New }N COLECTIVELE DE MUNC+ Final de an reu[it, start — pe m=sur=tracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-01-28... · 2015. 2. 5. · Munca fierarului nu e una u[oar=.

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 3 (5819) 28 ianuarie 2015

peciali[tii sec\iei alimentare cuenergie electric= din capital= au]n grija lor liniile aeriene [i decablu de pe sectorul F=le[ti—Un-

gheni—Chi[in=u—Revaca—B=l\a\ i—Ben-der—C=u[eni cu o lungime de peste 550kilometri, circa 300 substa\ii de transfor-matoare, 4 sta\ii electrice diesel sta\ionare[i 6 — mobile. Colectivul sec\iei nr.1 ali-mentare cu energie electric= face fa\= cusucces sarcinii sale principale: men\inereautilajului [i re\elelor electrice ]n stare teh-nic= bun= pentru asigurarea securit=\iicircula\iei trenurilor [i aprovizionarea f=r=]ntrerupere cu energie electric= a instala-\iilor SCB [i altor consumatori din cadrulc=ii ferate.

O bun= temelie pentru startul reu[it din2015 a devenit realizarea calitativ= [i ope-rativ= a programului de producere ]n anultrecut. Personalul sec\iei a efectuat peparcursul anului 2014 urm=toarele lucr=ri:

— 21 piloni vechi de lemn au fost ]nlo-cui\i cu st]lpi din beton armat, fiind schim-bate de asemenea elementele izolatoare[i traversele; pe sectoarele Bucov=\—C=-l=ra[i, Str=[eni—Bucov=\ [i Bender—Cal-fa au fost ]ntinse [i par\ial ]nlocuite cab-lurile;

— s-a reparat capital sistemul de ilu-minare a podului peste r]ul Prut [i s-aumontat corpuri de iluminat economicoasede tip LED-30;

— pe sectoarele Bender—C=u[eni,Bender—Bulboaca [i Bulboaca—Mereni aufost schimbate contururile leg=rii la p=m]ntale tuturor pilonilor liniei de 10 kV AB [iPE;

— la dou= pasaje de nivel de pe tron-sonul C=l=ra[i—Un\e[ti — cele de la kilo-metrii 1629 [i 1633 — s-au reconstruit sis-temele de iluminare exterioar=, fiind ]n-locui\i pilonii, corpurile de iluminat [i ca-blul electric;

— s-au ]nlocuit 14 unit=\i RLND-10 laliniile aeriene de 10 kV AB [i PE; u[ile delemn cu u[i metalice — la ST-906, ST-977 [i ST-11(RU-0,4 kV); contoarele in-ductive de ]nalt= tensiune cu dispozitiveelectronice la RP-3 [i ST-68 de la st. Un-gheni.

N-au fost neglijate nici condi\iile demunc= ale angaja\ilor sec\iei Chi[in=u ali-mentare cu energie electric=. }n scopulamelior=rii lor s-au reparat capital cincibirouri [i holul de la parterul blocului ad-ministrativ-habitual, u[ile putrede de lemnde la intrare [i ferestrele au fost ]nlocuitecu altele din metaloplastic, ceea ce per-mite reducerea consumului de energieelectric=.

Sec\ia alimentare cu energie electric=din capital= a prestat unor ]ntreprinderidin afara c=ii ferate servicii, ce \in de tes-tarea [i m=surarea parametrilor utilajelorelectrice, mijloacelor de protec\ie etc., ast-fel ob\in]nd venituri suplimentare de pes-te 19 mii lei. }n urma realiz=rii de energieelectric= unor agen\i economici din afar=s-au c=p=tat venituri ]n sum= de 16 miilei. Trei automobile au fost dotate cu in-stala\ii de gaze naturale pentru a econo-misi combustibil [i lubrifian\i.

}n luna august a anului trecut la sediulsec\iei Chi[in=u alimentare cu energieelectric= s-a organizat sub egida Inspecto-ratului de stat ]n energetic= un seminar [i

}N COLECTIVELE DE MUNC+

Final de an reu[it,start — pe m=sur=

Colectivul sec\iei Chi[in=u alimentare cu energie electric=, condus de IgorTomciac, a ]nceput noul an bine organizat, miz]nd ]n activitatea de munc= pesuccesele ob\inute pe parcursul anului trecut.

cursuri practice pentru laboratoarele elec-trice din mun.Chi[in=u.

Scopul acestei ac\iuni a fost de a sporicalitatea procedurilor [i calculelor teore-tice ]n domeniul stabilirii parametrilor uti-lajelor electrice, precum [i m=sur=rii rezis-ten\ei dispozitivelor de legare la p=m]nt autilajelor electrice ST, KIA, R{C etc. Sec\ianr.1 alimentare cu energie electric= mun-ce[te ]n permanen\= la diminuarea pier-derilor [i excluderea furturilor de energieelectric=: ]n toate subdiviziunile, la con-sumatorii din afar= se instaleaz= contoa-re electronice, se ]ntreprind multe alteac\iuni ]n acest scop.

Succesele ]nregistrate s]nt rodul mun-cii calitative, con[tiincioase a speciali[tilorsec\iei Chi[in=u alimentare cu energie elec-tric=. }ngrijirea competent= a instala\iilor [iutilajelor depinde ]n mare m=sur= de pro-fesionalismul ]nalt al speciali[tilor ]ntreprin-derii. E vorba de experien\a [i m=iestriaacumulate de-a lungul anilor, care s]nt tran-smise de ]ndrum=tori [i instructori din ge-nera\ie ]n genera\ie. Patrimoniul de aur alenergeticienilor din capital=, care p=streaz=cuno[tin\ele [i tradi\iile ]n domeniu, ]l for-meaz= I.Tomciac, V.Grigoriev, I.Ro[cina,E.Pronskaia, A.Lungul, C.Popov, V.Peregu-da, S.Lipcan, V.Antoci, V.Zglavoc, A.Linnic,A.{obrane\kii, I.Butnari, V. Boico, A.Evdo-kimov, I.Ju[co, N.{umleanskii [i al\ii.

De r]nd cu al\i speciali[ti ai C=ii Feratedin Moldova energeticienii particip= la ]nde-plinirea obiectivului principal: asigurareaaliment=rii ne]ntrerupte cu energie electric=a consumatorilor feroviari. Ei au multe pre-ocup=ri cotidiene, ]n plus, s]nt mereu gatas= fac= fa\= unor «surprize» ale naturii. Deaceea s]nt preg=ti\i psihologic s= p=r=seas-c= patul cald ori masa de s=rb=toare [i s=r=spund= apelului de la serviciu. Munca lorse desf=[oar= ]n condi\ii dintre cele maidificile: pe ploaie, v]nt rece, pe ger [i vis-col, pe ar[i\=. Indiferent de condi\iile cli-materice, energeticienii trebuie s= cautedefectul, s=-l ]nl=ture [i s= restabileasc=alimentarea cu energie electric=.

Liliana NICHIFOROV

Colectivul districtului 3 al sec\iei liniinr.2, condus de maistrul-picher Ion Pet-ru[ca, asigur= la nivelul cuvenit securita-tea circula\iei pe sectorul de cale ferat=dintre kilometrii 1521 [i 1540 al direc\ieiVarni\a, pe care-l ]ngrije[te. }n pofidadificult=\ilor bine cunoscute, ce \in de ap-rovizionarea cu materiale pentru supra-structura liniei, inclusiv traverse, punctajulasigurat este de 70 unit=\i, planul fiind130. {i mai bune s]nt rezultatele ]nregi-strate de echipa lui Ion Negai: 40 unit=\i.Munce[te destul de bine brigada condus=de {tefan Bectora[. T]n=rul este angajatla district al doilea an, a absolvit {coalatehnic= feroviar= Basarabeasca [i e unspecialist perspicace.

}n activitatea cotidian= se pune accen-tul pe efectuarea la timp a lucr=rilor pla-nificate de ]ngrijire curent= a gospod=riei

Punctajul e mai bun dec]t s-a preconizatlinii. Supravegherea strict= a locurilor vul-nerabile permite lichidarea operativ= adevierilor de la norm= depistate. }n ultimaperioad= de timp au fost pozate prin me-toda singular= 300 traverse ]n scopul r=ririiputregaiului. }n timpul ninsorilor abundentedin aceast= iarn= picherii au organizatserviciul de gard= ]n regim non-stop, pre-venind astfel acoperirea cu ghea\= a ma-cazurilor.

Printre cei mai buni angaja\i ai distric-tului se num=r= muncitorul superior Ser-ghei Lupu, montatorii de linii Nicolae Dreah-lo, Iurie Abramovici [i al\ii.

Fiecare zi de munc= ]n sec\ia linii Ben-der ]ncepe cu [edin\a de planificare, lacare se fac bilan\urile zilei precedente [ise traseaz= sarcinile pentru cea curent=.

Vladimir OSTAPENCO

}N IMAGINE: [edin\a de planificare este condus= de Valeriu Lomov, [ef al sec\ieilinii nr.2

Odat= cu apari\ia tehnologiilor avan-sate de prelucrare a metalelor nevoia deme[teri-fierari, pe timpuri extrem desolicita\i ]n ora[ele [i satele din Basara-bia, treptat se diminueaz=. Totu[i, nu ]ntr-at]t ]nc]t s= se renun\e la ei ]n general.

La unele sectoare, cum ar fi, de exem-plu, sec\ia linii Chi[in=u, aceast= vecheprofesie este de neevitat. Pentru c= ade-seori este mult mai practic [i mai ieftin s=produci piesele necesare la fa\a loculuidec]t la uzinele de specialitate. A[a se facec= pentru Dumitru Purice este deja o obi[-nuin\= s= aprind= focul ]n vatr= [i s= bat=fierul ]ncins cu nicovala, atribuindu-i for-ma necesar=.

Meseria de foc a lui Dumitru PuriceArticolele confec\ionate de acest fierar

cu experien\=, care munce[te la ]ntreprin-dere de aproximativ [apte ani, este apre-ciat= la justa valoare de c=tre picherii dis-trictelor Petre[ti, Bere[ti p]n= la Chi[in=u.Este vorba de utilaje pentru ]ntre\inerea li-niei, diverse piese de asamblare [i multealte detalii extrem de necesare ]n activita-tea cotidian= a picherilor la magistral=.

Munca fierarului nu e una u[oar=. Or,Dumitru nu regret= c= [i-a ales aceast=profesie ]n tinere\e. I-a dedicat peste 47de ani [i inten\ioneaz= s=-[i continue ace-ast= cauz= nobil= ]n SL nr.1 c]t ]l vor mai\ine puterile.

Vlad DOBROV

}N I

MAG

INE:

fie

raru

l D

umitr

u Pu

rice

Imag

ine:

Iur

ie K

OZL

OV

Imag

ine:

Iur

ie K

OZL

OV

SSSSS

Imagine: Iurie KOZLOV

Feroviarul Moldovei28 ianuarie 2015, N 32

— Ar fi incorect s= credem c= ]n turese lucreaz= doar la sosirea vagoanelor,— estimeaz= Andrei Farfaniuc. — Tran-sbordarea vagoanelor este deja o etap=final= a eforturilor prev=zute de tehnolo-gia dat=, aceasta fiind precedat= de oserie de ac\iuni preventive: preg=tirea bo-ghiurilor de c=l=tori [i de locomotiv= pen-tru ecartamente de diferite dimensiuni,profilaxia [i repara\ia ]n caz de necesita-te a cricurilor, macaralelor-portal, pentrua evita defec\iunile ]n timpul func\ion=riilor. }n atelierele noastre mecanice [ielectrice pot fi confec\ionate orice piese,chiar [i filete pentru cricuri. Aici se efec-tueaz= rebobinarea cablajului motoare-lor electrice, renun\]nd astfel la serviciilecostisitoare de acest gen din afar=. Ace-ast= opera\iune a ]nsu[it-o la perfec\iel=c=tu[ul-electrician cu un mare stagiu [io bogat= experien\=, Ivan Kovaliskii. Iar]n procesul transbord=rii l=c=tu[ii pentru]ntre\inerea materialului rulant fixeaz=cutiile vagoanelor pe boghiuri, examinea-z= mecanismele de rulare, efectueaz=revizia intermediar=, elimin= defec\iuniledepistate la ro\i [i buc[e. Altfel zis, reali-zeaz= un vast volum de lucr=ri.

M-am convins de juste\ea afirma\iilormaistrului, urm=rind, de exemplu, ac\iunileferme, ]n cuno[tin\= de cauz= de tran-

De pe ecartamentul ]ngust

LA TRANSBORDARE

Poate ]ntr-o m=sur= mai mic= dec]t pe timpuri, dar ruta de frontier= Un-gheni continu= s= atrag= agen\ii economici din \=rile Peninsulei Balcanice [idin spa\iul post-sovietic. Tocmai de aceea sec\ia local= transbordare a mate-rialului rulant de pe calea ferat= cu ecartament lat de la noi pe cea european=[i viceversa func\ioneaz= ]n regim cuvenit, reie[ind din necesit=\ile actuale.Maistrul superior Andrei Farfaniuc a men\ionat ]n context c= pe pozi\iile exi-stente lunar se transpun c]te circa 600 vagoane de marf=. Totodat=, s]ntgarate la fel [i cele de c=l=tori, \in]nd cont de trecerea prin Ungheni a trenuluiaccelerat Chi[in=u—Bucure[ti. Cutiile vagoanelor de marf= se ridic= pentruajustarea osiilor montate pe l=\imea ecartamentului respectiv cu ajutorul ma-caralelor portal, iar cele de c=l=tori — cu ajutorul cricurilor cu filet. De aiciputem trage concluzia despre principalii factori care asigur= utilizarea strict= atimpului alocat pentru transbordarea vagoanelor — starea tehnic= excelent=a echipamentului [i buna organizare a muncii ]n patru ture.

sbordare a vagoanelor de c=l=tori de c=trespeciali[tii echipei conduse de MihailKlimenti[in. Era ]ntr-o sear= t]rzie, palie-rul era puternic luminat de proiectoare.Iar a doua zi am avut posibilitatea s= m=conving la fa\a locului de rezultatele munciimaistrului interimar Iurie Macuha, care deasemenea s-a eviden\iat ]n activitatea pecare o desf=[oar=. Aceast= capacitate dea mobiliza colectivul sec\iei transbordare

a vagoanelor Ungheni ne d= speran\a c=el nu ne va dezam=gi, dac= cu timpul tra-ficul de marf= ]n sectorul dat va creste.

Printre cei mai califica\i angaja\i senum=r= l=c=tu[ii Anatol Cebotari, SergheiStarciuc, operatorii de macara-electricieniPetru Floreac, Valeriu Mu[et, Vasile Sni-gur [i al\ii.

Vladimir OSTAPENCO

}N IMAGINI: 1. Preg=tirea boghiurilorpentru transbordare — echipa maistruluiinterimar Iurie Macuha

2. Maistrul principal Andrei Farfaniuc[i maistrul de schimb interimar Iurie Ma-xuha

3. L]ng= cricul de linii proasp=t repa-rat — tehnicianul-distribuitor Marina Ra-covi\=, l=c=tu[ii Alexandru Cambur [i Vea-ceslav Creang=

Imagini: Iurie KOZLOV

1

2 3

Alexandru Tricolici activeaz= ]n cadrulremizei vagoane nr.2 de 26 de ani. {i-a]nceput biografia de munc= la 18 ani, ]ncalitate de mecanic-reparator. Dup= ar-mat= a absolvit Tehnicumul feroviar dinOdessa [i ast=zi munce[te mecanic al tre-nului frigorific. Alexandru [i so\ia sa Vera,contabil= la depoul de locomotive nr.3,cresc doi feciori — Vladimir [i Andrei.

La fel ca [i sora sa Tatiana, AlexandruTricolici este continuatorul dinastiei lor deferoviari. P=rin\ii lor — Valentina [i Vladi-mir, care din p=cate nu mai este printrenoi, au muncit timp de 45 de ani ]n calita-te de angajat al sta\iei [i respectiv 41 deani la remiza vagoane nr.2. Bunicii lor,care nu mai s]nt deja ]n via\=, Ecaterina [iAlexandru Sucovat]i, au muncit c]te 50 deani ]n depoul de locomotive. Participantla Marele r=zboi pentru ap=rarea Patriei,A.Sucovat]i a fost expediat cu coloana delocomotive din Orenburg la restaurarea C=iiFerate din Moldova, unde a [i activat timpde o jum=tate de secol ]n calitate demecanic de locomotiv= la depoul de loco-motive Basarabeasca.

DINASTII Familia Tricolici —vagonari, locomotivari,

mi[c=ri[tiSora bunicii, Eugenia Cechir, a fost

contabil= ]n sec\ia linii Basarabeasca timpde 40 de ani. {i dou= m=tu[i ale lui Alex-andru [i Tatianei Tricolici — Valentina(plecat= de printre noi) [i Nelea Ko\ubenko— au muncit la sta\ia Basarabeasca c]te37 [i respectiv 41 de ani. Astfel, stagiulde munc= total al dinastiei feroviare Tri-colici este de 333 de ani! }n anul care s-aperindat aceast= frumoas= dinastie fami-lial= a marcat c]teva anivers=ri: Vera Tri-colici — 20 de ani de activitate la depoulde locomotive nr.3; Tatiana Gorea — 40de ani din ziua na[terii, 20 dintre caremunce[te contabil= la st.Basarabeasca;regreta\ii Vladimir, Ecaterina [i AlexandruTricolici ar fi ]mplinit, respectiv 70, 90 [i95 de ani. Fiul Tatianei — Rodion Gorea— ]n 2014 a mers ]n clasa 1, iar fiica Anatermin= 11 clase [i ]n anul care a venit vadeveni student=. Vladimir — fiul cel mareal Verei [i al lui Alexandru Tricolici — vaabsolvi ]n anul care a venit liceul «N.Go-goli» din Basarabeasca.

Liliana NICHIFOROV

Aceast= dinastie a luat fiin\= ]nc= laCalea Ferat= Odessa-Chi[in=u. Dup= ab-solvirea a zece clase, urm]nd sfatul tat=luis=u, pe atunci maistru-picher, Nina s-aangajat ]n calitate de macagiu. Iar ]n 1975,dup= patru ani de munc= la calea ferat=,Nina Stroia a venit la sta\ia Etulia ]n func\iede impiegat de mi[care.

De atunci s-au perindat deja PATRUdecenii, r=stimp ]n care d]nsa ]nt]lne[te [ipetrece cu fidelitate trenurile, cu stegu-le\ul galben ]n m]n=, dorindu-le de fieca-re dat= drum bun. O fidelitate de invidiatat]t ]n specialitate, c]t [i la locul de munc=.

Dup= cum a subliniat [efa sta\iei Lud-mila Popescu, Nina Stroia ][i cunoa[te binemeseria [i nu se confrunt= cu probleme,ceea ce este foarte important ]ntr-o ase-menea func\ie, cum este cea de impiegatde mi[care. Apropo, ]n perioada concedi-ilor, Nina Stroia supline[te cu succes [ifunc\ia de [ef al sta\iei.

Iar ]n 1984, ]n colectivul feroviarilor dinEtulia a intrat [i so\ul s=u, Dumitru Stroia.El a ales o profesie destul de dificil= [iresponsabil= – cea de electromecanic SCBla sta\ia Etulia. D]nsul de asemenea a fost

Din neamulferoviarilor

fidel profesiei alese, pe care a exercitat-op]n= la ie[irea la pensie, timp de treizecide ani, avans]nd pe parcurs ]n gradul deelectromecanic superior. Buna preg=tireteoretic=, dar [i experien\a acumulat= i-au permis s= fac= fa\= cu cinste acesteimunci complexe de asigurare a securit=\iicircula\iei trenurilor pe sectorul dat al Ma-gistralei moldovene[ti.

Acum [aisprezece ani a completat di-nastia familial= de feroviari [i fiica lor —Tatiana. I-a fost pe plac activitatea cuagen\ii economici — Tatiana Uzun activeaz=din 1998 ]n calitate de casier superior demarf= la biroul transmisiuni al sta\iei Etu-lia. E o munc= lipsit= de lini[te [i… extremde responsabil=. Or, Tatiana caut= s=-ifac= fa\= cu brio.

Anul care s-a c=l=torit ]i va r=m]ne ]nmemorie prin evenimentul c=, ]n cele dinurm=, gra\ie interven\iei conducerii }S«CFM», ]n ]nc=perea impiega\ilor de mi[-care s-au efectuat repara\ii capitale —condi\iile de munc= au devenit incompa-rabil mai bine. Apoi, [i nepo\ica Xenia amers ]n clasa ]nt]i. Or, au fost [i momentetriste — so\ul [i-a fracturat piciorul, iarsora a suportat o interven\ie chirurgical=.... Dar via\a merge ]nainte. Zilele «albe»alterneaz= cu cele «negre», oferind fami-liei Stroia speran\a c= ]n anul care a venitrecent vor avea mai multe momente lumi-noase.

Alexandru NICHIFOROV

SEC|IA CHI{IN+U ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC+ ANGAJEAZ+:

economist;

specialist ]n resurse umane;

inginer pentru protec\ia muncii [i securitatea circula\iei;

Informa\ii la tel.: 022 83-40-59

electromecanic; electromontori.muncitori la lucr=ri de sp=lare [i cur=\enie

REMIZA VAGOANE DE PASAGERI CHI{IN+U ANGAJEAZ+ URGENT:

Informa\ii la tel.: 022 83-21-37

pe cel lat [i viceversa

Feroviarul Moldovei 328 ianuarie 2015, N 3

Cu toat= competen\aDup= ce speciali[tii sectorului

B=l\i al sec\iei edificii civile au modi-ficat centrala termic= pe baz= decombustibil solid, ]nc=lzirea cl=diriipostului CE de la sta\ia liniar= Hiliu\ia devenit mult mai eficient=.

natol Scutelnic[i-a legat des-tinul de sec\ialinii Ocni\a

acum doisprezece ani.[i-a ]nceput activitateade munc= ]n calitate depicher, apoi a fost briga-dier, iar atunci, c]nd aap=rut necesitatea de aprelua conducerea unuiadintre cele mai importan-te [i responsabile sectoa-re — districtul de picheriG]rbova, i-a fost ]ncre-din\at= func\ia de mai-stru-picher. }n pofidadeficitului de materialepentru suprastructura li-niei, a g=sit solu\iile ne-cesare pentru a ie[i dinimpas, astfel ]nc]t echi-pa ce i-a fost ]ncredin-\at= desf=[oar= de-alungul timpului toate ac-\iunile necesare de ]ngri-jire a liniei, men\in]nd-ola nivelul corespunz=tor.

Pe sectorul dintreNaslavcea [i Ocni\a s]ntefectuate repara\iile cu-rente, s]nt eliminateoperativ defec\iunile de-

Sectorul de linii— mereu ]n vizor

pistate la ]ntre\inerea gospod=riei linii. Cualte cuvinte, se face tot posibilul pentruca sectorul de linii deservit s= se aflemereu ]n vizor.

O aten\ie deosebit= se acord= asigu-r=rii securit=\ii circula\iei ]n cele c]tevabariere de nivel din cadrul sectorului. Semen\in ]n ordine barierele, tablierele debeton, semnele feroviare. Periodic s]nt or-ganizate cursuri de instruire [i practicateverific=rile inopinate ale impiega\ilor. An-gaja\ii sectorului alimentare cu energieelectric= nr.3 Ocni\a au tras spre dou= tre-ceri de nivel linii electrice aeriene, ]mbu-n=t=\ind astfel fiabilitatea aliment=rii cuenergie electric=. Sub egida electrome-canicului superior Vasile Ru[ac, specia-

li[tii sec\iei semnalizare [i comunica\ii nr.3monitorizeaz= buna func\ionare a siste-melor de automatizare [i comunica\ii.

Dup= cum a ar=tat revizia de toamn=cu comisia, districtul de picheri nr.4 estebine preg=tit pentru activitatea ]n perioa-da de iarn=. Au fost reparate sobele, afost depozitat= cantitatea necesar= decombustibil.

Printre cei mai buni se num=r= piche-rul Victor Romaniuc, paznicii de barier=Natalia Romaniuc, Larisa Bujac, Irina Bai-ciuc, Irina {pargaliuc [.a.

Vladimir SEVERN}I

}N IMAGINE: maistrul-picher AnatolScutelnic

AAAAA

Pe 19 ianuarie curent feroviarii s-auadunat ]n Valea Trandafirilor pentru a im-plementa ]n via\= aceast= tradi\ie. Prin-tre participan\i erau oameni de diferitev]rste: de la 51 p]n= la 77 de ani — vete-ranul feroviar V.Zveaghin, fost electrome-canic CIC, [oferul I.Cebotarenco, ingine-rul-electronist E.Kar\ev, specialistul-coor-donator al serviciului securitate [i s=n=-tatea ]n munc= V.Raico [i membrul gru-pului V.Nar]jn]i. Dup= sc=ldat to\i au ple-cat acas= mul\umi\i [i bine dispu[i.

{tefan BUGA

eea ce a contribuit, indiscuta-bil, la ob\inerea acestui succesa fost activitatea bine organizat=a echipelor de ]mbarcare, for-

mate din angaja\i ai g=rii. }nt]mpin]ndu-ipe pasageri la ie[irea din gar= spre peron]n momentul ]mbarc=rii (dar [i pe cei ce]ncearc= s= ajung= la peron pe c=i ocoli-te), membrii echipelor ]i sf=tuie pe c=l=toriif=r= bilete s= le procure de la ghi[eu.

Din p=cate, condi\iile de munc= la gar=las= de dorit. Or, deja de mult timp cl=direanu beneficiaz= de c=ldur= ]n perioada rece.Dar [i ]n asemenea condi\ii angaja\ii conti-nu= s= munceasc= con[tiincios. Nu-[i pre-cupe\esc eforturile deretic=toarele LidiaCibric, Lidia Mamaiskaia, Lidia Be[liu,Marina Covtun, Ana Celacu. Gra\ie s]rguin-\ei, con[tiinciozit=\ii lor ]n ]nc=perile g=riidomne[te ]ntotdeauna ordinea [i cur=-\enia. Pe l]ng= obliga\iunile principale, ]nbaza unui contract de responsabilitatematerial= ele deservesc aparatul de cas=al nodului sanitar de la gar=. }ncas=riledin anul trecut au constituit 176 mii lei(cu 5 mii mai mult dec]t ]n anul prece-dent). Indicatorul nu este unul de neglijat.

Merit= cuvinte de laud= to\i angaja\iig=rii, dar a[i vrea s= povestesc ]n specialdespre Ana Celacu. D]nsa munce[te ]ndomeniul transportului feroviar din anul1985. La v]rsta de 18 ani s-a angajat ]ncalitate de recep\ioner marf=. Munca nu

GARA SUBURBAN+ UNGHENI

}n pofida concuren\eiZilnic sute de cet=\eni sosesc ori pornesc la drum cu trenul din gara su-

burban= a sta\iei Ungheni. Desigur, num=rul mare al c=l=torilor ]i bucur= peangaja\ii g=rii, deoarece ]i ajut= s= ]ndeplineasc= planurile. De[i ]n cl=direag=rii se afl= [i ghi[eele de v]nzare a biletelor pentru transportul auto, iarconcuren\a din partea lor este foarte dur=, colectivul nostru a reu[it pe par-cursul anului trecut s= ]ndeplineasc= cu 108 procente planul de realizare abiletelor ]n traficul suburban.

CCCCC

anul 1991. Mereu amabil=, prietenoas=cu pasagerii, ea ]ndepline[te bine obliga-\iunile de serviciu. }n repetate r]nduri afost premiat=. Pe parcursul ultimilor 6 ania deservit aparatul de cas= al nodului sa-nitar de la gar=. Iar anul trecut ea a primitpropunerea de a ]nsu[i profesia de casierbilete. A deprins-o. Administra\ia g=rii n-adat gre[: casieri\a A. Celacu nu prime[tenici un fel de obiec\ii privind presta\ia demunc=.

Apropo, pe 3 februarie Ana Celacu ][iva s=rb=tori ziua de na[tere. Adminis-tra\ia, colectivul g=rii ]i doresc s=n=tate,bun=stare, succese [i mult= fericire!

Lilia BERNIC,[ef= a g=rii Ungheni

era deloc u[oar=.Pe parcursul ani-lor Ana s-a con-fruntat cu multeprobleme. Reve-nind din concediulde maternitate,bun=oar=, s-a po-menit disponibili-zat=. Atunci i s-apropus locul dederetic=toare. L-aacceptat. S-a ]n-t]mplat aceasta ]n Ana Celacu

Imag

ine:

Iurie

KO

ZLO

V

Boboteaza —s=rb=toarea sufletului

Sc=ldatul ]n copc= de Boboteaz= a devenit o bun= tradi\iepentru un grup de feroviari ]n frunte cu A.C=p=\]n=, inginer-[ef la DDC [i ini\iatorul cre=rii lui. Imagine de autor

Mi[c=ri[tii ]n frunte cu [efa sta\iei Va-silisa Ciuma[ folosesc ra\ional c=rbunele,]n func\ie de temperatura mediului am-biant, asigur= integritatea acestuia. }nodaia impiega\ilor de mi[care domne[temereu ordinea [i cur=\enia. Or, principalaaten\ie se acord=, desigur, asigur=rii secu-rit=\ii circula\iei trenurilor pe sectorul dinsubordine.

}n ultima perioad= de timp colectivulsta\iei a «]ntinerit». Demonstreaz= un nivel]nalt de competen\= impiega\ii de mi[careangaja\i de cur]nd, dar care au reu[it dejas= se adapteze: Lilian Chivriga (premiat ]ncadrul reviziei de toamn= cu comisia), Ma-ria Bucatari, Dumitru Iacobe\. De remar-cat, c= ei ]mbin= munca responsabil= deimpiegat cu studiile la Colegiul tehnic detransport feroviar. Elena Manole, ]ns=, areo vechime de munc= la calea ferat= de 37de ani, treizeci dintre care a muncit laHiliu\i. Dumneaei e un bun specialist, dar[i ]ndrum=tor, ]mp=rt=[indu-[i cu pl=cereexperien\a profesional= celor tineri.

Pe timpuri, dup= absolvirea colegiuluiferoviar a acumulat o bogat= experien\=]n calitate de impiegat de mi[care Vasili-sa Ciuma[. Acum cinci ani ea a fost de-semnat= ]n func\ie de [ef= a sta\iei,reu[ind s= se afirme ca un bun organiza-tor. De atunci ]n activitatea de munc= [idispozi\ia speciali[tilor din localitate auintervenit multe schimb=ri pozitive.

Vladimir DOBROV

Feroviarul Moldovei28 ianuarie 2015, N 34

FELICIT+RI!Administra\ia [i comitetul sin-

dical de la depoul de locomotiveB=l\i adreseaz= cele mai cordia-le felicit=ri cu prilejul JUBILEELORdin ziua na[terii lui Valentin MA-CIUGA, mecanic de locomotiv=,Valeriu BEJENARI, mecanic-se-cund.

Via\= lung=, spor ]n toate,Mult noroc [i s=n=tate.Bani [i tot ce v= dori\i{i mul\i, mul\i ani ferici\i!

* * *Administra\ia, comitetul sindi-

cal ale remizei vagoane B=l\i ]lfelicit= cu ocazia zilei de na[terepe frezorul Victor COGAN.

— V= dorim mult= s=n=tate,via\= lung=, bun=stare ]n fami-lie, realizarea tuturor dolean\e!

* * *Administra\ia, comitetul sindi-

cal din cadrul Trenului construc\ii-montaj nr.740 vin cu felicit=ri deziua na[terii c=tre Alexei KU-PRIKOV, [ef al TCM-740, NinaSPRINCIAN, deretic=toare.

Un motiv de bucurieVia\a toat= s= v= fie.S= v= treac= anii lin,F=r= ghinion [i chin.Cu por\ii de fericire,Mult noroc, mult= iubire.Mul\i ani!

* * *Administra\ia [i comitetul sin-

dical ale remizei vagoane de pa-sageri Chi[in=u adreseaz= cor-diale felicit=ri cu prilejul zilei dena[tere lui Petru L+PU{NEANU,l=c=tu[, Andrei T}NCOTA, t]mplar,Gheorghe ZAVIZION, specialist ]nacumulatoare, Galina IVANOVA,l=c=tu[.

— V= dorim fericire, s=n=tate,bun=stare ]n toate!

Anii trec [i-a[a mereuvor trece,

Dar nimic nu este ]n zadar:Fiecare clip= o petrecemRup]nd filele u[or din calendar.S= fi\i ferici\i ]ntreaga via\=,Cu cei scumpi al=turi la un loc.Orice zi — tr=it= cu dulcea\=,S=n=tate mult= [i noroc.S= sim\i\i [i-acum ]nc= iubirea,V= ur=m g]nd vesel [i curat.S= tr=i\i c]t mai senine zile{i s= fi\i cu sufletu-mp=cat!

* * *Administra\ia [i comitetul sin-

dical ale sec\iei Chi[in=u alimen-tare cu energie electric= adresea-z= felicit=ri cu ocazia zilei de na[-tere lui Gheorghe NEDOV, elec-tromecanic superior la sectorulenergetic Bender, Tatiana ZAM-FIR, contabil-[ef, Victor GOLO-VE|KII, electromontor.

— V= dorim mult= s=n=tate,succese ]n munc=, bun=stare [inumai bine ]n via\=!

* * *Colectivul g=rii sta\iei Ocni\a

o felicit= pe casieri\a bilete NinaIANCOVA cu ocazia ]mplinirii uneifrumoase v]rste.

— V= dorim din tot sufletulmult= s=n=tate, energie nese-cat=, via\= lung= [i succese demunc= ]n continuare!

S= calci mereu pe trandafiri[i flori nemuritoare,

S= ai oric]nd priviri ca razelede soare.

S= ai o via\= ca-n pove[ticu vise ]mplinite,

S= d=rui celor dragi doarclipe fericite.

Mul\i ani cu noroc!

n cadrul concertului au evoluat colectivele [i arti[tii PCF:Angela Ro[covan cu copiii; Saveliu Cojocaru [i tinerele ta-lente; dansatorii din ansamblul «Miraj» sub ]ndrumareaconduc=torului artistic Nadejda |ariova.

La concert au fost de asemenea invita\i s= participepoe\ii moldoveni Galina Furdui [i Mihai Lescu, care au prezentatversuri din crea\ia proprie. Ion Popov [i Petru Popa, directorul Tea-trului «Veniamin Apostol» din Soroca, au recitat poezii semnate demarele Eminescu. }n fa\a spectatorilor au evoluat c]nt=re\ul Alexan-dru Vdovicenco [i instrumentistul Dinu Litun, care a umplut atmos-fera cu fermec=toarele sunete ale naiului. S-a bucurat de aplauzele

spectatorilor [i ansamblul de dansuri al liceului «Petru Movil=», con-dus de Elena Mazur.

}n cadrul seratei a fost organizat= o expozi\ie de c=r\i ale luiMihai Eminescu [i consacrate poetului. }ntregul program de concerta demonstrat un mare respect [i dragoste pentru tradi\iile populareale Moldovei [i valorile sale culturale.

Un segment aparte [i foarte important al concertului a fost con-sacrat Marelui Eminescu. Spectatorii s-au bucurat de posibilitateade a savura o dat= ]n plus minunatele versuri ale genialului nostrupoet [i a-l comemora cu ocazia anivers=rii a 165 de ani de la na[tere,marcat= pe 15 ianuarie. De o aten\ie aparte au beneficiat tinereletalente, care continu= tradi\iile culturale ale Moldovei.

Pe parcursul ]ntregii seri a domnit o atmosfer= plin= de frumuse\e[i inspira\ie. To\i participan\ii la concert au fost distin[i cu diplome.

Am vrea s= credem, c= organizarea unor asemenea evenimente,consacrate Zilei culturii na\ionale a Moldovei, vor deveni o bun= [ifrumoas= tradi\ie la Palatul de cultur= al feroviarilor.

Olga GURINA,director-adjunct al PCF

Serat= literar-muzical=

De Ziua culturii na\ionale a Moldovei la Palatul decultur= al feroviarilor a fost organizat= o serat= lite-rar-muzical=.

Imagini de autor

Mihai Lescu Petru Popa

Angela Ro[covan [i grupul de copii

Expozi\ie de c=r\i consacrat= lui Mihai Eminescu

Prima agen\ie de turismPrimul oficiu, specializat ]n

organizarea c=l=toriilor turistice,a fost «Thomas Cook [i fiul». Unuldin primii s=i clien\i americani afost Mark Twain. Agen\ia de tu-rism ]nfiin\at= de Cook a devenitcunoscut= ]n toat= lumea. Cinci-zeci de ani mai t]rziu firma «Tho-mas Cook [i fiul» dispunea de 84filiale, 85 agen\ii, iar de servici-ile sale au beneficiat peste 3 mi-lioane de oameni.

}n prezent «Thomas Cook [ifiul» este cea mai mare [i res-pectabil= companie turistic= din

Fapte interesante despre turismPe 5 iulie 1841 Thomas Cook, predicator baptist ]n v]rst= de 33

de ani [i lupt=tor activ contra be\iei, r=sp]ndit= ]n acea perioad= ]nAnglia, a organizat prima ]n istorie c=l=torie turistic= ]n grup. Lainsisten\a sa compania feroviar= Midland Counties Railway a oferitun tren special pentru c=l=toria «f=r= alcool» a unui grup de 570muncitori pe traseul pitoresc dintre ora[ele Leicester [i Loughbo-rough din comitatul Leicestershire ]n Anglia de Mijloc.

Aceast= dat= poate fi considerat= zi de na[tere a turismului, iarCook — inventatorul acestuia. Cur]nd excursiile au devenit regulate,iar ]n anii 1850 au ap=rut itinerare prin multe ora[e europene. }nanul 1865 Cook a ajutat compatrio\ilor s=i s= cunoasc= Lumea Nou=,iar americanilor — patria str=mo[ilor.

Marea Britanie. Dup= indicatoriieconomici ea ocup= locul doi ]nEuropa [i locul trei ]n lume.

Prima c=l=torie ]n jurullumii

Prima excursie ]n jurul lumii afost organizat= de Thomas Cook]n anii 1872-1873 [i a durat 222de zile. }n acest r=stimp turi[tii auparcurs 25 mii de mile.

}n anul 1991, marc]nd un noujubileu, compania lui Cook a or-ganizat o c=l=torie ]n jurul lumii.De ast= dat= ea a durat doar 34de zile.

Cea mai scump=c=l=torie

Hotelul Lead Hotels propuneun turneu de 28 de zile cu denu-mirea «Ocolul lumii ]n 80 de zile»,care cost= ceva mai mult de unmilion de dolari. Programul c=l=-toriei const= ]n aceea, c= turi[tiiboga\i pornesc de la Londra cuun avion privat [i ]ncheie excursiala New-York, vizit]nd ]ntre timp12 dintre cele mai frumoase ora-[e ale lumii: Paris, Hong Kong,Tokyo, Honolulu, San Francisco,Chicago, New-York. }n timpul c=-l=toriei turi[tii s]nt caza\i ]n cele

mai luxoase hoteluri din lume,viziteaz= toate locurile remarca-bile.

Cea mai costisitoaresta\iune balnear=

Odihna pe insula Necker Is-land, ce \ine de insulele Virginebritanice, este considerat= ceamai costisitoare din lume. Insula,cump=rat= pe timpuri de miliona-rul britanic Richard Branson, seofer= ]n chirie.

Pre\ul, care dep=[e[te 30 miide dolari pentru o noapte, inclu-de orice bucate, b=uturi, surfing,plimb=ri cu barca [i diverse ser-vicii, precum Internet f=r= cablu,sp=l=torie.

}}}}}

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: [email protected]

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708