Niall Edworthy Petra Cramsie Ghidul Optimistului Ghidul Pesimistului

GHIDUL ~NCEP|TORULUI

NICIODAT| nu e prea târziu s\ devii ce-ai fi putut s\ fii.Anonim

LUMINA este dulce [i pl\cut este ochilor s\ priveasc\ soarele.Biblia, Ecleziastul 11:7

Via]a nu-i doar bere [i bombonele, [i asta-i mare p\cat;

Dar ce mai conteaz\, atâta vreme cât e[ti fericit?

GEORGE DU MAURIER, caricaturist, revista Punch, 1834–1897

NU POT s\ nu fiu fericit. Am ̀ ncercat, dar ̀ n zadar. Nu-i nimicde laud\ `n asta, sunt con[tient. Dar e o stare ce a rezultatdintr-o combina]ie de ereditate, s\n\tate, noroc [i intelect firav.

ARTHUR MARSHALL, realizator radio [i TV britanic, 1910–1989

15Gh i d u l o p t im i s t u l u i

CHEMAREA

S\ sune clopotul [i flautul s\ cânte,

Ca orice om s-aud\ aste cuvinte:

O or\ doldora de glorie tr\it\

Mai plin\ e decât o er\ ne[tiut\.

THOMAS OSBERT MORDAUNT,

militar [i poet britanic, 1730–1809

NU CRED c\ e posibil\ o lume f\r\ r\u, cu toate c\ ar fi fostde dorit; c\ci altfel ar fi existat. Se cuvine s\ credem c\ameste cul r\ului a produs cel mai mare bine posibil:altminteri, existen]a r\ului nu ar fi fost permis\.

GOTTFRIED LEIBNIZ, filozof [i matematician german, 1646–1716

TOTUL e spre bine `n cea mai bun\ dintre lumile posibile.VOLTAIRE, Candide sau Optimismul, 1759

SE ZICE c\ orice `n lume e bun la ceva.JOHN DRYDEN, The Spanish Friar, 1681

UN GÂND VESEL

A[a de plin\-i lumea de lucruri din care s-alegi,

C\ to]i ar trebui s\ fim mai ferici]i ca ni[te regi.

ROBERT LOUIS STEVENSON, 1850–1894

N I A L L E DW O R T H Y & P E T R A C R A M S I E16

OPTIMISMUL este esen]ial pentru reu[it\ [i e, totodat\,temelia curajului [i a adev\ratului progres.

NICHOLAS MURRAY BUTLER, consilier preziden]ial american, 1862–1947

EXIST| un lucru ce confer\ str\lucire oricui – anume, ideeac\ pânde[te ceva de dup\ col].

G.K. CHESTERTON, 1874–1936

Dac\ p\strezi `n inim\ un crâng `nverzit, pas\rea

cânt\toare va veni negre[it.

Proverb chinezesc

OPTIMISMUL e acea stare de spirit voioas\, ce-i permiteceainicului s\ cânte, de[i apa clocotit\ `i bolborose[te la nas.

Anonim

SPERAN}A

…e pâinea s\racului.

GEORGE HERBERT, 1593–1633

…d\inuie[te ve[nic `n inima omului.

ALEXANDER POPE, 1688–1744

...este ultimul lucru la care renun]\ cei neferici]i.

Gh i d u l o p t im i s t u l u i17

DIN COLANUL

S\ fie oare anul pierdut chiar pentru mine?

S\ n-am cununi de laur spre a-l `ncorona?

Nici flori, nici vesele ghirlande?

E totul irosit?

E totul pr\p\dit?

Nicicum, suflet al meu; c\ci roade sunt,

{i mâini avem.

GEORGE HERBERT, poet englez, 1593–1633

EXIST| o anume u[urare `n schimbare, chiar dac\ este de la

r\u `nspre mai r\u… Adesea e alin\tor s\ po]i s\-]i schimbi

pozi]ia, s\ te mai doar\ [i altundeva.

IRVING WASHINGTON, scriitor american, Pove[tile unui c\l\tor (1824)

CE PIERDEM la ocoli[ recuper\m la scurt\tur\!

PATRICK REGINALD CHALMERS, scriitor irlandez,

1872–1952, Green Days and Blue Days

dar cemamanaibii archy cemamanaibii jamais triste archy

jamais triste iat\ motto-ul meu.

DON MARQUIS, scriitor american, archy & mehitabel (1927)

18N I A L L E DW O R T H Y & P E T R A C R A M S I E

INVICTUS

Din noaptea ce m-acoper\, `ntins\,

Neagr\ ca smoala [i catranul topit,

Le mul]umesc oric\ror zei care exist\

Pentru al meu suflet de nebiruit.

~n gheara strâns\ a sor]ii `ncol]it,

Nu m-am temut [i nici nu am strigat.

Sub maiul destinului greu pr\v\lit

Am capul lovit, dar neaplecat.

Dincolo de \st loc cu lacrimi [i chin

Doar umbra pânde[te, cumplit\ [i rea,

~n anii ce trec [i-n anii ce vin,

Ne`nfricat\ r\mâi, inima mea.

Oricât de-ngust\ fi-va o poart\,

Oricât de jalnic al vie]ii festin,

Eu sunt st\pân pe a mea soart\,

Eu sunt st\pân pe al meu destin.

W.E. HENLEY, poet englez, 1849–1903

Exist\ o dumnezeire ce ne cizeleaz\ ]elul

Pe care `l cioplim noi cum `l vrem.

WILLIAM SHAKESPEARE, 1584–1616, Hamlet

19Gh i d u l o p t im i s t u l u i

N I A L L E DW O R T H Y & P E T R A C R A M S I E20

Cât\ vreme mai avem via]\, mai avem speran]\.

Mai pl\cut\ e speran]a decât `mplinirea.

Pe t\râmul speran]ei, iarna nu vine niciodat\.

SIR, niciodat\ nu m-am plâns de lume; [i nici nu cred c\ a[avea motive s\ m\ plâng. E de mirare mai degrab\ c\ am fostatât de d\ruit.

SAMUEL JOHNSON, 1709–1784

AM VENIT pe lume `n clipa potrivit\ [i o voi p\r\si atuncicând va fi cel mai nimerit. M\ mul]umesc cu tot ce se`ntâmpl\ `ntre leag\n [i mormânt; nici bucuria, nici durereanu m\ pot lovi. Sunt liber de orice constrângeri.

CHUANG TZU, taoist, sec. al III-lea `.Hr.

SUNT din fire atâta de cuprinz\tor, c\ nutresc compasiune[i `n]elegere pentru orice. Nu am antipatii ori idiosincraziinici `n umor, nici `n mâncare, `n aer – `n nimic.

Sir THOMAS BROWNE, 1605–1682

}ARA mea e lumea `ntreag\, iar religia mea e facereade bine.

TOM PAINE, Drepturile omului, 1791

SUNT din fire f\cut pentru propriul meu bine; nu pentrupropriul meu r\u.

EPICTET, filozof stoic, cca 55–135 d.Hr.

CEEA CE nu m\ omoar\ m\ face mai puternic.FRIEDRICH NIETZSCHE, 1844–1900

AM ~NCERCAT [i eu, la vremea mea, s\ fiu un filozof; darnu [tiu cum se face, c\ veselia `mi st\tea mereu `n cale.

Oliver Edwards c\tre Samuel Johnson,

`n Via]a lui Samuel Johnson, de BOSWELL

AM DEVENIT propria mea versiune de optimist. Dac\ nupot s\ intru pe o u[\, `ncerc pe alta – sau `mi fac eu o u[\a mea. Ceva minunat se va `ntâmpla, oricât de cenu[iu arfi prezentul.

RABINDRANATH TAGORE, laureat al

Premiului Nobel pentru Literatur\, 1861–1941

HAIKU

Ho]ul a l\sat-o `n urm\:

Luna, la fereastra mea.

RYOKAN, poet japonez, 1758–1831

S|PT|MÂNA aceasta a fost una a marilor ̀ ncânt\ri. Niciodat\n-am avut asemenea imbolduri continue, irezistibile [ine`ncetate spre o viitoare m\re]ie. Am fost aidoma unui omcu baloane de aer la subsuori [i eter `n suflet. ~n vreme cepictam, m\ plimbam sau m\ gândeam, aceste izbucniri debor -dante de energie m\ urmau pretutindeni, impre sionante!

21Gh i d u l o p t im i s t u l u i

OH, DOAMNE, f\ s\ nu fie doar sim]iri `nchipuite. F\ s\ fieprevestiri ale unui Suflet mare, n\scut pentru a le `mplini…

B.R. HAYDON, scriitor englez, Jurnale, 29 aprilie 1815

CE PL|CUT e s\ te treze[ti diminea]a [i s\ te sim]i una cutotul, minunat!DIANA MOSLEY, 1910–1993, `n timpul `ncarcer\rii la `nchisoarea Holloway

NICIODAT| spiritul nu mi-a fost atins de gre[eal\.Prin]ul METTERNICH, om de stat austriac, 1773–1859

CRED `n buna-cuviin]\ intrinsec\ a tuturor lucrurilor.ROBERT LOUIS STEVENSON, 1850–1894

DA}I-MI un punct de sprijin [i voi muta P\mântul.ARHIMEDE, 287–212 `.Hr.

DAC| a[ fi fost prezent la momentul Crea]iei, a[ fi oferitcâteva sfaturi utile pentru mai buna organizare a Universului.

ALFONS DE CASTILIA, „cel ~n]elept“, monarh spaniol, 1221–1284

23Gh i d u l o p t im i s t u l u i

AVENTURA

NU MUNTELE `l cucerim, ci pe noi `n[ine.EDMUND HILLARY (1919–2008), primul om care a escaladat

Muntele Everest, `mpreun\ cu [erpa[ul Tenzing

PROSTUL… este cel care n-a `ncercat `n via]a lui nici unexperiment.

ERASMUS DARWIN, fizician englez, 1731–1802

PRIMA `ntrebare pe care mi-o ve]i adresa [i la care eutrebuie s\ `ncerc s\ r\spund este aceasta: „Ce rost are s\urci pe Muntele Everest?“ Iar primul meu r\spuns ar fi„Nici unul.“ Nu exist\ nici cea mai vag\ perspectiv\ avreunui câ[tig. Oh, am putea afla câte ceva despre reac]iacorpului omenesc la altitudini mari, [i poate c\ medicii artransforma observa]iile noastre `n informa]ii utile dome -niului aviatic. Altfel `ns\, nu avem nimic de câ[tigat. Nune vom `ntoarce cu nici un gr\unte de aur sau argint, cunici o piatr\ pre]ioas\, cu fier ori cu c\rbune. Nu vom g\si

24N I A L L E DW O R T H Y & P E T R A C R A M S I E

acolo nici m\car o palm\ de p\mânt care s\ poat\ ficultivat `n scopuri alimentare. De aceea, dac\ nu ve]i`n]elege c\ exist\ `n sufletul omenesc ceva ce reac]ioneaz\la provocarea lansat\ de acest munte [i `ncearc\ s\-ir\spund\, c\ lupta cu el este lupta vie]ii `nse[i spre `n\l]imimereu mai mari, atunci nu ve]i pricepe de ce mergemacolo. Aceast\ aventur\ nu ne aduce altceva decât bucuriepur\. Iar bucuria este, la urma urmei, scopul vie]ii. Nutr\im doar pentru a mânca [i a face bani. Mânc\m [i facembani pentru a ne putea bucura de via]\. Asta `nseamn\via]a [i acesta-i ]elul ei.

GEORGE MALLORY, alpinist englez care a murit `n drum spre Vârful

Everest `n 1924. Descoperirea trupului s\u, `n 1994, a relansat

specula]iile cu privire la posibilitatea ca el, `mpreun\ cu partenerul s\u

de ascensiune, Andrew Irvine, s\ fi atins vârful `nainte de a pieri.

CINE ~NDR|ZNE{TE CÂ{TIG|.Motto al trupelor SAS

<

~n 2002, Brock Enright, un artist `n vârst\ de dou\zeci [i cinci deani, a ̀ nfiin]at o companie de „r\piri la comand\“ pentru newyorkeziiplictisi]i, care n\zuiau la ceva aventur\ `n via]a lor. Zeci de clien]ii-au pl\tit lui [i echipei sale `ntre o mie cinci sute [i patru mii dedolari pentru a fi r\pi]i `n mod violent. (Costurile variau `n func]iede nivelul pericolului implicat.) Fiecare r\pire era astfel organizat\`ncât s\ satisfac\ gusturile [i fobiile clientului, `ns\ majoritateapreferau s\ fie `ncol]i]i `ntr-un loc secret, lega]i, cu c\lu[ [i cu ochiiacoperi]i, lua]i pe sus [i târâ]i de colo-colo ore ̀ ntregi sau chiar zile.

25Gh i d u l o p t im i s t u l u i

Clien]ii erau r\pi]i de pe strad\, ori din paturile lor, `n miez denoapte. „E ca [i cum ai p\[i `n afara ta. Am vrut s\ v\d cum m\descurc“, a declarat Jason, tâmplar, dup\ a treia sa r\pire.

<

F| O SINGUR| dat\ lucrul pe care ceilal]i spun c\ nu-l po]iface, [i niciodat\ nu vei mai lua `n seam\ limit\rile lor.

C\pitanul JAMES COOK, explorator englez, 1728–1779

<

La sfâr[itul lunii ianuarie 2008, englezul Mark Boyle a plecat dinBristol, ora[ul ̀ n care locuia, ̀ ntr-un pelerinaj de doi ani [i jum\tate,pe distan]a de paisprezece mii de kilometri, pân\ la locul ̀ n care s-an\scut Mahatma Gandhi. Scopul lui era acela de a subliniabun\tatea sufletului omenesc. Boyle pl\nuise s\ ajung\ `n India f\r\a cheltui un ban, supravie]uind doar prin amabilitatea oamenilor`ntâlni]i `n drum – ca un protest `mpotriva comercialismului. Darn-a ajuns decât pân\ la Calais. „Oamenii credeau c\ sunt un fel derefugiat“, a declarat aventurierul siderat, explicând problemele delimbaj care au impietat asupra c\l\toriei sale. „Li se p\rea c\cer[esc.“ Boyle a recunoscut c\ aspectul s\u aparte a avut probabilun rol `n faptul c\ nu a primit de la semenii s\i francezi decât ociocolat\ [i o pungu]\ cu alune. Vorbind despre pantalonii s\i de ungalben electric, despre sandalele [i unghiile de la picioare vopsite `nnegru, proprietarul unui magazin de produse alimentare organice aad\ugat: „~n Fran]a, oamenii sunt ceva mai sofistica]i [i, evident,nu au fost deloc impresiona]i.“

26N I A L L E DW O R T H Y & P E T R A C R A M S I E

NE DUCEM pe Lun\ fiindc\ st\ `n firea omeneasc\ s\r\spund\ la provoc\ri. E `nscris adânc `n sinele nostruinterior… trebuie s\ facem aceste lucruri, a[a cum somonultrebuie s\ `noate `n aval.

NEIL ARMSTRONG, astronaut american

BISERICA sus]ine c\ P\mântul este plat, dar eu [tiu c\ erotund, fiindc\ i-am v\zut umbra pe Lun\, [i am mai mult\`ncredere `ntr-o umbr\ decât `n Biseric\.

FERNANDO DE MAGELLAN, explorator portughez, cca 1480–1521

<

„E un chilipir incredibil, la o sut\ de milioane de dolari locul“,afirma Eric Anderson, pre[edinte [i director al Space Adven -turers, cu privire la planurile sale de a trimite dou\ persoaneparticulare pe fa]a nev\zut\ a Lunii. „Cred c\ aceast\ pia]\ esteuna mult mai mare decât [i-ar putea imagina oamenii.“Compania american\ Space Adventurers, pionier\ `n turismulspa]ial, a trimis deja cinci clien]i pe Sta]ia Spa]ial\ Interna -]ional\, la pre]ul de circa dou\zeci [i cinci de milioane de dolarifiecare, `ns\ aventura selenar\ este, de departe, cel mai ambi ]iosproiect al s\u pân\ acum. Compania promite c\, pentru sumade o sut\ de milioane de dolari, turistul selenar va conduceprima misiune spa]ial\ important\ a secolului XXI; va deveniun catalizator al coloniz\rii umane a spa]iului cosmic; va intra`n rândurile celor mai mari exploratori ai lumii; va fi martorulm\re]ului spectacol al r\s\ritului Terrei [i va explora fa]a nev\ -zut\ a Lunii.

NU SUNT de fapt un om de [tiin]\, nu sunt un observator,un experimentator sau un gânditor. Sunt, prin tempera -ment, doar un conchistador – un aventurier, dac\ vre]i s\v\ traduc – mânat de curiozitatea, curajul [i tenacitatea cecaracterizeaz\ un astfel de om.

SIGMUND FREUD, `ntr-o scrisoare

c\tre Wilhelm Fliess, 1 februarie 1900

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.