This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Maßangaben und sonstige Einschriften, soweit verlangt:1
2
Prescurt`ri pentru tipurile de pardoseli3
Culorile indicative pentru instala]ii DIN 24034
9
Normede baz`
a) Supraf. de c`lcare⎫b) Supraf. plan[ee ⎬ f`r` sc`derea ⎫c) Supraf. de pere]i
] golurilor⎬ în m2 cu
d) Supraf. libere ferestre 2 zecimale
e) Supraf. libere u[if) Tipuri de pardoseli
]
g) Tipuri de vopsitorii sau finisaje pentru pere]ih) Tipuri de vopsitorii sau finisaje pentru plan[ee
Plan[ee (D) Pere]i (W)Vopsea pe baz` de var.................... Dk Wk Pl`ci .................................. – WfVopsea cu clei ................................. Dl Wl Lemn ................................ Dh WhVopsea mineral` ............................. Dm Wm Clincher ........................... – WklVopsea de ulei ................................ Dö Wo Tapet ................................. Dt WtVopsea pe baz` de cear` ..... ......... Dw Ww etc.
Obloane rabatabile SI ⎫ în golurile de ferestre resp. de u[i,Obloane rulante RI ⎬ eventual în spateJaluzele Zl ]
Distan]ele între corpurile de iluminat [i între acestea [i pere]i sînt înrela]ie cu în`l]imea spa]iului → 1 – 4 .
Unghiul preferat de inciden]` a luminii pe obiecte [i zona de peretese situeaz` între 30° (optim) [i 40° → 5 – 9 .
Unghiul de ecranare la Downlight-uri se situeaz` între 30° (lumin`\n fascicul larg, limitare suficient` prin ecranare) [i 50° (lumin` \n fa-scicul de adîncime, limitare puternic` prin ecranare) → 10 , pentrucorpuri tip raster între 30° [i 40°.
Downlight-fluter de perete; distan]`fa]` de perete: a = 1/3 h
1 Downlight; distan]` fa]` de perete: a = 1/3 h
2
Zona de iluminare pentru spa]ii interioare11
Valorile de iluminare recomandate conform CIE12
Tipuri de protec]ie pentru corpuri de iluminat13
Redarea culorii de c`tre corpurile de iluminat conform DIN 503514
Downlight-fluter de perete; distan]`între corpurile de ilum.: b = 1 –1,5 a
3 Downlight; distan]` între corpurilede iluminat: b = 2 a
5Unghi înclina]ie la spoturi pentru ilu-minat de obiect [i perete: α = 30° –40° (optim)
6
Iluminat de obiect7 Iluminat de perete; spot8
Iluminat de perete, fluter9 Unghi de ecranare (= 30°/40°/50°)10
20 lx Necesar pentru recunoa[terea tr`s`turilor fe]ei. Din acest motiv, iluminarea orizontal` de 20 lx este valoarea minim` pentru spa]ii interioare în afara zonelor de lucru
200 lx Zonele de lucru par întunecate la o iluminare E < 200 lx.Din acest motiv, 200 lx este valoarea minim` a ilumin`rii pentru zone de lucru ocupate permanent
2000 lx 2000 lx este valoarea perceput` ca optim` pentru iluminarea zonelor de lucru
Factorul de 1,5 reprezint` diferen]a minim` perceptibil`. De aici reiese scara valorilor nominale ale ilumin`rii En pentru spa]ii interioare:20, 30, 50, 75, 100, 150, 200, 300, 500, 750, 1000, 1500, 2000 [.a.m.d.
Iluminarea Zon`, activitateperceput`
20 30 50 Drumuri [i zone de lucru în aer liber
50 100 150 Orientare în spa]ii cu sta]ionare de durat` scurt`
100 150 200 Spa]ii de lucru utilizate ocazional
200 300 500 Sarcini vizuale de dificultate redus`
300 500 750 Sarcini vizuale de dificultate medie
500 750 1000 Sarcini vizuale de cerin]` ridicat`, de ex. activitate de birou
750 100 1500 Sarcini vizuale de dificultate ridicat`, de ex. montaj fin
1000 1500 2000 Sarcini viz. de dificultate foarte ridicat`, de ex. sarcini de control
peste 2000 Iluminat suplimentar pentru sarcini vizuale dificile [i speciale
3 60 > Ra > 40 Industrie [i alte zone cu cerin]` redus` din punct de vedere al red`rii culorii
4 40 > Ra > 20 vezi deasupra
Liter` indicativ: IP Exemplu IP 44Prima cifr` indicativ: 0 – 6 Grad de protec]ie la contact sau corpuri str`ineA doua cifr` indicativ: 0 – 8 Grad de protec]ie împotriva infiltr`rii apei
1-a cifr` indicativ, perimetru de protec]ie A 2-a cifr` indicativ, perimetru de protec]ie
0 Nici o protec]ie 0 Nici o protec]ie1 Protec]ie la corpuri str`ine mari 1 Protec]ie la stropi de ap` vertical
(> 50 mm) 2 Oblic pîn` la 15°2 La corpuri str`ine medii 3 La ap` pulverizat`
(> 12 mm) 4 La ap` în stropi3 La corpuri str`ine mici 5 La ap` în jet
(< 2,5 mm) 6 La infiltra]ia apei la inundare4 La corpuri str`ine granulare 7 La ap` la scufundare
(< 1 mm) 8 La ap` la submersie5 La depunerea prafului6 La infiltrarea prafului
229
Gr`dini
GGRR~~DDIINNII→
Nu trebuie s` corespund` numai calitatea solului [i direc]ia cardi-nal` la plantele c`]`r`toare → 1 , ci trebuie ]inut cont [i de \n`l]imeade cre[tere. S\nt necesare diverse ajutoare de c`]`rat, pentru a aco-peri pere]ii caselor cu vegeta]ie → 2 – 3 .
La fasole fiecare plant` necesit` o bar` de c`]`rare. La dou` r\nduride plante este adecvat` metoda cortului → 7 .
Pentru plantarea \n albii [i putine este judicioas` metoda cortului in-dian → 6 ; ajutor de c`]`rare pentru maz`re: vreascuri uscate, cer`m\n de la t`ierea cr\ngului → 8 plas` de s\rm` tensionat` → 4
sau un gr`tar dublu din \mpletitur` de s\rm`. Gr`tarul de protec]ie dins\rm` \mpletit` protejeaz` semin]ele [i plantele de p`s`ri → 10 – 11 .
Plante c`]`r`toare [i ag`]`toare cu durat` de mai mul]i ani → 12 .
Soiuri cu durat` de un an:vi]a de vie clopot |n`l]. 4– 6 m cre[tere: rapid` frunzi[: verde varadovleac ornamental|n`l]. 2 – 5 m cre[tere: rapid` frunzi[: verde varahamei japonez |n`l]. 3– 4 m cre[tere: rapid` frunzi[: verde varazorea |n`l]. 3– 4 m cre[tere: rapid` frunzi[: verde varam`z`riche parfum. |n`l]. 1– 2 m cre[tere: rapid` frunzi[: verde varafasole mare |n`l]. 2 – 4 m cre[tere: rapid` frunzi[: verde varac`l]una[ |n`l]. 2 – 3 m cre[tere: rapid` frunzi[: verde vara
Plante c`]`r`toare [i \n`l]imile lor de cre[tere1
Ajutor de c`]`rare orizontal2 Plante de fasole, ce se c`]`r` peun perete
3
S\rm` hexagonal`4 Spalier de gard din [ipci5 Metoda cortului indian pentru 8 – 11 plante
6 Metoda cortului7
Schelet de c`]`rare din vreascuri –distan]`: 70 x 60 maxim 50 x 100 cm
8 Gr`tar dublu din \mpletitur` des\rm`
9 Gr`tar de protec]ie contrap`s`rilor din s\rm` \mpletit`
10 Gr`tar de c`]`rare pentru maz`redin s\rm` \mpletit`
11
Privire de ansamblu asupra unor plante c`]`r`toare [i ag`]`toare → 112
Soiuri cu durat` de mai mul]i ani |n`l]ime Cre[tere Ajutor de c`]`rare Frunzi[ Indica]ii de stropire Floare/lun` Pozi]ieIeder` – Hedera helix p\n` la 25 m \ncet iarna – 9– 10 verzuieTroscot – Polygonum aubertii p\n` la 15 m repede x necesar vara + 7 – 9 alb`Vi]` s`lbatic` – P. tricuspidata „Veitchii“ p\n` la 15 m repede vara (+) 5 – 6 verzuieVi]` alb` – anemon` – Clematis montana p\n` la 8 m repede x vara + 5 – 6 alb`Glicin` – Wisteria sinenis p\n` la 10 m mediu x vara (+) 5 – 6 albastr`Vi]` alb` obi[nuit` – Clematis vitalba p\n` la 10 m repede x vara + 7 – 9 alb`Hortensia c`]`r`toare – Hydrangea petiolaris 5 p\n` la 8 m mediu (x) util vara – 6 – 7 alb`Remf – Aristolocchia macrophylla p\n` la 10 m mediu x vara (+) 5 – 6 maroTr\mbi]` ag`]`toare – Campsis radicans p\n` la 8 m \ncet (x) util vara + 7 – 8 portocalieVi]` de vie – Vitis coignetiae p\n` la 10 m mediu x vara (+) 5 – 6 verzuieVi]` de vie de vin – Vitis vinifera p\n` la 10 m mediu x vara + 5 – 6 verzuieCaprifoi mare – Lonicera heckrottii 3 p\n` la 4 m mediu x vara (+) 6 – 9 galben-ro[ieHamei – Humulus lupulus 4 p\n` la 6 m repede x vara – 5 – 6 verzuieCaprifoi – Lonicera caprifolium p\n` la 5 m mediu x vara + 5 – 6 galben-ro[ieTrandafir c`]`r`tor p\n` la 5 m mediu x vara – 6 – 8 diversSalb` – Euonymus fortunei 2 p\n` la 4 m \ncet (x) util iarna (+) 6 – 8 verzuieVi]` alb` – Clematis-Hybriden 2 p\n` la 4 m mediu x vara + 6 – 9 diversIasomie de iarn` – Jasminum nudiflorum p\n` la 3 m \ncet x iarna + 1 – 4 galben`
Schema suprafe]elor [i a rela]iilor func]ionale – centre [colare profesionale1
Forme de predare [i cerin]e spa]iale2
Organizarea domeniilor3
Detaliu {coala profesional` din districtul Viersen Arh.: Kasper, Döhmen4
{COLI→
{colile profesionale inclusiv anul preg`titor respectiv anul primar profesio-nal precum [i [colile de specialitate, [colile profesionale superioare [i cole-giile s\nt cuprinse de cele mai multe ori \n cadrul centrelor [colare profesio-nale. Ele s\nt frecventate de cca 75% din tinerii \ntre 14 – 18 ani, care se for-meaz` \nc` sub a[a-numita obligativitate a \nv`]`m\ntului cu orar par]ial. Pel\ng` ciclurile educa]ionale complete [i formele intermediare, ciclurile edu-ca]ionale cu orar par]ial s\nt cele uzuale: pentru preg`tirea profesional` estetipic principiul dual al diviziunii muncii \ntre [coal` [i \ntreprindere: [coalaprofesional` ofer` materiile de cultur` general` precum [i materiile teoreti-ce de specialitate cu referire profesional`. |ntreprinderea preia instruireapractic-profesional`. Preg`tirea \n 11 domenii profesionale: 1. economie [iadministra]ie, 2. metal, 3. electrotehnic`, 4. construc]ii [i lemn, 5. textile [i\mbr`c`minte, 6. chimie, fizic` [i biologie, 7. tipografie [i h\rtie, 8. compozi]iicromatice [i amenaj`ri interioare, 9. igien` sanitar` [i corporal`, 10. ali-menta]ie [i menaj, 11. agricultur`. Oferta [colilor profesionale depinde defactori regionali, specific structurali [i locali; dimensiunile absolute ale siste-mului pot fi cu greu evaluate; cifrele cuprind at\t elevii cu program par]ial c\t[i pe cei cu program \ntreg, \n func]ie de zonele deservite la 60.000 –150.000 locuitori, revin cca 2.000 p\n` la 6.000 de elevi. Din cauza faptuluic` deservesc zone mari, [colile profesionale trebuie s` fie situate pe c\t po-sibil \n apropierea modurilor de circula]ie a transportului \n comun urban [isuburban [i pe cale ferat`. Parcela: minim 10 m2 suprafa]` pentru fiecareelev cu program redus, minim 25 m2 suprafa]` construit` per elev cu pro-gram \ntreg, pe c\t se poate neafectat de zgomot, fum, mirosuri [i praf; tre-buie luate \n seam` forma favorabil` a parcelei [i eventualele extinderi.Dispunerea pe teren, sistemul de execu]ie [i tipul constructiv depind de m`ri-mea suprafe]elor care pot fi puse \n volume etajate (s`li de curs, s`li pentrucursurile de specialitate, administra]ia [.a.) [i [i cele care nu pot fi dispusedec\t \n volume cu un singur nivel (zone pentru exerci]ii cu specializare prac-tic` de ex. ateliere, zone pentru sport [.a.). {colile de regul` cu 2 – 3 nive-luri, mai \nalte numai \n cazuri excep]ionale; cl`direa atelierelor cu ma[inigrele sau livr`ri mari de materiale trebuie s` aib` doar un nivel.Acces: zona de intrare [i holul cu amenaj`ri centrale, ce este \n acela[i timpzona de distribu]ie a circula]iilor orizontale [i verticale, trebuie s` fie \n con-formitate cu cea din centrele [colare obi[nuite respectiv cu [colile \genera-le. Zonele de predare trebuie structurate \n func]ie de formele de predare [icerin]ele spa]iale ce rezult` din acestea. Zona general` de predare (ZGP)cu cot` parte din suprafa]` de cca 10 – 20%: – s`li de clas` uzuale clase normale cca 50 – 60 m2, clase mici cca 45 – 50m2, clase cu dimensiuni foarte mari cca 85 m2, eventual clase mari \ntrebuin-]ate [i ca sal` de film [i pentru prelegeri cca 100 – 200 m2.Cerin]ele arhitecturale, utilarea [i amenajarea trebuie s` fie \n conformitatecu cele referitoare la centrele [colare obi[nuite respectiv la [colile generale.Pentru fiecare cca 5 clase normale trebuie prev`zut un spa]iu de adunare decca 20 m2.
Amenaj`risportive
Curtea pentrupauz`
Specializaremetal
Sal` desport tripl`,anexe,tribun`
Altele, cantin`, admi-nistrator, hol
pentru pauze,garderob`,
WC-uri, centralade ventila]ie
biciclete, gazon
Spectatori
ProfesoriElevi
Elevi
Livrare
MaterialLivrare
Prof.
1 Utilizarea tuturor domeniilor despecialitate
2 {coli profesionale superioare3 Anul primar profesional, [colile de
Clase cu specializare Clase cu specializ`ri particulare
Cursuri teoretice debaz`
Clase normale
Exerci]ii,demonstra]ii
Clasenormale
Clase pt. materii
particulare,laboratoare
AtelierMaistru
Ma[inimaterial
Gard.WCDu[
Clase despecialitate
Profesoris`li pt.preg.
Clas` de fizic`
Chimie-biologie
Zona de buc`t`rie
Garderob`
Garderob`
Garderob`
Departamentul comer]
Departamentul comer]
Departamentul comer]
Departamentul
menajDepartament \n ge-
neral profesional
Spa]iu[edere
Preg`tire
Discu]ii
Domeniul teoretic
Domeniu practic
Organizare [i administra]ie
Ateliere (demonstra]ii/exerci]ii)
373
Construc]iiadministrative
PASAJE ACOPERITETIPOLOGIE →
Pasajele acoperite reprezint` o tem` interesant` [i \n acela[i timpdes \nt\lnit` \n arhitectura contemporan`. Pasajele pot fi pe un singur nivel sau cu \nclin`ri nesesizabileurm`rind profilul terenului, sau cu semi-niveluri prin dispunerea„Split-Level“. Pasajele s\nt destinate exclusiv pietonilor. |n calitatede c`i semi-publice ar trebui s` fie accesibile permanent. Pasajeletr`iesc din varietatea func]ional` (comer], combina]ii de diferite do-menii). Este de dorit s` fie prev`zute cu dot`ri ce pot fi vizitate [idup` \nchiderea magazinelor. Structurile vitrate s\nt din o]el, alumi-niu sau ferme de lemn lamelar \ncleiat.1 → 56
Un pasaj nu constituie neap`rat oleg`tur` \ntre dou` locuri. El trebuies` se \ncadreze organic \n fluxulpietonal al ora[ului. Poate fi: → 3
2 → 57
→ 23 → 58
Pasaj comercial, Dudweiler.Arhitect: Gottfried Böhm, Köln
11 Forme de acoperi[ din sticl`15
12 → 516
4 913 → 1517
Traseele pasajelor \n plan5 Pe mai multe niveluri10 Construc]ie \n [arpant` vitrat` care acoper` \ntreg spa]iul
14 → 1518
Fr\nt cu cupol`
Leg`tur`
Sta]ie
Parcare
|n[iruire asem`n`toare pie]elor
Rectiliniu [i fr\nt
Acoperi[ cu dou` ape
Acoperi[ poligonal
Acoperire \n zonamedian`
Acoperire petoat` l`]imea
Acoperi[ cu o singur` ap`
Prismatic
Ocolire
Scurt`tur`
O sum` de forme asem`n`toaresau diferite
Un pasaj poate completa un spa]iu stradalaflat \ntre dou` cl`diri existente sau nou con-struite
Mai frecvent este cazul urm`tor: pasajultrece printr-un bloc construit existent saunou construit
Pe un nivel
Pe mai multe niveluri
Pe un nivel cu galerie la subsol
Rectiliniu
Rectiliniu cu cupol` Linie fr\nt`
Cu galerie la nivelul superior
Cu galerie la nivelul inferior
Cu galerie la nivelul superior [i inferior
Sprijinit` pe construc]iile adiacente
Independent`, \ntre construc]iile adiacente
Cupol` \n forma nealterat`
Cupol` cu intersect`ri de corpurigeometrice sau ad`ug`ri
Pasajele din centrul unui ora[ s\ntganguri de leg`tur` cu acoperi[vitrat (lumin` natural`). Ele s\nt dedimensiuni mai mari \n lungimedec\t \n l`]ime sau \n`l]ime
Amplasarea pasajelorModuri de etajare. Nivelul principalde circula]ie este de regul` la nive-lul parterului Pozi]ia structurii portante
Posibilit`]i de acoperire
389
Tehnici dedepozitare
Sistem cu profile-vinclu [i în[urubare pentru utilizare Allround Sistem prod. Hofe
TEHNICI DE DEPOZITARE→
Sisteme de rafturi
Sistemul de depozitare tradi]ional pentru halele industriale este celcare [i-a dovedit calit`]ile [i anume raftul cu fund nervurat ca raftcare se în[urubeaz` sau se încastreaz` cu profile-vinclu cu goluri sausistemul de rafturi încastrate cu ram` prefabricat` în care se inse-reaz` funduri din o]el (timp de montaj mai scurt). Aceste rafturi se li-vreaz` în diferite tipuri de execu]ie cu pere]i din tabl` perforat`, tabl`plin` sau plas` de sîrm`. Sistemele prefabricate reprezint` o solu]iejudicioas` pîn` la cca 4,50 m în`l]ime [i sarcini de 250 kg/fund.Pentru sarcini mai mari resp. în`l]imi mai mari corpurile de paletesînt mai adecvate. De ramele prefabricate din profile U, în care sînt[tan]ate în chip de raster decupaje, se aga]` grinzi din profile I cu bri-de sudate. Rigidizarea vertical` se face prin benzi diagonale preten-sionate din platband`. S-au impus cîmpurile cu distan]a dintre axede cca 2,80 m (adecvate pentru trei euro-palete al`turate). La de-servirea cu stivuitoare se pot atinge în`l]imi de pîn` la 12,00 m. Potfi construite platforme intermediare pentru platforme cu mai multe ni-veluri, autoportante, cu capacitate de pîn` la 500 kg/m2.În calitate de elemente speciale sînt disponibile corpuri cu rafturipentru butoaie (cca 2.000 kg sarcin` etalon), cu rafturi pentrutamburi de cabluri (greutatea tamburilor per ax cca 1.000 kg), raf-turi tip pieptene, rafturi cu baghete, rafturi pentru ro]i, rafturi cudeschidere mare, rafturi rulante.