Nobil dac -Tarabostes - statuiedecornd aticul arcului de triumf allui Constantin celMare de la Roma, elnsu[i dac de la sudulDun`rii, satul Ni[.Figura dacului a fosttratat` cu respect,aerul lui b`rb`tesc,vigoarea trupului, atitudinea calm`,impun [i nu las`impresia unui speriat,umil captiv, ci maidegrab` a unuist`pn care [tierosturile lumii. Dar cemi se pare misteriossunt cei trei SSS (666ori CCC ). n anul 666 de laZalmoxis, mp`ratulBurebista [i marelepreot Decaineus auhot`rt s` restaureze adev`ratulcult, dezv`luindu-lege]ilor misterele sacre.Atunci s-a decis caanul I al calendaruluis` fie anul na[teriiCelor Doi Zalmoxis.Astfel anul reformei religioase afost 666, adep]ii luiconsidernd acestnum`r benefic(norocos), pe cndadversarii l-auconsiderat num`rmalefic. Complexul desanctuare de la Sarmi-Seget-Usa constituindprobabil apogeul [icentrul sacerdotic almisterelor sacre. Acest

num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de laDrobeta, placa de marmur` de la Tomis, ori cea de la Tetovo (Macedonia). Cum de a ajuns 666 s`simbolizeze num`rul fiarei n Apocalipsa Sfntului Ioan Teologul, este un alt mister! -Vezi Teribilul num`r 666, Adrian Bucurescu, Dacia Secreta, ARHETIP R.S., Bucure[ti 1997.

57

58

aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ara Ha]egului situat`\n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya - zeul soareluila vechii vedici). Datorit` diversiunii f`cute de Decebal, care se aliaz`cu burii, bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rileromane acum a[ezate \ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a), Traianeste silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia, pentru a-i respingepe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei, unde mai t~rziu, \n 109, varidica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. Al]i istoricispun c` acesta a fost ridicat de daci.

n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva, str`bateMuntenia prin pasul Bran, \nving~ndu-l pe Decebal. n urma p`cii\ncheiate, Decebal pierde Banatul, ara Ha]egului, Oltenia, SudulMunteniei [i al Moldovei. n decembrie 102, la Roma, Traian prime[tenumele de DACICUS (\nving`tor al dacilor).

Traian \nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare. ntre 103-105, cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria),

reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-TurnuSeverin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). Apolodordin Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u; lui i s-a\ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe co-lumn` a uitat s`-[i prezinte podul!). A scris [i o carte despre construc]ia,ori mai corect spus reconstruc]ia podului, care \ns` s-a pierdut; cuprin-sul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS, care d` \n istoria sa odescriere am`nun]it` [i exact` a podului. Marile construc]ii de poduriau \ntotdeauna ceva simbolic, aproape eroic, semnific~nd tot at~team`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a \nl`tura piedicilepe care natura le a[terne adeseori \n calea noastr`; menirea lor este\nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure \ntre un ]`rm [i altul... c~tdespre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor, aceasta a \nsemnat\nlesnirea jefuirii ]`rii noastre, a subjug`rii [i sclaviei poporului dac, acotropirii \n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei, cum \nc` mai spununii dintre istoricii no[tri, \n scop civilizator! Constantin cel Mare,dac n`scut \n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii, va reconstrui [i el acest podla aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. De ce\l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`maspustii, goale, a[a cum sus]in unii istorici?

i dac` \nrobirea, \njosirea, jefuirea o numesc d~n[ii proces civilizator, de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot... civilizatori pentru

59


c` [i ei ne-au civilizat mai bine de 50 de ani, de am r`mas s`racidup` at~ta civiliza]ie... ori bunului prieten Hitler [i germanilor s`icare v`z~nd c` nu vrem s` intr`m \n r`zboi al`turi de ei ne-au civilizat \mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania launguri, Bucovina la ru[i, Cadrilaterul la bulgari.

Al doilea r`zboi al lui Traian \mpotriva lui Decebal, \ncepe \n varaanului 105, c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. (Reamintimc` \ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat \mpotriva lui Traian care\ns` a e[uat. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` deazi ?... Am fi ar`tat diferit ?... Am fi vorbit o alt` limb`?... Iat` \ntreb`rice r`m~n f`r` r`spuns.) S` revenim deci la armatele romane, care, dori-toare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor, \nainteaz` \n trei coloane:

- prima coloan` \nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile undelegendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului, s`moar`, pas`rea PHOENIX; ea ]inea \n cioc cel mai vechi \nsemnpelasgic, iar \n gheare smirna; din cenu[a ei, undeva \n mun]iiCernei, pas`rea Phoenix ren`[tea). A[adar prima coloan` roman`\nainteaz` prin Valea Cernei, ara Ha]egului, ajunge la cet`]ileCoste[ti, Blidaru [i Piatra Ro[ie, pe care le distruge.

- a doua coloan` urc` pe Valea Jiului, pe la Castrul de laBumbe[ti, p`trunz~nd \n Masivul Surianul pe la Bani]a.

- a treia coloan`, condus` de Traian, se deplaseaz` de la Drobetala Sucidava [i Romula, str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana(S~mbotin-V~lcea), ajunge la Tili[ca, apoi la C`p~lna.

Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`, trecpe la Bran, Bratocea, Oituz. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia sed` la \nceputul verii anului 106 d.H., cu participarea legiunilor a II-a ADRIUTIX, a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primulatac, dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau capitala Daciei. Cetatea este incendiat`, sunt reteza]i to]i st~lpiisanctuarelor \n incinta sacr`, se distruge \ntreaga fortifica]ie.R`zboiul, \ns`, continu`. Prin tr`darea lui Bacilis (confident alregelui dac), romanii g`sesc \n albia r~ului Sargesia, tezaurul luiDecebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i331.000 kg de argint; vezi Marcela Nica, Istoria Rom~nilor,Ed. Mondan, Bucure[ti, 1994, p. 26)27. Ultima lupt` cu oastearegelui dac are loc la Porolissum (Moigrad).

60

Fig.22. Femeie dac` cu copil.

Fig.

23.D

acii

tre

c D

un

`rea

n

Moe

sia

[i a

tac`

un

cas

tru

rom

an.

61

62

Fig.25. Spre Sarmi-Seget-Usa


Era ad~nc \nr`d`cinat \n firea tracilor obiceiul de a nu se teme demoarte. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t\n oricare alt` c`l`torie. n retragerea spre mun]i, Decebal este urm`ritde cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus.Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urarepentru cei prea greu lovi]i de nenorocire, ba chiar o \nal]` [i pream`re[tecu f`g`duin]e supranaturale. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a luiDecebal, se \mpr`[tie [i se sinucid. Numai nesupusul rege, mai maredec~t zeul s`u, nu-[i caut` uitarea \n moarte, ci \ncearc` s` se sustrag`dinaintea romanilor, \n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si \nc`, \nstr`fundurile mun]ilor sau \n codrii neumbla]i, mijlocul de a preg`tire\nceperea luptei [i r`zbunarea. Dar cavaleria roman` \l urm`re[te f`r`r`gaz, este gata s` pun` m~na pe el, [i atunci marele Decebal \[i\mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. Scena m`rea]` a mor]ii salepoate fi reg`sit` pe Columna lui Traian.

Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa, la Gr`di[tea Muncelului [i ceeace mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i,s`bii, v~rfuri de l`nci etc. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas subp`m~ntul colinelor c`lcate de vitezele legiuni romane. Am g`sit olini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresuluiarheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf des`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte \n acea zon`.

M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ceva mai mult despreDecebal, fiica lui Dachia (?), fratele lui Diegis, sora lui Sarmis, marelepreot Vezina dar ei scriu [i scriu numai despre vitejii de romanicare, de fapt, au pustiit, t~lh`rit, p~rjolit, robit, satele [i c`tunele noastre dacice impun~ndu-[i pacea roman`.

P~n` acuma, despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse:Herodot, Iordanes, Dio Cassius [i Dion din Prusa, zis [i DioChrisostomus. Acesta din urm`, din cauza lui Domitian, sufer` [i el,ca [i Ovidiu, pedeapsa surghiunului.

Aruncat afar` din Imperiul Roman, el r`t`ce[te [i prin ]`rile de laDun`re, prin anul 87 d.H., fiind martor ocular al celor mai importanteevenimente, preg`tirea r`zboiului daco-roman. Se pare c` a trecut [i pe laSarmisegetusa [i chiar c` l-a \nt~lnit pe Decebal. nsemn`rile luiOrationes - cuv~nt`ri, par \nsemn`ri de reporter. Din p`cate au ajunsp~n` la noi doar c~teva fragmente. Chrisostomus28 a f`cut o c`l`torielung` pe malul Istrului [i \n ara ge]ilor El este mirat de comporta-mentul deosebit de civilizat al dacilor: cum de m` rabd`, c~nd m-au

63

64

v`zut, cum nu [tiam s` c`l`resc, nici arca[ priceput, nici osta[ cu armegrele, nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eram. ara dacilor i se parelui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindenis`bii, plato[e, l`nci, toate pline de cai, arme [i oameni \narma]i29. Cu oreal` admira]ie pentru daci, el, D

Noi nu suntem urmaşii Romei

Documents