NICOLAE IORGA ŞI MONUMENTELE ISTORICE · 2016. 10. 12. · gere a oamenilor este de aşa mare preţ, Încît rostul nostru În Istoria civilizatiei se fixează mai mu,t de jumătate

NICOLAE IORGA ŞI MONUMENTELE ISTORICE LIV IU ŞTEFĂN ESCU

Atr i b u i nd astăzi muzeograf ie i sensu l e i adevărat d e izvor a l docu mentăr i i şt i i n ţ i fi ce pr i n m ărtu r i i autent i ce ş i Îna l tă şcoa lă d e educaţ i e pat r i ot i că ş i estet ică a poporu l u i , Înţe legem că ş i preocu parea pentru mon u m ente este o parte i ntegrantă a aces­te i a . În 1 904 N . Iorga a defi n i t monumentu l i s tor i c ca pe ace l ceva ce "cupr inde Îri s i ne moi m u lte l ucruri : un meşteşug de o c lădi core n u se moi ob işn u ieşte, o fru m useţă core n u se moi poate Îndep l i n i ş i , pe l Îngă acestea o s u mă moi more sau moi m ică , de am int ir i , ceva d in viaţa oame n i lor co re s-a u strecurat, rugîn­du-se , l uptînd, t ră i n d Între acele z idur i sau Între păreţ i i aceia"2.

Monument u l i stor ic reprez i ntă vech i forme de tra i nesch i m ­bate3 deoarece poporu l rom ânesc, cons i dera m are le i stor i c , a avut d e la ce i m a i Îndepărtaţi străm oş"i a i s ă i u n canon a l fru ­m !Jseţ i i În ceea ce p r i veşte construcţ i a , d a r Înch i pu i rea l u i crea­toare s-a man i festat cu m u lt m a i m u lt În ce p r i veşte p ictu ra şi În genera l arte le d ecorat ive4•

Fu ndament Înd teor i a sa pe adevăru I i n contestab i I că monu­mente le i stor i ce s înt i nd i so l u b i l legate de v i aţa v i e a popoare lor , d e mod u l lor de tra i , N . Iorga atrăgea atenţ i a că trebu ie să re­ven i m la forme le t rad i ţ iona le ad aptate l a trebu i n ţe l e moderne . Pîn ă ce n u vom Înţe lege că această trad i ţ i e a noast ră , Î n legă­t u ră cu c l i m a , În legăt u ră cu m ater i a l u l Întrebu i n ţat şi În legă­t u r ă cu apt itud i n i l e s p i r i tu a le ale poporu l u i , poate pr i m i tot ce d ă teh n ica modern ă , pînă atu n c i nu avem che i a de Înţe legere a at itud i n i i faţă de monu mente le i stor ice . E l emente le arh itectu r i i noastre "p leacă de la sotu l m i /ena r, rătăceşte pr i n B izanţ, Serb ia , a rta gotică, iar CÎnd se c re iază t ip u l defi n it iv, pe la 1600 ş i ceva , adoptat la condiţ i i le v ieţ i i noastre soc ia le se Întoa rce la sat"5 .

E lementu l u i putern i c a l cont i n u ităţ i i noastre pe acest ter i to­r i u Îi ad augă m are le istor ic pe ce l ă l a l t , al u n i tăţ i i . Arta noastră de a constru i este arta genera lă rom ânească , o artă d e u n i re . " No i o m făcut u n i rea l a 1859 do r u n i rea a rt istică ş i l iterară o făcuserăm Încă d i n seco l u l 0 1 XVI- lea ş i de aceea Un i rea de moi t î rz i u o fost aşa de so l idă , după cum şi U n i rea cu Ardea l u l s upt forma cu ltura lă şi a rtistică e ra făcută de pe vremea l u i Br Înco­vea n u ş i de aceea Un i rea defin itivă este aşezată pe baze atît de s o l i de"6 .

Preocu parea pentru m uzee ş i mon u m ente a mers Îngemănată cu act i v itatea de răs pînd i re a d ragoste i ş i respectu l u i faţă de trecutu I n ostru i stor i c . Accentu Înd asu pra neces i tăţ i i păstrăr i i m o n umente lor istor ice , N . Iorga arăta c ă p r i n e l e no i căpătăm

, N . Iorga, Ce este vechea noastră artă? i n . . B u l et inu l C c m is iu n i i Monu ­mentelor Istorice" (prescu rtat B . C .M . I .) , XXXV. iu l .- oct . 1 942 , p . 1 1 3 - 1 1 4 .

2 N . Iorga , C u m s-ar cuven i s ă s e Îngrijească monumentele istorice? in " S e m ăn ătoru l " , an. I I I , n r . 46. 1 4. X I . 1 904, p. 721 -723.

3 N. Iorg a , Biserici din văile Teleajenului ş i S Iăn icu lu i, in B . C . M . I . , X X V I , i u l . -sept . 1 933 , p . 1 1 8 - 1 1 9 .

4 N . Iorga, Arta rom6neas·:ă În Banatu l murtos, i n B . C . M . I . , X X X I , ccr . - d e c , 1 938, p . 1 60 .

ă N . Iorga . Ce este vechea noastră artă' i n B . C . M . I . , X X X V , iu l . - oc t . 1 94 7 , p . 1 1 3 - 1 1 4.

fi I b i dem.

. . Ceia ce s-a păstrat impotriva răutăţii vremuri lor ş i a l ipsei de Înţele­gere a oamen i lor este de aşa mare preţ, Încît rostul nostru În Istoria c iv i l i zat ie i se fixează mai mu,t de jumătate prin aceasta. Restul , vite­j ia. isteţimea diplomatică, cultura. literatura, a lcătuieşte cea/altă jumă­tate . Dar nu oricine citeşte o carte l iterară, istorică, pe cînd lucrurile acestea se Înfăţişează imperativ Înaintea oricui are puţin s imţ şi nu poate privi fără admiraţie realizările acestea"l.

N . IORGA Valen i I d e Munte, 13 aug. 193�

o părere m a i p utern ică despre v�ch i mea , despre fapte l e , despre d reptu r i l e şi d ator i i l e noastre. In 1 91 5 , l a do i an i d upă apar i ţ ia u n e i l eg i care Încerca o reg lementare a act i v i tăţ i i d e conservare s i restau rare a monumentelor i stor i ce , Într-o con fer i ntă , m are l e istor i c rom ân s e ocu pa pe larg cu defi n i rea mon u m entu l u i i sto­r i c , al căru i preţ n u stă n u m a i În va loarea l u i i nt r i nsecă, repre­zentînd arta de a constru i şi Împodobi - ci şi În consem n area even i mente lor care s-au petrecut În aprop i erea sau ch i ar În cu­pr i nsu l său . A i c i s înt enu merate : b i ser i c i l e , mănăst i r i l e , h a n u ­r i i e , c u r ţ i domneşt i ş i bo i ereşt i , case le ţărăneşt i , p i vn i ţe , pod u r i . fînt în i etc . anter ioare anu l u i 1 850.

" Acestea s înt monumentele noastre istor ice - spu nea N . Ior­ga - atît de m u lte, de la Început ş i pînă la 1850, atît de p l i ne de va loa re mater ia lă ş i de sens istoric , c u Încunj u r i m i le lor devas­tate, c u cupr insu l lor p usti it , c u patina veacur i /o r aştern ută pe fieca re , atît de va riate şi origina l e În ceea ce p riveşte t ipur i le lor . Unde le veţ i vedea, să le recunoaşteţi , să le respectaţi ş i să le r idi­caţ i , dacă aveţi p uterea, din ru ina şi părăs i rea lor" 7 . După u n s fert de seco l de nestrăm utată acţ i u ne În d i recţ i a păstrăr i i monumen­te lor i stor ice chema În pu b l i c l a d ator i a d e a pastra cu scu m ­pătate tot c e a rămas : " Este averea ţă r i i , averea nea m u l u i . Se poate Întîmpla să fie oa men i ne Înţe legători sau fără gust, se poate Întîmpla ca obiectele de more p reţ să ajungă la pa rticu la r i co re n u le Înţe leg şi le t ransformă sau le aruncă"8 .

Îngr i ,i i rea monumente lor i stor ice n u este o preocu pare re­centă . Atrage atenţ i a asu pra ace l u i scu l ptor a l refacer i i de la b i ser ica ep i scopa lă d i n Argeş , G r igor ie Cornescu "ce e ra foa rte meşter de scrisori şi de săpătur i la p ietre ş i la a lte l uc rur i" , sta­b i l i nd că este autoru l ace le i opere "gingaşă ş i m igă loasă co re a Întărit tot, fără a schi mba n imic - mode l pentru a lte t impur i ş i a făcut astfe l pos ib i /ă păstra rea p înă astăz i a frumosu l u i monu ment, pe�te co re trecuse u;: u ra veacur i /or ş i fu r ia distrugătoare o năvă l i r i /or"9 . Se referă apoi pe l a rg la acţ i u nea de Îngr i j i re a monumente lor istor i ce desfăşu rată de Constant i n BrÎncoveanu "ca re a ţ i n ut samă de toate frumoasele clăd i ri pe co re l e amen inţa ru ina şi p retut inden i î l Înti/neşti În această ca l itate pe dîns u l " . Despre Gr i gore M ate i Gh ica a m i nteşte ca despre Întî i u l i ns pec­tor a l monu mente lor i stor i ce , cu legînd cu g r i j ă Însemn ăr i l e m a r­g i n a le refer i toare l a v iz i ta pe care acesta o făcuse În 1 732 l a ve­ch i le cu rţ i dom neşt i , cetăţ i , mănăst i r i şi Î i reface sem n i f icat i vu i i t i nerar : S u ceava, Rom a n , Neamţ , Ba i a , S l at i n a , Horod n icen i . Dragom i rna , Delen i , H Îr l ău , Cotn ar , Dum brava Roş i e , Fru moasa . Ga l ata (pe care o ş i restau rează) . Pe Gr igore A lexand ru Gh ica Î I aşază În rînd u i ace lora care au d us l a " ma rea Împuţina re, de regretat" a mon u mentelor i stor i ce pr i n m ăs u ra l u ată l a

7 N . I orga , Ce este un monument istoric, in " N eam u l Rorr. ânesc" , n r . 4, 25. 1. 1 9 1 5 .

N . Iorga , Ce este vechea noastră a rtă.' i n B . C . M . I . , X X X V , i u l . - oct. 1 942, p . 1 1 3 - 1 1 4 .

9 N . I orga , Sculptorul refacerii de l a bise rica episcopală din Argeş . in B . C . M . I . , i an . - m art . 1 91 6 ; vezi � i B . C. M . I . i an . - r.1 art. 1 91 5 1 p. 46.

http://patrimoniu.gov.ro

http://patrimoniu.gov.ro

1 5 i u l i e 1 764 de l i m i tare a ct itor i i lor . N . Iorga cons idera că În epoca fanar ioţ i lor s-a reparat foarte pUţ i n ş i d e aceea am i nteşte n u m a i de B i ser ica Domnească d i n Tîrgov i şte . Menţ i onează apoi v iz ita , l a 16 august 1 836 , a l u i M i h a i G r igore Stu rza cu doam na , l a Cetatea Neamţ ş i ord i ne le Guvern u l u i prov izor i u d i n 26 i u l i e 1 848 de a se ajuta l a l ucru I de reparaţ ie a l monu mente lor de la T i smana ş i B i str i ţa o lteanăIO.

Cercetarea atentă şi m i gă loas ă a monu mentelor i stor i ce , pu­b l icarea u n u i m ater i a l documentar bogat , u r i aş pr i n d i mens i u n i , var i at c a s u rse ş i gen , const itu i e u n a d i n l atu r i le preţ ioase i act i v i tăţi d esfăşurate de N. Iorga . Pîn ă În 1 923 cînd a fost nu­m it preşed i nte le Com is i u n i i Monumentelor Istor i ce , e l pu b l i case În Bu l et i n u l aceste ia n umeroase stud i i d i n care a m i nt i m : Ştefa n ce l More ş i mănăsti rea Neamţu l u i , Pa lat u l d e la F i l ipeşt i i de T îrg, Portretele l u i BrÎncovea n u şi fa m i l ie i sale, Ce l d int î i zugrav m o l­dovean , Un p icto r român În Ardea l , Scu lptor u l l u i D uca-Vodă, Un zugrav la 1742, Tapiţe r i i le Doa mnei Tudosca o l u i Vas i le Lup u , B ise rica d in Bălte n i , Sch i tu l Fede leşcio i u , Stema Moldove i p e c i o·· potn iţa b iser ic i i d i n Tod i re n i , Scu lpto r u l reface r i i de la b iserica ep iscopa lă d i n Argeş, .. Arginturi le" l u i Constant in B rÎncovea n u .

Ş i astfe l se conturează concepţ i a asu pra monu mentu l u i is­tor i c . Monu mentu l nu este n u m a i c l ăd i rea , n u m a i scu l ptura sau p i ctura c i toate e l ementele care, l egate de rol u l său În v i aţa po­poru l u i În per ioad a i stor i că d ată , ad u c fa i m a sa de fru m useţe ş i prezenţă . De a i c i ş i atenţ i a acord ată deopotr ivă cărţ i lor , ţesă­t u r i lor , veş m i nte lor , b i j uter i i lor , mob i l ieru l u i , Însemnăr i lor m arg i n a le , p i etre lor fu nerare , p i san i i lor , i nscr i pţ i i lor , ob iecte­lor de cu l t , legătu r i lor În arg i nt a le cărţ i lor , aşa-n u m ite l e fere­cătu r i . Constată cu d u rere : .. toate vech i le odăjd i i şi odoa re , toate că rţi le d in ce le d int î i t i mp u r i ou fost p rădate or i s-a u n i m ic it ş i l oc u l l o r o fost l uat de t i n iche l uţe , de p roaste cusături nouă, de t ipărit u r i le f1endur ite , cu l itera subţ iratică"ll . Urmează neces i­tatea i m per ioasă a cercetăr i lor : . . ar t rebu i făcute cercetă r i În pardosea lă la l oc u l ctitor i l o r " 12 , sau .. săpăt u r i supt p ode le or i Împrej u r u l b iseric i i a r putea să descopere ş i a lte u rme a le v rem i i m o i vech i" J3 . Aprec i ază : . . Cotna r i i , cu toate cercetă r i le aşa de merituoase a le neuitatu l u i George Ba lş rezervă Î ncă descoper i r i cercetăto r i lor core , a v î n d cu noştinţe le istorice ş i teh n ice de nevoie, ar Î llcepe un răbdător stu d i u asupra u n u i trecut p l i n de at îtea a m i n t i r i econ o m ice ş i cu l tura le"14, i ar d escr i erea am ănunţ i tă ş i com p letă a Curţ i i de l a Tîrgov işte . . n u v a putea fi făcută deCÎt după Îngr ij ite săpături"15 .

Î n m u nca de neobos it cercetător al monumentelor i stor i ce , per ioad � 1 924- 1 940 a fost m arcată de o adevărată erupţ i e vu l ­can ică . I n n u meroase fasc icu le a l e B u let i n u l u i , N. Iorga sem nează art i co l e cu i n formaţ i i şi re l atăr i , de la ce le m a i m ăru nte În­sem n ăr i m arg i n a le de pe vech i le cărţi b i ser i ceşt i , la i nscr i pţ i i ş i d escr ier i i ntegra le a l e unor - atît d e vest ite astăz i - stră­vech i mon umente d i n ţara noastră . Transcr i e neobos i t i nscr i p­ţ i i l e , ad notează i n formaţ i i le care-i par i n certe ş i , cu vasta- i eru­d i ţ i e , d ezvă l u i e pretut i nden i no i le aspecte ale cunoaşter i i t re­cutu l u i nostru , ad ăugînd f i l ă cu f i l ă l a u r i aşa şi frăm Întata- i is­tor i e . Scr i i nd d es pre p i ctu r i l e ş i ob iecte le de artă d i n b i ser ica d i n Şche i i Braşovu l u i , conch i d e : . . O r i unde vom cerceta În Ardea l , v o m găs i ş i În che ltu ia la de ban i ş i În opera de a rtă dovada s o l i­da rităţi i conştiente a popo r u l u i românesc d in toate provinc i i le"16 .

Monument u l i stor ic În Întreaga l u i com p leXitate construct ivă ş i fu ncţ i on a l ă a fost ob iectu l une i atente ş i perm anente con frun­tăr i cu ce l e l a lte i zvoare a l e i stor i e i . De a ic i ş i at itud i nea şt i i n­ţ i fi că de Îna ltă ob i ect i v i tate a l u i N . Iorga , remarcată de toţi ce i care l-au c i t i t ş i Înţe les : . . Bazat pe un mate r ia l enorm, d-sa face o mare s i nteză asupra c u n oşt inţe lor ce avem az i asupra m o­n u mente l o r n oastre istorice, ca re În m u lte prob leme va servi de

10 N . Iorga, Trei conferinţe de orientore, in B . C . M . I . , X X X I , apr. - iu n . 1 938, p . 50-77,

11 N. Iorga, Biserica din Bălteni, in B . C . M . I . , i u l . -sept. 1 908, p . 1 1 2- 1 1 3 .

12 N . Iorga, Biserica din Măteşti, in B . C . M . I . , XXVI I , apr . - i u n . 1 934, p. 68- 69.

13 N. Iorga, Bisericile d in Trotuş, in B . C . M . I . , XXIV , apr . - iu n . 1 931 , p . 79-81 .

14 N . Iorga, Cercetări noi la Cotnari , in B .C . M . I . , XXVI I I , apr . - i u n . 1 935, p . 75-77 .

15 N . Iorga, Palatul de la Fil ipeştii de TÎrg, in B . C . M . I . , V I I I , ian . - m art. 1 91 5 , p. 1 - 5 .

16 N . Iorga, Picturi ş i obiecte de artă din biserica Şcheii Braşovu lui , B . C . M . I . , XV I I , i an .-mart. 1 924, p. 8-1 1 .

Îndrepta r OT/ca r U I ce rcetă tor 01 mon umente l o r ş i veche i n oastre a rte" . (V i rg i l Drăgh i ceanu) .

Monument u l i stor i c Î n concepţ ia l u i N . Iorga, este n u n u m a i construcţ i a re l ig i oasă . Vech i le pa l ate domneşt i , cetăţ i l e , case le m ar i bo i erest i , h anu r i l e , centre le i stor i ce a l e orase lor s înt În atenţ i a l u i : ,: Exp roprierea casei M Î rzea de la Vă leni i -d�-M unte, sa l­vată aşa de gre u , şi cu i nte rvenţia unei legi , de la fu ria de dis­trugere van da l ică a vremi i noastre, face necesară o statistică o c lădi r i l o r de loc u i n ţă privată ca re a u mai ră mas. Astfe l s-o r evita dărÎmări ca ace ia o s p lendidei case boiereşti de l îngă Piatra Nea m­ţ u l u i , căde r i În ru ină ca În ca rtie r u l b o ie resc de la Focşa n i , tra m· formă r i le u r îte ca re se fac de la u n capăt 0 1 ţă r i i la a ltu l" 1 7 . 'i n una d i n con fer i n ţe l e sa le s� p reocupă Îndeaproape de pră­v ă l i i l e botoşănene " i nte resa nte z id i r i co re În dome n i u l profa n se Înt Î lnea u o d i n i oa ră" m a i a les cele a le armen i lor şi rateşu r i l e .. ca­re servea u drept a dăpost ş i d i n care dă m u n u l d in cele moi carac­te ristice , ca re s-a păstrat d i n fe r ic ire"Js . Se ocu pă pe larg de Pa­latu l de l a F i l i peşt i i de Tîrg a l ace l 'J i "cel mo i c u m i nte bo ier 0 1 Tă r i i Românest i În v remea sa , Învătatu l sto l n ic Consta nt i n Con · tacuz ino"19. .

, Iorga Întrepr i nde n u m eroase că l ător i i , antrenează zec i d e

i n te l ectu a l i , s u praveghează d i rect rezu ltatu l i n vest igaţ i i lor . Pe această tem e i n i că m u ncă de cercetare şt i i n ţ i fi că s-a desfăşurat acţ i u nea, l i ps i tă însă d e m i j loace m ater i a l e d i n partea statu l u i , d e organ i zare a conservăr i i ş i restau răr i i mon umente lo�, prec u m ş i aceea de i m pu l s i on are a săpătu r i lor arheolog i ce . I n cad ru l Com i s i u n i i Monumentelor Istor i ce Î nă l ţătoarea m u ncă de orga­n izare a cercetăr i lor arheolog i ce a avut-o Vas i l e Pârvan .

Încă î n 1 904 N . Iorga scr i a : .. Pentru a menţ ine C Ît mo i este v reme vech i le mon umente t rebu ie să le şti m Însă C Îte s înt, u n de s înt ş i În ce sta re adevă rată se află, t re b u ie o le p reţ u i tutu ro ra va loarea de fr u m useţă ş i vech i me . Avem nevoie de un inventar i u Î n t reg, a devă rat, competent 0 1 b ogăţ i i lo r d e o rtă veche c e c u p r i n d ţa ro"20. l i psa unu i asemenea i m portant i nstrument de l ucru făcea să se înceapă reparaţ i i aco lo u nde ru i n a era m a i pu ţ i n amen i nţă­toare î n t i m p ce a l ătu r i , z id i r i m u lt m a i preţioase p r i n v îrsta şi însuş i r i le lor cădeau la păm înt sau erau În l ătu rate .

S u b conducerea sa Com i s i u nea desfăşoară, cu m i j loace pre­care, d ar cu m u ltă perseverenţă şi p r i cepere, o acţ i u ne com p l exă de i n form are, dep i stare , v iz i tare, fotograf iere, Întocm i re de re­levee ş i descr i er i .

Potr i v i t u n e i concepţ i i cu rente - scr i a În 1 926 1 . And r ie­şescu - reprezentată încă de m u lt d e N . Iorga, d espre n eces i ­tatea rea l ă a m uzee lor reg iona le , care să sa lveze de l a p i e i re ş i s ă ad une pe reg i u n i tot ce acestea pot înfăţ i şa m a i caracter i s­t i c , d i n toate pu ncte le d e vedere a l e v i eţ i i trecute ş i p rezente , se stăru i e ca monumente le să f ie încred i n ţate, s u pravegheate ş i popu l a r i zate de către m uzee , sau aproape f iecare mon u m ent s ă f ie u n m uzeu . Se m i l i tează pentru ca cetăţ i l e , castre le , mănăst i ­r i i e s ă a ibă m uzeu l lor .

Prob lema m u lt d i scutată a metode i de restau rare a monu men­te lor preocupa de m u lt pe mare le i stor i c rom ân . Î n ace laş i s tu­d i u .. Cum s-ar cuven i s ă se îngr i jească monumente le i stori ce" apărut în Semănătoru l d i n 1 904, el scr i a : .. . . . m o n u mente le vech i t rebu ie ţ i n ute În p ic ioa re , Întă r ite ş i apă rate b i ne. Frumos u l ş i scu m p u l l ucru ca re se chiamă restau ra re - ş i Însea mnă la n o i a ltceva deCÎt În ţăr i le cu socotea lă la b o n - n u n i este de nevo ie . S întem dator i să menţinem n u să C Î rp i m , n u să facem la loc, n u s ă Î n n o i m , să Înch i p u i m ş i s ă creă m . Or ic ine e s lobod s ă facă o c lă d i re n o uă În st i l vech i , do r să n u fie Îngă du i t o o r id ica p e lo­c u i , pe r u i ne le unu i vechi mon ument 0 1 ţă r i i"21 . Refe r i n du -se apoi l a m i n u n ăţ i a art i st i că a i nter ioare lor spu nea : "Cînd o zugrăvea l ă n o u ă p e u n strat de tencu ia lă e gata s ă acopere vech i c h i p u r i .ce n u se mo i văd, do r p o t s ă iasă l a ivea lă dă rÎmîn du-se c e s-a aşte r n u t asupra lor , e foa rte g i ngaş s ă s e h otă rască dacă zugrăvea la veche treb u ie chemată la viaţă p r i n n i m i c i rea ce le i la /te . Cea nouă poate fi fru moasă, moi ca racte rist ică . Or ic u m , ea treb u ie păstrată pe dep l i n În rep roducer i fotografice" . Urmează apoi cu exe m p le ed i ­fi catoare a ceea ce e l cons i d eră că rău s - a proced at Î n l ătur îndu-se vech i ş i i nteresante părţi sau ch i ar mon u m ente întreg i .

17 N . Iorga, Cron ică, in B . C . M . I . , X X I V , i u l . -sept. 1 931 , p . 1 43 . I N . Iorga, Din tesaurul de artă botuşănean , in B . C . M . I . , X X X I , i a n . ­

m arto 1 938, p . 1 - 21 . 19 N . Iorga, Palatul de la Filipeştii de TÎrg, in B . C . M . I . , V I I I , i an . - m art.

1 91 5 , p . 1 - 5 . 2 0 N . Iorga, Cum s-ar cuveni să se Îngr ijească monumentele istor ice?

in "Semănătoru l " , an I I I , n r . 46, d i n 1 4. X I . 1 904. p . 721 -723 . 21 I b i d em .

http://patrimoniu.gov.ro

N icolae Iorga la U n iversitatea din Oxford cu o�azia primirii t it lu lui de Doctor Honoris Causa În anul 1930.

În n um eroase fasc icu le a ler B u retirlU/u i Comis iun i i re i a p ro­b l ema restau răr i i monumente lor i stor ice care , începînd d i n a doua j umătate a secol u l u i a l X I X- l ea , au benefi c i at d e n i şte stă­pîn itori , ,{oarte b u n i gospodar i , l ips iţi Însă ş i de s i mţ istoric ş i de gust a rt istic" . Despre per ioada 1 870- 1 890 î n care fresce l e au fost acoper i te cu p i ct u r i în u l e i ş i au apărut no i b i s e r i c i so­l i d e , fără e lemente de artă, vorbeşte ca despre cea ma i ne istor ică parte d i n toată arh itectu ra noastră22 . U rm ăreşte În reviste le vrem i i Înd e l u ngate le dezbater i d e l a 1 892 d i n sîn u l cond ucer i i b i ser ic i i ortodoxe rom âne ş i d i s puta stÎrn ită d e m a n i era d e restau­rare i m pusă de m i n i ster , pentru a remarca cu d u rere : "ş i s-a Înch is cu aceasta discuţia. Da r n u s-a Înch is - ş i n ic i p înă as­tăz i - calea rătăc i r i lor"23. Viz itînd Mesentea constata : " Acum ar­h itect u l Wagner a str icat de l icata z id i re ce- i fusese Încredi nţată . În locu i streş i n i lo r l u ngi cu ş i ndri l i Înegrite , etern it banal retezat ca să lase apele de p l oa ie să mănînce n is i p u l p us de repa ratori la teme l ie ; ma rchise de lemn ab ia ge lu i t acolo u nde odată era prispa adunăr i l o r popu lare ; În fi r ide cruci lat ine d in tencu ia Iă"24 ; la mănăst i rea Buto i u c l ăd i rea "se mai ţ i ne pe p ic ioa re Într-o ur îtă {orrr:ă nouă"25 ; l a U r laţ i a fost sch i m bată forma i nter ioară "prin reparaţia p l i nă de b u năvoinţă da r n u ş i de i nte l igenţă"26 . La P lo i eşt ior i " o muru ia lă i n{amă de z ugrav de pe la 1850- 1860 ocop�r ia pereţi i" de s ub care au răsăr i t apoi fresce l e " de un du lce ton de galben şi de roz"27 ; Popeşt i i pe Argeş sînt "d ichisiţ i de o

22 N . Iorga, Trei conferinţe de orientare, În B.C.M . I . , X X X I , apr. - i u n . 1 938, p . 50-77, ş i Biserici d imboviţene, î n B . C . M . I . , XXXI I . i an . - m art . 1939 , p . 34-46 .

23 N . Iorga, Mai vech i apărători ai st i lu lui monumentelor b isericeşti , În B.C.M . I . , XXVI I , apr. - iu n . 1 934, p . 91 -95.

2 � N . Iorga, Două biserici ardelene, În B . C . M . I . , X X I I , i an .-mart . 1 929. p . 26 .

25 N . Iorga, Două mănăstiri dimboviţene, În B . C . M . I . , X X I I , i an . - m art. 1 929, p . 20-25 .

26 N . Iorga, Biserici muntene de C/JrÎnd reparate, În B . C . M . I . . X X I I , apr. - i u n . 1 929, p . 92-94.

27 I b idem.

reparaţie care n-a respectat dat ina a două secole şi a aştern ut u n iform itatea banală a va4' u l u i peste cea mai mare pa rte a rămă­ş iţe lo r unei capr ic ioase p icturi exterioare de l i n i i Împlet ite"28 ; b i ser ica d i n Trotuş a l u i Har iton este "p re{ăcută În ch ip odios"29 ; cea d i n M ăteşt i .. a s uferit sch i mbări pe care numai nepriceperea ş i ap l ica rea spre ur ÎCi une În toate dome n i i le le pot aproba . . . păs­t rÎndu-se cu gr ijă r idicu l u l turnu leţ de lemn Înegrit - măcar ne Îm­b răcor cu ş i mai nesuferita căptuşea lă exter ioară de t i n ichea văp­s ită a ibastru cu care au rost aşa de da rn ici toţi restaurator i i la Începutul seco l u l u i a l XIX- lea după mare le cutre m u r, ai b iser i­cdor m untene - s-a aşternut o rdina ra văpsea cu u le i peste {res­ce le d i năuntru"3o. Biser i ca d i n Tisău " Încăpută pe m î i n i le unor că lugă r iţe dep lorab i l de harn ice care au prefăcut cu totu l b iser ica , astăz i o ha lă oarecare, cu p ictu r i moderne. och ioase ş i u r îte, Iău­dîndu-ş i opera pr in două inscripţ i i p ictate , În ca re se pomenesc toţi p utern ic i i veacu l u i cărora l i se datoreşte o atît de tr istă is­pravă de z i le ş i ignoranţă"31 .

În mod fi resc . d u pă i m portan�a p r i mord i a l ă pe care o repre­z i ntă arta de a c l ăd i , N. Iorga se ocu pă de p ictu ră atr i bu i nd u - i u n ro l p r i n c i pa l . Î n acest sens, aprec i i nd va loarea e i i stor i că ş i art ist ică , scr i a : " Toate aceste ch iPur i t reb u ie fotografiate pentru acea iconografie genera lă românească pe care t rebu ie s-o facem CÎndva , cu or ice sacrific i i ş i ca re va {i u n t i t l u de g lor ie pentru c iv i l izaţia noastră a rtistică"32. Este pe d ep l i n mu lţu m it atu nc i c înd s peci a l istu I Com is i un i i , p i ctoru I Tomescu , reu şeşte să pună la pu nct

28 N . Iorga, Popeştii pe Argeş, CÎteva note, În B.C .M . I . , X X I I . apr.- i u n . 1 929, p . 70 .

29 N . Iorga. Bisericile din Trotuş, În B . C . M . I . , XXIV, apr.- iun . 1 931 . p . 79 -81 .

30 N . Iorga, Biserica din Măteşti, În B .C .M . I . , XXV I I I , apr. - iu n . 1934. p . 68-69.

31 N. Iorga. Biserica din Tisău. În B .C . M . I . , X XVI I , i an . - m art . 1 934, p . 28- 29 .

32 N . Iorga. Biserica din Margine sau Ciuta. În B . C . M . I . , X XV I , oct .-dec . 1 933 , p . 172.

http://patrimoniu.gov.ro

p rocedeu l d e spă l are a l pereţ i lor acoper i ţ i d e p ictu ra modernă d înd l a i vea l ă fresce l e d i n seco l e l e XV I I ş i XV 1 1 133 . Recomandă cu i n s istenţă procedee teh n ice ş i pentru spă l area icoane lor ş i i n scr i pţ i i l o r .

Ap reci ază apo i i mportanţa i stor ică ş i art i st i că a i coane lor34, a broder i i lor pentru care c itează omag i u l com petent a l l u i Anato l Demidov35, a evanghe l i are lor d i n care despre ce l mo ldovenesc d i n 1 551 spune că "e fără Îndoia lă u na d i n cele ma i frumoase podoabe a le a rg i nta r i lor n oştr i de veche t ra d iţie"36, a re l i e­fu r i lor sepu lcra le ca " a l l u i Stroe Buzescu În l uptă cu Tata r u l pe ca re- I răstoa rnă de pe ca l la Stăneşt i i VÎlc i i "37 , a p i etre lor fu nerare ca aceea a vest itu l u i d ascăI trapezunt i n " d i rector u l d intî i a l Aca·· dem iei" d i n Bucu reşt i38, a m i n i atu r i lor , atît a ce lor af late peste hotare39, cît şi a ce lor de la muzeu l d i n S i n a i a'IO, a cărţ i lor cu m i n u nate Însem năr i marg i n a le , a cande le lor , ob iecte lor de cu l t , manuscr ise lor . Toate acestea n u pot fi d es părţite d e monumen­tu l i stor i c iar atu nc i c înd s i tuaţ i a o i m pu n e ş i dev in p iese de m uzeu , rostu l lor aco lo trebu i e pus În legătură cu v i aţa mon umen­tu l u i , a soc ietăţ i i , a ţăr i i .

Monumente i stor i ce sînt ş i cruc i l e , cum sînt ce l e care a u de­l i m itat f ie poses i u n i , f ie raza oraşe lor , or i ca aceea a l u i Şerban Cantacuzi no care "ca l uc ra re de a rtă . . . Întrece tot ce s-a ma i fă­cut În acest dome n i u . Îna ltă de v reo t re i metr i , Iată de peste u n metru e toată Î n compl icate flor i o scu lpt u ră deoseb it de Îng rij ită . Face o n oa re meşte r i l o r u ne i epoc i de ha r n ic i ş i d ibaci săpători ca re Înviau epoca din ca re ne v i ne mănăst i rea de la Argeş"Jl .

Acord ă gr i j ă ş i monu mente lor istorice aparţ i n înd n aţ ion a l i ­tăţ i lor con locu i toare : . . . " n i s-au semna lat uneor i rămăşiţe a le mosche i l o r de pe v re m i . M î i n i vanda le voiau n u odată să se at ingă de dînsele. Ne-am Împotriv it"42 . Pu b l ică stud i u l p r i v i tor l a p i e­tre l e de morm înt a le saş i lor d i n Ba i a ş i penuu că " podoaba fi i n d aceiaş i c a la morminte le româneşti , s e vede c ă luc ra u ace iaş i meş­teri"43 .

Se i nteresează d e tot ce pr i veşte trecutu l d e i stor i e ş i frumu ­seţe a l ţăr i i af lat Î n afara gran iţe lor e i ; c h i votu l l u i Neagoe ş i steagu l l u i V i nt i l ă Vod ă af late l a Cut l um uzu l m u nte l u i Athos44 ; no i le ob iecte d e artă (manuscr i se , l egătu r i , cande le) găsite l a Ierusa l i m Î n Mănăst i rea Sf. Sava ş i l a m u nte le S i n ai 45 ; săb i i l e l u i Constan t i n BrÎncoveanu af late l a Constant i nopo l , Tu r i n , Luvru46 •

Deş i de ma i puţ i n ă i m portanţă ca astăz i , act i v itatea tu r i st i că , m area benef ic iară a opere i d e Îngr i j i re a monumente lor i stor ice , n u- i este i nd i ferentă47 .

Ana l iza atentă a fe l u l u i În care s-au restau rat monu mente le i stor i ce Î I d uce l a constatarea că pentru a se str i ca frumosu I aşe­zămÎnt d i n Şch e i i Braşovu l u i d i n sec . a l XVI- lea s-au i nterferat

33 N . Iorga, Nouă ştiri asupra b isericii mănăstirii de la Vălen i i de M unte, şi asupra altor ant ichităţi rel ig ioase locale, În B . C . M . I . , X I X , apr. - iu n . 1 926, p . 49- 5 3 .

34 N . Iorga, Cea m a i veche icoană d i n Moldova, care Însă n u e veche, În B . C . M . I . , XX IV , ian .-m art . 1 931 , p . 29-30.

30 N. Iorga, Tap iţerii/e Doamnei Tudosca lui Vas i le Lupu, În B . C . M . I . , V I I I , oct. - d ec . 1 91 5 , p . 1 45 - 1 53 .

3 6 N . Iorga, Două evangheliare a l e fi ilor lu i Petru Rareş, Î n B . C . M . I . , X X V I I , apr. - iu n . 1 934, p. 87-90 .

37 N . Iorga, Mormîntul lu i Udrişte Năsture l? În B . C . M . I . , X X I I , iu l . ­sept . 1 929 , p . 1 1 3 - 1 1 5 .

38 N . Iorga. Piatra de mormînt a lu i Sevastos Ch imenitul din Trapezunt, În B . C . M . I . , XXIV , oct. -dec . 1 931 , p. 1 54 - 1 5 5 .

39 N . Iorga, Miniaturi româneşti În secolul a l XVI I-lea, Î n B . C . M . 1 . , X X I V , oct .-dec . 1 931 , p . 1 45 - 1 5 3 .

4 0 N . Iorga , Icoanele de l a Museul S i1a i i , Î n B . C . M . I . , X X I V , apr. - iu n . 1 931 , p . 61 -65.

41 N. Iorga, Crucea de la Călugăren i, În B .C .M . I . , X X I I , i u l . - sept. 1 929 , p . 1 01 - 1 05 .

.� N . Iorga . Moschei pe păm int românesc, Î n B . C . M . I . , X X I I , oct .-dec . 1 929, p . 1 84-187 .

4 3 N . Iorga , Pietrile de morm înt a le saşilor d in Baia, În B .C . M . I . , XXIV , i an . - m art . 1 931 , p . 1 -6 .

4J N . Iorga, Două opere de artă româneşti din secolul a l XVI- lea la Mun­tele Athos, În B . C . M . I . , XXV I , i an .-m art . 1 933 , p. 27- 31 .

45 N . Iorga, Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim În mănăstirea Sf. Sava ş i la m untele Sinai, În B .C . M . I . , XX IV , oct . - d ec . 1 931 , p. 1 81 - 1 87 .

· 16 N . Iorga , Sabia lu i Constantin Paleologul , Î n B . C . M . I . , X XX, oct .-dec . 1 937, p . 1 89 ; Î n problema sah i e i lu i BrÎncoveanu aflată la Tu rin, Î n B . C . M . I . , X X XI , iu l . -sept . 1 938, p . 1 43 .

H N . Iorga , Ce este u n mon ument istoric, Î n "Neamu I ram ânesc " , X , n r . 4 , Bucureşt i . 2 5 1 . 1 91 5 . " S înt atitea excurs i i care s e fac Î n zadar n uma i pentru m încare şi băutură şi conversaţi i fr ivole şi care s-ar putea preface În lucruri din cele mai folositoare dacă ar avea cineva unele cunoştinte prea­lab ile, care se capătă foarte uşor, se u ită foarte greu şi se pot pune În prac­t ică cu cea mai mare lesn iciune. C red prin urmare că o conferinţă ca aceia de astăz i poate fi foarte folositoare şi din acest punct de vedere al excursii lor care ar fi de dorit să fie la noi C�( se poate mai numeroase" .

dou ă e l emente : u n u l a l mode l u l u i rusesc i ar ce l ă l a l t a l execu_ tanţ i lor , meşte r i i saş i d ep r i n ş i cu o artă or ientată d u pă a l te p r i n_ c i p i i48 • L a Vă len i i de M u nte constată că st i l u l c l ăd i r i i a fost sch i m_ bat p r i n Înă lţarea pereţ i lor ş i ad ăug i rea unor p i l aştr i d e faţad ă d u pă ob ice i u l apusean49 , i ar l a Costeşt i i d i n Va le o reparaţi e n e i nsp i rată a Înch i s cu geam l ic spaţ i u l d i ntre stî l p i , a l e căror cap ite l u r i au fost acoper ite cu p i etură În u le i 5G. Ad m i r ă in sch imb l a Funden i i Doamne i i n fl t' enţa arte i or ienta le H .

Atunc i c înd se i m pu n e d emon tarea vreu nu i monument . cere să se facă fotograf i i , st ud i i ş i i n ventare cît ma i am ănun ţ ite si prec ise , i ar res tau rarea să f ie concepută pe vech i l e fu n d aţ i i Î'n mod ob l igator i U . Ma i b i n e să rămînă nep ictat u n monument , păstrînd acest caracter decît să i se i m pu n ă n i şte exerc i ţ i i de' desen pe pereţi sau v i tra l i i În com p letă contrad icţ i e cu cer i nţe le e l ementare a l e artei şi În pofi d a t rad i ţ i e i u nor monumente de d eoseb ită Însem n ătate ş i vech ime .

Re l u Înd Î n m art i e 1 91 0 Într-o i nterpe l are de u n v i gu ros p ro­test În Cameră i de i l e expr imate răsp icat În art ico l u l scr i s În 1 904 " C u m s-a u restau rat vech i le m o n u mente ? " , N . Iorga cr i t i că metoda de restau rare a p l icată d e Lecomte d u Nouy. r is i pa d e fon d u r i ş i l i psa d e contro l În m În u i rea lor , precum ş i s i t uaţ i a d e n eînţe l es a existenţe i ce lor dou ă organ i sme d e restau rare : a l Com i s i u n i i Mon u mente lor Istor i ce � i a l domnu l u i Lecomte d u Nouy. "Comi­s i unea monumente l o r repară păstrînd c lă d i rea, ia r d . Lecomte du Nouy dă rÎm Înd-o . S iste m u l d- I u i Lecomte du Nouy stă În aceia că clăd i rea cea veche este În Iătu rată cu desăvÎrş i re ş i În locu I celei vechi se aşează o clă d i re n o uă , ia r s iste m u l Comis i u n i i m o n u mente / o r istor ice este s ă păstreze d in c lădirea cea veche ceia c e se poate păstra şi pe l Îngă ră măş iţele c lă d i r i i vech i să se a daoge e lementele ca re s-o facă să dureze mai depa rte"52 - arată N . lorga . În m art i e 1 91 3 e l rev i n e cerînd pe l îngă e l aborarea u ne i no i l eg i s l aţ i i a m o­n umente lor i stor ice Încetarea act i v ităţi i l u i Lecomte d u Nouy, care costa mu lt ş i repara rău fi i nd " o a d m i n istraţie ru i nătoa re şi pen­tru p unga noastră şi pentru ca racte r u l vech i l o r n oastre m o n u men­te"53. Ana l izînd act iv itatea l i ps i tă de contro l . sp r i j i n i tă de co­r upţ i a po l it i c i an i smu l u i epoci i , efectu ată p r i ntr-un aparat com­p l icat ş i p l ăt i t c u sa l a r i i exorb itante, a l u i Lecomte d u Nouy , mare le istoric rom ân se ad resa d i rect m i n istru l u i Instrucţ i u n i i cer Îndu- i "să aveţi curaj u l de a În lăt u ra această ext, loatare dă u­nătoa re buget u l u i şi str icătoare m o numente l o r a rtistice. ca re. În­treruptă un moment, a reve n it din nou În da una fru m useţ i l o r a rh itecton ice ş i p ictu ra le rămase d i n trecutul nostru" .

În 1 937 expune deta l i at toate mod i ficăr i l e aduse d e c u rentu l i n i ţ i at d e Lecomte d u Nouy ş i Gabr i e l escu , am b i i d i n vest ita şcoa I ă a m are l u i arh itect francez V io l l et- Ie-Duc ş i care i ntrod us l a noi a avut rezu ltate le d ezastruoase d e l a Cu rtea d e Argeş . Cra iova (Sf. Dum itru) ş i l aş i (Tre i l erarh i)54 .

Ca preşed i nte a l Com is i u n i i Monumente lor Istor i ce e l d e­n u nţă cu amărăc i u ne l i ps u r i l e În care se zbătea acest organ i s m căru i a l eg i s l aţ i a d i n 1 91 9 Î i Încred i nţase m is i unea restau răr i i ş i conservăr i i u n e i m i n u n ate părţi a pat r imon i u l u i nostru cu l tu ra l . Un buget r i d i co l , o organ izaţ i e l i ps i tă d e autonom i e , c u cond i ţ i i m ate r i a l e necorespunzătoare nevo i lor , fără persona l , cu pos i ­b i l ităţi red use d e d e p l asare pe ter i tor i u , fără automob i l , c u u n s i stem fi nanc iar În care � i puţ i ne l e s ume a locate pract i c n u pot fi che ltu ite la momentu l oport u n . fără - spune N . Iorga - ., u n buget de p reveder i pentru a n u l acesta c a s ă a n gaJăm oa me n i , să Începem l ucră r i le şi a n u l acesta se va m întui ca şi a n u l celă la lt . cu un lucru r is ip it În mai m u lte d i recţiu n i . În tota la incapac itate de a fixa un plan gene ra l , cu neputinţă de a Întreb u inţa b i ne ba­n i i . ca re n u şt im CÎnd vor ven i"55 .

Dar n u acestea sînt s i ngure l e necazu r i . La 26 no iem br i e 1 93C este ob l igat să reÎn no i ască denu nţarea u nor greutăţi a le Com i s i e i pe care o conducea d eoarece .. p r i n i nterpreta rea g reş ită a leg i i

48 N . Iorga. Picturi ş i obiecte de artă din b iserica Şcheii Braşovului , În B . C . M . I . . X V I I . i an . - m art . 1 924. p . 8 -1 1 .

49 N . Iorga, Mănăstirea din Vă/en i i de M unte, În B . C . M . I . , X VI I . iu l . -s!,!pt. 1 924, p. 99- 1 06 .

5 0 N . Iorga. Biserici dÎmboviţene. Î n B . C . M . I . , X X X I I , i an .- m art. 1 939. p. 34-46.

51 N. Iorga. Cel din urmă manuscript de datină artistică În Munten ia , În B . C . M . I . , XXXI I , i u l . - sept. 1 939, p . 1 33 - 1 40 .

52 N . Iorga, C u m s-au restaurat vech i le mon umente ? , Î n "Sem ănătoru l " , nr . 4 3 , an . 1 1 1 , 1 904.

53 N. iorga, Cu privire la monumentele noastre istorice, În .,Neamu I ro­m ânesc", nr. 27- 28, an V I I I . 1 91 3 .

54 N . Iorga, Trei conferinţe de orientare, În B . C . M . I . . X X X I , apr. - i u n . 1 938, p . 50-77 .

5 5 N . Iorga, În chestiunea monumentelor istorice, Î n "Neam u l rom ânesc". an XXIV, n r . 1 68 , v i neri 2 aU.l!ust 1 929 .

http://patrimoniu.gov.ro

cleru l u i , o rga nele b iser i ceşt i a u t e n d i nţa, pe co re o m a n ifestă d i n ce ÎI1 ce m a i v i o le nt , de a Î n lăt u ra C o m is i u nea M o n u me n te l o r Is­torice ; se amestecă Î n fieca re m o ment Î n ope ra de resta u ra re , ia u obiectele şi le Întreb u i n ţează a i u reo " . Procesu l i nterm i n ab i l d e l a Stavropo leos , com p letarea arh itectu ra l ă nepotr i v ită d e l a i n ·· trarea Pa latu l u i Pat r i a rh i e i , Încercarea de a organ iza u n m uzeu ,bisericesc fără autor izare şi cu persona l i ncom petent , ş i canarea lucrăr i lor de restau rare de l a mănăst i rea Neam ţ, abuzu r i l e ş i v iolenţe le c leru l u i de l a mănăst irea M i h a i Vod ă , s înt o parte a exemple lor pe care e l l e fo loseşte Într-o cuv întare p l i n ă de ,d ragoste Înf lăcărată pentru vest ig i i l e trecutu l u i nostrLl56•

Din ace iaş i an i avem şi părerea l u i N. Iorga cu p r i v i re l a plăc i l e comemorat i ve , răm ase foarte adesea fără s up raveghere , ·ocrot l re ş i Înd rum are. La 16 mart i e 1 929 s-a făcut o i nterpe l are În Par lament Îm potr iva textu l u i necorespunzător rea l ităţ i i În­:scr is pe p i atra comemorat ivă care m arca In centru I Bucu reşt i lor locu l unde fusese casa fam i l i e i Brăt i an u . In l egătură cu aceasta IN . Iorga arată că leg i s l aţ i a În v i goare atu nc i nu Încred i nţa g r i j a :p l ăci lor comemorat i ve Com i s i u n i i Monu mente lor I stor ice , d ar c ă Î n or i ce caz text u l o r i căre i i nscr i pţ i i trebu i e să ţ i n ă seama d e :adevăru l i stor i c 57• Despre ce le ma i vech i op i nează : " N u s-a re­produs i nteresanta p ia t ră ca re a ra tă Î n 1828 tradiţ ia Înteme ie r i i . 10 1644 a şco l i i Îna lte a l u i Vas i le L u p u Î n laş i . E a s e păst rează ÎI1 haot ic u l dep o z it d i n veş n ic ne isp ră v i ta şi aşa de nepot r i v i t con­.ceputo "Sală got ică" de l Î n gă Tre i Ie ra rh i . Ea ar trebu i străm u­tată la U n i vers itate , ca re s-a desfăcut d i n a ceste Încep u t u r i ş i 'Încastrată În z id "58. (su b l i n ierea noastră) .

Acţ i unea de l u m i n are a poporu l u i , moşten i tor a l u n e i i mense :avuţi i s p i r i t ua l e dar ş i custod e ob l igat a l e i , se În răd ăc i nează 'În sti l u l de m u ncă al preşed i nte l u i Com is i u n i i , care p u b l ică neo­Ibos it tot ce se scr ie saLI s-a scr is des pre mon umente le istor ice .

1 ndem n u l s ă u este u rmat . Cercetător i ca A . Sacerd oţeanu5n , 1 . lonaşcu GO, A I . Bărcăc i l ă G l ş . a . s înt antrenaţ i În acţ i u nea de :stud iere a monu mente lor .

1n apărarea monu m ente lor , N. Iorga desfăşoară o a m p l ă ac­ţ i une de avizare a op i n i e i p u b l ice , a m ase lor l arg i , ţ i n înd cu­'vÎntăr i , pub l icînd art i co le , d înd rep l i c i u nor atacu r i răutăc ioase , Înd rum Înd factor i i loca l i a i ad m i n istraţ i e i d e stat , mob i l izÎnd :ş i Încu raj înd i n i ţ i at i ve l e part i cu l are Izolate, chemînd t i neretu l la r.espectu l ş i sa lvarea opere lor m i n u n ate, rea l i zate de Î n a i ntaş i . iln 191 0 pe marg i nea d i scuţ i i lor l a pro iectu l leg i i monumente lor Istorice nu scapă p r i l e ju l de a pune l a pu nct prob l ema ed i tăr i i aon ici l oru2. Recenzzeză În an u l u rmător B u let i n u l C o m is i u n i i M o n u mente l o r Ist o r ice ş i n u u ită să Întrebe c e s-a făcut cu m ate­r ia l u l rezu ltat d i n săpătu r i l e arheo log ice Întrep r i nse de H . Schm idt l a Cucuten i(w. Sa l ută cu bucur ie decretu I d i n 1 91 5 care de­'c lară monu ment istor ic - pînă l a a l cătu i rea cata logu l u i - or ice < I ăd i re constru ită Îna i nte de 1 834 su b l i n i i nd : "Căc i c u ce a r i m­p u ne ţara noastră faţă de stră i n i , p r i n ce a r p' utea ea să lege ne­<:onte n it gene raţ i i le n o uă de cele ce au fost ? " . In Înche iere , m are le istor ic scr i a : "Ofi c ia l itatea v a face des i g u r c a n o u l dec ret să pă­trundă În o r ice casă de p reot , i a r s oc ietatea c u ltă Î n t reagă t reb u i e s ă l u c reze neconte n i t pe n t r u acea ope ră d e s u p raveghe re d e ca re orga n e le p u b l ice s i n g u re - ch ia r de a r v o i - n u s î n t o r i u n de ş i or i C Înd c a pab i le . Aceste c u v i nte s în t u n a pe l " Q ·' . Şed i nţe le Com i ­s i u n i i , pe care le prezid ează sînt l u ng i , obos itoare , d ar rod n ice .

La 26 no i em br ie 1 925 , potr iv i t u ne i părer i expr i m ate de e l , s e hotărăste ca mem br i i Com is i u n l l Monum ente lor Istor ice să ţ ină o ser'i e de con fer i nţe pentru corpu l d i p lomat i c , re l at i ve la monumente le I stor ice65. La 23 decembr i e 1 925 În " i n te res u l u n i­tăţ i i de ve de r i ce t re b u ie să d o m i ne l ucră r i le de resta u ra re" ob l igă

60 N . Iorga, R o l u l C o m is i u n i i Mon umente l o r Istorice, În "Neam u I româ­nesc" , nr. 264, an. XXV, joi 27. XI. 1 930 . Comun icarea d e l a Cameră a d - I u i profesor N . Iorga . După note le stenografiate.

r,7 N . Iorga, "Monitoru l ofic i a l " . nr. 52. l u n i 27. V. 1 929 . p. 1 827-1828 . partea a I I I ·a . Dezbater i l e par lamentare. şed i nţa d in 1 6 . I I I . 1 929.

68 N. Iorga. Cron ica. În B . c 'M . I . . XXXI , oct. -dec . 1 938, p. 1 89 - 1 91 . "O A. Sacerdoţean u . Raport despre sta rea actuală o m o n umente l o r istorice

din com. Costeşt i , jud V î lcea. În B .c ' M . I . . XXX. ian .- m art. 1 937. p. 46-47. Of ) N. Iorga. O exploroţ ie arheologică ş i istorică o jude ţ u l u i O lt . ( 1 . 10-

naşcu ) . În B .c ' M . I . . XXVI , i u l . -sept. 1 93 3 . p. 1 21 - 1 23 şi Contribu'ţii la is­toricul mănăst ir i i Hurez. ( 1 . Ionaşcu) . În B . C . M . I . . XXX. oct. -dec . 1 937. p . 1 89 .

01 N . Iorga. Cron ică. În B .C .M . I . . XXVI I . apr.- iu n . 1 934. p . 91 -95. 02 N. Iorga. Comis ia mon umente l o r istor ice, În "Neam u l rom ânesc" .

an V. nr . 20, Bucureşt i . 1 2. I I . 1 91 0 . p . 3 17 . Ila N . Iorga. Şt i r i n o u ă despre m o n u m e n tele noas t re , În " N eam u I românesc

l i terar". an . I I I . nr . 7 d i n 27. I I . 1 91 1 . p . 1 25 . 0<1 N . Iorga , Apărarea mon umente l o r istorice. În " Dru m d rept" . X . nr . 25 .

din 19. V I I . 1 91 5 . 6 & * * * . Proces-verbal nr . 1 0 . Sed inta d i n 26. XI . 1 925. Presed in te N .

Iorga. În B . C . M . I . . X I X . apr. - iu n . 1'925 . 'p . V I I - V I I I . Ofic i a l e .

.

1 7

secţi u n i l e să s e ocu pe n uma i de Întreţ i nerea monumente lor , l ucrăr i l e de restau rare trebu i nd să se facă n uma i cu autor izaţ i a Com is i u n i i centra leG6.

În art i co l u l i nt i tu lat "A cu i e v i n a " , d i n 17 i an u ar i e 1 927 . atrage atenţ i a as u pra u ne i carenţe fu ndamenta le a Întreg i i acţ i ­un i d esfăşu rate cu atîta Îns u fleţ i re ş i sacr if i c i i de Com i s i a a l că­re i preşed i nte a fost aproape şaptesprezece an i : l i psa de contro l . su praveghere ş i pu nere În va loare . " Com is ia M o n u mente lor Isto­r ice - scr ie N . Iorga - a re o s i ng u ră căde re : aceea de a repa ra c lă d i r i le Î n legăt u ră cu t recut u l n ost r u . Nu le poate ş i a d m i n is­t r a . Pe n t r u aceasta Îi l i psesc n u n u ma i m ij l oacele mate r i a le - b u­getu l fi i n d foa rte rest r î n s - da r ş i cele a d m i n is t ra t ive. P r i n c i ne a r p utea p u ne paza la m o n u mente ca re s u pt acest ra p o rt n u- i s în t Î n c re d i n ţate ? D U I)ă c e n o r me i-a r a le ge . c u c e drept i-a r n u m i , c u ce ba n i i-a r p Iă t i ? " u7 •

Cu noaşterea profu ndă a i stor i e i patr i e i ş i d ragostea neţăr­m u r ită pentru poporu l ei au fost i m bol d u l u n e i act i v i tăţi rod n i ce . Înc h i n ate cu p r i nos de recunoşt i nţă strămoş i lor d e către m are l e istor ic rom â.n , savantu l de ren u m e m ond i a l N . Iorga . ,. A p ie r it d i n t re n o i Î n c h i p năpraz n ic ş i neaşteptat ace la ca re a fost p reşe­d i nte le C o m is i u n i i M o n u me n te l o r Ist0r ice de la 1 923 ş i p î n ă l a 28 n o iemb r ie 1 940"HS, pentru că n u o d ată s -a r i d icat Împotr i va v i o lenţe i ş i barbar i e i .

Ideea de bază a concepţ i e i l u i N . Iorga despre mon u m entu l istor ic este aceea d e argu ment gră i tor a l trecutu l u i patr i e i . De a i c i neces i tatea i m per ioasă a conservăr i i , stud i er i i şi popu lar iză­r i i monu mente lor . Restau rarea treb u i e p r i n u rm are să m enţ i n ă ş i s ă pu n ă În ev id enţă m oda l ităţ i l e succes i ve Î n arta de a constru i ş i Î nfr umuseţa , u n itatea s p i r i t u a l ă a poporu l u i rom ân , tră i n i c i a ş i cont i n u itatea sa pe acest pămînt . N . I orga a atras atenţ i a asupra i m portanţe i pe care o are monu m entu l i stor i c În v i aţa cu ltu r a l ă ş i şt i i n ţ i f ică a popoare lor ş i cu m u ltă putere de conv i ngere a fixat-o pentru v i aţa ş i l u pta poporu l u i rom ân . E I , ce l d i ntî i . s-a r id i cat În pu b l i c Împotr iva s i stem u l u i d ău n ător pract i cat de Le­comte d u Nouy de " m o de r n iza re şi reco nst i t u i re" p r i n d istruge­re a monu mente lor .

Şcoa l a rom ânească de restaurare a monumente lor i storice a pre l u at În tezau r u l e i concepţ i a ş i act i v i tatea l u i N . Iorga . I-a adăugat ş i a l te le ale co laborator i lor ş i e lev i lor acest u i a . A r i d i ­cat-o Însă p e o treaptă Î na ltă i d eo log i a ş i baza m ater i a l ă d ate d e stat u l soc i a l i st . N u m a i Î n decen i u l care s e Înche i e an u l acesta au fost restaurate sau s-a Început tem e i n i c restau rarea ce l e i ma i mar i părţ i a pat r imon i u l u i nostru , comoară d e fru m useţe ş i carte de căpăt î i a i stor i e i noastre .

Avem astăz i , În an i i d e fău r i re conşt i entă a propr i e i noastre i stor i i , o i ntensă act i v itate de restaurare şi conservare a monu­m ente lor , o putern ică reţea de m uzee , ad înc Împ l Întate Î n conşt i i nţa mase lor , tem e i n i c fu ndamentate pe s i ngura con­cepţ ie şt i i n ţ i fică despre l u me ş i soc i etate , Învăţăt u ra ma rx ist­l e n i n istă. Avem cond i ţ i i mate r i a l e pe care Îna i ntaş i i n u ş i l e puteau I m ag i n a n i c i În v i s u r i l e l o r ce l e ma i Înd răzneţe . Ne am i n­t i m cu d ragoste ş i res pect , cu emoţ ie ş i c ă l d u r ă de toţi ce i care au gînd it pentru propăş i rea act i v ităţi i de păstrare a vest i g i i lor noastre istor i ce ş i art ist ice .

R ESU M E

Le sens propre de la museograph ie en tant que science i m p l iq u e entre autres. une intense preocu pat ion pou r les monu ments h istor iques. C 'est d ans ce sens que I 'auteu r encad re la concept ion d u savant N ico l ae Iorga . Ce lu i -c i a donne une def in i t ion convainquante d e l a notion d e m onu ment h istor ique . en accentuant sur les fonctions u t i l i ta i res et artist i ques . sans toutefois neg l i ­ger I ' attr ibut de docu m ent.

N. Iorga a attire I ' attention su r I ' i m portance q u ' a le monument h isto­r ique d ans la vie cu ltu re l l e et scient i f ique d es peu p les. I I a ecr i t d es adm i ­rabies art i c les pou r la sauvegarde d es monu ments h istor iques . I I fut le pre­m ier q u i pr it pos i t ion envers le systeme promu par Lecomte du Nouy d e "modern isat ion et reconst itut ion" d es m onum ents. par leu r destruct ion .

N . Iorga a cond u it I ' activite de la Comm ission d es monuments h istor iques d epu is 1 923 jusqu 'a sa mort d ram at ique en 1 940. Son act iv i te scientif iq u e. p le i ne de patriot ism e est. au jord ' hu i . d ans les cond it ions adm irab les crees par l ' Etat soc i a l iste pou r la m ise en va leur et la conservat ion du patr imo ine museograph ique d e notre pays . u n ver itab le gu ide .

0 0 * * * . Proces-verbal nr . 1 1 . Şed inţa d i n 23 d ec . 1 925. Preşed inte N . Iorga . În B .C .M . I . . X I X . apr . - iu n . 1 925 . p . V I I I - I X . Ofic i a l e .

07 N . lorga, A cu i e v ina ? În " N eam u l rom ânesc .. . · n r . 3 . an . X X I I . 1 927. (18 V. B. (Victor Brătu lescu ) . t N. Iorga. 1 871 - 1 940. În B . C . M . I . •

XXXI I I . oct. -dec . 1 940 . p . 1 45 - 1 46 .

http://patrimoniu.gov.ro