Neale Donald Walsch-Ce Vrea Dumnezeu 1.0 10

8/13/2019 Neale Donald Walsch-Ce Vrea Dumnezeu 1.0 10

http://slidepdf.com/reader/full/neale-donald-walsch-ce-vrea-dumnezeu-10-10 1/89

Neale Donald Walsch

Ce Vrea Dumnezeu

Foarte puţini oameni vor fi în stare să creadă ceea ce este cuprins înaceastă carte. Cel puţin la început. Ar putea fi una dintre cele mai incredibile cărţi ale tuturor timpurilor. Această carte îi răspunde celei mai importante întrebări din istoriaomenirii. Ce vrea Dumnezeu? Pentru mulţi, răspunsul va fi absolut uimitor. Chiar i pentru aceia care nu vor fi complet surprini, răspunsul va fi cutotul i cu totul neateptat. !ici măcar nu se va apropia de ideile pe careoamenii le au, de obicei despre Dumnezeu. Părerea omenirii despre Dumnezeu creează, de fapt, ideile omeniriidespre viaţă i despre oameni. "dei absolut neobinuite despre Dumnezeu vorproduce idei absolut neobinuite despre viaţă i despre oameni. Dacăomenirea ar fi în stare să folosească ceva chiar în acest moment, atuncidespre acest lucru este vorba. !e aflăm astăzi în pra#ul unui război cultural #lobal. $in#ile dedeschidere au fost de%a lansate. Ciocnirile cu adevărat mari, bătăliileincredibile ale &umii 'iitorului probabil că urmează să vină. Dată fiind direcţia spre care pare că se îndreaptă omenirea, arată ca ic(nd acest conflict ma%or este inevitabil. !u e aa. )*istă ceva e*trem deputernic, care ar putea să+l oprească idei radical diferite despre Dumnezeu,despre 'iaţă i despre oameni. Dacă vor fi acceptate i adoptate, aceste idei vor crea direcţii cu totuldeosebite de a trăi i de a e*ista. 'alorile se vor schimba. Priorităţile se vor

schimba. -tructurile puterii i deţinătorii puterii se vor schimba. nii dintre cei ce deţin puterea doresc să nu se înt(mple nimic dintoate cele de mai sus. Acest lucru face din cartea de faţă nu numai una dintre cele maiincredibile cărţi ale tuturor timpurilor, dar i una dintre cele mai periculoase. C(t timp a trecut de c(nd nu aţi mai citit o carte periculoasă?



'eţi pătrunde în cartea de faţă i veţi iei din ea, într/un timp foartescurt. )ste o carte scurtă. Deci, nu numai că e periculoasă, dar se i parcur#erapid. 0apid i periculos. Deseori aceasta este o combinaţie fascinantă. Poatechiar i puţin incitantă. Periculos i captivant sunt cele două faţete ale

aceleiai monede. Pe care din cele două le veţi trăi ca e*perienţă, e în funcţiede ce anume vreţi să vă apropiaţi, sau de ce vă îndepărtaţi. Pe ce cale sunteţi, în privinţa schimbării? Doriţi ca lucrurile să răm(năneschimbate, pe c(t se poate, sau doriţi ca ele să se modifice? Dacă doriţi ca lucrurile să răm(nă aa cum sunt, s/ar putea ca aceastăcarte să vi se pară periculoasă. Dacă abia ateptaţi ca lucrurile să seschimbe, o veţi #ăsi captivantă. Ce ale#eţi? 1Păi23, aţi putea spune, 1asta ar depinde despre ce este vorba aici.Discutăm despre viaţa mea? Despre serviciul meu? Despre maria%ul meu?Despre relaţiile mele? Despre sănătatea mea? -au discutăm despre ţaramea? Despre lume, în #eneral? Despre scena politică internaţională? Despre

provocările #lobale, cărora le face faţă omenirea?3 Aa că, daţi/mi voie să vă dau o m(nă de a%utor. 'orbim aici despretoate acestea. Despre absolut fiecare în parte. !u doar despre un lucru saualtul 4 ci despre toate. 5i asta, deoarece informaţiile din această carte ar putea schimba totul. -chimbarea ar putea fi un lucru periculos de su#erat, nu numai celor cedeţin puterea 6pentru care schimbarea este ameninţarea supremă7, dar ioamenilor obinuiţi 6pentru care schimbarea este ameninţătoare, pur isimplu, deoarece îi conduce într/o zonă necunoscută7. Fostul vicepreedinte al -tatelor nite, Al 8ore, s/a e*primat foartee*act, într/un interviu acordat ziarului !e9 :or;er, în septembrie <==> 1ntr/

o lume a schimbărilor decorcentante, unde forţe comple*e i considerabileameninţă punctele de reper familiare i confortabile, impulsul natural este dea apuca tulpina copacului cu cele mai ad(nci rădăcini, de a te ţine binepentru a/ţi păstra viaţa ta dra#ă i de a nu pune niciodată la îndoialăposibilitatea că nu aceasta este sursa m(ntuirii tale.3 ltima parte a acestei fraze spune povestea omenirii i a lui Dumnezeu, în c(teva cuvinte. Al 8ore confirmă acest lucru prin următoarea lui declaraţie.1Cele mai ad(nc, rădăcini3, spune el 1sunt ancorate în cele mai vechi tradiţiifilosofice i reli#ioase.3 Perspicacitatea lui Al 8ore ne pune în faţă o întrebarerăsunătoare vom #ăsi drumul înainte îndrept(ndu/ne spre înapoi? 0ăspunsuleste nu.

5i după cum notează fostul vicepreedinte, noi nu ne punem niciodatăproblema că dacă tradiţiile noastre filosofice i reli#ioase nu vor fi sursam(ntuirii noastre 4 prezumtiv deoarece ne simţim ameninţaţi de astfel de întrebări 4 ar putea e*ista un moment c(nd a nu pune la îndoiala acestetradiţii ar reprezenta o i mai mare prime%die? 0ăspunsul este da. 5i acum suntem într/un astfel de moment. Cel mai mare pericol în lumea de astăzi nu este de a ne pune întrebări,ci de a presupune că avem toate răspunsurile@ nu invitaţia spre schimbare, ci



tendinţa de a fu#i de schimbare@ nu idei absolut noi despre Dumnezeu idespre 'iaţă, ci mereu aceleai vechi idei. Dacă unele dintre aceste idei vechi continuă să fie acceptate, viaţa pecare rasa umană o cunoate acum ar putea să nu supravieţuiască dupăprima %umătate a secolului al douăzeci i unulea. n modul în care se

desfăoară lucrurile, s/ar putea să nu supravieţuiască nici măcar după primultrimestru. Da, tiu că aceasta sună a e*a#erare. Dar nu este. Cumpără/ţi ziarul de dimineaţă. rmărete pro#ramul la televizor. n anii imediat următori, rasa umană ar putea face un salt dramatic înainte, în procesul său evolutiv, sau s/ar putea prăbui, poticnindu/se i împiedic(ndu/se, i, în cele din urmă surp(ndu/se sub #reutatea propriilor#reeli din trecut. -/a mai înt(mplat i înainte. )ste ceea ce se poate petrece, atunci c(nd evoluţia tehnolo#ică o ia înaintea dezvoltării morale, etice i spirituale. )ste momentul c(nd universul

trebuie să se descurce cu copiii care se %oacă cu chibriturile. n momentul de faţă, acetia suntem noi. 0asa umană se află în faza copilăriei din cadrul evoluţie, sale. !u enimic #reit în asta. Copilăria poate fi un moment minunat. Dar, în acelaitimp, este vremea c(nd trebuie să fim foarte atenţi. Dacă urmărim ceea ce facem în timpul copilăriei@ dacă, aa cumsu#erează autorul 0obert Ful#hum, privim în ambele direcţii, înainte de atrece strada@ dacă învăţăm să împărţim cu ceilalţi@ dacă ne ţinem de m(ini inu ne pierdem din vedere unul pe celălalt@ dacă renunţăm să lovim ispunem că ne pare rău, atunci c(nd simţim acest lucru@ dacă ne curăţămpropria mizerie@ dacă nu ne mai luptăm cu fraţii i surorile noastre 4 vom

a%un#e în faza în care vom evolua i viitorul nostru ar putea fi spectaculos. Cred cu tărie că acest lucru se va înt(mpla. Cred că viitorul pe caresuntem pe cale să/l creăm, urmează să fie spectaculos Dar tiu, la fel debine, că lucrurile ar putea/o lua i în altă direcţie. 5i tiu că, dacă nu începemsă ne purtăm corespunzători chiar aa se va înt(mpla. A nu înţele#e acestlucru, ar putea fi un #est temerar. $ai mult dec(t temerar. Ar fi iresponsabil.)ste e*act ceea ce ar face un copil. Cei mai mulţi oameni vor să creadă că omenirea este indestructibilă, căspecia noastră nu poate fi eradicată sau eliminată, că nimeni i nimic nu opoate influenţa ne#ativ, într/un mod lar# răsp(ndit sau ireversibil. &u(nd în considerare evenimente mondiale recente, acest lucru pare să

su#ereze că cei mai mulţi dintre oameni sunt dispui să creadă ceea ce estede necrezut. 5i aceasta aduce la suprafaţă o întrebare interesantă. Dacăoamenii sunt dispui să creadă ceea ce este de necrezut, de ce să nu creadăceea ce cuprinde această carte? $ulţi oameni vor fi, pur i simplu, înfricoaţi să creadă ceea ce este înaceastă carte. B idee ocant de neobinuită urmează a fi prezentata aici, îndoar apro*imativ <.=== de cuvinte. Dar opus acestei idei, este faptul că, în



unele ţări, ai fi condamnat la moarte, dacă ai spune, cu voce tare, lucrurileconţinute în această carte. Dar nu de o mulţime înfuriată. De #uvern. Ai putea fi acuzat de a fi comis crime împotriva le#ilor ţării icondamnat la moarte. n alte ţări, chiar dacă nu ai fi ucis, ai putea fi criticat,

defăimat i ostracizat. Ai putea fi îndepărtat din poziţia influentă pe care odeţii si, în mod cert, viziunile tale ar fi mar#inalizate. Da, chiar at(t de periculos este ceea ce e scris aici. )vident, Ce vreaDumnezeu nu conţine o informaţie neimportantă. De fapt, ea este at(t deimportantă, înc(t cuvintele sunt prezentate cu ma%uscule sau cu caractereitalice oriunde acest termen este folosit, pe parcursul cărţii. 'edeţi voi, milioane de oameni din întrea#a lume i/au trăit vieţile pebaza informaţiilor pe care le/au primit p(nă acum, despre Ce vrea Dumnezeu4 iar dacă acest subiect este ine*act, omenirea ar putea fi într/o mare încurcătură. "nformaţiile anterioare e*istente în lume despre acest subiect nu sunt

conforme cu realitatea. Bmenirea se află într/o mare încurcătură. Bmenirea nu trebuie să fie într/o astfel de stare de confuzie. -e înt(mplă pentru că asta a ales. Bamenii ar putea ale#e altceva. -unt convins că, în cur(nd, acest lucru se va înt(mpla. -unt convins căoamenilor le/a cam a%uns. &e/a a%uns at(ta violenţă, teroare i ucideri. &e/aa%uns conflictele, certurile i luptele care duc la toate astea. &e/a a%unspropriile vieţi care nu funcţionează, relaţiile care se destramă, propriilecariere care se prăbuesc i visele care se dizolvă i dispar. &e/a a%uns tot ce înseamnă zbucium în această lume, fiecare zi plină deostilităţi i dificultăţi, pretutindeni pe #lob. &e/a a%uns să urmărească modul în

care societatea umană face doi pai înainte i un pas înapoi, t(r(ndu/se înpermanenţă fără nici un rost. 0asa umană îi pierde răbdarea cu ea însăi. Cred că oamenii îi spun1Ar trebui să e*iste i altă cale3. Devine din ce în ce mai clar că ea e*istă. Puri simplu, trebuie să facem această ale#ere. C(teodată, oamenii cred că trebuie să trăiască în modul în care trăiesc,deoarece nu au altă alternativă. Aspectul lucrurilor dă adesea impresia căaceastă idee este foarte, foarte reală. Dar niciodată nu este reală. !iciodată. Bamenii au posibilitatea de a ale#e, iar cartea de fată urmează să vadovedească acest lucru. Bamenii au posibilitatea de a ale#e în viaţa pe carei/o creează i au posibilitatea de a ale#e modul în care îi trăiesc viaţa

acum. nainte de a a%un#e la ultima pa#ină, veţi primi cel mai puternicinstrument care e*istă 4 i cu care puteţi să faceţi o ale#ere adevărată.Deocamdată reţineţi acest lucru oamenii care fac o ale#ere diferită sunt aceioameni care creează o lume diferită. A venit momentul pentru Cei care fac ale#eri să avanseze cu un pas. ncaz contrar, lumea va continua să se mite în aceeai direcţie în care semică acum. Aceasta nu e direcţia în care omenirea declară că ar vrea să



mear#ă. 5i totui, ce vrea omenirea să facă în această privinţă? "ată întrebarea care stă în faţa noastră, în acest moment. Dacă cea mai înaltă idee a omenirii în privinţa direcţiei în care doretesă o ia nu este definită acum, cea mai %oasă idee ar putea fi îmbrăţiată, înlipsă de altceva. Acest lucru se înt(mplă acum, în mintea unor oameni, în

multe părţi ale lumii. )*istă oameni care spun că totul este aa cum este, deoarece aatrebuie să fie. )i spun că acestea sunt vremuri apocaliptice 4 i că asta esteCeea Ce 'rea Dumnezeu. Cu toate acestea, oamenii pot fi m(ntuiţi, spun ei. Bamenii nu trebuiepărăsiţi. Atunci c(nd suferinţa este foarte puternică, oamenii pot fi m(ntuiţi. ot ce trebuie să facă este ca, în cele din urmă, să accepte 'estea cea bună. )i bine, am o veste bună pentru voi. Bmenirea nu înţele#e Ce vrea Dumnezeu. &uaţi în considerare următorul lucru dacă omenirea înţele#e Ceea Ce'rea Dumnezeu i dacă situaţia prezentă în lume este cea mai bună pe care

ea o poate crea, după toţi aceti ani, folosind această informaţie, c(t demultă speranţă poate să e*iste pentru un viitor mai luminos? Dacă tim tot ce este cu adevărat important de tiut despre Dumnezeu4 i dacă totul despre Dumnezeu a fost revelat, totul a fost de%a învăţat, totula fost spus i c(ntat, iar omenirea a a%uns în această situaţie, atunci la ce aufolosit toate acestea? Dar dacă mai este ceva nou de învăţat pentru noi, ceva în plus de înţeles despre Dumnezeu, atunci e încă posibil să apară o schimbare acondiţiei umane. -peranţa se întoarce. !u speranţa pentru ceva mai bine în'iaţa de Apoi 4 după ce viaţa, aa cum am cunoscut/o noi pe Păm(nt, a fostdistrusă 4 ci speranţa pentru ceva mai bun chiar aici i chiar acum, înainte ca

totul să fi fost distrus. Cu toate acestea, speranţa nu poate fi împlinită, p(nă c(nd nu se vorpune întrebări e*trem de importante 4 i ele nu îi vor #ăsi i răspunsul. ) adevărat că omenirea este e*trem de încăpăţ(nată, completrefractară i absolut incapabilă să/i depăească cele mai primitive instincte?-au e cumva posibil să mai e*iste vreo învăţătură de acumulat, să mailipsească încă unele date, iar vreun aspect important despre Dumnezeu i'iaţă să nu fie încă înţeles? ) oare posibil ca însăi informaţia să fie problema, i nu receptoriiinformaţiei? ) oare posibil ca percepţia omenirii despre Dumnezeu i 'iaţă să nu fie

at(t de 1#reită3, ci mai de#rabă incompletă? A venit, în cele din urmă, timpul ca oamenii să deschidă lar# porţile întrebărilor despre Dumnezeu, într/o manieră cu totul nouă? Pentru mult prea mult timp discuţiile lumii despre Dumnezeu s/aumicat doar într/o sin#ură direcţie, conduse în principal de aceia care spun cănoi înţele#em tot ce este cu adevărat important de înţeles despre Dumnezeui care pretind că problemele omenirii nu sunt cauzate de către fiinţele



umane care nu reuesc să înţelea#ă, ci de către fiinţele umane care nureuesc să acţioneze în conformitate cu ceea ce au înţeles. Aceasta este o noţiune populară 4 dar, de fapt, este o concepţie#reită. n realitate, e*act opusul este valabil. ) vorba de oamenii care auacţionat în baza a ceea ce au înţeles ei despre Dumnezeu i, în felul acesta,

au creat cele mai mari probleme. )*istă oameni care sunt convini că ei tiu Ce anume vrea Dumnezeu. Acetia sunt cei care, crez(nd că ei tiu Ceea Ce 'rea Dumnezeu, auiniţiat cel două sute de ani de Cruciade Cretine i ororile inchiziţiei, căut(ndsă supună lumea pentru Cretinătate. Acetia sunt cei care, crez(nd că tiu Ce 'rea Dumnezeu, le/au cerutarmatelor musulmane să/i trimită %efuitorii pretutindeni, ca să cucereascăorice teritoriu i orice cultură i să le aducă sub stăp(nirea "slamului. Aceti sunt cei care, crez(nd că tiu Ce vrea Dumnezeu, s/au numitsin#uri Poporul Ales i au revendicat păm(nturi pe care le/au declarat a fi fostiniţial ale lor, i#nor(nd faptul ca istoria a făcut ca timp de mii de ani ele să fie

locuite de alţii pe care i/au #onit i i/au obli#at să trăiască în alt loc i în altmod, ca i cum ar fi fost cetăţeni de m(na a doua fără a avea drepturi e#ale, în propria lor casă. Acetia sunt cei care, crez(nd că ei tiu Ce vrea Dumnezeu, ausp(nzurat oameni în pieţele oraelor, iar pe unele femei le/au ars pe ru#,arăt(nd Cartea -f(ntă i declar(ndu/le vră%itoare. -unt cei care, crez(nd că tiu Ce vrea Dumnezeu, au iniţiat le#i ce leinterziceau oamenilor de diferite rase să se căsătorească între ei, sau caadulţii să se an#a%eze prin consimţăm(nt, în anumite practici se*uale. -unt cei care, crez(nd că ei tiu Ce vrea Dumnezeu au creat prohibiţiiculturale, interzic(ndu/le oamenilor să c(nte sau să danseze, să picteze

ima#ini ale anumitor persoane sau sa c(nte alte c(ntece dec(t cele sfinte. -unt cei care, crez(nd că ei tiu Ce vrea Dumnezeu, au spus ca esteinterzis să rosteti sau să scrii numele Domnului 4 dar că este în re#ulă săucizi în numele lui. Bare, toate acestea sunt, cu adevărat, Ceea Ce 'rea Dumnezeu?-unteţi si#uri? )ste important să fiţi si#uri, deoarece nu vorbim aici despre lucrurimărunte. Am fost învăţaţi multe lucruri despre Ce vrea Dumnezeu. Bare aceste învăţături sunt corecte? Eai să aruncăm o privire. "ată o scurtă analiză a unora dintre lucrurile pe care mulţi oameni le/au

învăţat de la strămoii lor, de la părinţi, de la profesori i de la alte persoanecompetente din viaţa lor, despre Ce vrea Dumnezeu. Pentru unii dintre voi vafi dur să treacă prin această analiză. ncercaţi totui. Asemenea mesa%e, transmise de/a lun#ul timpului, au creat viziunile deastăzi, ideile i e*perienţele a milioane de oameni care au aderat cumva, sautrăiesc în cadrul unor culturi ce au fost profund afectate de doctrinele"udaismului, Cretinismului sau "slamului, cele trei mari reli#ii or#anizate aleomenirii. B parte a acestor învăţături s/au transformat în alte reli#ii.



0ezultatul este faptul că o uriaă parte a populaţiei lumii a fost e*pusăacestor idei i profund afectată de ele. -ă începem cu subiectele cele maievidente. Dumnezeu. $ultor oameni li s/a spus că Ce vrea Dumnezeu este ca ei să înţelea#ă

că )l e Fiinţa -upremă, Creatorul Cerului i al Păm(ntului, Cel care Dă 'iaţă,Bmnipotentul, Bmniscientul, Bmniprezentul i înţeleptul aflat dincolo denţele#erea mană. Dumnezeu este Alfa i Bme#a, începutul i sf(ritul, separat deomenire, dar creatorul acesteia, după propria -a ima#ine. -eparat de viaţă,dar Creatorul acesteia, ca darul -ău pentru omenire. $ultor oameni li s/a spus că Dumnezeu este un sin#ur Dumnezeu, unDumnezeu unificat, -in#urul Dumnezeu care e*istă. Allah înseamnă de fapt1Dumnezeu3. nor oameni li s/a spus că acest nic Dumnezeu este divizat în rei Părţi, dintre care una a devenit fiinţă umană. nora li s/a spus că nue*istă doar un sin#ur Dumnezeu. "ar altora li s/a spus că nu e*istă nici un fel

de Dumnezeu. $a%oritatea oamenilor din secolul al "/lea cred că nici nue*istă vreun fel de Dumnezeu. $ultora dintre cei care cred în Dumnezeu li s/a spus că Ce vreaDumnezeu este "ubire i Dreptate. Pentru a împlini primul mandat, Dumnezeu i/a în#ăduit fiecărui om omare i repetată ansă de a se împăca cu )l. Pentru a împlini al doilea mandat, Dumnezeu, la sf(ritul fiecărei vieţiumane, vine la Gudecata de Apoi a fiecărui suflet omenesc, deciz(nd dacăsufletul a c(ti#at răsplata venică în Ceruri, sau pedeapsa venică în "ad. $ultor oameni li s/a spus că Dumnezeu este un Dumnezeu invidios, unDumnezeu răzbunător, plin de m(nie, care folosete violenţa directă asupra

fiinţelor umane 4 i care îi îndeamnă i chiar le ordonă oamenilor să facăacest lucru, unul altuia. &i s/a spus i că Dumnezeu este compătimitor, Dumnezeu este milostiv,Dumnezeu este îndurător, Dumnezeu este iubitor i nu vrea dec(t ceea ceeste mai bun pentru oameni. -in#urul lucru pe care îl au acetia de făcut estesă " se supună. Bamenii tiu e*act cum să " se supună lui Dumnezeu, deoarece chiar )lle/a spus ce să facă i ce să nu facă. otul este scris acolo, în -fintele-cripturi. Poate fi #ăsit i în cuvintele i în învăţăturile reprezentantuluipersonal al lui Dumnezeu pe Păm(nt. Acestea sunt credinţele ma%orităţii oamenilor.

n rezultat al acestei învăţături este că mulţi oameni sunt înspăim(ntaţi de Dumnezeu. Dar ei îl i iubesc. Astfel, mulţi confundă frica cudra#ostea, văz(ndu/le le#ate în vreun fel. C(nd este vorba de Dumnezeu, neplace sa fim înfricoaţi 6am creat chiar o virtute din 1Doamne ferete37 i neeste teamă să nu/& iubim 6ni s/a ordonat 1"ubete/& pe Domnul Dumnezeultău, cu toată fiinţa ta, cu toată inima ta i cu tot sufletul tău37. Bamenilor le este frică de ceea ce ar putea sa le facă Dumnezeu, dacănu/& ascultă. )l îi va pedepsi cu chinuri venice. Ca atare, c(nd îi



or#anizează viaţa, c(nd interpretează situaţii i evenimente sau c(nd iauhotăr(ri, mulţi oameni se bazează pe modul în care înţele# cuv(ntul luiDumnezeu, dorinţa lui Dumnezeu i ce anume acceptă Dumnezeu. C(nd preedintele -tatelor nite a fost întrebat dacă a cerut vreodatăsfatul tatălui său, el a răspuns că sfaturile le caută la un 1Părinte mai înalt3.

n ziua următoare ale#erii sale, în noiembrie <==>, lui Hush i/a fosttrimisă o scrisoare din partea lui Hob Gones """, preedinte al cole#iuluifundamentalist care îi poarta numele în care i se spunea că ar trebui să/ifolosească mandatul electoral pentru a numi %udecători conservatori i săaprobe le#islaţia 1definită de normele biblice3. n re/ale#erea ta, Dumnezeu ţi/a acordat cu #enerozitate America 4dei ea nu merită asta 4 o do%ană la adresa pro#ramului pă#(n1, i/a scris Gones lui Hush, într/o scrisoare de felicitare postată pe Iebsite/ul universităţi, în J noiembrie <==>. 1Ki s/a încredinţat un mandat. Pune/ţi pro#ramul pe foci lasă/l să ardă. !u le datorezi liberalilor nimic. )i te dispreţuiesc, deoarece îldispreţuiesc pe Cristosul tău3, spunea scrisoarea.

C(nd liderul spiritual de atunci al Eamasului, Abdel Aziz 0antisi, a ţinuto cuv(ntare la niversitatea "slamică din 8aza, în martie <==>, a spus celoradunaţi acolo că 1Dumnezeu a declarat război3 Americii, lui Hush i primuluiministru israelian Ariel -haron. 0antisi a adău#at 10ăzboiul lui Dumnezeucontinuă împotriva lor i pot să văd victoria venind dinspre păm(nturilePalestinei, prin m(na Eamasului. Două săptăm(ni mai t(rziu, 0antisi eramort, ucis de un atac cu rachetă asupra mainii sale. -/a menţionat mai devreme în această carte, că 1"deile omenirii despreDumnezeu dau natere ideilor omenirii despre viaţă i despre oameni3. )ste dureros de clar. )ste dureros de evident. Cuv(ntul lui Dumnezeu i $esa#erul &ui Dumnezeu.

$ultor oameni li s/a spus că Ce vrea Dumnezeu este ca să fierecunoscut Cuv(ntul Domnului, aa cum este conţinut în -fintele -cripturi i e*tele -acre, iar $esa#erul &ui Dumnezeu să fie respectat, ascultat iurmat. )*istă multe -finte -cripturi i e*te -acre, cum ar fi Adi 8ranth,Hha#avad 8ita, Cartea $ormonilor, Eadith, " Chin#, Lo%i;i, &un/Mii,$ahabharata, $athna9i, !oul estament, Pali Canon, NurOan, almud, ao eChin#, orah panishadele, 'edele i :o#a -utrele, ca să numim doar c(teva.$ultor oameni li s/a spus că numai una dintre acestea este cea corectă.0estul sunt #reite. Dacă ale#i învăţăturile celor 1#reite3, vei a%un#e în "ad. )*istă mulţi mesa#eri, printre care !oe, Abraham, $oise, Confucius,

-iddharta 8autama 6cel care a fost numit Huddha7, lisus din !azareth 6care afost numit -alvatorul7, $ahomed 6care a fost numit $arele Profet7, Patan%ai6care a fost numit "luminatul7, Hha1u3llah 6care a fost numit Hinecuv(ntatul7, Galal al/Din 0umi 6care a fost numit $aestrul7, Paramahansa :o#anada 6care afost numit $aestrul7, Goseph -mith 6căruia i s/a spus în multe feluri7 i alţii.$ultor oameni li s/a spus că numai unul dintre aceti mesa#eri este celcorect. 0estul sunt #reiţi. Dacă ale#i mesa%ul unuia dintre cei 1#reiţi3, te veiduce în "ad.



n rezultat al acestor învăţături este că, de mii de ani, oamenii încearcă să/i ima#ineze care este te*tul corect i care este mesa#erulcorect. Adepţii anumitor mesa#eri i credincioii anumitor te*te au căutat săconvin#ă restul lumii că mesa#erul i te*tul convin#erilor lor este sin#urulspre care oamenii ar trebui să/i întoarcă faţa.

n multe ocazii de/a lun#ul istoriei, aceste încercări de dialo# s/autransformat în violenţă. Cu #reu a e*istat vreo zi pe această planetă, în carenu s/a purtat vreo bătălie sau vreun om nu a fost ucis în numele Domnuluisau pentru cauza lui Dumnezeu. -fintele -cripturi ale reli#iilor principale indică faptul că răzbunarea,pedepsirea i uciderea în numele Domnului i în numele mesa#erului luiDumnezeu sunt acceptabile i, în anumite circumstanţe, chiar necesare. $ulţi oameni din această lume cred că asta este Ce vrea Dumnezeu. 0ai i "ad. $ultor oameni li s/a spus că Ce vrea Dumnezeu este ca oamenii să aibăvieţi frumoase i că, după moarte, oamenii buni vor mer#e în Ceruri sau în

Paradis, în timp ce oamenii răi vor mer#e în "ad, în 8heena, sau în Eades. Ceidin Ceruri vor trăi într/o venică binecuv(ntare, reuniţi cu Dumnezeu, iar ceidin "ad vor trăi împreună cu alţi făcători de rele, care au fost condamnaţi latortură eternă. nde va mer#e sufletul fiecărui muritor, va fi hotăr(t la iua Gudecăţii de Apoi. nor oameni li s/a spus că "adul este o e*perienţă temporară, în cursulcăreia păcătoii sunt chinuiţi de demoni, p(nă c(nd datoriile faţă de diavol,create în cursul vieţii lor, au fost plătite, în timp ce alţii au fost informaţi că"adul nu e dec(t o fază în călătoria sufletului, care trece prin multee*perienţe ale reîncarnării. n rezultat al acestei învăţături milioane de oameni i/au structurat

întrea#a viaţă în %urul luptei de a evita 1să mear#ă în "ad3 i a speranţei de 1aa%un#e în 0ai3. )i au făcut lucruri e*traordinare i deseori chiar ocante,pentru a atin#e acest rezultat. Conceptele de Cer i "ad le/au format nu numai comportamentul, dar i întrea#a înţele#ere a vieţii însei. De asemenea, ele au modelat întrea#aistorie a omenirii. 'iaţa. $ultor oameni li s/a spus că Ce vrea Dumnezeu este ca viaţa să fie ocoală, un loc de învăţătură, o perioadă a încercărilor, o scurtă i preţioasăoportunitate de a trimite sufletul înapoi la Ceruri, la Dumnezeu, de unde avenit.

$ultor oameni li s/a spus, de asemenea, că atunci c(nd viaţa sesf(rete, începe adevărata bucurie. ntrea#a viaţă trebuie considerată unpreludiu, o platformă pe care s/a clădit e*perienţa sufletului pentrueternitate. 'iaţa ar trebui trăită cu un ochi aţintit spre 'iaţa de Apoi, căciceea ce se c(ti#ă acum, va continua să fie trăit venic. $a%oritatea oamenilor crede că Ce vrea Dumnezeu este ca oamenii să înţelea#ă că viaţa constă în ceea ce ei pot vedea, auzi, #usta, atin#e i mirosi4 i nimic în plus.





-ă privim la ceea ce strămoii i învăţătorii notri contemporani ne/auspus despre aceste lucruri. -ă vedem Ce vrea Dumnezeu. Hărbatul i Femeia. $ultor oameni li s/a spus că Ce vrea Dumnezeu este ca omenirea să înţelea#ă faptul că Dumnezeu este bărbat. 0ezultatul a fost că cei care cred

într/o zeitate de orice fel, consideră că acest lucru este adevărat. "deea căDumnezeu e de se* masculin este at(t de atotpătrunzătoare, înc(t e de/adreptul ocant să auzim că cineva se referă la Dumnezeu ca la 1ea3. $ultora li s/a spus că Dumnezeu vrea ca bărbaţii i femeile să aibăanumite roluri i să fie trataţi într/un anumit fel i că )l ar fi specificat acestelucruri, în -f(nta -criptură. n rezultat al acestor învăţături este că, înaproape toate culturile lumii, bărbaţii sunt consideraţi superiori femeilor. ntr/unele dintre ele, acest lucru se manifestă ca norme culturale, care nu lepermit femeilor să mear#ă la coală, să aibă poziţii sociale înalte sau pline deresponsabilitate, să părăsească locuinţa fără a fi însoţite de o rudămasculină, sau să permită ca vreo parte a corpului lor să fie văzută în public,

cer(ndu/li/se să fie acoperite din cap i p(nă în picioare. 6$ulte dintre acesterestricţii culturale se %ustifică ca fiind un semn de respect i protecţie pentrufemei, sau ca prote%area bărbatului de 1tentaţii3.7 $ărturia unei femei la tribunal are %umătate din valoarea celei a unuibărbat 4 ceea ce înseamnă că e nevoie de două femei martor, pentru a fi odovadă acceptată. $ărturia unei femei în ce privete bătăile soţului,cruzimea sau infidelitatea va fi i#norată, dacă ea nu va aduce i o altămărturie care să o confirme, în timp ce un bărbat îi poate trimite nevasta lamoarte prin bătaie cu pietre, declar(nd pur i simplu că ea a comis unadulter. -impla sa declaraţie este suficientă. Partea de motenire a unei femei este acceptată ca %umătate din cea a

unui frate. &o#ica acestei decizii este că bărbatul este responsabil pentrufamilia sa, din punct de vedere financiar, în timp ce femeia nu este. Aceastălo#ică e identică i în alte culturi, i a făcut ca, la muncă e#ală, femeile să nuc(ti#e acelai salarii ca i bărbaţii. n anumite culturi dominate de bărbaţi, or#anele #enitale ale femeilorsunt mutilate, tăiate i cusute cu scopul de a le priva de plăcerile se*uale, iastfel să se reducă tentaţiile de a se an#a%a în relaţii se*uale 4 altele dec(tcele iniţiate de soţul lor. n alte cazuri, această mutilare este văzută ca unritual, prin care femeile să poată avea copii i să fie potrivite pentru măriti. Alte norme culturale reflectă pre%udecăţi e*treme împotriva femeilor,incluz(nd tradiţia de a le interzice să devină clerici, sau să acceadă la posturi

de putere în orice instituţie civilă, de drept sau de afaceri, or, sa deţină vreopoziţie de conducere ma%oră în domeniu, politicii sau în #uvern. Puţine femei,din anumite culturi, au depăit aceste tradiţii 6în multe locuri încă nu li sepermite nici măcar să încerce7, dar este mereu o luptă, mereu e o e*cepţieremarcabilă, e un mare efort de a urca, pentru a fi acceptate în poziţiile celemai înalte sau în roluri de putere i influenţă, în societatea #lobală. De e*emplu, Latrina Hroo;s din 0oma, 8eor#ia 6-A7, tie totul despreacest lucru. Conform unei relatări scrise de &ouise Chu, pentru Associated



Press, în <Q septembrie <==>, Latrina este membră a Hisericii Haptiste din-ud, care a simţit chemarea i a dorit să devină preot. -/a înscris în-eminarul eolo#ic din 0ichmond, 'ir#inia, apoi a #ăsit o biserică dispusă să îi accepte, pe ea i pe soţul ei. Doctor onM Hroo;s, care era de%a hirotonosit în calitate de co/pastor. Hiserica Haptistă 0oma de nord, din 8eor#ia, a invitat

acest cuplu să le conducă con#re#aţia, în noiembrie <==J. !u toată lumea afost mulţumită. B revizuire a Credinţei i nvăţăturii Haptiste făcută în anul<===, adoptă o linie dură în ce privete femeile pastor, relatează &ouise Chu.Declaraţia doctrinală de bază spune că 1poziţia de pastor este accesibilă doarbărbaţilor, după cum este menţionat în -f(nta -criptură3, cit(nd Hiblia, " imotei </>. Acest pasa% spune Femeia să se înveţe în linite, cu toatăascultarea. !u în#ădui femeii nici să înveţe pe altul, nici să stăp(nească pebărbat, ci să stea linitită 6tăcută7. &a două săptăm(ni după ce Latrina i soţul ei au sosit la noua lorbiserică, c(ţiva dintre cole#ii lor clerici 6toţi bărbaţi7, au iniţiat înt(lniri laAsociaţia Haptistă a Comitatului FloMd, ca să discute acest subiect. Ar fi dorit

ca asociaţia să adopte o astfel de poziţie, care, de fapt, ar fi forţat bisericadin 0B$A să părăsească asociaţia. Diferenţa în tratamentul celor două #rupuri umane, în funcţie de #en,este Ceea Ce 'rea Dumnezeu 4 cel puţin aa cred mulţi oameni ai acesteilumi. &a urma urmei, ei sunt de părere că asta este ceea ce spune Hiblia itot aa spun i -cripturile altor reli#ii. Căsătoria. $ultor oameni li s/a spus că Ce 'rea Dumnezeu în ceea ce privetecăsătoria. )ste ca aceasta să fie o uniune eternă între un bărbat i o femeie, labine i la rău, cu scopul de a perpetua specia i de a menţine o societate

civilă or#anizată în unităţi, respectiv familii, care ar spri%ini pro#ramul luiDumnezeu pentru omenire. n rezultat al acestor învăţături este că, în cele mai multe culturireli#ioase, terminarea unei căsătorii, indiferent de motive 4 fie că e vorba decruzime mentală sau fizică 4 este profund descura%ată i una dintre reli#iilema%ore le spune adepţilor ei că nu pot să divorţeze niciodată, nu pot să secăsătorească în biserică, nici să primească binecuv(ntarea bisericii, dacădivorţează, i nici nu se pot căsători cu o altă persoană care a divorţat. n multe locuri i culturi, re#ulile căsătoriei sunt stabilite de cătrereli#ie, apoi devin le#i civile, limit(nd i impun(nd constr(n#eri partenerilorde căsătorie 4 iar acele limitări devin valabile pe viaţă. Cea mai importantă

dintre aceste limite este ceea ce oamenii numesc 1fidelitate3. Bamenii caretrăiesc în cadrul căsătoriei, trebuie să răm(nă credincioi unul altuia. Asta înseamnă că nu vor avea e*perienţe se*uale cu nimeni altcineva, pentru totrestul vieţii lor 4 nu numai sub forma devotamentului personal sau aan#a%amentului sacru, dar i ca o chestiune de drept civil. Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă, deoarece, după cum a fostmenţionat mai înainte, interdicţiile împotriva multor feluri de activităţise*uale au fost împuternicite de către reli#ie. Conform e*plicaţiilor date de



aceste reli#ii despre Ceea Ce 'rea Dumnezeu, fiinţele umane nu ar trebui săaibă relaţii se*uale cu nimeni în afara căsătoriei, sau cu nimeni înainte decăsătorie i, ca atare, în cazul în care nu se vor căsători niciodată, ar trebuisă nu facă se* niciodată în cursul între#ii lor vieţi. Acestea sunt perspectivele, i oamenilor li se spune că a încălca acest

tabu poate să conducă la pedepse severe din partea lui Dumnezeu i dinpartea societăţii. Ca rezultat mulţi tineri din întrea#a lume se căsătoresc fărăsă fie pre#ătiţi pentru o astfel de obli#aţie, sau suficient de maturi pentruresponsabilităţile implicate, nefiind dispui să mai îndure interdicţiile le#atede e*perienţele se*uale. "deea supremaţiei masculine, e*trasă din conceptul de Dumnezeu cabărbat, are un efect ma%or în multe căsătorii. n unele culturi, căsătoria esteconsiderată o formă de proprietate i sclavie, femeia fiind obiectul posesiunii4 de fapt, plătită prin zestre 4 iar bărbatul fiind persoana servită. Chiar i înculturile cu vederi mai puţin e*treme, o nevastă trebuie să fie 1ascultătoare3faţă de soţul ei i să/i fie supusă în orice fel. Hărbatul este 1capul familiei3.

$ulţi oameni sunt convini că aceasta este Ce vrea Dumnezeu. -e*. $ultor oameni li s/a spus că Ceea Ce vrea Dumnezeu este ca uniunease*uală să fie trăită numai cu partenerul de căsătorie, cu scopul procreării ica e*presie a iubirii. n rezultat al acestei învăţături este că milioane de oameni cred case*ul nu trebuie să fie făcut niciodată într/o forma care previne concepţia i,dei este ceva minunat a avea e*perienţa se*ului, pur i simplu pentruplăcere, fără nici o posibilitate de a procrea, este împotriva voinţei luiDumnezeu i, ca atare, 1nenatural3, imoral, ruinos i o manifestare ainstinctelor primare.

Aa cum frica i iubirea s/au combinat în înţele#erea iniţială a luiDumnezeu, combinarea plăcerii i ruinii a produs o confuzie emoţionalăcronică mirare, tulburare i pasiune, dar i stin#hereală, teamă i vină,pentru dorinţele i e*perienţele se*uale. n cele mai multe dintre culturi, părţile se*uale ale corpului omenesc nupot fi numite pe faţă. !u e permis să se folosească, în public, cuvinte precum1va#in3 i 1penis3 6cu e*cepţia cazului în care este absolut necesar, într/unscop pur medical7 i niciodată în prezenta copiilor mici. Cuvinte precum1pipi3, 1cocoel3 sau 1popou3 pot fi folosite liber. Pe scurt, cultura umanăeste de acord că numele reale ale anumitor părţi ale corpului sunt de ocară i %enante i trebuiesc evitate ori de c(te ori posibil.

Aţi putea crede că cele e*puse mai sus sunt cam e*a#erate. 'ă asi#urcă nu e aa. iaristul de renume internaţional, $ollM "vins, raporta în număruldin septembrie+octombrie <==> al publicaţiei $other Gones, că Avocaţii inerilor, un #rup ce milita pentru o educaţie se*uală comprehensivă, s/atrezit că finanţarea pentru prevenirea -"DA le/a fost tăiată de către Centrulpentru Controlul Holilor, o a#enţie a #uvernului -. . A., deoarece 1tinerii 6dinprezentarea video a proiectului7 au folosit terminolo#ia corectă pentruanatomia masculină i feminină3. 1Acest lucru3 spunea Games Ia#oner, eful



Avocaţilor ineretului 1este absurd. Ce urmează să facă preedintele? -ăemită un ordin ca fiecare bărbat, femeie i copil să se refere la penis, folosindcuv(ntul cocoel?3 5i, desi#ur, dacă cineva nu poate să vorbească despre părţi alecorpului, în mod cert nici nu poate să le arate. Hineînţeles că nici sie însui.

ncă o e*a#erare? mi pare rău să vă spun, dar nu e. n at(t de multe locuri,punctul de vedere asupra tuturor acestor subiecte este at(t de puritan înc(turmătoarea scrisoare a putut fi publicată fără clipire, în peste J== de ziaredin -tatele nite, în <> septembrie, <==>, într/o rubrică de sfaturi. Dra#ă AbbM, Astăzi m/am dus să o trezesc pe fiica mea de > ani i amdescoperit că dormea #oală. -e pare că practica acest lucru de ceva timp. n mod normal se trezete uor i nu era nevoie să intru în camera eipentru asta. C(nd am întrebat/o de ce face acest lucru, mi/a răspuns că îi emai confortabil i doarme mai bine. C(nd i/am spus că această atitudine măderan%ează, m/a întrebat de ce, i, sinceră să fiu, nu am #ăsit un motiv maibun, dec(t de a/i spune că nu mi se pare 1în re#ulă3i mi/e teamă de ce s/ar

înt(mpla în caz de cutremur sau incendiu. $/a întrebat de ce ar fi înnere#ulă, dacă nu tie nimeni 4 doar dacă intră la ea în cameră, fără să bată6cum am făcut eu7. Alături de pat îi ţine un halat lun#, pe care îl poate purtaimediat în caz de ur#enţă. 6ntr/adevăr, umblă prin casă în acel halat imereu am crezut că poartă o cămaă de noapte pe dedesubt, pe c(nd ea era#oală, încă de la Crăciun7. ncă mă deran%ează această situaţie, dar am căzut de acord că vomurma sfatul dumneavoastră. )ste BL pentru ea să doarmă #oală i de ce 4sau de ce nu? $amă în#ri%orată din -an &eandro. iarista i/a răspuns că 1în principiu, nu era nimic #reit3 în faptul că ea

dormea #oală. 1Privete la partea bună3, a sfătuit/o ea pe mamă. 1'ei aveamai puţine rufe de spălat.3 După cum ne arată scrisoarea acestui părinte, mulţi oameni simt căanumite părţi ale corpului trebuie acoperite i ascunse, deoarece apreciazăcă sunt prea e*citante, sau de ocară 4 sau chiar am(ndouă. Ca anumite părţiale corpului să nu fi acoperite, este incorect sau de neacceptat. Desi#ur, înmulte locuri este ceva ile#al, iar le#ea civilă îi pedepsete pe cei care nu sesupun. $ulţi oameni consideră că se*ul trăit în anumite feluri, chiar între soţ isoţie, este 1nenatural3 i, ca atare, imoral. 5i, bineînţeles, în decursultimpurilor i în anumite locuri, anumite e*perienţe, care se desfăoară între

adulţi care consimt asta, au fost declarate ile#ale. Cei care au făcut aceastăle#islaţie au spus că ei înţele# că Dumnezeu nu ar vrea ca anumitee*perienţe se*uale să aibă loc. Dumnezeu îi trimite pe oameni în "ad, pentruacest lucru. Bamenii cred, de asemenea, că descrierile #rafice ale activităţilorse*uale, în foto#rafii, desene, benzi desenate, %ocuri video, televiziune ifilme sunt deza#reabile, respin#ătoare, dez#ustătoare i de neacceptat. Pe



de altă parte, descrierile #rafice ale violenţei fizice e*treme i ale crimelorsunt perfect acceptabile. $ilioane de oameni cred că ener#ia se*uală i ener#ia spirituală nu sepot amesteca. &i s/a spus că ener#ia se*uală este o ener#ie a 1cha;rei de %os3 i că activitatea se*uală i claritatea spirituală sunt totalmente opuse

una celeilalte. Persoanele care încearcă să obţină măiestria spirituală suntsfătuite să nu se an#a%eze în e*perienţe se*uale. nora, chiar li serecomandă să răm(nă abstinenţi. $ulţi oameni cred că aceasta reprezintă Ceea Ce vrea Dumnezeu. Eomose*ualitatea. Bamenllor li s/a spus că Ceea Ce vrea Dumnezeu este ca se*ul să fiee*perimentat numai între un bărbat i o femeie i că activitatea se*uală întrepersoane de acelai se* să fie considerată dez#ustătoare. n rezultat alacestei învăţături este că oamenii cărora atracţia se*uală către persoane deacelai se* li se pare foarte naturală, au fost denunţaţi, defăimaţi,condamnaţi, ostracizaţi, izolaţi, atacaţi i chiar ucii de către alţi oameni care

cred că ei urmează voia Domnului. rista relatare despre uciderea lui $atthe9 -hepard din &aramie,IMomin#, ne oferă un caz renumit al zilelor noastre, le#at de acest subiect.-hepard, un t(năr student #aM de la niversitatea din IMomin#, a fost scosdintr/un bar din &aramie de către doi tineri, dus cu maina pe un drum pustiudin afara oraului, le#at de un #ard i bătut at(t de violent, înc(t a intrat încomă i a murit cinci zile mai t(rziu. inerii care l/au a#resat au fost %udecaţi i condamnaţi la închisoare peviaţă, dar 0everendul Fred Phelps, pastor la Hiserica Haptistă Iestboro din ope;a, Lansas, nu a fost dispus să lase lucrurile aa. n fiecare an, dinurmătorii cinci ani ce au urmat bătăii brutale i decesului lui $atthe9, acest

prelat cretin a călătorit la &aramie, precum i la Casper, IMomin#, locul denatere al lui $atthe9, ca să 1sărbătorească3 moartea sa. 5i, conform unuiarticol din &os An#eles imes, al reporterului David LellM, pe < octombrie<==J, 0everendul Phelps a adus cu el la Casper un monument de #ranit,#ravat cu faţa lui $atthe9, urmată de aceste cuvinte cizelate în piatră $atthe9 -heppard a intrat în iad pe < BCB$H0") RRS la v(rsta de< de ani, din cauză că l/a sfidat pe Dumnezeu. !u vei fi nici cu bărbaţii, nicicu femeile. )ti o ruine. &)'""C& SJ< 0everendul Phelps chiar a luat parte la funeraliile lui Eatthe9 -hepardi, în timp ce părinţii, familia i prietenii t(nărului priveau îndureraţi, a stri#at

1Dumnezeu îi urăte pe homose*uali3 Cu acest nivel de înţele#ere în ceeace privete "ntenţia i Dorinţa Divină, ţări între#i au fost forţate, de putereaautorităţii #uvernamentale i a le#ii să se supună 'oinţei Domnului în acestdomeniu. n cazul anumitor naţiuni, pedeapsa civilă pentru homose*ualitateeste moartea 4 în#roparea sub un strat de ciment de patru metri. n multelocuri, le#ea civilă a fost creată în aa fel înc(t maria%ele #aM să fie ile#ale. nanul <==>, în -tatele nite, preedintele a susţinut personal o campaniepentru a/i prezenta poziţia ca în constituţia tării să fie înscrisă dorinţa lui



Dumnezeu privind interzicerea căsătoriilor #aM. 6După cum scria uncolaborator permanent al unui ziar de nivel naţional, ironia, în cazul de faţă,este faptul că cuplurile de homose*uali declarate încearcă cu disperare safacă, ceea ce cuplurile normale evită să facă.7 n timp ce anumite emoţii se*uale pot fi foarte naturale pentru

persoana care le e*perimentează, ele nu sunt Ceea Ce 'rea Dumnezeu, spunmulţi oameni 4 i, ca atare prin definiţie sunt 1nefireti3. n raport prezentat în ziarul Cal#arM Eerald din )dmonton, Canada, pe <= octombrie <==J, decătre Chris deb din -erviciul de 5tiri Can Iest subliniază faptul că e*actopusul ar putea fi adevărat. 1Bamenii de tiinţă au descoperit Q> de #ene, ceea ce su#erează faptulcă identitatea se*uală este implantată puternic în creier, înainte de natere i înainte ca or#anele se*uale sa se dezvolte3, ne informează ziaristul icontinuă 1Descoperirile aduse la cunotinţă astăzi, de o echipă decercetători al niversităţii din California, &os An#eles, ar putea să însemne căse*ualitatea, inclusiv homose*ualitatea i se*ualitatea fără le#ătură cu

#enul, ar putea să nu fie opţionale.3 Cu toate acestea, clerul multor reli#ii ma%ore ale lumii continuă săafirme că Dumnezeu condamnă astfel de e*perienţe se*uale. GerrM Fal9ell a emis o declaraţie, pe T octombrie RRR, care estedescrisă ca 1poziţia definitivă asupra homose*ualităţii.3 Declaraţia spune că1a su#era că homose*ualitatea este o condiţie fizică determinată de factoribiolo#ici 4 mai de#rabă dec(t o condiţie emoţională sau mentală 4 este oadevărată blasfemie. Hiblia ne spune că ori#inea homose*ualităţii estepăcatul. B persoană nu se nate homose*ual, ci devine astfel din cauzadorinţei sale păcătoase. B astfel de persoană le permite diavolului ipăcatului să preia controlul asupra vieţii sale.3 1Eomose*ualii3, spune GerrM

Fal9ell 1sunt oameni care nu au fost m(ntuiţi.3 n mod cert 1ei vor mer#e în"ad, doar dacă nu se pocăiesc, nu se leapădă de păcat i nu îi întorc faţaspre "isus Christos, pentru iertare3. 5i reporterul 0achel oll de la Associated Press comunică, pe Uoctombrie <==U, că cel mai influent conducător an#lican din Africa 4 patrie aaproape %umătate din populaţia an#licană a lumii 4 spune că Hiserica)piscopală a -tatelor nite a creat o 1nouă reli#ie3, prin confirmarea unuiepiscop #aM în !e9 Eampshire, încălc(nd le#ămintele credinţei care îi aurădăcinile în Hiserica An#liei. Arhiepiscopul Peter A;inola, din !i#eria, a spus i el, ntr/un interviu cuoii, că el îl vede pe cel din fruntea Hisericii )piscopale, ca pe un avocat al

homose*ualilor i lesbienelor i nu mai are încredere în el. Comentariile sale au intervenit cu mai puţin de două săptăm(ni înaintea unei mese rotunde internaţionale, care urma să emită un raportcritic pe tema analizării posibilităţii Comuniunii An#licane #lobale să/i poatădepăi scindarea în ce privete problemele homose*ualităţii. Hiserica)piscopală este ramificaţia americană a An#licanismului, iar A;inola conduceHiserica An#licană a !i#eriei.



1Cu toţii suntem z#uduiţi. Distrui,3 spune A;inola. 1Comuniunea carene/a le#at, nu mai este cea adevărată.3 6B separare în plus, în numeleDomnului.7 0aportul lui oii spune că el nu/i urăte pe homose*uali, în ciudacomentariilor sale înverunate din trecut, prin care protesta împotriva

acceptării cresc(nde a homose*ualităţii. &a un moment dat, a denumitaceastă tendinţă un atac satanic asupra bisericii. Pe de altă parte, a spus cănu ar putea accepta să 1suprapună3 cultura modernă peste -criptură,i#nor(nd astfel ceea ce el denumea interdicţiile biblice le#ate de se*ul întrehomose*uali. 1!u eu am scris Hiblia. )a este o parte a motenirii noastre cretine. !earată ce anume să facem3, ne spune A;inola. 1Dacă slova Domnului spune căhomose*ualitatea este dez#ustătoare, atunci aa să fie.3 Povestea lui ollcontinuă să spună că cei care îi spri%ină pe homose*ualii hirotonisiţi susţin că-criptura nu interzice relaţiile de acelai se* i că, în vremurile biblice, nu se înţele#ea că homose*ualitatea ar fi, după cum o dovedete tiinţa acum, o

orientare naturală i nu o opţiune. Cu toate acestea, pentru mulţi oameni, an#a%area în ceea ce ei declarăca fiind 1activităţi nefireti3, va avea drept consecinţă, în 'iaţa de Apoi, ocondamnare eternă la tortură în focurile "adului. Aceasta este, cred ei, Ceea Ce vrea Dumnezeu. "ubirea. $ultor oameni li s/a spus că Ce vrea Dumnezeu este ca iubirea să fiecondiţionată. Dumnezeu a lămurit faptul că )l iubete oamenii, dar numaidacă fac ceea ce vrea )l. Dacă nu, acetia vor cunoate m(nia &ui. 'or fi condamnaţi la blam etern. nii spun că, de fapt, )l acţionează cuiubire, atunci c(nd condamnă oamenii la o tortură fără sf(rit. Cu această

e*plicaţie, ei caută să păstreze ima#inea i noţiunea unui Dumnezeu plin deiubire. n rezultat al acestei învăţături este că mulţi oameni sunt derutaţiasupra adevăratei naturi a iubirii. Bamenii percep la un nivel profund intuitiv,că a impune o pedeapsă nesf(rită, nu este tocmai o dovadă de iubire. Cutoate acestea, li se spune că o astfel de pedeapsă este o demonstraţie a celeimai profunde i înalte iubiri. )ste iubirea lui Dumnezeu, în acţiune. Prin urmare, nu e un lucru neobinuit ca oamenii să fie speriaţi deiubire, în acelai mod în care au fost făcuţi să se teamă de Dumnezeu, careeste sursa iubirii. &i s/a spus că iubirea lui Dumnezeu se poate transforma într/o clipită în m(nie, ceea ce duce la rezultate înfricoătoare. Acest amestec

de iubire i teamă din teolo#ia umană, nu a rămas fără consecinţe încomportamentul uman. $ai devreme s/a spus 1Concepţia omenirii despre Dumnezeu creeazămentalitatea omenirii despre viaţă i despre oameni3. Acest lucru esteprofund adevărat i astfel mulţi oameni sunt speriaţi de iubire 4 dar i atraide ea, în acelai timp. Adeseori, c(nd ei încearcă să intre într/o relaţie maiapropiată de iubire cu o altă persoană, primul #(nd este 1Bare ce vreaaceastă persoană de la mine, de ce anume are nevoie, ce ateaptă din



partea mea?3 n concluzie, aceasta fiind natura relaţiei lor de iubire cu unDumnezeu atotputernic, nu au nici un motiv să creadă că situaţia va fidiferită în cazul unei fiinţe umane, care este mult mai slabă. )*istă i un #(nd corolar i anume că, într/o anume relaţie, parteneriiau dreptul să pretindă anumite lucruri, în schimbul iubirii 4 că dra#ostea este

o ofertă de a da i a primi, o situaţie 1Vuid pro Vuo3. Aceste ateptări itemeri subminează, din plecare, multe relaţii de iubire. ntruc(t iubirea i tortura cea mai #reu de ima#inat au fost asociate înmintea oamenilor ca fiind activităţi naturale din partea lui Dumnezeu, cei maimulţi cred că este corect i adecvat să pedepseti alţi oameni pentrucomportamentul lor, aa cum face i Dumnezeu. n ceea ce ar putea fi cea mai dramatică demonstraţie a acestui lucru,mulţi cred că este permis să ucizi fiinţe umane, tocmai pentru a trimite unmesa% 4 i anume, că nu este permis să ucizi fiinţe umane. Aceasta este ceea ce se crede că reprezintă Ce vrea Dumnezeu. Hanii.

Bamenilor li s/a spus că Ce vrea Dumnezeu este ca banii să fieconsideraţi sursa răului. Hanii sunt răi i Dumnezeu este bun aa că banii iDumnezeu nu pot fi amestecaţi. "ată un rezultat al acestei învăţături cu c(t este mai înalt scopul cuivai cu c(t este mai măreaţă poziţia lui în societate, cu at(t venitul lui ar trebuisă fie mai mic. Asistentele medicale, profesorii, an#a%aţii implicaţi însi#uranţa publică i cei în poziţii similare, nu ar trebui să vrea să primeascăprea mulţi bani. Preoţii, rabinii, feţele bisericeti ar trebui să ceară i maipuţin. Casnicele i mamele, potrivit acestor norme, ar trebui, să nu aibă niciun fel de venit, de nici o formă. Dacă vor ceva pentru ele, ar trebui să leceară soţilor c(ţiva dolari, sau să economisească din banii de piaţă.

Aici mesa%ul este deoarece 1c(ti#ul murdar3 e rău, deoarece banii vinde la diavol într/un mod intrinsec, plata ar trebui să fie în raport inversproporţional cu funcţia pe care o îndeplinesc. Cu c(t este mai bună acţiunea,cu at(t mai proastă plata. Bamenii nu ar trebui să primească o #rămadă debani, pentru a face lucruri bune. "ar dacă fac ceva într/adevăr, cu adevăratbine, ar trebui să/i dorească să o facă #ratuit. Bamenii au creat o separare între 1a face bine3 i a fi #enerosrecompensaţi. Pe de altă parte, a face lucruri de o valoare intrinsecă maipuţin durabilă, poate aduce o compensare în valoare de milioane. 5i oactivitate ile#ală de orice fel poate aduce acelai lucru. n acest mod, valorilesocietăţii descura%ează acţiunile nobile i încura%ează nonvaloarea i

ile#alitatea. &ozinca omenirii este cu c(t mai înalt e scopul, cu at(t mai micăe răsplata. Aceasta este ceea ce cred mulţi oameni că reprezintă ce vreaDumnezeu. Cum te descurci? 5tiu că îţi ia ceva timp, dar e important pentru noi săprivim, din c(nd în c(nd, la aceste lucruri. "nfluenţa învăţăturilor pe care noitoţi le/am primit despre Dumnezeu are rădăcini profunde. Cuprinde zonefilosofice, dar i aspecte practice ale vieţii.



Chiar dacă subiectul final pe care îl abordăm aici #ravitează în %urulunor concepte pe care am putea crede că le vom înt(lni doar în domeniulabstractului, realitatea este că modul în care #(ndim despre aceste noţiuniabstracte afectează 4 i creează 4 e*perienţa noastră foarte concretă, de zicu zi.

&iberul arbitru. $ultor oameni li s/a spus că Ceea Ce 'rea Dumnezeu este ca oameniisă aibă &iber Arbitru. n acest fel, ei pot hotărî i decide pe care dintresoluţiile finale 4 Paradisul sau "adul 4 le vor aborda după moarte. )i pot hotărî în orice moment, la orice cotitură. !u au restricţii de nici un fel. Bamenilor li s/a spus că Dumnezeu i/a acordat omenirii &iberul Arbitru,astfel înc(t ei să/l poată ale#e în mod liber pe Dumnezeu, calea luiDumnezeu i să fie reuniţi cu Dumnezeu în ceruri. Cu alte cuvinte, ei potale#e deliberat să fie buni, i nu să fie forţaţi să fie astfel. Dumnezeu vrea caoamenii să se întoarcă spre Dumnezeu, prin ale#ere. !imănui nu trebuie să ise impună acest lucru.

De asemenea, oamenilor li s/a spus că, sub doctrina &iberului Arbitru, eipot să alea#ă liber 4 dar, dacă nu ale# Ceea Ce 'rea Dumnezeu, vor plătivenic pentru asta, prin torturi nesf(rite. n această afirmaţie, nu a fostobservat nici un element de constr(n#ere. Pur i simplu, Aa -tau &ucrurile.)ste vorba de Dreptate, la cel mai înalt nivel. )ste dreptatea lui Dumnezeu,cea care urmează Gudecata lui Dumnezeu. De aceea, este important să ale#iliber Ceea Ce 'rea Dumnezeu. &ată un rezultat al acestei învăţături conceptul omenirii desprelibertate a fost ad(nc afectat i profund deformat de ceea ce s/ar înţele#e cădefinete Dumnezeu prin 1libertate3. Bamenii au decis că libertatea nutrebuie să însemne libertate, dar poate să însemne, pur i simplu,

capacitatea de a ale#e rezultatele. Aceasta este mai bine dec(t de a nu aveanici un fel de ale#ere, astfel înc(t oamenii în poziţii de putere au învăţat săfolosească cuv(ntul 1libertate3, pentru a descrie în particular procesul princare ei îi determină pe alţii să facă ceea ce li se spune. De fapt, oamenii nutrebuie să facă ceea ce li s/a spus. Dar, dacă nu o fac vor fi obli#aţi săplătească un anume preţ. Aceasta ar putea însemna orice, de la verificareaplăţii ta*elor, p(nă la a fi aruncaţi în închisoare pentru doi ani, fără să li seaducă învinuiri clare i fără nici un fel de e*plicaţii, altele dec(t că au fostetichetaţi drept un pericol pentru securitatea ţării. Folosind astfel de măsuri,naţiunile se definesc a fi 1libere3. $a%oritatea oamenilor 4 poate doar cu e*cepţia celor mai încăpăţ(naţi

apolo#eţi 4 observă o contradicţie în toate acestea. )i înţele# perfect cănimeni nu este cu adevărat liber, dacă trebuie să suporte urmările cele mai în#rozitoare, în cazul în care nu fac ceea ce li s/a spus. Doar un ipocrit sau unnebun ar putea numi o astfel de ale#ere 4 1liberă3. Bamenii au învăţat astfel că ipocrizia 4 în special ipocrizia pentru scopul1corect3, pentru cauza 1corectă3 4 este acceptabilă at(t pe Păm(nt, c(t i înCer. $are parte din activitatea politică a omenirii a fost formată pe bazaacestei etici 4 i astfel, oriunde în cadrul activităţii umane în felul în care



oamenii comunică între ei, în felul în care se comportă unii cu alţii, s/a a%unsla concluzia că scopul scuză mi%loacele. De fapt, mulţi s/au convins pe ei înii că nimic din toate acestea nu înseamnă ipocrizie. )ste, pur i simplu o chestiune de interpretare. 5i astfel, în ziua de azi i în această epocă, libertatea este desfiinţată

chiar în numele &ibertăţii. $ilioane de oameni îmbrăţiează, cu recunotinţă,retorica politică ce spune ca lipsa libertăţii este ceea ce le #aranteazălibertatea, precum i doctrina reli#ioasă care afirmă că ale#erile lor în viaţăsunt pe deplin libere, doar dacă fac ceea ce li s/a spus, pentru că aceastaeste Ceea Ce 'rea Dumnezeu. -uferinţa. $ultora li s/a spus că ceea ce vrea Dumnezeu este ca suferinţa să fiefolosită de oameni pentru a deveni mai buni i a/i purifica sufletul. -uferinţaeste bună. )a aduce credite sau puncte în mintea lui Dumnezeu, mai alesdacă este îndurată în tăcere, oferită eventual ca ofrandă Domnului. -uferinţaeste o parte necesară a evoluţiei i învăţăturii omenirii, i, încă i mai

important, este mi%locul prin care oamenii pot fi salvaţi în ochii lui Dumnezeu. ntr/adevăr, o întrea#ă reli#ie este construită pe această credinţă,afirm(nd că toate făpturile au fost m(ntuite prin suferinţa unui sin#ur om,care s/a %ertfit pentru păcatele noastre. Această fiinţă a plătit 1datoria3cuvenită lui Dumnezeu pentru slăbiciunile i răutăţile omenirii. Potrivitacestei doctrine, Dumnezeu a suferit din cauza slăbiciunii i răutăţiloromenirii i, pentru a pune lucrurile la locul lor cineva trebuia să sufere.Dumnezeu i omenirea nu s/ar fi putut împăca altfel. Astfel, suferinţa a fostconsiderată a fi o e*perienţă care aduce salvarea. n ce privete suferinţa oamenilor datorită unor cauze 1naturale3,aceasta nu trebuie scurtată prin moarte, sub nici o formă care nu este i ea

1naturală3. -uferinţa animalelor poate fi curmată înainte de moartea1naturală3 4 dar nu i suferinţa oamenilor. Dumnezeu 4 i numai Dumnezeu însui 4 poate decide c(nd va lua sf(rit suferinţa umană. "ată un rezultat al acestei învăţături oamenii au îndurat suferinţe deneima#inat, pe perioade îndelun#ate, pentru a face voia Domnului i a nuatra#e m(nia &ui în viaţa de apoi. $ilioane de oameni consideră că, chiardacă o persoană este foarte, foarte bătr(nă i suferă foarte, foarte mult, eatrebuie să îndure orice îi oferă viaţa i să nu moară ci să suporte dureriinterminabile. Bmenirea a creat cu adevărat o astfel de le#e civilă, prin care sedeclară că oamenii nu au dreptul să/i curme propria suferinţă i nici să a%ute

pe altcineva să facă acest lucru. Bric(t de chinuitor ar fi, oric(t de inutilă adevenit viaţa cuiva, suferinţa trebuie să mear#ă înainte. 5i asta, pentru că este Ceea Ce 'rea Dumnezeu. $oralitate. $ultor oameni li s/a spus că Ceea Ce 'rea Dumnezeu este o societatemorală. &ată un rezultat al acestei învăţături omenirea i/a petrecut întrea#aistorie încerc(nd să definească ce este moral i ce nu este. $area provocare



a fost de a veni cu un standard pentru o societate care nu se schimbă, întimp ce, de fapt, societatea în sine este într/o permanentă schimbare. Pentru a #ăsi acest 1standard de aur3, multe societăţi s/au întors spreDumnezeu, sau Allah, sau :ah9eh, sau lehova, sau spre orice alt nume folositpentru a numi Divinul i s/au bazat pe propria înţele#ere despre ce vrea

Dumnezeu. Cu multe secole în urmă, preferinţelor lui Dumnezeu în acest domeniu lis/a acordat o definiţie foarte puternică. -e numeau 1naturale3. Asta,deoarece conceptul de Divin a intrat mai înt(i în mintea oamenilor primitivi,ca rezultat al observaţiilor timpurii i al contactelor cu !atura. Au #ăsit aiciceva mult mai mare dec(t ei, ceva ce nu puteau controla, ceva ce nu puteaudec(t să privească i să spere să fie bine. 1A spera să fie bine3 s/a transformat, cur(nd, în ceea ce se numeteacum ru#ăciune. Bricine sau orice ar fi fost această Divinitate, era profundle#ată de natură i natura era o e*presie a ei, au #(ndit oamenii primitivi. 5iastfel, oamenii au creat zeităţi care reprezentau soarele, luna i stelele,

vremea, recolta, r(urile, păm(nturile i aproape orice altceva, în speranţa dea avea putere asupra lucrurilor 4 sau, cel puţin, de a obţine un mod decomunicare cu cel care deţinea controlul. Pornind de la această le#ătură între Dumnezeu i !atură, a fost nevoiedoar de un mic salt al minţii, pentru a a%un#e la concluzia că toate lucrurilele#ate de zeităţi erau 1naturale3 i tot ce nu era le#at de zeităţi era1nenatural3. C(nd limba%ul omenirii s/a perfecţionat, cuvinte precum1Dumnezeu3 i 1!atură3 au devenit str(ns le#ate. Anumite condiţii,circumstanţe i comportamente au început a fi descrise drept 1naturale3 sau1nenaturale3, în funcţie de faptul de a fi aderat sau violat percepţia prezentădespre 'oia Domnului.

Ceea ce este 1nenatural3 a devenit, la r(ndul lui, 1"moral3 4 deoarecenu este în voia Domnului i, ca atare, nu ar fi Ceea Ce 'rea Dumnezeu.Astfel, cercul se închide de la sine. Brice nu e considerat drept 1natural3, esteconsiderat 1imoral3. Aceasta include toate capacităţile, puterile,comportamentele 4 chiar i #(ndurile 1nenaturale3. "deea că Ce 'reaDumnezeu este ceea ce e natural i că ce e natural este i moral, nu a fost ohotăr(re perfectă, dar a fost cel mai bun lucru pe care omenirea a fostcapabilă să/l creeze, în căutarea unui standard stabil. Acesta este motivulpentru care omenirea s/a împotrivit să/i schimbe ideile despre Ce 'reaDumnezeu. -chimbarea acestor idei schimbă standardul de aur alcomportamentului uman.

Comportamentul este moneda interacţiunii umane. Credinţele despreCe 'rea Dumnezeu dau valoare ale#erilor comportamentale ale oamenilor 4tot aa cum aurul dă valoare bucăţilor de h(rtie numite bani. Astfel, în ma%oritatea societăţilor umane nu este vorba de e*perienţaindividului în sine, ci de definiţia societăţii despre aceasta, cea care vadetermina moralitatea. Acesta este i cazul homose*ualităţii. De asemenea,este cazul cu multe alte comportamente precum prostituţia, se*ul premarital,descrierea e*plicită a activităţii se*uale, utilizarea marihuanei i a altor



plante i stimulatori i chiar a trăirii e*tazului neindus de nici un fel destimulator. De e*emplu, dacă cineva afirmă că ar fi avut o e*perienţă e*tatică a luiDumnezeu, dar dacă această e*perienţă nu este inclusă în ceea ce omenireadefinete, în mod curent drept 1natural3, ea e considerată drept imorală, iar

în cazul în care continuă, va fi sancţionată 4 sau, i mai rău, continuarea ei vaduce la pedeapsă. n timpurile străvechi, o astfel de e*perienţă era adeseori pedepsităprin tortură sau moarte. De/a lun#ul îndelun#atei istorii umane, mai mulţisfinţi, care au pretins că au avut astfel de stări de e*taz i le/au i descris, aufost martirizaţi. )i au fost ucii, de către oameni care erau convini ca îndeplinesc Ceea Ce 'rea Dumnezeu. $oartea. $ultora li s/a spus că Ceea Ce 'rea Dumnezeu este ca minunata lorviaţă să ia sf(rit, iar în acel moment, oportunitatea lor de a învăţa i aevolua s/a terminat i a venit vremea recompensei sau a pedepsei, în funcţie

de modul în care au trăit. &ată un rezultat al acestei învăţături mulţi oameni consideră cămoartea este un lucru cumplit i ceva de care trebuie să ne temem. )steCapătul drumului, ltima cădere a cortinei, Clopotele de încheiere. Aproapetoate aceste ima#ini ce însoţesc moartea sunt ne#ative, încărcate de teamăsau tristeţe 4 i în nici un caz pozitive, înălţătoare sau de bucurie. Acesteima#ini sunt peste tot în societatea noastră. B stradă care nu mer#e nicăierieste o fundătură. B persoană care a făcut o mare #reeală este un Bm mort.-piritul care vine să/ţi ia sufletul este necruţătoarea Femeie cu coasa. Cei mai mulţi oameni nu vor nici măcar să vorbească despre moarte 4cu at(t mai puţin să o e*perimenteze. !imeni nu vrea să aibă această

e*perienţă, înainte să trebuiască să facă acest lucru. Bamenii se a#aţă deviaţă 4 uneori de/a dreptul cu disperare. "nstinctul de supravieţuire este celmai puternic instinct uman dintre toate. Cultura noastră comună spri%inăsupravieţuirea ca pe ţelul suprem. !ici măcar oamenilor care doresc sămoară nu li se permite acest lucru. Cei mai mulţi oameni sunt si#uri că, de partea cealaltă a morţii, se află %udecata de Apoi. Dacă nu ai fost bun, acesta este momentul în care te vei îndrepta spre "ad. Plata pentru toate păcatele tale este Ceea Ce 'reaDumnezeu. &ista omenirii despre Ceea Ce 'rea Dumnezeu e foarte lun#ă iacoperă multe zone ale e*perienţei umane, despre care nu s/a vorbit aici. )a

formează baza pentru nenumărate le#i civile, tradiţii culturale, moravurisociale i obiceiuri de familie, care atin# toate fiinţele umane. Deci ce #(ndiţi despre ceea ce aţi citit aici? Cu mici schimbări, cupuţine e*cepţii în folosirea cuvintelor, pe ici, pe colo, ori cu uoare diferenţe în interpretare, este cumva, în principiu, ceea ce vă amintiţi că aţi primitdrept învăţătură despre Ceea Ce 'rea Dumnezeu? Dacă acesta este cazul, să tiţi că vi se alătură multe persoane.$ilioane de oameni au avut aceeai e*perienţă. Ce spun eu2 $iliarde



"ar acum, daţi/mi voie să vă întreb dacă voi aţi observat acel lucru caremie mi/a atras atenţia, referitor la ceea ce am fost învăţaţi cu toţii despre Ce'rea Dumnezeu. Aţi observat că teolo#ia, reprezentată de învăţăturilenoastre tradiţionale, este o teolo#ie a separării? Potrivit acestei teolo#ii, noisuntem aici i Dumnezeu este acolo.

)i bine, aţi putea spune Dar asta este situaţia, nu/i aa? Dacă amcrede că teolo#ia nu ne afectează, în mod real vieţile de zi cu zi, chiar at(t demult, răspunsul la această întrebare nici nu ar conta de fapt 'oi aţi credeceea ce credeţi i eu a crede ceea ce cred 4 i cu toţii am mer#e pe drumulnostru, cu credinţele noastre i ne/am trăi fiecare vieţile. Dar aici nu estevorba, pur i simplu, de o chestiune teolo#ică. eolo#ia produce sociolo#ia. B teolo#ie a separării va produce osociolo#ie a separării. )ste chiar foarte simplu. Din păcate, teolo#ia produceprea des o sociolo#ie, care la r(ndul ei, duce la patolo#ie. )ste e*act ce s/a înt(mplat peste tot pe acest Păm(nt. Bmenire a creato patolo#ie a separării, în care trăim noi acum. -epararea de Dumnezeu i

separarea unuia faţă de celălalt. otui, este adevărat că, în ciuda sociolo#iei separării am obţinutsuccese remarcabile. Bamenii pot să dividă atomul, să creeze tratamentepentru boli, să trimită oameni pe lună, să spar#ă codul #enetic al vieţii însăi.Cu toate acestea, din nefericire, mulţi oameni 4 probabil ma%oritatea 4 nu potsă facă un lucru foarte simplu. -ă se înţelea#ă între ei. De ce credeţi că se înt(mplă asta? "a #(ndiţi/vă puţin la acest lucru. Cu tot ceea ce au fost învăţaţi oamenii prin mituri, prin istoriile lor culturale i prin reli#ii 4 cu tot celi s/a spus despre Dumnezeu i despre 'iaţă, de către strămoii i bătr(nii lor,de către prelaţii i preoţii lor, de rabini i mulahi 4 cum se face că, îne*perienţa colectivă a unei uriae părţi a omenirii, nu s/a a%uns la nimic bun?

Aţi putea spune că, totui, au fost multe lucruri bune. &umea este unloc mai bun dec(t a fost înainte. Bamenii nu mai acţionează în acelai mod încare o făceau în vremurile primitive. n cele mai multe locuri trăiesc în pace inu sunt violenţi. !u, într/adevăr nu sunt. Cei mai mulţi, luaţi separat, nu sunt.Aici putem avea acelai punct de vedere. Dar putem să fim de acord i cuurmătoarele? n mod colectiv, omenirea este neîncetat, i din ce în ce maiades, violentă cu cei din aceeai specie. A le permite oamenilor să sufere de foame este o formă de violenţă. Faptul că medicamente ce pot salva vieţi i un serviciu medical de înaltă calificare nu sunt disponibile pentru milioane de oameni, constituie oformă de violenţă. B plată de mizerie pentru muncitori i profituri uriae

pentru companii este o altă formă de violenţă. Discriminarea, o muncă sub/plătită i mutilarea femeilor este o formă de violenţă. Pre%udecăţile rasialesunt o formă de violenţă. Abuzarea copiilor, folosirea lor pentru muncă,aducerea lor în sclavie, prostituţia copiilor, traficul cu copii, copiii/soldaţi 4iată alte forme de violenţă. Pedeapsa cu moartea este o formă de violenţă. A le refuza unor oameni drepturile civile, pe motive de preferinţese*uale, de reli#ie sau de apartenenţă etnică este o formă de violenţă.



Crearea i menţinerea unei societăţi mondiale în care e*ploatarea, oprimareai nedreptatea sunt o stare de fapt, reprezintă o formă de violenţă. "#nborarea suferinţei este o formă de violenţă, tot at(t de mare ca icrearea ei. n <==>, omenirea a urmărit cum peste UQ.=== de oameni aumurit i peste .Q milioane au fost forţaţi să/i părăsească locuinţele, în

timpul disputelor etnice din re#iunea Darfur, din -udan. Bmenirea s/a blocat,s/a poticnit i a făcut prea puţin sau nimic, de/a lun#ul multor luni dedesfăurare a evenimentelor. Aceasta reprezintă dovada unei societăţie*traordinar de primitive, prea timidă, prea slabă, prea minimalizată 4 sau,chiar mai rău, prea preocupată de ea însăi, pentru a fi în stare să opreascăchiar i un #enocid. Aţi devenit puţin cam nerăbdători cu naraţiunea? !u văacu ) #reu să priviţi modul în care se desfăoară lucrurile, modul real în carese desfăoară ele în lumea noastră. Am prefera să ne aflăm în zona însorită asituaţiei. !e/ar plăcea să #(ndim pozitiv, să avem #(nduri frumoase despreviaţă. !imeni nu vrea să privească partea întunecată. Dar dacă nu petrecem măcar puţin timp privind la partea întunecată,

cum am putea să schimbăm lucrurile? !e#area este, oare, modul cel mai bun de a schimba situaţia? !u preacred )*istă o replică în minunata piesă a lui Arthur $iller, $oartea unuicomis/voia%or, în care &inda nevasta lui IillM &oman, stri#ă la copiii ei, de%amari, invit(ndu/i să vadă tra#edia din faţa lor, sub forma unui tată a căruiviaţă se destramă chiar sub ochii lor i să vadă prin ce a trecut el de/a lun#ulvieţii i c(t de multe s/a străduit să le ofere. rebuie să fiţi atenţi1, spune eacu vocea z#uduitoare. 1rebuie să fiţi atenţi3. rebuie să fim atenţi asupra faptului că modul nostru de viaţă este pemoarte. 5i trebuie să vedem prin ce a trecut lumea i ce a încercat să neofere. 5i trebuie să observăm ce facem 4 la modul colectiv, dar i individual 4

în această lume. rebuie să fim atenţi. n lumea noastră de astăzi se estimează că <Q= de milioane de copiimuncesc. Dintre acetia, peste Q= de milioane, cu v(rste cuprinse între cincii unsprezece ani, sunt an#a%aţi în forme de muncă intolerabile, conformraportului Pro#resul !aţiunilor, elaborat de Fondul pentru Copii al !aţiunilornite <===. i pasă cuiva? n fiecare moment, peste J==.=== de copii sub v(rsta de optsprezeceani, fete i băieţi, luptă, ca soldaţi, împreună cu forţele armate#uvernamentale sau în cadrul #rupurilor armate de opoziţie, în peste J= deţări din lumea întrea#ă, conform 0aportului #lobal asupra copiilor/soldat

6<==7, publicat de către Coaliţia pentru stoparea folosirii copiilor/soldat.$a%oritatea copiilor au v(rste cuprinse între cincisprezece i optsprezece ani,dar cea mai t(nără v(rstă menţionată în acest raport este de apte ani. Pentru două treimi din populaţia lumii, viaţa este o luptă de zi cu zi.Pentru %umătate din acest număr e vorba despre o luptă de supravieţuire. ipasă cuiva? Ce credeţi, de ce e*istă astfel de condiţii? Credeţi că are de/a face cufaptul că nu ne vedem unii pe alţii ca membri ai aceleiai familii, pe acest



păm(nt? Credeţi că se înt(mplă, deoarece ne ima#inăm că suntem separaţiunii de ceilalţi? Bricare ar fi motivul, adevărul este că lumea nu a pus la punct unsistem pentru a împărţi tuturor abundenţa e*istentă pe Păm(nt, ci numaipentru a o da celor care corespund anumitor criterii le#ate de culoarea pielii,

de #en, de reli#ie sau de ori#ine etnică. 0apoartele elaborate de !aţiunile nite menţionează faptul că ţăriledonatoare alocă o medie de un sfert de procent 6=.<QW7 din produsul naţionalbrut, ca asistenţă pentru dezvoltarea naţiunilor mai sărace. i pasă cuiva? 5i care este cea mai z#(rcită naţiune dezvoltată din lume, în ceea ceprivete proporţia din întrea#a avere pe care o donează? -tatele nite, fără îndoială cea mai bo#ată ţară. Cea mai bo#ată este i cea mai z#(rcită. Poate fi adevărat acest lucru? Da. )ste posibil i este adevărat. Acumaţi putea spune ei, stai puţin, -tatele nite donează mai mulţi dolari dec(t %umătate din ceea ce donează celelalte ţări la un loc. 5i aţi avea perfectădreptate. n ce privete suma reală de dolari aveţi dreptate. Dar, -tatele

unite i deţin mai mulţi dolari dec(t are la un loc %umătate din celelalte ţări.Astfel că, dacă ne referim la porţia din ceea ce deţine, -tatele nite sunt ceamai z#(rcită ţară. Dacă aveţi = dolari i îi daţi fratelui trei, deoarece acestaare un necaz, iar vecinul vostru are cincizeci de dolari i îi dă fratelui său cinci4 care dintre voi este mai #eneros? 'ă impresionează faptul că vecinul a datmai mult dec(t voi? -au sunteţi contienţi de faptul el are de cinci ori maimult i, ca atare, ar fi putut să dea de cinci ori mai mult? Ar fi fost de ateptat ca el să ofere proporţional cu averea lui, nucredeţi? Propria mea idee despre acest lucru îmi revine ca un ecou în minte,e*primată în cuvintele lui Gohn F. LennedM, cu mulţi ani în urmă 1Celorcărora li s/a dat mult, li se cere mult3.

Dar -tatele nite nu sunt sin#urele în ceea ce privete lipsa deprioritate pentru alocaţiile destinate ţărilor nevoiae. oate ţările bo#ate alelumii au cheltuit, în anul <==J, T= de miliarde de dolari, ca să a%ute ţările celemai sărace să facă faţă problemelor lor lipsa educaţiei i sănătatea precară.n aceeai perioadă, cheltuielile pentru apărare ale acestor ţări foarte bo#ateau fost de R== de miliarde de dolari. Aceasta l/a făcut pe preedintele Hăncii$ondiale sa su#ereze, sec, că dacă lumea i/ar schimba priorităţile, costuriledestinate apărării nu ar trebui niciodată să depăească o cifră foarte mică. ntr/o societate #lobală, în care suferinţa altora ar conta cu adevărat 4nu doar aa, din v(rful buzelor, ci la nivelul la care s/ar face ceva care săschimbe cu adevărat lucrurile 4 o astfel de răsturnare a priorităţilor ar fi

instantanee i automată. Dat fiind că această schimbare de priorităţi nu aavut loc, violenţa la modul cel mai direct devine un mod de viaţă pe Păm(nt.n zilele acestea, din ce în ce mai des, în din ce în ce mai multe locuri, ea îmbracă forma atacurilor fizice directe a unei persoane sau a unui #rup depersoane, unii asupra altora. -emnul unei ordini sociale în destrămare este faptul că i, printre aceioameni, a căror vieţi sunt mai confortabile i care nu suferă pe faţă, violenţa



ia amploare într/un mod dramatic. C(nd i cei care ar trebui să fie mulţumiţinu sunt, atunci tii că ceva nu e în re#ulă@ tii că eti în mare încurcătură. 'iolenţa ia amploare nu numai pe străzile Brientului $i%lociu, dar i pestrăzile din )uropa@ nu numai în casele celor săraci din Asia de sud/est, dar i în casele celor care o duc bine, din America de !ord. De aceea, în multe ţări

se #ăsesc acum pretutindeni, detectoare de metal 4 la instalaţiile militare i în aeroporturi, unde ar fi de ateptat, dar i în locuri unde altă dată ar fi fostconsiderate #roteti i complet neobinuite mall/uri i hoteluri, ma#azine icluburi de noapte 4 i chiar i în coli, biserici, moschee, temple i sina#o#i. De aceea, la &ondra s/au instalat camere ascunse pe străzi. &a Chica#os/a anunţat instalarea altor sute de noi camere de luat vederi, în între#ulora, în plus faţă de miile e*istente de%a. oate acestea, pentru proprianoastră protecţie, desi#ur ) vorba de securitate. Aceste camere suntpro#ramate să depisteze orice 1activitate neobinuită3 i să lanseze alarmala poliţie, pompieri i alte a#enţii care vor trimite imediat personalul lor săacţioneze. Hi# Hrother este cu ochii pe voi.

8eor#e Br9ell ne/a oferit acea descriere care ne în#heaţă s(n#ele învine, a vieţii de zi cu zi pe planeta noastră într/o carte pe care a scris/o acumpeste cincizeci de ani. Acestei lumi de comar, RS>, i/a luat cu douăzeci deani mai mult dec(t se estima pentru a fi creată, dar a fost creată completă,cu sateliţi care pot să determine cu mare precizie poziţia unei persoane,camere de suprave#here pe străzi, accesul #uvernului la închirieri video ibirouri de evidenţă a returnărilor 4 i, de fapt, investi#aţia amănunţită,practic, a oricărei activitate pe care ai putea/o avea în afara casei tale.Cur(nd, camerele de suprave#here ar putea fi chiar în casa ta. i pasă cuiva? oate acestea sunt necesare, ni se spune, din cauză că un număr dince în ce mai mare de oameni de pretutindeni se simt frustraţi, supăraţi,

înstrăinaţi, imprevizibili i dispui, mai mult dec(t oric(nd, să foloseascăviolenţa. De ce credeţi că se înt(mplă acest lucru? 8(ndiţi/vă. 5i de ce teolo#iile după care se #hidează omenirea, pentru a primi celemai înţelepte răspunsuri, la cele mai dificile întrebări ale vieţii, nu au fostcapabile să oprească această tendinţă 4 ca să nu spunem că ar fi putut să oelimine cu totul. 0ăspunsul este că eolo#ia -eparării nu funcţionează. Cu toate acestea, oamenii insistă, chiar i în acest moment, că aceastaeste Ceea Ce 'rea Dumnezeu. Dacă sunteţi într/adevăr interesaţi în Ceea Ce 'rea Dumnezeu,permiteţi/mi să vă pun o întrebare. Conform opiniei voastre, teolo#iile umane

ne/au asi#urat o îndrumare eficientă asupra modului în care putem să trăim împreună, în pace i armonie? &ată opinia mea nu. De fapt, chiar foarte des s/a obţinut rezultatulopus. Astăzi, >.=== de copii mor de foame la fiecare oră. &a fiecare oră Cutoate acestea, ar fi posibil ca toţi copiii ce mor de foame pe această planetăsă fie hrăniţi, să fie prote%aţi de boli letale i să le fie permis accesul laeducaţia de bază, cu nu mai mult de QW din cifra totală a v(nzărilor de arme



din întrea#a lume. Cinci la sută Ar fi posibil acest lucru? Da, este posibil ieste adevărat. )ste aceasta o dovadă de faliment a reli#iilor i teolo#iilor? A/ţi ne#li%a copiii, p(nă la punctul unde sunt lăsaţi să moară de foame, se poatepetrece doar într/o societate ai cărei membri se văd separaţi de Dumnezeu,separaţi unul de celălalt, au prea puţin de/a face cu ceilalţi, i asta este ce ne

învaţă reli#iile noastre. Doar o astfel de istorie culturală poate să %ustifice olume în care venitul celor mai bo#ate <<Q de persoane este e#al cu venitul atrei miliarde de oameni săraci. Poate a/ţi scăpat din vedere adevăratul impact al acestui lucru, aa că,permiteţi/mi să repet. !oi am creat o lume, în care venitul a <<Q de persoaneeste e#al cu venitul a trei, miliarde de oameni săraci. rei miliarde Această cifră reprezintă %umătate din populaţia lumii, Ceea ce e e*tremde trist în această situaţie, este nu faptul că ea e*istă, ci că at(t de mulţioameni consideră că e în re#ulă ca ea să e*iste. -pune/le că venitul a <<Q deoameni bo#aţi este e#al cu venitul a trei miliarde de oameni săraci i îţi vorrăspunde 1Emmm. Asta e 5i care/i problema?3

'reţi să tiţi de ce este at(t de multă nelinite, frăm(ntare i violenţă înlume? Deschideţi ochii Poate că de%a i/aţi deschis. Poate că de%a înţele#eţi, Dar e nevoie ca imai mulţi oameni să înţelea#ă i apoi să ia decizia de a face ceva, pentru calucrurile să se schimbe. Ce bine ar fi dacă mult mai mulţi dintre noi ardeschide ochii ca să vadă lumea din %urul lor Dacă mult mai mulţi dintre noiar crea lumea ca o e*presie a unicităţii noastre Dacă tehnolo#iile noastre i/ar a%uta pe c(t mai mulţi să facă mai multe în acest sens, pe parcursul uneimai mari părţi a timpului lor Dar, de fapt, chiar tehnolo#iile noastre ne ţindeparte de posibilitatea de a e*perimenta realitatea unicităţii noastre i ne învaţă să fim separaţi.

Dacă teolo#ia ar fi o tiinţă fizică 4 să spunem biolo#ie sau fizică 4 cumult timp în urmă s/ar fi considerat de%a că ceea ce oferă nu poate săproducă rezultate consistente. n cel mai rău caz, chiar i după mii de ani defolosire, datele oferite ar fi puse acum la îndoială. Are omenirea cura%ul să pună la îndoială propriile date despre viaţă idespre Dumnezeu? -unt oamenii suficient de cura%oi, ca să cu#ete la întrebarea ce nu se poate pune Ce/ar fi dacă? Ce/ar fi dacă un lucru foarte important, pe care oamenii sunt si#uri că îltiu despre Dumnezeu, este pur i simplu neadevărat? C(t de mult vor mai accepta ei să îndure, înainte de a căuta motivulpentru care lumea e aa cum e? 5i, dintre cei care spun că o anume credinţă

în Dumnezeu este suficient de puternică pentru a rezolva problemeleomenirii, c(ţi ar fi capabili să vadă că o credinţă #reită ar putea fi at(t deputernică, înc(t să fie chiar ea, cauza? 'oi ce spuneţi? Ce credeţi despre toate astea? Dată fiind situaţia deastăzi a lumii, nu credeţi că ar fi un moment bun pentru a ne #(ndi la oviziune nouă despre Dumnezeu, despre viaţă, despre noi?



Cum mer#e viaţa ta? otul e/n re#ulă? -au înt(mpini mai multeprovocări dec(t, sincer vorbind, ţi/ai dori să ai în relaţii, în carieră, în viaţa dezi cu zi? Pe măsură ce îţi priveti viaţa i lumea care te încon%oară, crezi că vezio reflectare a Ceea Ce 'rea Dumnezeu? Dacă nu, ce crezi tu că ar vrea

Dumnezeu? Păi, presupun că acesta ar fi motivul pentru care ai cumpărat carteaasta, nu/i aa.? 'reau să spun că ai ales/o, ca să vezi ce are de spus asupra acestuisubiect, nu/i aa? Aa că, acum a sosit momentul de a vorbi. Acum a venitvremea pentru a dezvălui marele adevăr despre Ceea Ce 'rea Dumnezeu. Arputea fi cea mai importantă informaţie care a fost adusă vreodată lacunotinţa omenirii. A mai fost adusă la cunotinţă i în trecut, mai des dec(to sin#ură dată, dar se pare că oamenii nu au înţeles. rmează să fiedezvăluită at(t de limpede, at(t de clar, într/un mod at(t de nou i deaccesibil, înc(t să nu mai e*iste în viitor nici o posibilitate de a înţele#e

#reit. ntruc(t această informaţie este at(t de vitală pentru viitorul omenirii, i/am dedicat un între# capitol. Dar înainte de a citi mai departe, vă ro#, iată o notă de atenţionareAceastă dezvăluire s/ar putea să vă ocheze. Bmenirea a păstrat ideile icredinţele despre Ceea Ce 'rea Dumnezeu str(ns le#ate de inima colectivă, în decursul a mii de #eneraţii. Am spus, mii de #eneraţii. Asta înseamnă o perioadă e*trem de lun#ă. Pentru o specie caredeclară că iubete aventura, oameni, sunt e*trem de rezistenţi la ceea ce înseamnă nou. "ar c(nd vine vorba despre ceea ce este cel mai vechi lucru în

univers 4 presupus de unii a preceda universul i de a/l fi creat 4 atunci acestlucru este de două ori adevărat. Aa că să nu fiţi surprini dacă veţi opune rezistenţa la revelaţia care îţitaie răsuflarea i pe care o #ăsiţi pe pa#ina următoare. 5i totui, a venitvremea schimbării 4 iar următorul capitol ar putea fi mult mai mult dec(t unnou capitol din această carte. Ar putea fi un nou capitol în viaţa voastră. Aa că, haideţi să e*plorăm împreună, cu cura%, adevărul despre Ceea Ce 'rea Dumnezeu. ocmai aţi văzut răspunsul la cea mai importantă problemă din istoriaomenirii. Ce vrea Dumnezeu? !imic.

Absolut nimic. 'ă ro# să vă #(ndiţi la acest lucru. Aa stau lucrurile. !u vă repeziţi să daţi pa#inile, nerăbdători să vedeţice mai conţine această carte, sau să o aruncaţi pe undeva, convini că numai are nimic să vă spună. 'ă ro#, opriţi/vă pentru o clipă. 'reţi? 'reţi să vă opriţi puţin?



$ulţumesc. Acum urmează să vă cer să analizaţi linitiţi tot ceea ce afost spus aici. Aezaţi uurel cartea în poală, închideţi ochii pentru o clipă iurmăriţi această idee Cu vrea Dumnezeu? !imic. Absolut nimic. Cum vi se pare acest lucru? Cum vi se pare acest #(nd, Atunci c(nd

încercaţi să/l asimilaţi? -imţiţi un #ol în suflet? 'ă supără? 'ă creează o simplă stare de acceptare, ca de e*emplu1mda, nimic nou3? 'ă creează o stare de confuzie? 'ă face fericiţi? 1 Cumcredeţi că ar reacţiona o lume întrea#a, dacă s/ar dovedi că e adevărat? Ceanume s/ar schimba 4 în cazul în care s/ar schimba ceva? 60ăspunsul laultima întrebare ar putea să vă surprindă. rmează să aruncăm o privireacestui aspect.7 Ar putea e*ista o teolo#ie care să aibă sens, dacă avem un Dumnezeucare nu vrea nimic? Dacă spunem că Dumnezeu nu vrea nimic, nu e ca i cum am spunecă, de fapt, nu e*istă nici un Dumnezeu? Dacă toţi suntem de acord că e*istă

Dumnezeu, dar )l nu vrea nimic, atunci care este rolul lui Dumnezeu? Care escopul i funcţia lui Dumnezeu? De ce să mai credem în Dumnezeu? Cine maiare nevoie de aa ceva? nii oameni au a%uns la astfel de întrebări i apoi au mers mai departe,d(nd din umeri i declar(nd 1!u e*istă nici un motiv să credem înDumnezeu. !u avem nevoie de aa ceva.3 A demonstra cu multe ar#umente i neîncetat, că prima dintre acesteafirmaţii este falsă i a doua e adevărată. )*istă un motiv 4 chiar unul foarteputernic 4 să credem în Dumnezeu i nu avem nevoie de Dumnezeu. $otivulpentru care trebuie să credem în Dumnezeu este faptul că această credinţăne deschide posibilitatea ca Dumnezeu să %oace un rol în vieţile noastre. !u

poţi folosi puterea lui Dumnezeu, dacă nu crezi în e*istenţa acestei puteri. 5i totui, de ce ne/am strădui să folosim puterea lui Dumnezeu, dacănu avem nevoie de Dumnezeu? Hună întrebare. Chiar faptul că putem folosiputerea lui Dumnezeu reprezintă motivul pentru care nu avem nevoie deDumnezeu. 0ăspunsul se înv(rte în cerc. Dacă un om bo#at vă trece întestamentul său, în care spune că vă lasă toţi banii i îi i pune într/un seif ladispoziţia voastră, nu mai aveţi nevoie de el. "ar dacă nu credeţi că acest oma e*istat, nici nu veţi mer#e la seif să luaţi banii. !ici nu veţi crede că baniisunt acolo. 'eţi crede că e o #lumă, o farsă. 'eţi fi bo#at, dar nu veţi ti acestlucru. Dumnezeu ne/a creat 1după chipul i asemănarea sa3. Acesta este un

adevăr. !u este doar o declaraţie simplă i plăcută 4 chiar aa este. )ste aacum ne spun -cripturile 1!u v/am spus că voi sunteţi Dumnezeu?3 "deea că noi avem nevoie de Dumnezeu este o iluzie. )ste un act deuitare. )ste ceea ce ne ima#inăm că e adevărat, atunci c(nd uităm cinesuntem cu adevărat, respin#(ndu/ne motenirea. Dacă credinţa noastră înDumnezeu se bazează pe ideea că avem nevoie de Dumnezeu pentru unanume motiv, cea mai parte a interacţiunii noastre cu Dumnezeu va fidisfuncţională. 5i, desi#ur, aa i e. Aceasta este cheia în acest caz.



Cel mai bun motiv de a crede în Dumnezeu este faptul că noi nu avemnevoie de Dumnezeu. Dumnezeu ne/a făcut destul de capabili de a pro#resafrumos, aa cum ar face/o orice bun părinte. Astfel, putem fi deschii, pur isimplu, spre iubirea faţă de Dumnezeu 4 i, a/& iubi pe Dumnezeu, este celmai puternic lucru pe care oricare dintre noi ar putea face vreodată. Asta,

deoarece iubirea declanează puterea a cine suntem noi 4 i, c(nd putereaeste eliberată, nu mai e*istă nimic ce să nu putem face. "ar asta este e*actceea ce Dumnezeu a avut în vedere. "ntenţia lui Dumnezeu nu a fost ca noisă fim dependenţi de )l. Dumnezeu a intenţionat ca noi să fim independenţi.&iberi. 5i nu numai liberi, dar pe deplin capabili. De ce anume? De a produce,a crea, a e*perimenta orice 4 e*act ce ne/am dorit dintotdeauna. Dar a/& iubi,pur i simplu, pe Dumnezeu ar însemna, desi#ur, că am înceta să ne tememde Dumnezeu 4 i acest lucru s/ar înt(mpla, numai dacă ne/am #(ndi că nuavem nevoie de Dumnezeu. At(ta timp c(t ne ima#inăm că avem nevoie deDumnezeu, pentru un motiv anume, invităm frica, deoarece credem că e*istă întotdeauna o ansă ca Dumnezeu să nu ne dea acel lucru de care avem

nevoie. Cele mai multe interacţiuni ale omenirii cu Dumnezeu nu suntfuncţionale, e*act din motivul că omenirea a creat o relaţie cu Dumnezeu,bazată pe nevoie. Această relaţie nu numai că presupune că avem nevoie deceva de la Dumnezeu, dar 4 poate cu i mai profunde implicaţii 4 i căDumnezeu ar avea nevoie de ceva de la noi. 0elaţia cu Dumnezeu, pe care at(t de mulţi oameni au stabilit/o, sedestramă, dacă este adevărat că Dumnezeu nu vrea nimic de la oameni. Dar,i dacă se destramă, nu înseamnă că ea s/a sf(rit. C(teodată este necesarca lucrurile să se destrame, pentru ca ele să se aeze cu adevărat la locul lor,pentru prima oară. !u ne folosete întotdeauna să ne ferim de ideile care ar

putea duce la destrămarea lor. Aa că, haideţi să privim din nou aceastăidee, cu mai multă profunzime Ce vrea Dumnezeu? !imic. Absolut nimic. 'ă ro# să vă #(ndiţi la acest lucru. Chiar dacă nu sunteţi absolut delocde acord cu el, chiar vă ro# să vă #(ndiţi. $ai ales dacă nu sunteţi de acord,vă ro# să vă #(ndiţi cu toată profunzimea. Ce anume vă face să nu fiţi de acord? Cine va spus că această afirmaţie nu este adevărată? Cine le dă lor dreptate? Cum tiţi că ceea ce tiu ei este adevărat? Deoarece au citit într/o

carte? De acord Dar atunci, ce anume face ca această carte să fie corectă?Deoarece Dumnezeu a spus că aa este corect? Care Dumnezeu? Care carte 8(ndiţi/vă profund la acest lucru, chiar i numai ca e*erciţiuintelectual, emoţional i spiritual. Eaideţi să pretindem, pentru moment, că Dumnezeu nu vrea nimic dela omenire. Dacă aa stau lucrurile, atunci, virtual, tot ce a #(ndit omenireas/a dat peste cap miturile antice, istoriile culturale, tradiţiile etnice, tradiţiile



etnice, doctrinele reli#ioase, sistemele le#ale i educaţionale. Construcţiile deorice fel, politice, economice i sociale sunt invalidate. Ar putea fi acesta motivul pentru care s/a perpetuat ideea unuiDumnezeu care vrea ceva? 8(ndiţi/vă puţin.

De ce ar vrea Dumnezeu ceva? Ce anume ar putea dori sau vreaDumnezeu? Ce anume &/ar determina pe Dumnezeu să vrea ceva? Ce anume&/ar determina pe Dumnezeu să devină nefericit, dacă nu obţine ce vrea? "ar acum, #(ndiţi/vă în felul următor2 Ce anume &/ar face pe Dumnezeu să/i considere pe oameniresponsabili pentru ceea ce vrea )l să obţină? &/aţi face răspunzători pe copiiivotri, de fericirea voastră? !i s/a spus că Dumnezeu vrea ca oamenii să/&iubească, să/& venereze, să " se supună, să/" fie recunoscători, să/" aducăoma#ii. De ce? De ce ar vrea Dumnezeu aa ceva? De ce &/ar interesa aaceva? !i s/a spus că Dumnezeu vrea ca oamenii să respecte poruncile -ale i,

dacă nu o fac, dacă nu reuesc să caute i să obţină iertarea pe căilepotrivite i recomandate, )l hotărăte ca ei să mear#ă în "ad i acolo săsufere chinuri insuportabile. Dar #(ndiţi/vă puţin. De ce i/ar pedepsiDumnezeu pe oameni într/un mod at(t de în#rozitor, pentru slăbiciunea istarea lor de derută? Dacă noi am vrea ca oamenii să ne înţelea#ă mai bine, să ne ascultemereu i în toate domeniile i dacă nu am reui să/i determinăm să facăacest lucru, i/am considera pe ei vinovaţi? 6De fapt, desi#ur că am face acestlucru 4 i chiar îl facem. Dar cine ar putea să ne acuze? !u/& folosim noi peDumnezeu ca model? 5i dacă modelul nostru se bazează pe presupuneri#reite?7

!i s/a povestit despre un Dumnezeu a cărui %udecată este perfectă. nacest caz, de ce un Dumnezeu care nu este vulnerabil la nimic i nu poate firănit sau vătămat în nici un fel, simte nevoia să pedepsească sau, i maimult, să/i condamne pe oameni la tortură? !i s/a vorbit despre un Dumnezeu care vrea ca oamenii să se luptepentru )l, să/i omoare pe alţii pentru )l, i chiar îi invită să o facă. După cumspun -cripturile, )l ar fi omor(t mii de oameni care au atras m(nia -a. Dar dece? De ce ar vrea Dumnezeu să omoare pe cineva, sau să ceară altora săomoare în numele -ău? Chiar ar vrea Dumnezeu ca oamenii să se masacreze unii pe alţii,lupt(nd pentru cauza -a?

5i, p(nă la urmă, care este Cauza -a? Ce urmărete Dumnezeu? Ceeste 1Cauza lui Dumnezeu3? -ă fie cumva ideea că toată lumea de pe acestPăm(nt trebuie să adere la o sin#ură reli#ie? Despre asta e vorba? Aceastaeste Ceea Ce 'rea Dumnezeu? De ce? De ce ar vrea Dumnezeu aa ceva? De ce i/ar păsa luiDumnezeu? Bare chiar contează pentru Dumnezeu dacă tu eti musulman sauevreu, hindus sau cretin, budist sau bahaOi? Dar dacă eti o persoană bună,



cu un caracter frumos, iubitoare, plină de compasiune 4 i nu ai aderat la nicio reli#ie? Dar dacă te ridici împotriva reli#iilor or#anizate i a e*tremelor lor? etransformă asta într/un rene#at? nseamnă că eti #ata os(ndit? nseamnă căeti pă#(n i numai bun de a fi omor(t de un Credincios Adevărat? Aceasta

este Ceea Ce 'rea Dumnezeu? De ce? Bare chiar contează? Cine anume ţi/a spus că asta contează?)ste cumva vorba despre vreo reli#ie or#anizată, care ar dori ca i tu să deviiunul dintre membrii ei? "a #(ndete/te -ă fie ăsta scopul reli#iei pe Păm(nt? Aceasta e Cauza lui Dumnezeu? Ce se înt(mplă cu toate acestea, ce se înt(mplă cu tot acest sistem de#(ndire, dacă se declară că Dumnezeu nu vrea nimic, absolut nimic de laoameni? Poţi să crezi într/un Dumnezeu care nu vrea nimic? Poţi să accepţi unastfel de #(nd, în realitatea ta?

Poţi măcar să/ţi ima#inezi aa ceva? "a în considerare posibilitatea ca ma%oritatea oamenilor să aibă oconcepţie #reită despre Dumnezeu, la în considerare posibilitatea căadevărul despre Dumnezeu este ceva 4 o noţiune pe care cei mai mulţioameni nici măcar nu i/o pot ima#ina. De e*emplu, nu ar fi interesant să nu e*iste ceva ce se numete 'oiaDomnului? !u ar schimba asta o #rămadă de lucruri? Chiar crezi că e 'oia Domnului, ca lumea să fie aa cum e? 5i dacă nueste 'oia Domnului, oare este neputincios Dumnezeu ca să facă ceva însensul acesta? 5i dacă Dumnezeu nu este lipsit de putere ca să facă ceva înacest sens, atunci de ce nu face ceva? 5i dacă Dumnezeu face ceva, atunci

de ce nu reuete? nii spun că motivul e că oamenii nu l lasă. Bmenirea stă în calea luiDumnezeu, ca să nu se obţină ceea ce vrea Dumnezeu. De fapt, nu sunt chiarpuţini cei care cred acest lucru. Potrivit acestei doctrine, Dumnezeu nu e înstare să obţină ceea ce vrea 4 i doar omenirea e de vină. 5i totui, doar încazul în care e*istă ceva ce oamenii nu înţele# despre cine i ce esteDumnezeu, nu vi se pare că lo#ica are pe undeva o breă? Poate că aici intervine -atana. ) ceva tot at(t de bun ca orice altcevai, în mod si#ur, e ceva convenabil. Poate că întrea#a afacere este o parte abătăliei lui Dumnezeu cu -atana, pentru sufletele oamenilor. Poate că însuiDumnezeu este cel care le permite lucrurilor să se înt(mple împotriva 'oinţei

Domnului, în scopul de a desfăura bătălia cu -atana. Dacă acest lucru esteadevărat, atunci 'oia Domnului e ca 'oia Domnului să fie încălcată2 caz încare, de fapt, 'oia Domnului nu este în nici un fel încălcată. Ar putea să fie vorba de faptul că 'oia Domnului este e*primată întotdeauna în forme diferite? Care )-), atunci, 'oia Domnului? 5i cum am putea ti acest lucru? !e/am întors de unde am plecat Cum ar putea ti oamenii Ce 'reaDumnezeu?



Poate a sosit momentul pentru o întrebare mai directă. Credeţi cumvacă noi am inventat totul? Cel puţin credeţi că e*istă ceva ce nu înţele#emdespre Dumnezeu 4 i a înţele#e acest lucru ar putea schimba totul? )u cred că răspunsul la ambele întrebări este da. 5i aici #ăsim lucrul lacare ma%oritatea oamenilor i ma%oritatea reli#iilor se tem să privească e

posibil ca ceea ce nu înţele# oamenii despre Dumnezeu să fie aceea căDumnezeu nu e deloc aa cum au #(ndit ei. ) posibil ca Dumnezeu să nu fie un bătr(n care stă în ceruri i are nevoii dorinţe, o voie personală i temeri personale, ca i toate conflicteleinterioare, contradicţiile, tumultul i turburările emoţionale ale oamenilor. )posibil ca Dumnezeu să fie -uma uturor &ucrurilorcu adevărat 1ot în ot3,1Alpha i Bme#a3, 1Cel Ce )-)3 4 i probabil că în afara acestuia nu maie*istă nimic. Dacă acest lucru este adevărat, atunci nu e*iti în afara Acestuia iAcesta nu e*istă în afara ta. Asta înseamnă că ceea ce vrei tu, vrea iDumnezeu. nseamnă că voia ta pentru tine este 'oia Domnului pentru tine.

Dar ce se înt(mplă, c(nd suntem contienţi că 1nu voia mea, ci 'oia asă se împlinească3? Ce se înt(mplă c(nd facem ale#erea să/& lăsăm peDumnezeu să hotărască pentru noi, iar Dumnezeu ne răspunde 1Poţi să facicum vrei tu3? Atunci ce se înt(mplă cu voia, cu ideea, cu ru#ămintea, dacă lispunem lui Dumnezeu ale#e u pentru mine, iar )l spune u să ale#i pentrutine? C(nd faci ale#erea ca Dumnezeu să hotărască pentru tine, înseamnăcă ai cobor(t p(nzele, ai dat drumul la c(rmă i ai lăsat barca în voiavalurilor, pe o mare în furtună. Asta, deoarece Dumnezeu ale#e cu adevăratpentru tine, ceea ce tu ale#i pentru tine. -au, ca să ne e*primăm altfel, dacăDumnezeu ar avea o preferinţă, aceasta ar fi tu eti cel care trebuie să

alea#ă. Acum, dacă nu vrei să ale#i, dacă vrei ca altcineva să facă ale#erea înlocul tău, atunci avem o mică problemă. Desi#ur că poţi să/ţi lai viitorul tău în m(inile destinului, dar întorsăturile destinului, după cum si#ur că ai învăţat, te pot duce într/una din cele două direcţii într/un port adăpostit, saupe un banc de nisip 4 adică, naufra#iu. n limba en#leză e*istă un acronim foarte frumos pentru FA) 6destin71From all thou#hts everM9here3 4 adică 1din toate #(ndurile de pretutindeni3.Asta ar însemna că toate #(ndurile tale anterioare sunt incluse 4 la fel i alecelorlalţi. Dar pe primul loc vin propriile tale #(nduri. Primul lucru care se va înt(mpla este că -inele tău personal i creativ îi va căuta îndrumarea în

#(ndul tău cel mai puternic 4 cel care se #ăsete cel mai adesea însubcontientul tău. Adică, nu îţi dai seama de el, în mod contient. Atunci veiobţine un rezultat. Doar că nu vei face acest lucru, în mod contient. l veiface la modul incontient, apoi vei pretinde că ce s/a înt(mplat a fost1destin3 sau 1'oia Domnului3. n plus faţă de propriul tău #(nd, viitorul îţi va fi influenţat de contiinţacolectivă a lumii din %urul tău@ adică, de alte fiinţe umane care îţi populeazăviaţa, cei cu care călătoreti i, într/o anumită măsură, de toţi oamenii din



lume, a căror atitudini combinate creează mult prea des e*perienţa colectivăa multora dintre noi. De vreme ce multe dintre aceste #(nduri le aparţin altor oameni i arputea fi complet diferite unele de altele, e posibil să te simţi puţin camdăr(mat. Acest lucru s/ar putea manifesta ca un sentiment de 1a fi tras în

toate părţile3 de ceea ce trebuie să faci. n viaţă, indecizia nu face altceva dec(t să dea natere la i mai multăindecizie 4 i apoi, în final, la o decizie care este luată pentru tine. Asta,datorită faptului că, aa vei descoperi în cur(nd, a nu decide, înseamnă tot adecide. Adevărul este că, de fapt, tu eti cel care decizi întotdeauna 4 i edoar o chestiune le#ată de felul în care o faci. u eti cel care creezi tottimpul. )ste, mai de#rabă, o problemă a metodei pe care o foloseti. 0ecomandarea mea fă o ale#ere personală i contientă, pentru orice. Dacă lăsaţi ca ale#erea privitoare la direcţia spre care se îndreaptălumea, în #eneral, să fie înspre lumea mare, contiinţa colectivă a omenirii vastabili traseul i direcţia, pentru viitorul planetei. u poţi fie să urmezi

contiinţa colectivă, fie să a%uţi la direcţionarea ei. Dacă îţi întorci privirile spre Dumnezeu ca să #ăseti direcţia, s/arputea să ai în vedere i întrebările de mare importanţă care s/au pus aici. Dar dacă voia ta pentru tine este chiar voia lui Dumnezeu pentru tine?5i cum ar fi, dacă acelai lucru este valabil i în ce privete voinţa colectivă aomenirii? Dar dacă Dumnezeu îi va da forţă voinţei colective a omenirii, dar nu ova modifica? 8(ndete/te la asta. Această idee are implicaţii enorme. Poate că 1Dumnezeu3 nu vrea ceva anume de la oameni, ci e*istănumai pentru a le da ceva oamenilor. 5i poate că ceea ce vrea Dumnezeu săle dea oamenilor este e*act ceea ce vor oamenii. !imic mai mult, nimic mai

puţin. !/ar fi asta o idee e*traordinar de interesantă. "ar acum, să luăm în considerare i o altă posibilitate. )ste vorba de un#(nd care ar putea să schimbe totul pentru tine, care ar putea să deschidătotul în faţa ta. )ste vorba de un #(nd care ar putea produce instantaneu întine pacea interioară, ţi/ar putea aduce o înţele#ere instantanee, ţi/ar puteaoferi dintr/o dată e*tinderea contiinţei i a capacităţii tale de a/ţi trăi viaţaproprie, într/un mod care, în cele din urmă, înseamnă ceva pentru sufletultău. "a în calcul i posibilitatea ca ceea ce tu numeti 1Dumnezeu3 să poatăfi numit, pur i simplu, 1viaţă3, "a în calcul posibilitatea că Dumnezeu nu

numai că a creat viaţa, dar Dumnezeu este viaţa 4 i că viaţa esteDumnezeu, în formă manifestă. Aceasta nu este o idee nouă. )ste posibil ca tu să mai fi auzit deaceastă idee i mai înainte 4 dar te/ai #(ndit, într/un mod cu adevărat serios,la ea? e/ai #(ndit vreodată profund la implicaţiile ei? Pentru ma%oritateaoamenilor, răspunsul la această întrebare va fi nu 4 pur i simplu, pentru cănu a fost admis ca această idee să fie răsp(ndită pe scară lar#ă. 5i nu a fostrăsp(ndită, deoarece nu servete paradi#mei puterea care controlează i



intimidează 4 paradi#mă creată de structurile timpurii ale omenirii, reli#ianefiind ultima dintre ele. Această paradi#mă a fost evidenţiată, oriunde a fost prezentă reli#ia.na dintre cele mai timpurii fi#uri autoritare în domeniul spiritualităţii, dintimpurile moderne, a fost Papa, despre care s/a spus că ar fi primit puterea

sa, autoritatea sa 4 i nu în mod înt(mplător 4 infailibitatea sa, direct de laDumnezeu. n re#e al An#liei, furios din cauza faptului că avea de dat socotealăPapei 6care nu era de acord cu decizia re#elui de a divorţa de o femeie i dea se căsători cu alta7, a decis să iniţieze propria sa reli#ie i s/aautoproclamat ca cel care dă socoteală numai Celui de -us. mpăratul Gaponiei a fost acceptat de aproape toţi supuii săi ca fiindDumnezeu încarnat. oate rasele i naţiunile au cooptat autoritatea lui Dumnezeu de tipputerea care controlează i intimidează, cu scopul de a se pune pe o poziţiemai înaltă i mai specială, ca să fie mai separaţi de restul lumii. )i s/au numit

Poporul Ales, sau B !aţiune sub conducerea lui Dumnezeu, sau !aţiunea"slamului. nii oameni au căutat să le#itimeze cele mai rele fapte împotriva celordin afara #rupului lor special i separat spun(nd că acţiunile lor sunt o partea %ihad/ului sau a cruciadei 4 o luptă sf(ntă, în numele lui Dumnezeu. Prin urmare, în cazul în care Dumnezeu nu vrea nimic, unde se situeazătoate acestea? Dar dacă Dumnezeu nu este punctul cel mai înalt dintr/o piramidă, caretransmite autoritatea de sus în %os, ci este mai de#rabă puterea care e*istăde/a lun#ul între#ii linii 4 i ca atare, într/un anumit sens, linia însăi 4 să nepunem întrebarea ce le#ătură are acest lucru cu structurile de control i

intimidare, pe care o mare parte a omenirii este construită? &e distru#e, iar aceasta este realitatea. &e nea#ă autoritatea împrumutată. Din acest motiv, or#anizaţiile i oamenii care deţin puterea, chiar ireli#iile, nu consideră convenabil să încura%eze învăţătura potrivit căreiaDumnezeu este na cu oate 4 adică tipul de Dumnezeu care are 1Puterealături de23, mai de#rabă dec(t 1Putere asupra23. Dacă cuvintele 1Dumnezeu3 i 1viaţă3 pot fi folosite unul în loculceluilalt, implicaţiile sunt 4 dacă e posibil să se ima#ineze un astfel de lucru 4mai mult dec(t enorme -unt ameţitoare, z#uduitoare, care dăr(măparadi#mele Asta deoarece toată lumea tie ce este adevărat despre viaţă.

!u toată lumea ar putea să tie ce este adevărat despre Dumnezeu, înschimb toată lumea tie ce este adevărat despre viaţă. Ceea ce se tiedespre viaţă este faptul că nimic nu e*istă în afara vieţii. !imic nu e*istă înafara vieţii iar viaţa nu e*istă, dacă nu e*istă nimic. u eti e*presia vieţii însăi. &a fel este i tot ce se află în %urul tău.Atunci c(nd sunt e*aminate la microscop, se vede că p(nă i aa/numiteleobiecte fără viaţă sunt formate din particule în micare permanentă. Aceste



particule i micările lor sunt toate o parte din viaţă. Fără îndoială, tot cepoate fi observat în univers este viaţă, într/o anume formă. )*istenţa vieţii este confirmată de viaţa însăi. 'iaţa seautocaracterizează, se autoconfirmă, se autosusţine i se autoevidenţiază.'iaţa este dovada e*istenţei vieţii.

!u numai că toată lumea cunoate aceste lucruri, dar toată lumea estede acord cu ele. Ceea ce face însă ca lucrurile spuse aici să fie at(t depericuloase, este ceea ce se înt(mplă c(nd cuv(ntul 1Dumnezeu3 esteinserat acolo unde apare cuv(ntul 1viaţă3. -e produce următorul rezultat !imic nu e*istă în afara lui Dumnezeu. !imic nu e*istă fără Dumnezeui Dumnezeu nu e*istă, dacă nimic nu e*istă. 'oi sunteţi e*presia luiDumnezeu însui. &a fel este tot ce se află în %urul vostru. Chiar i aanumitele obiecte fără viaţă, atunci c(nd sunt e*aminate la microscop sedovedete că sunt formate din particule în permanentă micare. Acesteparticule i micările lor sunt toate o parte din Dumnezeu. Fără îndoială, totce e*istă în universul observabil este Dumnezeu într/o anume formă.

)*istenţa lui Dumnezeu este confirmată de Dumnezeu însui.Dumnezeu se autocaracterizează, autoconfirmă, autosusţine iautoevidenţiază. Dumnezeu este dovada e*istenţei lui Dumnezeu. nţele#eţi, acum, care e problema? Aceste para#rafe fac ca toatepara#rafele din toate cărţile despre Dumnezeu să se prăbuească. otul sespulberă. !u doar o parte din credinţele noastre despre Dumnezeu, dar chiari bazele pe care am construit at(t de mult din societatea umană. otul serăstoarnă. Ce e minunat în acest caz, ce e tulburător, este faptul că trebuie să nere/creăm încă odată i să reconstruim societatea noastră umană 4 i e*actasta se înt(mplă, chiar acum. Bmenirea se află în procesul de a se reconstrui

pe sine i o parte naturală a acestui proces o solicită să se demoleze p(nă lapunctul în care suficiente piese dezasamblate zac în faţa noastră, înainte canoi să ne dăm seama cum ar putea fi potrivite la un loc, într/un mod cu totulnou. otul face parte din procesul de evoluţie. B parte uriaă a acestui proceseste e*plorarea noastră reînnoită, a între#ii noţiuni de Dumnezeu i amodului nostru de a #(ndi despre Ce 'rea Dumnezeu. Dacă, în realitate,cuvintele 1Dumnezeu3 i 1viaţă3 descriu acelai lucru2 în acest caz avem de/a face cu implicaţii teolo#ice ma%ore. Avem nevoie de o mai clară dovadă a e*istenţei vieţii, dec(t viaţa însăi? !u. 5i ce vrea viaţa? !imic. 'iaţa este, pur i simplu. 'iaţa este o ener#ie, o putere pentru a fi folosită. 5i chiar este folosită,

în mod liber, de toată lumea. !u are ateptări, nu are dorinţe, solicitări,cerinţe, nu cere să fie venerată i nici nu e cazul ca cei care nu o venereazăsă fie pedepsiţi. 'iaţa este o realitate sin#ulară i lipsită de emoţii. 'iaţa estecreatorul 4 i ceea ce a fost creat. 'iaţa este sursa vieţii i este Ceea Ce 'ine din -ursă. 'iaţa produceviaţă i viaţa îi oferă informaţii vieţii, despre viaţă, prin însui procesul vieţii. 'iaţa este, în c(teva cuvinte, Alpha i Bme#a, otul în ot. !u e*istănimic din ceea ce )-), care -X ! F").



Dacă aceasta nu este definiţia lui Dumnezeu, atunci nu tiu care arputea fi Dumnezeu este viaţă i viaţa este Dumnezeu. !imic nu e*istă în afaralui Dumnezeu 4 i, ca atare, nu e*istă nici o separare între Dumnezeu iabsolut orice altceva.

C(nd omenirea va înţele#e acest lucru, va fi marcat -f(ritul -eparării,iar aceasta, la r(ndul ei, va încheia ciclul care a început atunci c(nd-epararea a fost învăţata pentru prima dată. Cele trei mari reli#ii ale omenirii se bazează pe revelaţii consecutive,acoperind mii de ani. Parafraz(ndu/l pe Euston -mith, din binecunoscuta luicarte, 0eli#iile &umii, aflăm că . Abraham i/a adus omenirii revelaţia că nu e*istă o serie de zei carestăp(nesc luna i soarele, vremea i recolta, păm(ntul i mările, ci un sin#urC(rmuitor, un sin#ur Dumnezeu, iar $oise i/a adus omenirii revelaţia re#uliloracestui C(rmuitor. )l ne/a spus că e*istă zece porunci. <. "isus i/a adus omenirii revelaţia că re#ulile nicului C(rmuitor pot fi

reduse la o sin#ură le#e 4 care a fost denumită de Aur. J. $ohamed i/a adus omenirii revelaţia că nica &e#e a niculuiC(rmuitor poate fi aplicată, într/un mod foarte practic, în viaţa de zi cu zi,acoperind structuri i proceduri într/o îndrumare foarte #enerală,transform(nd #eneralităţile în amănunte. Acum urmează o nouă revelaţie. !u de la un sin#ur învăţător, ci de lamulţi@ nu de la o sin#ură voce, ci de la un cor între#. Acest cor c(ntă omelodie diferită. )ste c(ntecul sufletului. ". -in#ura &e#e a nicului C(rmuitor este Propria &e#e. Aceasta este antiteza învăţăturilor celei mai mari reli#ii a omenirii. )steideea despre care reli#ia tradiţională spune că va produce prăbuirea

omenirii. !/ar fi interesant, dacă s/ar dovedi că e vorba despre ideea care arsalva omenirea? )*istă oameni care spun că a te pune în poziţia de autoc(rmuitor 4ceea ce ar însemna a fi chiar în rolul lui Dumnezeu 4 este cea mai cumplităofensă adusă lui Dumnezeu. )ste vorba de #randoare. )ste un e#o care aluat/o razna. )ste cea mai mare aro#anţă i cel mai mare blestem. Fiinţeleumane nu au voie să încerce să se conducă pe ele însele, ci să se supunăle#ilor lui Dumnezeu. Aceasta este doctrina proeminentă a credinţelorma%ore, indiferent de alte deosebiri care ar putea e*ista. 5i astfel, această nouă revelaţie vine ca un oc. Pare a fi o convulsieteolo#ică. Cei care cred în orice fel de Dumnezeu sunt respini. Dar, pentru

oamenii care #(ndesc, este important să se întrebe dar dacă acest lucrueste adevărat Dacă Dumnezeu le/a dat oamenilor puterea i autoritatea de ase autoconduce, fără nici o altă putere care să e*iste deasupra lor? Ce/ar fidacă aceasta este semnificaţia &iberului Arbitru? Dacă cuvintele 1Dumnezeu3 i 1viaţă3 se pot pune cu adevărat unul înlocul altuia, dacă acesta nu este doar un #(nd interesant, ci chiar adevărul,atunci cel mai mare mister al tuturor timpurilor 4 cine sau ce este Dumnezeu4 ar fi, în sf(rit, rezolvat.



Chiar i reli#iile tradiţionale spun că Dumnezeu este otul întru oate.Dacă acest lucru este adevărat, atunci înseamnă că nu e*istă nimic, cue*cepţia lui Dumnezeu, în diferitele -ale Forme. Dumnezeu nu poate fiseparat de Dumnezeu 4 i, astfel, nu este separat de nimic. Dumnezeu sepoate diferenţia pe -ine, în nenumărate feluri, ceea )l i face, ca un mi%loc al

e*primării de -ine, prin care devine Contient de -ine. Cu toate acestea,diferenţierea nu înseamnă diviziune. -epararea nu e*istă. Dată fiind această realitate, tot ce e posibil să/" dai lui Dumnezeu,Dumnezeu a primit de%a de la tine, deoarece Dumnezeu )5" tu, cei care dăi cel care primete. Deci, Dumnezeu nu vrea nimic de la tine, nu are nevoiede nimic de la tine, nu cere nimic de la aspectul individualizat al -inelui, pecare îl consideri 1eu3. n acelai mod, tot ce Dumnezeu ar putea să/ţi dea, )l de%a ţi/a i dat.)*istă în tine, ca f(ind tu. Prin urmare, de fapt, nu vrei nimic. !u trebuie să/"ceri lui Dumnezeu nimic. 5i asta, pentru că )-) aa cum a fost scris1nainte ca tu să fi întrebat, eu ţi/am i răspuns3.

Dacă acest lucru e adevărat, sin#ura ru#ăciune pe care trebuie s/o facieste ru#ăciunea de recunotinţă. "ar aceasta este, practic, sin#ura ru#ăciunepe care a rostit/o orice maestru, lată cea mai puternică ru#ăciune pe care ocunosc. B folosesc adesea 1ţi mulţumesc, Doamne, că mă a%uţi să înţele# căaceastă problemă a fost de%a rezolvată3. )*istă ru#ăciuni de mulţumire i ru#ăciuni de implorare. $aetrii tiu 4i acum a venit timpul ca i tu să tii 4 că o ru#ăciune de implorare nea#ă,pur i simplu, adevărul. Cer(nd ceva, tocmai anunţi că acum nu ai acel ceva.De aceea, îţi este foarte #reu să trăieti e*perienţa acelui lucru, întruc(t nupoţi e*perimenta ceva ce ai ne#at. ot ce ai nevoie acum de la Dumnezeu, e*istă de%a în tine.

-imţi că ai nevoie de mai multă iubire? -e află de%a în tine. -imţi că ai nevoie de mai multă compasiune? -e află de%a în tine. -imţi că ai nevoie de mai multă răbdare, înţele#ere, bl(ndeţe,compasiune, iertare? -e află de%a în tine. Bdată ce eti contient de acest lucru, nu vei mai simţi din nou nevoialor. ot ce vei simţi va fi dorinţa de a le atra#e către tine. n e*perienţa unuimaestru, dorinţa înlocuiete nevoia. Dorinţele i nevoile nu sunt acelai lucru6dei, pe parcursul vieţii noastre, mulţi dintre noi le/am făcut să fie identice7.A dori ceva, nu este acelai lucru cu a avea nevoie de acel lucru. B dorinţă este o preferinţă. B nevoie este o trebuinţă. Poţi să tii dacăai o nevoie sau o dorinţă, urmărind cantitatea de fericire care scade, dacă nu

obţii acel lucru. Ai prefera o în#heţată de ciocolată, dar e în re#ulă i una de vanilie. !ue o problemă, nici dacă nu e nici un fel de în#heţată. Ai prefera să ai un iubitcu părul ne#ru, dar dacă este blond e în re#ulă. Ai prefera să nu ai nici odurere în corp, sau vreun or#an care nu funcţionează cum trebuie, dar nu e omare problemă dacă e*istă totui. Poţi să trăieti i aa. Poţi chiar să fiifericit, în aceste condiţii.



-criitorul Len LeMes Gunior, abord(nd probleme le#ate de potenţialuluman, în cartea sa v(ndută în peste un milion de e*emplare 1ndreptarpentru o contiinţă mai înaltă3, a su#erat faptul că dacă simţi că fericirea ta e în pericol, înseamnă că ţi/ai creat o anumită dependenţă faţă de o condiţie deceva anume. Cheia păcii interioare, ne spune el, este ca să te ridici de la

dependenţă, la preferinţă. Aceasta este prima treaptă pe calea spre a deveni maestru. Fiecaremoment este un pas de/a lun#ul drumului. Fiecare moment reprezintă unproces. e/ai #(ndit vreodată în acest fel? Fiecare moment din viaţă este unproces. $oment după moment în decursul vieţii tale, decizi cine eti i cineale#i să fii. 5i nu trebuie să fii cine erai p(nă acum. Acest lucru reprezintă omare eliberare. )ste marele miracol. $area victorie. Dar nu poţi să c(ti#i această victorie, dacă te #(ndeti că tu lupţibătălia Altcuiva. Dacă îţi ima#inezi că lupţi în bătălia lui Dumnezeu cu-atana, că tu eti în linia înt(i a lui Dumnezeu împotriva Diavolului i cădepinde de tine să "i dai lui Dumnezeu Ceea Ce 'rea Dumnezeu, în ciuda

încercărilor Diavolului să te facă să mer#i pe calea lui, vei fi prins la mi%loc în$arele 0ăzboi Ce !u Poate Fi C(ti#at. !u poale fi c(ti#at, deoarece, defapt, nu e*istă. Ce vrea Dumnezeu? !imic. Cine este oponentul lui Dumnezeu? !imeni. n timp ce Dumnezeu nu are nevoi, Dumnezeu are dorinţe. Dorinţa este începutul între#ii creaţii. nt(i este #(ndită. )ste un simţăm(nt măreţ însuflet. 5i care ar fi dorinţa lui Dumnezeu? Dacă Dumnezeu ar fi aici, acum,vorbindu/ne astăzi, cred că Dumnezeu ar spune 1n primul r(nd, a dori să$ă cunosc i să $ă e*perimentez în toată #loria $ea. n al doilea r(nd, adori ca tu să tii i să trăieti e*perienţa lui Cine )ti u cu Adevărat, prin

puterea pe care ţi/am dat/o ca să te creezi i să te e*perimentezi pe tine însuţi, în orice fel ale#i să o faci. n al treilea r(nd, a dori ca între#ul procesal vieţii să fie o e*perienţă de bucurie permanentă, de creaţie continuă, dee*pansiune fără sf(rit i de o totală împlinire în fiecare moment de acum. Am creat un sistem perfect, în cadrul căruia aceste dorinţe se pot împlini. )le se împlinesc acum, chiar în acest moment. -in#ura diferenţă între$ine i tine este că eu tiu acest lucru. n momentul propriei tale Cunoateri otale 6moment ce ar putea să apară în viaţa ta, în orice clipă7 i tu vei simţiaa cum $ă simt )u în permanenţă plin de o totală bucurie, iubire,acceptare, binecuv(ntare i recunotinţă. Acestea sunt cele cinci atitudini ale Dumnezeirii. Bbservă că nu s/a

spus nimic despre a/ţi fi teamă, despre m(nie, violenţă, de a %udeca saucondamna. Acestea nu sunt atitudini ale Dumnezeirii, dei alţii ţi/au spus căsunt. Acum eti liber să renunţi la aceste idei. Ai fost în permanenţă liber s/ofaci. )u nu vreau nimic de la tine i, în nici un caz, supunere forţată sau iubireimpusă.3 lată cel mai mare dar. Dacă Dumnezeu ar vrea ceva, ar trebui să/ţipetreci întrea#a viaţă încerc(nd să/ţi ima#inezi despre ce e vorba i apoi încerc(nd să i/& oferi. Aa că, dacă Dumnezeu nu vrea nimic, înseamnă că ai întrea#a libertate să/ţi creezi viaţa pe care doreti să o trăieti.



Aceasta este, de fapt, definiţia iubirii perfecte, în două cuvinte.&ibertate totală. )ste de asemenea o altă definiţie a lui Dumnezeu. Asta,pentru că Dumnezeu este esenţa libertăţii totale. )ste i o descriere asufletului. -ufletul tău este e*presia libertăţii totale. ) păcat că oamenii crede*act contrariul.

Cei mai mulţi oameni cred că sufletul este 1întemniţat3 în corp, ceea ce înseamnă un fel de loc ocupat temporar, sau un fel de 1coală3, undetra#edia, suferinţa i învăţatul pe calea cea #rea sunt la ordinea zilei. ntr/adevăr, multe reli#ii ne învaţă variante ale acestui lucru. Dar aceste învăţături sunt #reite. -unt eronate. )le funcţionează e*act împotrivaadevăratei naturi a lucrurilor. )senţa vieţii, a lui Dumnezeu, a iubirii i a A este libertatea. )ti liber să/ţi atra#i orice realitate doreti. Cel mai rapid mod de aatra#e orice este de a/l oferi altuia. !u poţi să oferi altuia, ceva ce tu nu ai 4i, cu toate astea, a oferi, te face să ai acel lucru. !u crezi că asta este oformulă minunat de simplă?

&asă/mă să folosesc un e*emplu, ca să limpezesc puţin ideile. -ăspunem că ceea ce cauţi tu este să trăieti starea de abundenţă. Poţi aveaaceastă e*perienţă, chiar dacă tot ce ai pe lume este un sin#ur dolar )*perienţa abundenţei este a ta, în momentul în care #ăseti pe cinevacare are chiar mai puţin dec(t tine i îi dai persoanei respective o parte dinceea ce ai tu. 5i aici intervine restul lumii. "ată cum noua idee care vaschimba lumea ta interioară va schimba i lumea ta e*terioară. "ată cum,credinţa într/un Dumnezeu fără separare poate crea o societate în care,oamenii, ca i Dumnezeu, nu vor nimic. Dacă este adevărat că cel mai rapid mod de a e*perimenta faptul că aiceva, este să dai acel lucru, atunci dăruiete/l 4 i astfel îi vei produce

altcuiva e*perienţa de a/l avea. Aceasta funcţionează în cazul a tot ce e*istă în viaţă i nu numai în cazul banilor. Funcţionează e*celent, mai ales c(nd evorba de iubire. Dacă vrei să ai e*perienţa puterii, creează/i altcuiva e*perienţa de aavea putere. Dacă vrei să ai e*perienţa compasiunii, creează/i altcuivaposibilitatea de a trăi compasiunea în viaţa lui. Dacă vrei să ai e*perienţaprieteniei, creează/i altcuiva posibilitatea de a avea mai mulţi prieteni. Dacăvrei să ai mai mult umor în viaţa ta, adu/i altcuiva mai mult umor în viaţa lui.ncearcă cu orice ncearcă cu totul Chiar funcţionează. Această învăţătură poate fi rezumată în două cuvinte F"" -0-A.Pentru unii, aceasta este o răsturnare de roluri de o ma#nitudine enormă. Cei

mai mulţi dintre oameni se situează în poziţia celor care primesc darurilevieţii. n primul r(nd, ei %oacă rolul de solicitator, apoi pe cel de primitor. nt(isolicită, apoi ateptă să primească. Ceea ce spun eu aici este că nu trebuienici să ceri, nici să atepţi să primeti. rebuie să dai ceea ce tu doreti săprimeti. Creează/i altuia e*perienţa a ceea ce doreti tu să trăieti cae*perienţă.



Acest mesa% simplu a fost transmis i de alţii, mai înainte. nul din aceialţii a spus/o într/un fel în care nu a fost uitat niciodată 1ot ce voiţi să văfacă vouă oamenii, faceţi/le i voi la fel3. Bamenii sunt încura%aţi să acţioneze în acest fel, nu deoarece acestaeste un mod frumos i nobil de a acţiona, ci deoarece acesta este modul în

care lucrează universul. Acesta este mecanismul. Acesta este procesul. Ceeace le faci tu altora K" -) FAC) K"), deoarece nu e*istă altcineva dec(t , înforme diferite. Acum poţi să vezi cum o eolo#ie a nităţii poate crea o lipsă acerinţei. !u numai în cazul lui Dumnezeu, dar i în e*perienţa acelei părţi alui Dumnezeu cunoscută ca fiinţe umane. Dacă noi ne/am putea vedea canul, aceasta ar crea o nouă etică pentru specia noastră i un nou mod deviaţă pe planeta noastră. n mod virtual, toate comportamentele noastre s/arschimba. Ceea ce tiu este că, pentru ca toate comportamentele noastre să seschimbe, mai înt(i ar trebui să aibă loc o altă schimbare. B schimbare în

modul fundamental în care l înţele#em pe Dumnezeu. B lăr#ire i oe*tindere a teolo#iilor omenirii. Ar trebui să ia natere un nou fel de spiritualitate. B spiritualitateconstruită în %urul a două concepte de bază noi i total reconstruiteDumnezeu nu vrea absolut nimic i Dumnezeu nu este separat de absolutnimic. Aceste două concepte 4 deoarece sunt at(t de noi 4 vor fi repetate de/alun#ul acestui te*t, într/o formă sau alta. e ro# să nu te #(ndeti că este orepetiţie făcută din ne#li%enţă. Apare cu un anume scop. C(nd cineva întreabă 1Deci de fapt, la ce se referă această nouă spiritualitate3?0ăspunsul va fi pe v(rful limbii.

Chiar dacă nu eti de acord cu acest lucru, vei ti e*act despre ce estevorba i vei fi capabil să/l e*plici, fie că eti pentru sau împotrivă. 'ei putea să spui că !oua -piritualitate este o spiritualitate care nuvorbete despre Ce vrea Dumnezeu, ci despre Ce este Dumnezeu. )*istă un sin#ur Dumnezeu. "ndiferent de ceea ce #(ndim că ar putea fiDumnezeu, ma%oritatea marilor reli#ii ale lumii sunt de acord e*istă nul-in#ur. "slamul spune într/un mod succint 1!u e*istă un alt dumnezeu dec(tDumnezeu3 6&a ilaha illa llah7. "udaismul i Cretinismul formulează astfel, înCele ece Porunci 1)u sunt Domnul, Dumnezeul tău i să nu ai alţi Dumnezei în afară de $ine3.

De la 1)*istă un sin#ur Dumnezeu3, la 1)*istă numai o sin#ură fiinţă3este un salt foarte mic. )l nu reprezintă o ne#are a doctrinei, ci o lăr#ire. !ueste vorba de a abandona învăţăturile reli#ioase tradiţionale, ci de a lee*tinde. )ste important să înţele#em acest lucru. Crearea !oii -piritualităţi, nu începe cu a ne abandona tradiţiile le#ate de credinţă. n nici un caz nu evorba despre a respin#e reli#ia. De fapt, este vorba de a o înviora, a o însufleţi, de a o împrospăta.



&isus a fost crucificat, pentru că a su#erat acest lucru. )l nu i/a spusomenirii 1abandonaţi/vă tradiţia credinţei3. A spus 1s/ar putea să fie cevamai mult de cunoscut despre aceasta3. Chiar i alţii, înainte sau după, auavut de/a face cu o primire a acestor idei, la fel de lipsită entuziasm. 5i totui,'iaţa însăi ne cheamă să ne micăm, să avansăm, să împin#em limitele

înţele#erii umane, să pre#ătim scena pentru următorul uria pas cuantic i sănu dăm niciodată înapoi. )voluţia este o călătorie orientată spre în sus 4 i nu o spirală ce mer#e în %os. A venit timpul pentru ca reli#iile omenirii să evolueze. )voluţia nu înseamnă moarte 4 ci chiar opusul. Aa că, n nici un caz nu ar trebui cacineva să se în#ri%oreze că noile idei spirituale ar urma să distru#ă reli#iile.!ici #(nd. Din contră, ele le vor da forţă. 0eli#iile ar avea acum oportunitatea de a trece de la 1)*istă un sin#urDumnezeu3 la 1)*istă numai o sin#ură Fiinţa3 Aceasta este o schimbare pecare unele micări spirituale 4 cum ar fi micarea -ufi din cadrul "slamului 4

au făcut/o de%a. Din nou, e vorba de Euston -mith, care ne spune că în-ufism declaraţia că !u e*istă un alt Dumnezeu dec(t Dumnezeu a fostschimbată, cu mult timp în urmă, cu 1!u e*istă dec(t Dumnezeu3. -unt de acord cu faptul că, pentru unii, această idee ar putea fi în#ri%orătoare. Dacă e*istă un -in#ur &ucru care e*istă, atunci totul i fiecare în parte trebuie să facă parte din acest nic &ucru 4 ceea ce înseamnă căsentimentul de a avea pe altcineva căruia să i te adresezi în momente destres i vremuri #rele, ar fi pierdut. De unde va putea omul să primească alinare, cura%, nţelepciune iputere? Cui i s/ar adresa, pentru a primi răspunsuri? &a cine ar pleda, pentrua obţine rezultatele dorite? Cui i s/ar putea pl(n#e2 i ar ti că t(n#uirea sa

a fost primită cu bl(ndeţe i iubire? 'etile bune sunt că oricine " se poate adresa, în continuare, luiDumnezeu, din toate motivele acestea. -implul motiv că Dumnezeu estetotul, nu înseamnă că Dumnezeu trebuie să renunţe la a fi orice parte dinceea ce a fost mereu. Asta înseamnă că Dumnezeu devine chiar maiimportant 4 sau, ca să fim mai corecţi, că vei trăi e*perienţa lui Dumnezeu într/o măsură i mai mare. Bamenii " se pot adresa, în continuare, lui Dumnezeu, pentru alinaresau înţelepciune. Pot să/" ceară lui Dumnezeu ceea ce au nevoie. -au pot să/"mulţumească lui Dumnezeu în avans, pentru ceea ce urmează să primească.5i " se pot pl(n#e lui Dumnezeu c(t de tare doresc 4 aa cum au făcut/o

întotdeauna. Pot să/& întrebe pe Dumnezeu, sau pot chiar să discute încontradictoriu cu Dumnezeu. Pot să facă acest lucru fără teamă acum, întradiţia lui Abraham i a lui $oise, în tradiţia lui "isus, în tradiţia lui $ohamedi a tuturor marilor maetri care &/au înţeles cu adevărat, pe Dumnezeu. Barecum &/ai putea înţele#e, cu adevărat, pe Dumnezeu, fără să/ţi pui vreo întrebare, fără a discuta puţin în contradictoriu? )ste posibil, oare, ca 1oamenii normali3 să înţelea#ă noţiunea deDumnezeu i să tie ce vrea Dumnezeu? Pun pariu că da. Pentru a face acest



lucru, nu trebuie să fii un $aestru înălţat sau un -f(nt în viaţă. Bameniobinuiţi ai vieţii de zi cu zi, pot face asta. 5i tu poţi i eu pot. Dacă începichiar acum, faci un pas uria. )*istă i oameni care nu vor ca tu să #(ndeti că poţi face acest lucru.)i îţi vor spune că p(nă i a încerca reprezintă o blasfemie. Dar este ine*act.

Pur i simplu nu este adevărat. Dumnezeu nu ar fi creat o lume pe care n/ar fivrut să o înţele#em, o viaţă pe care să nu o cunoatem sau o e*perienţă aDivinităţii pe care )l nu ar fi vrut să o percepem vreodată. Care ar fi fostsensul acestui lucru? 'ei fi deschis spre posibilitatea de a/& înţele#e cu adevărat peDumnezeu, în momentul în care vei renunţa să crezi că e imposibil. -ă renunţăm la ideea că Ceea Ce 'rea Dumnezeu este un Dumnezeucare nu poate fi înţeles în vreun fel. Dacă poţi face acest lucru, modul în care îl înţele#i pe Dumnezeu se va schimba pentru totdeauna. )*act acest lucruurmează să se înt(mple în istoria omenirii. !u se pune problema dacă 4 cic(nd.

Dar faptul că ceea ce înţele#e omenirea despre Dumnezeu se vaschimba, nu înseamnă că trebuie să se schimbe ceva în modul în careoamenii îl abordează pe Dumnezeu. Ceea ce s/ar putea schimba este modul în care Dumnezeu îi abordează pe oameni. -au, mai e*act, modul în careoamenii cred că Dumnezeu face acest lucru. n prezent, se crede că Dumnezeu abordează oamenii, în acelai mod în care ei îl abordează pe Dumnezeu în #eneral, cu o listă de cumpărături.)*istă lucruri pe care oamenii le vor 4 i atunci, " le cer lui Dumnezeu. )*istălucruri pe care Dumnezeu le vrea 4 i atunci le cere oamenilor. ) vorba de unt(r#. u îmi dai mie asta, eu îţi dau ţie altceva. u nu/mi dai mie ce vreau eu,nici eu nu/ţi dau ţie ce vrei tu. u vrei să a%un#i în ceruri, dar nu vei putea

acest lucru dec(t dacă tu îmi dai ceea ce vreau eu. Acesta este modul în care omenirea a stabilit re#ulile. Probabil că e unmod simplist de a e*plica lucrurile 4 dar, în principiu, aa arată. -in#ura problemă este faptul că nu aa stau lucrurile. Dacă Dumnezeu i/ar putea trimite Bmenirii un sin#ur $esa% i ar trebuisă/l reducă la o sin#ură propoziţie, cred că tiu care ar fi acesta. $/aţi înţeles total #reit. 5i dacă lumea ar crede, cu adevărat, că aa a spus Dumnezeu, aceastăpropoziţie ar crea un miracol, deoarece ar redeschide pe lar# discuţiiledespre Dumnezeu i despre Ce 'rea Dumnezeu. Discuţia despre care toatălumea crede că a fost închisă, ar fi reluată. Acest lucru nu ar putea fi dec(t

benefic pentru omenire. eolo#ia s/ar putea chiar dezvolta din nou 4 aa cumse înt(mplă cu orice fel de cunoatere. Cu c(t este mai rapid modul în care se dezvoltă teolo#ia, cu at(t estemai rapid modul în care se dezvoltă mintea umană. Acest proces poate începe, pun(nd cele două întrebări Fundamentale ale eolo#iei i apoiurm(nd aceste întrebări cu un îndrăzneţ 1dar dacă?3. . Cine i ce este Dumnezeu? <. Ce vrea Dumnezeu i de ce?



Dar dacă răspunsurile standard la aceste întrebări 4 răspunsurile pecare omenirea le/a auzit de/a lun#ul secolelor 4 sunt incomplete? Dar dacă nusunt corecte? Dar dacă cine i ce ai crezut că este Dumnezeu, nu esteDumnezeu? Dar dacă ceea ce ai crezut că vrea Dumnezeu, Dumnezeu nuvrea?

Ki s/au oferit aici răspunsuri la cele două întrebări Fundamentale ale eolo#iei. )ti invitat să reconsideri cu atenţie aceste răspunsuri. . Dumnezeu este viaţă i tot ce este în viaţă. <. Dumnezeu nu vrea nimic, deoarece Dumnezeu are i este tot ceeace ar putea vrea Dumnezeu. eolo#ia nităţii este cea care aduce răspunsurile. eolo#ia -eparăriinu ar putea să o facă vreodată. Ceea ce s/ar dovedi e*trem de benefic chiaracum, ar fi o transferare a modului de #(ndire al omenirii de la a douavariantă, spre prima. B astfel de transferare ar duce la dispariţia efectelor pecare numai o separare le/ar putea inspira. $otivul pentru care omenirea, în totalitatea ei, nu a trecut la o teolo#ie

a unităţii este faptul că o mare parte a crezut, în mod sincer, că nu aceastaeste Ceea Ce 'rea Dumnezeu. ntrea#a discuţie despre fiinţele umane ca fiind una cu Dumnezeu iunul cu celălalt, a fost denumită, într/un mod superficial, )ra !ouă 6!e9A#e7,ceva rupt de realitate. nii au denumit/o chiar apostazie. ot ce a învăţat omenirea despre Dumnezeu spune că Dumnezeu esteseparat de omenire. Dumnezeu vrea să fie separat, deoarece omenirea, înforma prezentă, nu merită să fie în unitate cu Dumnezeu. Aceasta este învăţătura. Acesta este mesa%ul. Dumnezeu este Perfect, omenirea este imperfectă 4 i Perfectul nupoate fi în unitate cu imperfectul. Aceasta este o parte inte#rantă a celor mai

multe teolo#ii ale lumii. Astfel, imperfectul trebuie să/i #ăsească drumul spre a deveni perfect.Dar acest drum nu poate fi #ăsit, deoarece perfecţiunea nu poate fi atinsă înforma umană. nele reli#ii chiar ne învaţă că fiinţele umane s/au născut într/o stare de imperfecţiune, astfel înc(t asta ar fi una dintre probleme. Altecredinţe spun că oamenii ar putea să se fi născut fără prihană, dar sarcinaeste să răm(nă fără prihană. oate reli#iile sunt de acord că pe drumul vieţiiapar tentaţii, cărora oamenii le cad victimă. n acest fel, perfecţiunea nu maieste accesibilă pentru ma%oritatea oamenilor. Cu toate acestea, ei trebuie să încerce. rebuie să se străduiască. 5idacă cineva tinde spre perfecţiune, Dumnezeu îi va răsplăti efortul cu un Act

de 8raţie Divină, transform(nd încă o dată imperfectul, în Perfect. Apoi,reunirea cu Dumnezeu în Ceruri poate fi împlinită. Aceasta e, din nou, o altăsimplificare, dar se apropie foarte mult de rezumatul a ceea ce este doctrinama%orităţii reli#iilor. Astfel, pare că e*istă o dihotomie. Dumnezeu vrea ca fiinţele umane 4de fapt a făcut ca fiinţele umane 4 să fie separate de Dumnezeu. Cu toateacestea, Dumnezeu le/a oferit oamenilor 1un drum înapoi spre casă3, întruc(tCeea Ce 'rea Dumnezeu este ca oamenii să nu fie separaţi de Dumnezeu.



Emmmm Acum trebuie să punem întrebarea care nu se poate pune. AC)A-A este Ceea Ce 'rea Dumnezeu? 5i răspunsul este nu. 0ăspunsul acesta schimbă totul. Prin el, v(rful de lance al #(nduluiuman capătă o nouă precizie i confuzia poate fi oprită. Dumnezeu nu vrea nimea cu oamenii, sau cu orice altceva.

Dumnezeu )-) nimea, iar )l nu are nevoie de ceva care este de%a proprialui e*perienţă. Bamenii pretind că îi doresc nimea cu Dumnezeu i cu celelalte fiinţeumane. Dar omenirea nu poate e*perimenta ceea ce are de%a, dacă nea#ăfaptul că are acel lucru. Acesta este răspunsul la un alt mister de ce a fost at(t de dificil pentruoameni să simtă nimea cu Dumnezeu sau unul cu celălalt? !u poţi simţi ceea ce nu doreti să e*primi. !u poţi să mer#i acolounde te afli de%a. Prin însui actul plecării, ne#i faptul că ai a%uns acolo undevoiai să mer#i. Dată fiind această credinţă, nu poţi trăi niciodată e*perienţade a fi de%a acolo. 'iaţa ta va deveni o permanentă călătorie. 'a fi o călătorie

spre nicăieri. 'a fi o continuă căutare. B căutare pentru ceva ce se află de%aacolo. Dacă îţi cauţi ochelarii care sunt pe v(rful nasului, nu vei #ăsi ceea cecauţi. 'ei #ăsi ceea ce cauţi, doar c(nd te vei uita în o#lindă. P(nă acum, omenirea nu a prea vrut să se uite în o#lindă. "ntrospecţianu este tocmai punctul ei forte. Faptul că tu ai citit p(nă aici a dovedit că etio e*cepţie. De ce, oare, oamenii i/au ne#at nimea? Deoarece ei au confundatunimea, cu a fi la fel. -e pare că nu am înţeles că nici măcar două de#ete nusunt la fel, dei se află pe aceeai m(nă. n#roziţi de pierderea individualităţii, teribil de speriaţi că propria

identitate ar putea dispărea, fiinţele umane s/au a#ăţat cu perseverenţă deiluzia lor de separare unul de celălalt, de toate lucrurile din natură i deDumnezeu. n mod deosebit de Dumnezeu. Asta, deoarece, dacă omenireanu este separată de Dumnezeu, nu numai că oamenii se tem să nu/i piardăpropria identitate individuală, dar unimea cu Divinitatea su#erează un modde acţiune cu totul nou, un mod de e*istenţă cu totul nou, pentru care reli#iai/a lăsat pe oameni lamentabil de nepre#ătiţi. Cu toate acestea, nu e necesar să te pre#ăteti pentru a iubi. "ubireaeste ceea ce eti tu 4 i astfel, iubirea vine spre tine, în mod natural. )stedificil să te opreti din iubit. "ubirea pentru oricine i orice se ivete cuuurinţă, atunci c(nd teama pentru oricine i orice dispare. "ar teama pentru

oricine i orice dispare, c(nd îţi dai seama că nu ai nevoie de nimic de lanimeni i de la nimic, deoarece tot ce ai crezut că ai avea nevoie să obţii dela ceva sau cineva din afara ta, este disponibil în fiinţa ta. Astfel, cercul se închide de la sine i eti un între#. Acum, tot ce #ăseti în interiorul tău, poţi dărui i altora 4 acelora care nu tiu că i ei sunt un între#.



A le arăta altora că sunt demni de a fi iubiţi este cea mai rapidă cale dea/i a%uta să descopere între#irea, să descopere iubirea care se află îninteriorul lor. C(nd îi iubeti pe alţii, efectiv îi redai pe oameni, lor înii. n cele din urmă, iubirea i frica sunt sin#urele sentimente care e*istă.'iaţa vă aduce un ir între# de oportunităţi, pentru a ale#e între cele două.

"ubirea este sentimentul după care aler#i în fiecare moment, deoareceiubirea este e*presia supremă de sine 4 iar e*presia de sine este motivulpentru care te afli aici. "ubirea se manifestă în multe feluri, dar cu o sin#urămăsură. !u poţi să iubeti în cantităţi diferite, dar poţi iubi în feluri diferite."ubirea filială este iubirea pe care o simţi pentru familia ta. A#ape esteiubirea pe care o simţi pentru un prieten. )ros este iubirea pe care o simţipentru un iubit romantic. De fapt, este vorba doar de iubire, pur i simplu,dar e*primată în forme diferite. 5i acum vine o mai profundă înţele#ere a motivului pentru care ne estefrică să nu ne pierdem identitatea individuală. Dacă individualitatea sepierde, cine mai răm(ne ca să iubească?

De acest lucru suntem înspăim(ntaţi 4 că, în cele din urmă, am puteapierde capacitatea de a iubi. Asta, deoarece a pierde capacitatea de a iubi înseamnă pierderea capacităţii de a fi i de a e*perimenta cine eti tu cuadevărat. Aceasta se simte ca o pierdere supremă a eu/lui, deoarece eu/l esteiubire 4 i tie acest lucru. Cu toate acestea, nu e nevoie să te temi depierderea eu/lui sau a iubirii, deoarece tu i iubirea sunteţi unul i acelailucru 4 i, chiar dacă orice altceva i oricine altcineva a dispărut, tu vei fi încontinuare capabil de iubire. Poate chiar mai mult. !u este un accident că cele mai multe e*perienţe mistice apar înstarea de solitudine. !u este o coincidenţă că unimea i sin#urătatea sunt

at(t de des împreună. !/ar fi interesant dacă, aa cum în limba en#leză1alreadM3 este forma contrasă pentru 1all readM3, cuv(ntul 1alone3 să sedovedească a fi forma contrasă pentru 1all one3? -unteţi cu toţii #ata pentru asta, sau o tiaţi de%a? u i iubirea nu pot fi separate în nici un chip, deoarece iubirea esteceea ce este Dumnezeu, iar tu nu eti separat de Dumnezeu, nu ai fostvreodată i nici nu vei fi vreodată. Acest lucru este at(t de #reu de crezut pentru at(t de mulţi oameni,deoarece astăzi reli#ia ne învaţă e*act opusul. !e spune că am fost separaţide Dumnezeu i ne umple de teama de a fi separaţi pe vecie. Cu toateacestea, într/o bună zi, reli#ia nu ne va mai învăţa acest lucru. ntr/o bună zi,

foarte cur(nd, toate reli#iile vor vorbi despre unitatea dintre Dumnezeu iomenire 4 i, fără îndoială, despre unitatea între#ii vieţi, aa cum faceHiserica nităţii, fondată de Charles i $Mrtle Fillmore, în SSR. Dei este o minunată micare spirituală, această biserică nu a c(ti#atvreodată dimensiunea sau statutul de reli#ie ma%oră a omenirii. De ce?Pentru că, cea mai mare parte a oamenilor au refuzat să renunţe la credinţalor în separare. n mod ironic, p(nă în ziua de azi, chiar ideea separării este



cea mai atră#ătoare 4 i cea mai înfricoătoare. 5i astfel, ne temem e*act deacel lucru în care credem. otui, mesa%ul acestei cărţi vine să vă spună că separarea nu e*istă 4i nici nu poate să e*iste. n nici un caz, nu este un aspect al vieţii.ntotdeauna este o iluzie.

ntotdeauna. 'iaţa este o e*presie unificată a sin#urului lucru care e*istă viaţa însăi 4 care mai poate fi numită Dumnezeu. Dorinţa noastră permanentăpentru unitate este e*presia noastră păm(nteană, e*terioară, a celei maiad(nci cunoateri a sufletului nostru suntem una cu toate lucrurile i cu viaţa însăi i, în permanenţă, căutăm să trăim această e*perienţă. Aceasta esteceea ce facem, zi după zi, oră după oră, moment după moment. Faceţi acestlucru trăindu/vă viaţa, e*prim(ndu/vă viaţa din voi i prin sărbătorirea vieţiicare vă produce bucurie. n orice moment în care faci ceva măreţ, oric(nd te înalţi spre o ocaziedeosebită, depăeti un obstacol, iubeti mai mult dec(t ai crezut că e

posibil, simţi o mare bucurie. Aceasta este ceea ce cauţi, ce urmăreti întotdeauna, deoarece bucuriaeste iubire, este viaţă, este Dumnezeu i tu simţi acest lucru, la cel maiprofund nivel al fiinţei tale. u eti în căutarea lui Dumnezeu 4 i Dumnezeueste chiar parte din tine. nsă dacă nu tii acest lucru, căutarea ta va fi învan. n cele din urmă, vei #ăsi pe deplin ceea ce cauţi, doar atunci c(nd veiprivi într/o o#lindă. Această carte este o o#lindă în formă scrisă. Ai aezat/o în fata ta,astfel înc(t să poţi privi la tine însuţi. Privete deci, cu atenţie. Această carte îţi vorbete ţie, direct. 0eflect(nd asupra e*perienţei umane, ar putea fi dificil de ima#inat un

Dumnezeu 1fără dorinţe3. Am fost at(t de antrenaţi, at(t de îndoctrinaţi săcredem că trebuie să e*istă ceva ce vrea Dumnezeu de la noi, înc(t eaproape imposibil să concepem un Dumnezeu care nu vrea nimic. Cu toateacestea, ar trebui luată în considerare posibilitatea că nu ar e*ista nimic cear vrea Dumnezeu, deoarece nu e*istă nimic ce )l nu este. Dacă Dumnezeu este totul, are totul, poate crea orice i a creat totul,ce anume îi lipsete lui Dumnezeu? Dacă Dumnezeu este otul în ot, Alpha i Bme#a, începutul i-f(ritul, Cel care $ică răm(n(nd !emicat, Bmnipotentul, Atoatetiutorul,Bmniprezentul, Cel mai -f(nt, Cel mai înalt, ce mai răm(ne atunci să vreasau să i trebuiască lui Dumnezeu? 0ăspunsul este mereu acelai nimic. !u

contează în ce fel îl priveti, nu contează cum îl întorci sau îl suceti,răspunsul este mereu acelai 4 nimic. Acesta este adevărul despre Dumnezeu 4 care nu poate fi crezut.Acesta este adevărul despre Dumnezeu 4 care nu a fost propovăduit. ncă o dată vă invit să luaţi în considerare acest adevăr. Cu#etaţiprofund asupra implicaţiilor sale. D$!)) ! '0)A !"$"C.



Acest adevăr nu a fost propovăduit, deoarece revelarea acestui adevărar schimba lumea. Doar ideea unui Dumnezeu care nu este totul i care esteseparat de ceea ce nu este )l, ar putea %ustifica sau e*plica lumea creată deoameni. Dacă lumea, aa cum e*istă ea în prezent, este lumea pe care oamenii

doresc să o susţină, dacă este o lume pe care nu vor să o vadă schimbată, nuvor ierta niciodată propovăduirea ideii unui Dumnezeu care este unit cu totce e*istă, neseparat de nimic i care nu are nevoie de nimic. Hineînţeles că eivor lupta contra acestei idei p(nă la capăt, deoarece tiu că lumea lor iputerea pe care au acumulat/o în cadrul acesteia, va a%un#e la capăt oricum, în Cerul în care se va îmbrăţia vreodată ideea nouă, a unui Dumnezeunificat i Complet. 5i astfel, din primele zile de viaţă ale copiilor votri, veţi fi încura%aţi să/i învăţaţi despre un Dumnezeu al separării, un Dumnezeu care 1are nevoi3,care trebuie împăcat, satisfăcut, linitit i ascultat. 'i se va cere să le povestiţi copiilor cu ochii mari, despre un Dumnezeu

care nu a fost mulţumit de oameni, deoarece oamenii nu &/au ascultat iastfel a devenit un Dumnezeu care s/a îndepărtat de oameni. 'i se va cere să propovăduiţi un Dumnezeu care i/a aruncat pe oameniafară din 0ai, forţ(ndu/i ca, acum, să/i c(ti#e sin#uri drumul înapoi. -au, dacă nu vorbiţi despre păcatul iniţial, va trebui să vorbiţi desprepericolul de a trăi în păcat, de a trăi o viaţă în care nu v/aţi împăcat cu ceeace vrea Dumnezeu /un Dumnezeu ale cărui nevoi trebuie împlinite, careporuncete ca lucrurile să fie într/un anume fel 4 sau, dacă nu, )l nu le vapermite niciodată oamenilor să trăiască, împreună cu )l, e*perienţa nimii. Brice poveste, alta dec(t aceasta 4 i, în mod cert, povestea unuiDumnezeu care nu vrea nimic 4 va fi considerată apostazie.

Cu toate acestea, dacă schimbi povestea i începi să vorbeti despreun Dumnezeu care nu vrea nimic, deoarece Dumnezeu este na cu tot cee*istă 4 inclusiv cu fiinţele umane 4 i dacă le vorbeti copiilor tăi cu bl(ndeţei înţelepciune, despre toate ramificaţiile care decur# de aici, ai puteaschimba cultura omenirii în decursul unei sin#ure #eneraţii, iar acest lucru arputea modifica e*perienţa umană, pentru totdeauna. !oua cultură ar fi o cultură a unimii, a coeziunii, înlocuind culturaseparării care e*istă acum. ntr/o cultură a unimii nu ar fi vorba numai deDumnezeu care nu vrea nimic, ci i de oameni. Deoarece resurselecombinate ale între#ii omeniri 4 care ar putea fi făcute disponibile pentru întrea#a lume, cu condiţia ca omenirea să se vadă ca nul 4 ar fi suficiente să

curme sărăcia i suferinţa oamenilor. !u va fi uor pentru omenire să schimbe povestea, fiindcă asta ar însemna să se accepte faptul că s/a făcut o mare #reeală în privinţa luiDumnezeu. $ultor oameni nu prea le place să admită că au făcut o #reeală,mai ales dacă e vorba de o #reeală pe care se bazează întrea#a societate.Pare mai uor ca #reeala să fie i#norată, dec(t să fie recunoscută i să setreacă la reconstruirea societăţii p(nă c(nd, din cauza acestei #reeli,



societatea va fi într/o stare de deza#re#are at(t de mare, înc(t oricum vaavea nevoie să fie reconstruită. Acest lucru se înt(mplă chiar acum. -ocietatea umană, aa cum o cunoatem noi, este în curs dedeza#re#are. -e demontează bucăţică cu bucăţică, chiar în faţa ochilor

notri. Acest lucru este făcut fie de cei care au intenţii rele, fie de către ceicare încearcă să ne prote%eze în faţa celor care au intenţii rele. 5i acest lucruse face, la modul incontient, de către toată lumea, fie prin faptul căaran%ează lucrurile într/un anumit fel, fie că acceptă, pur i simplu, ca ceea cese înt(mplă să se înt(mple i, din frustrare, descura%are i disperare, măreteconfuzia, înlocuind valorile culturii noastre care au fost, c(ndva, comune. Dei s/ar putea să nu reuim să contientizăm faptul că schimbarea se înt(mplă de la un moment la altul, dacă privim înapoi la o perioadă de timpmai îndelun#ată, vedem imediat impactul tuturor acestor lucruri. 5tim iadmitem că viaţa, aa cum o vedeam acum zece ani, nu mai e*istă. 'iaţa pecare o tiam acum douăzeci de ani este un adevărat vis. "ar viaţa de acum

cincizeci de ani este o fantezie. -ă te plimbi noaptea pe stradă, de unul sin#ur, i să te simţi în perfectăsi#uranţă? B fantezie -ă traversezi aeroportul i să te urci în avion, fără să fidat %os %umătate din hainele tale? B fantezie -ă înoţi în r(ul din afaraoraului tău, fără să te în#ri%orezi de poluare? B fantezie -ă/ţi pui întrea#a încredere i credinţă în marile companii, care ar constitui motorul principal alţării tale? B fantezie -ă urmăreti pro#ramele de televiziune o săptăm(nă întrea#ă, fără să auzi că cineva a fost ucis? B fantezie Faptul că privesc această realitate drept în faţă, nu schimbă poziţiacelor mulţi. )i se uită la ceea ce privesc, dar nu văd ceea ce privesc. 5i astfel,chiar în timp ce credinţele lor fundamentale despre Dumnezeu i despre

viaţă îi ucid, cei mai mulţi oameni le menţin ca fiind calea spre #lorie, pace ifericire. Chiar dacă viaţa se prăbuete în %urul lor, tot nu văd i nu admitcare ar putea fi cauza. Ceea ce împiedică evoluţia rapidă a speciei estetendinţa fiinţelor umane de a vrea să aibă dreptate. Bamenii umblă pepăm(nt de milioane de ani i cu #reu s/au ridicat deasupra celor maiprimitive comportamente. După cum am subliniat aici, omenirea se înfruntă cu aceleai problemecu care a avut de/a face mereu. "ar acele probleme au crescut, deplas(ndu/se e*act în direcţia opusă dec(t ar fi de ateptat la o societate în evoluţie. !ue necesar să intrăm în numere i statistici, dar haideţi să privim lucrurile lamodul #eneral.

Problemele de lăcomie, de avariţie i abuz de putere, problemelele#ate de sărăcie, foamete i boli, ale săracilor i celor nevoiai, ale celor fărăde speranţă i nea%utoraţi, ale celor flăm(nzi i ale celor muritori de foame,nu au dispărut. Aceste probleme au crescut, în nici un caz nu au scăzut.Problemele le#ate de lipsa de libertate i creterea furiei create de diferenţa între bo#aţi i săraci, nu au dispărut. De fapt, omenirea nu a micorat acestdecala%, iar el s/a mărit în#ri%orător.



Problemele le#ate de violenţă i uciderile în masă a oamenilornevinovaţi, nu s/au atenuat. De fapt, chiar s/au răsp(ndit în întrea#a lume 4i chiar în #rupurile de v(rstă mică. Acum, chiar i copiii au început să ucidă.Copii de treisprezece ani îi lea#ă e*plozivi de corp i se detonează lapunctele de #raniţă din f(ia 8aza. Copii de apte ani împin# surori sau fraţi

de trei ani pe #eam, în Chica#o. Am vorbit foarte mult p(nă acum despre aceste lucruri, aa că săfacem un comentariu de încheiere despre actuala stare a lucrurilor. -ituaţiade fapt este că e*istă mai multă suferinţă pe planetă dec(t ar permite, în#ădui sau tolera 4 i, cu at(t mai mult, crea 4 o societate cu adevărat civilă.-unt mai multe lipsuri dec(t abundenţă, mai multă teamă dec(t iubire, maimultă frăm(ntare dec(t pace i mai multă indiferenţă dec(t participare. Dacănu ar fi tot mai multe, aceste probleme ar putea dispărea. $ultora li se pare nu numai că, pur i simplu, omenirea nu mai reuetesă facă pro#rese, dar de fapt este în declin. )*istă i unii care spun cărenunţăm. &ucrurile, spun ei, mer# din ce în ce mai prost, în nici un caz spre

bine, sunt mai dificile i nu mai uoare i ceea ce este considerat pro#res e,de fapt, o mascaradă, o ascundere a adevărului despre incapacitateaomenirii. B mare #lumă este faptul că durează mai mult acum să traversezimarile orae într/o maină, dec(t dura acum Q= de ani, folosind o căruţă iun cal. Durează mai mult acum să primeti un pachet din celălalt capăt alţării, folosind serviciile potale, dec(t atunci c(nd se foloseau căluţii ponei. 5icostă mult mai mult Bmenirea plătete mai mult i primete mai puţin 4 iasta este ce se numete o viaţă bună. Dar, în momentul de faţă, omenirea plătete cu viaţa însăi pentru lipsade pro#res i înţele#ere a vieţii însăi, pentru că acum însăi viaţa este

ameninţată i, în multe cazuri, sf(rită din cauza faptului că nu înţele#em. Bmenirea trebuie să înţelea#ă altfel viaţa i ceea ce însufleţete viaţa 4ceea ce numim Allah sau Hrahma sau Dumnezeu sau :ah9eh sau lehova, sauorice alt nume care a fost folosit pentru Fiinţa -upremă, pentru otul inicul. Acum nu mai este o problemă de convenienţă, ci una desupravieţuire. Dacă nu am făcut pro#rese suficiente în dezvoltarea noastră socială, casă ne aliniem cu dezvoltarea tehnolo#ică, este pentru că, probabil, insistămsă folosim acel model despre care am vorbit mai devreme, acela de putereA-P0A, dec(t de putere $P0)!X C. Continuăm să folosim proprietatea icontrolul asupra resurselor, materialelor, produselor i serviciilor, mai

de#rabă dec(t să le împărţim între noi i să le facem accesibile pentru toatălumea 4 iar acesta să devină modelul nostru economic i social de bază. ncur(nd, ar putea deveni la fel de bine i modelul nostru democratic. !u/ţi vine să crezi? Fii atent aici n septembrie <==>, la ale#erile dinEon#/Lon#, %umătate din corpul le#islativ a fost ales prin 1vot non/uman3. Ce/ai spus? Am spus 'ot !on/man.



Crezi că inventez? Doar un scriitor de science/fiction, precum 8eor#eBr9ell sau 0obert Eeinlein, ar putea inventa aa ceva. )u nu sunt un scriitorde literatură tiinţifico/fantastică. )u spun doar adevărul. 'ă spuneam că în Eon#/Lon# e*istă acum ceva ce se numete 'ot!on/man. 8uvernul din Eon#/Lon# le permite corporaţiilor să distribuie

voturi. )i, ca i alte #rupuri de interes 4 de e*emplu, educatorii 4 îi plaseazăproprii reprezentanţi în corpul le#islativ, umpl(nd în acest fel %umătate dinlocuri. 0ezidenţii din Eon#/Lon# mi/au spus, în timpul unei vizite acolo, chiardupă ultimele ale#eri le#islative, că acest lucru ar fi %ustificat de faptul căEon#/Lon# e*istă ca entitate politică datorită succesului întreprinderilor salecomerciale. Eon#/Lon# este fără îndoială cel mai comercial i mai orientatspre afaceri loc din lume i, întruc(t companiile care creează economia sasunt at(t de importante pentru 0e#iunea Administrativă a Chinei, li se oferăvoturi în cadrul ale#erilor i locuri în le#islatură. C(t timp va mai dura, p(năacest concept de 'oturi !on/mane se va răsp(ndi i în restul lumii? 'reţi să

facem pariu? 0ezultatul acestui mecanism fascinant, super/realist, $aină a'iitorului, prin care se promovează auto#uvernarea, este că auto#uvernareanu e*istă deloc, fiind luată de la oameni i înm(nată #i#anţilor corporatiti,acum în termeni mai specifici ca niciodată. nainte se accepta, pur i simplu,faptul că marile corporaţii controlau voturile. Acum. )i chiar primesc voturile Asta este ca i c(nd, în -tatele nite, li s/ar oferi %umătate din voturi i %umătate din locurile din Con#res, #rupurilor de interese speciale. 6Desi#ur,e*istă unii care spun că, de fapt, aa se înt(mplă, doar că prin dele#aţi. Poatear fi un pic mai cinstit dacă le/am da voturile la ale#eri i locuri în Con#reschiar pe faţă. Pot auzi dezbateri de #enul 1Ar vrea Domnul de la Connecticut

să/i pună o întrebare Domnului de la )nron?37 n astfel de sistem ar însemna ca din ce în ce mai puţini cetăţeni din întrea#a lume vor obţine ceea ce vor. 5i c(nd fiinţele umane nu obţin ceea cevor, sau c(nd se simt ameninţate 6de ceva real sau ima#inar7, vor recur#e laviolenţă ca să rezolve problema. Pe vremuri, violenta afecta un număr limitat de oameni. Apoitehnolo#ia a avansat i am învăţat să distru#em mai mult. Acum putem să/ifacem rău lumii între#i. $ai demult, se recur#ea la violenţa, ca la ultimaresursă. Acum, cu o %ustificare morală deplină, o folosim ca primă resursă.Denumim acest lucru 1a lua de la bo#aţi, ca să dăm celor săraci3, sau 1războidrept3, sau 1%ihad3. Fiecare îi dă o denumire prin care îi %ustifică acţiunile.

Deci aici se află acum omenirea. )ste e*act aa. După toţi aceti ani,suntem în faza în care ne luăm la întrecere, ca să vedem cine poate sădi oteroare mai mare, în inimile a c(t mai mulţi oameni. Fiecare consideră caeste 1îndreptăţit3 să facă ceea ce face. 0ealitatea este că prea mulţi oameni încă văd că e mai important să 1aibă dreptate3, dec(t să fie fericiţi, i aufăcut această ale#ere de multe ori 4 fie în mod individual, fie în mod colectiv.$ulţi au procedat astfel, deoarece cred cu patimă că a avea dreptate esteCeea Ce 'rea Dumnezeu. Dar dacă se îneală asupra acestui lucru?



Putem să ieim din această încurcătură, i iată cum. rebuie să folosimaceeai metodă ca i cea care ne/a adus aici. 0ealitatea colectivă a omenirii 4 istoria culturală, dacă preferaţi 4 a fostcreată pe o perioadă de mulţi, mulţi ani, printr/un proces în trei trepte. Acestproces continuă i în zilele noastre. Arată cam aa

. Bamenilor li se oferă informaţii despre Dumnezeu i despre Ce 'reaDumnezeu de către cei mai în v(rstă 4 informaţii pe care ei le adoptă ca fiindadevărate. <. Aceste informaţii susţin credinţele despre 'iaţă i cum este ea,precum i cum 1ar trebui3 să fie. J. Aceste credinţe produc comportamente în cadrul familiei umane,care creează e*perienţa practică a omenirii. otul pornete de la informaţia iniţială. Chiar i acei oameni care nu1cred în Dumnezeu3 sunt afectaţi de ideile despre Dumnezeu, susţinute decei care cred. &ucrurile se înt(mplă astfel, deoarece 6a7 e*istă mai mulţioameni dintre cei care contribuie la cultura universală comună, care cred

într/un anume #en de Dumnezeu, dec(t cei care nu cred i 6b7 toatesocietăţile sunt construite pe baza le#ilor i tradiţiilor ce îi au rădăcinile înmituri sacre i povestiri culturale ale societăţii strămoeti. ntruc(t totul începe cu informaţia iniţială, prea puţini au decis i opună la îndoială acea informaţie 4 chiar dacă ea produce dezastre. Pur isimplu, refuzăm să punem la îndoială ipotezele noastre fundamentale icredinţele noastre cele mai profunde. De/a lun#ul secolelor, omenirea a încercat să/i rezolve problemele la toate nivelurile, cu e*cepţia nivelului lacare e*istă problema. )a continuă să facă acelai lucru, chiar i astăzi. !e abordam problemele ca i c(nd ar fi probleme politice, deschisespre soluţii politice. 'orbim despre ele susţinem dezbateri, elaboram rezoluţii

pentru ele. C(nd nimic nu se schimba, căutăm să le rezolvăm prin mi%loaceeconomice. Aruncăm bani, sau ne abţinem să cheltuim bani cum ar fi în cazulsancţiunilor. C(nd nici aa nu reuim, atunci spunem aha, iată o problemă cese poate rezolva pe cale militară. B vom rezolva prin forţă. Aa ca începemsă aruncăm cu bombe. !ici ea nu funcţionează niciodată, at(ta vreme c(tceea ce e cu adevărat necesar este o soluţie pe termen lun#, pe care oateaptă toată lumea. Dar credeţi că cineva învaţă ceva? Deloc ocmai am reluat ciclul de la capăt. $otivul pentru carecontinuăm să aler#ăm i să nu a%un#em nicăieri, precum 1un hamster care se înv(rte pe o roată3, este că nimeni nu îndrăznete să privească spre cauzaacestei stări ce se perpetuează i pe care se pare că suntem hărăziţi să o

suportăm venic. Fie că, într/adevăr, nu tim acest lucru, fie că ne e teamă săadmitem faptul că cea mai mare problemă a zilelor noastre nu e una politică,nu este una economică i nu este una militară. Problema cu care se confruntăomenirea la ora actuală este o problemă spirituală. Bdată ce înţele#em această idee, soluţia devine evidentă. P(nă c(ndacest lucru nu devine clar, soluţia ne scapă tuturor. Credinţa oamenilor le creează comportamentul. Aadar,comportamentul poate fi modificat profund la nivelul credinţei i nu la nivelul



lui însui. De zeci de ani vorbim, în cercurile psiholo#ice, despre modificări decomportament De fapt, ar trebui să vorbim despre modificarea credinţei. )i, uite unde am a%uns Bhh Atenţie 'orbim acum despre cea maisf(ntă parte a construcţiei de bază a oamenilor. $ulţi oameni ar prefera sămoară pentru credinţele lor 4 sau să/i omoare pe alţii 4 dec(t să le schimbe.

Chiar nu contează dacă aceste credinţe sunt funcţionale. Adică, dacăele funcţionează în sensul de a/i face pe oameni mai fericiţi i de a crea oviaţă mai bună. $ulţi oameni ar prefera să fie nefericiţi, continu(nd să facăceea ce cred, dec(t să fie fericiţi, făc(nd altceva. De fapt, ei sunt fericiţi, fiindnefericiţi. După cum am subliniat de%a în cadrul acestei convenţii, suferinţaeste o virtute. Ce anume face ca acest scenariu incredibil să fie posibil? ) chiar foartesimplu. Bamenii îi vor permite să fie nefericiţi 4 chiar se vor omorî cu bombele#ate de piept sau în cabinele de pilota% ale avioanelor, dacă ei cred cuadevărat că ceea ce fac este Ceea Ce 'rea Dumnezeu. )i cred asta cu tărie i fac parte dintre oameni din lumea noastră, care

au o credinţă total #reită despre Dumnezeu. B parte a problemei e*istă lanivelul credinţei 4 i e vorba despre un lucru pe care nimeni nu vrea să/lspună cu voce tare, dar totui trebuie spus 4 i anume că lumea crede căDumnezeu iartă violenţa folosită ca mi%loc de rezolvare a conflictelor. Fără îndoială că este vorba de povestirile scrise în Hiblie, în Coran, înHha#avad 8ita, în Cartea $ormonilor i în alte scripturi, de unde mulţioameni de diferite credinţe îi e*tra# autoritatea morală pentru acţiunile lori de unde fiecare copil, al oricărei culturi, învaţă despre $(nia lui Dumnezeu. Desi#ur că nu e*istă un astfel de lucru precum $(nia lui Dumnezeu.)ste una dintre credinţele complet false ale omenirii. Dar foarte mulţi oamenicred că ea e*istă. )i cred că e normal să acţionăm unii faţă de alţii, în acelai

fel în care Dumnezeu se poartă cu noi. &a urma urmei, dacă nu putem să/& folosim pe Dumnezeu ca model,atunci pe cine să folosim? B lume în care să comitem violenţe unul asupra altuia nu ar fi posibilă,dacă fiinţele umane i/ar schimba credinţele fundamentale despreDumnezeu, despre viaţă, i unul despre celălalt 4 iar acest lucru a fostsubliniat, mereu i mereu, în această carte. "nsistăm să credem că suntemseparaţi de Dumnezeu i că suntem separaţi unul de celălalt i că viaţa înseamnă a trăi fiecare separat. Propria noastră eolo#ie a -eparării este cea care a creat lumea aacum e astăzi un loc unde pacea lipsete cu desăv(rire 4 la fel i posibilitatea

de a o crea. !u numai între oameni, dar i în inima oamenilor. Hineînţeles căacesta este locul de unde ar trebui să înceapă pacea 4 acolo ar trebui să senască. Comportamentul este copilul credinţei 4 iar credinţa se află în inimanoastră. Atunci c(nd vom crede profund că suntem cu toţii na, totul se vaschimba. otul. Ceea ce trebuie să facem, provocarea noastră aici este să#ăsim modalitatea de a/i determina pe oameni să acţioneze în mod colectiv, întruc(t aproape în permanenţă ei fac totul de unii sin#uri. &a modulindividual, aproape întotdeauna acţionăm av(nd ca scop interesul ma*im al



celor pe care îi iubim. -in#ura întrebare, în cazul acesta, este pe cine iubim?Pe scurt, provocarea noastră este contiinţa de #rup. P(nă acum s/ar părea că nu am fost capabili să acţionăm împreună laacest nivel. Da, bineînţeles că am făcut eforturi. Am format asociaţii, alianţe,li#i i consorţii i ne/am străduit să unim naţiunile, în ideea că nimeni nu ar

putea obiecta la un astfel de scop comun, cum ar fi acela de a eliminafoametea din lume. Cu toate astea, nu reuim. !u putem să facem nici măcaracest lucru. !u putem stopa moartea oamenilor prin înfometare, pe o planetăpe care e*istă mai multă hrană dec(t este necesar. 5i de ce? De ce? 0ăspunsul este acelai ca cel dinainte. Deoarece continuăm să încercăm să ne rezolvăm problemele la orice nivel, cu e*cepţia nivelului lacare e*istă problemele. Ca să folosim acest e*emplu specific, continuăm să spunem că aasi#ura suficientă hrană pentru oameni e o problemă politică 4 dar, de fapt,nu este. Continuăm să pretindem că e o problemă economică 4 dar, de fapt,nu este. Am încercat să o încadrăm în anumite zone ale lumii, ca fiind o

problemă militară. !u este. !e/am obinuit să spunem acelai lucru, mereu imereu 4 p(nă c(nd chiar asta a%un#em să credem. ) vorba de o problemăspirituală. !u numai foametea din lume, dar toate problemele ma%ore cu carene confruntăm. )le sunt create de credinţele noastre. Adevărul este că nu amfost învăţaţi că toţi suntem membri ai unui sin#ur #rup, numit Bmenire. -aupoate că ni s/a spus, dar nu am fost învăţaţi ce înseamnă acest lucru dinpunct de vedere practic, nici nu am fost încura%aţi de niciuna dintre instituţiilee*istente în lume, să preluăm acest înţeles i să/l inserăm în viaţa noastră dezi cu zi, într/un mod cu adevărat funcţional. n acest fel, ele nu răm(n, defapt, dec(t nite cuvinte. !e #(ndim la masacrul din Darfur, -udan, i repetăm doar 1of, of3, dăm

din cap i ne minunăm cum de lumea a a%uns în halul ăsta. Am lăsa, oare,vreun membru al propriei noastre familii să moară de foame, sau în urmaunui #enocid? -i#ur că nu. Am face orice pentru a stopa acest lucru. Astfel căproblema e foarte clară. n nici un caz, noi nu/i vedem pe oamenii din Darfur,ca pe membrii ai familiei noastre. Cu toate acestea, îi vedem pe alţi oameni ca pe membri ai familieinoastre, doar în cazul în care nu noi le facem un rău. &uaţi în considerarerăspunsul omenirii la cutremurul de R.= #rade, din <T decembrie <==>, înlar#ul insulei indoneziene -umatra. Peste UJ.=== de vieţi au fost pierdutedin cauza valului tsunami produs de cutremur i aproape două milioane de

oameni au rămas fără adăpost, dar la aceste urmări ne/am mobilizat rapid,adun(nd sume uriae de bani, peste noapte, transport(nd alimente i stocuride medicamente celor flăm(nzi sau accidentaţi, acţion(nd în cel mai scurttimp posibil, cu toate forţele, ca să le alinăm suferinţele. Ce anume a făcut ca Darfur, unde peste UQ.=== de oameni au murit defoame i din cauza violenţelor i unde două milioane au rămas flăm(nzi ifără adăpost, să nu merite aceeai reacţie? Ar putea fi vorba de faptul că,



atunci c(nd vedem că oamenii se rănesc unii pe alţii, ne vedem pe noi înineseparaţi de ei, printr/un sentiment de vinovăţie? Bricare ar fi motivul pe care l/am adoptat, ehnolo#ia noastră de-eparare a reuit să separe omenirea de ea însăi 4 i, bineînţeles, de toateformele de viaţă. Deoarece noi credem că Dumnezeu este o entitate

separată, credem că viaţa este ceva ce ni se înt(mplă !BA i nu P0"! noi.Privim la ceva cum ar fi Darfur sau tsunami din <==> i nu suntem în stare săvedem cum putem face noi ca astfel de lucruri să se înt(mple. Contiinţa noastră este cea care le determină să se înt(mple.Contiinţa -eparării noastre este cea care permite ca ele să se înt(mple.Dacă reflectăm, le#ătura noastră cu e*perienţa Darfur e uor de sesizat 4chiar dacă nu e uor de admis. n cazul tsunami, este posibil ca toţi acei anide testări subterane ale armelor nucleare 4 testări care au spintecat interiorulPăm(ntului i au lăsat #oluri imense sub scoarţa lui 4 să fi creat modificăriplăcilor tectonice, devans(nd cu milenii micarea acestor plăci i ciocnirea loruna de cealaltă? ) posibil ca modurile #reite în care ne purtăm cu Păm(ntul

nostru să fi produs multe alte dezastre ale mediului, cu care ne confruntămacum, din ce în ce mai des? Bare comportamentul, deciziile i ale#erile omenirii 4 cele care se nascdin contiinţa noastră 4 au vreun impact, de orice fel, asupra procesului înderulare al evoluţiei planetei i chiar asupra vieţii? Privind la aspecte pur practice, ar fi posibil ca ceva at(t de simplu,precum un mai bun sistem de alarmă în caz de tsunami 6sau, în acest caz,orice fel de sistem de alarmă tsunami7 ar fi putut să salveze mii de vieţi, îndecembrie <==> i că un astfel de sistem ar fi putut fi pus în funcţiune, dacăomenirea s/ar fi văzut ca nul i ar fi făcut din aceasta o prioritate? 6Altenaţiuni sau re#iuni mai bo#ate au de%a aa ceva.7

Cum poate fi %ustificat faptul că nu a fost considerat o prioritate? Cumpot e*plica naţiunile mai bo#ate, faptul că nu le/au oferit ţărilor mai sărace,pe #ratis, această tehnolo#ie? -i#ur că nu pot. 5i, în felul acesta, impresionaţide oroarea sutelor de mii de morţi i pocniţi în faţă de propria lor contiinţă,#uvernele naţiunilor înstărite ale lumii s/au #răbit să facă tot posibilul săinstaleze un sistem de avertizare i prin alte locuri din lume, dar i pe pla%elelor proprii. Puţin cam t(rziu, probabil, dar acel sentiment tardiv că 1suntemcu toţii în aceeai oală3 este, să presupunem, mai bun dec(t a nu avea niciun sentiment. ) frustrant, nu/i aa? Chiar i să citim despre astfel de lucruri estefrustrant, deoarece pare că am fi fost învini, iar i iar, de probleme pe care

noi nu le/am creat i pentru care nu putem face nimic. Dar, de fapt, )-) ceva ce putem face noi. Aici e cheia. Putem arunca oprivire sinceră 4 odată pentru totdeauna 4 asupra credinţelor noastrefundamentale despre Dumnezeu i despre viaţă i putem admite că multedintre ele nu mai funcţionează. Putem admite că multe nu au funcţionatniciodată. Atunci putem să le schimbăm. Atunci putem să/i a%utăm i pe alţiisă le schimbe. n felul acesta putem ridica contiinţa omenirii.



Putem să facem acest lucru Chiar putem. De mii de ani, oamenii aupretins că Dumnezeu are un pro#ram diferit de al nostru. Acest lucru nepermite să/l transferăm Altcuiva, responsabilitatea pentru vieţile noastre.Chiar i mai convenabil este faptul că oamenii insistă că ei trebuie să îndeplinească ce e în pro#ramul lui Dumnezeu, apoi îi acordă permisiunea să

definească acest pro#ram după bunul lor plac. 6Aţi observat cumva anumitepersona%e pe scena lumii, care fac e*act acest lucru?7 5i îl fac conformpropriilor lor credinţe despre Dumnezeu i despre Ce 'rea Dumnezeu. n e*emplu izbitor al acestei situaţii este faptul că doi lideri pot să/itrimită popoarele la război, fiecare av(nd pretenţia că Dumnezeu este departea sa. Dacă oamenii ar folosi interesele omenirii 4 mai de#rabă dec(t ceea ceau ei pretenţia că ar fi interesele lui Dumnezeu 4 ca să/i #hideze în acţiunilelor, ar putea să obţină rezultate remarcabil diferite. "nteresele omenirii nu potfi at(t de imperfecte. "nteresele omenirii, spre deosebire de cele ale luiDumnezeu, sunt foarte evidente.

Cel mai mare interes al omenirii este viaţa. Acesta este i cel mai mareinteres al lui Dumnezeu, dar unii oameni pretind altfel. )i îi ima#inează căDumnezeu are un interes mai măreţ dec(t viaţa oamenilor 4 i asta lepermite să o risipească cu at(ta uurinţă. Aceasta le permite să distru#ăclădiri cu avioanele, stri#(nd 1Allah e mare3, sau să arunce bombe asupracivililor nevinovaţi, fiind plătiţi cu bani pe care scrie 1noi avem încredere înDumnezeu3 Dar certitudinea morală care provine din at(t de multe teorii teolo#iceale omenirii, se prăbuete în faţa acestui mesa%, din patru cuvinte D$!)) ! '0)A !"$"C. "ată de ce este at(t de periculoasă această carte.

Acum urmează cel mai periculos capitol al acestei cărţi. Probabil că aţicrezut că a fost capitolul J, dar acesta este adevăratul punct culminant.Aceasta este partea pe care anumiţi oameni care deţin putere nu vor ca voisă o citiţi, deoarece tiu că veţi fi impresionaţi i că acesta va fi începutulsf(ritului %ocului lor. rmează să privim la aceleai cate#orii pe care le/ame*plorat mai de vreme 4 dar prin prisma noii noastre înţele#eri despre Ce'rea Dumnezeu. De/a lun#ul secolelor, ne/am străduit să creăm Pacea i Huna înţele#ere pe Păm(nt. -unt convins că încă suntem în stare să realizăm acestlucru. Desi#ur că timpul e destul de scurt. n cur(nd, pistele de decolare sevor închide. $ediul încon%urător s/ar putea să nu reziste la modul în care îl

tratăm, iar noile noastre tehnolo#ii 4 care ne dau posibilitatea să folosim1bombe murdare3 i alte arme de distru#ere în masă, inclusiv arme chimicei biolo#ice 4 o iau cu mult înaintea dezvoltării spirituale. Cu toate acestea,eu răm(n un optimist. $ai cred că putem reui. $ai cred că urările deCrăciun se pot împlini. )*istă, de fapt, două căi pe care putem mer#e, pentru a realiza acestlucru. na este cea pe care reli#iile or#anizate au încercat/o de/a lun#ul



secolelor să convertească pe fiecare la nica 0eli#ie Adevărată i să neobli#e să/i urmeze re#ulile. Aceasta ar fi abordarea de tip 1salvaţi lumea prin răsp(ndireacredinţei3, cea care nu numai că nu a salvat lumea, dar a dus/o în pra#uldistru#erii.

B altă cale este dezvoltarea contiinţei umane, astfel înc(t ea săincludă contientizarea faptului că Dumnezeu i viaţa sunt unul i acelailucru, că totul în viaţă face parte dintr/un tot unitar i că reli#iile noastrediverse sunt, mai de#rabă, minunate cărări diferite, care duc spre aceeaidestinaţie 4 o destinaţie pe care sufletul nu trebuie să se străduiască să oatin#ă, deoarece de%a se află acolo îmbrăţiarea fără de sf(rit, a luiDumnezeu. Doctrina nimii, folosită ca bază pentru toate deciziile politice,economice, sociale, de educaţie i reli#ioase ale omenirii, ar schimba într/unmod radical viaţa pe care o trăim acum pe Păm(nt. Cea mai mare schimbarear fi renunţarea la credinţa noastră că Dumnezeu ar vrea ceva de la noi.

Dacă oamenii ar #(ndi că Dumnezeu nu vrea nimic, teama i vinovăţiaar dispărea complet din vieţile lor spirituale. Acest lucru ar îmbo#ăţi imensrasa umană. n sf(rit, ar putea îmbrăţia un nou tip de Dumnezeu, iar acestlucru iar determina pe oameni să trăiască un nou tip de viaţă la nivelindividual, personal dar i #lobal, ca parte a colectivităţii numită omenire. Ce fel de schimbări ar putea vedea omenirea? Ce fel de modificări ar apărea în viaţa ta personală? -ă aruncăm o adoua privire asupra cate#oriilor în care, credinţa despre viaţă a fost împărţitămai înainte i să vedem în ce fel lucrurile ar părea diferite, în lumina noului#(nd despre Ce 'rea Dumnezeu. Dumnezeu.

Bamenii vor înţele#e că Adonai, Allah, Hrahma, Dumnezeu, )lohim,lehova, Lrishna i :ahe9 sunt printre multele nume pe care le/au dat nicului&ucru care )*istă. De asemenea, vor înţele#e că nicul &ucru care )*istă,este tot ceea ce e*istă. !u e*istă nimic care să nu fie o parte din nicul &ucrucare )*istă. B este Fiinţa -upremă Creatorul Cerului i Păm(ntului,Dăruitorul de 'iaţă Bmnipotentul, Bmniscientul, Bmniprezentul i înţeleptulde dincolo de înţele#erea mană. B este Alpha i Bme#a, începutul i sf(ritul nu e separat deomenire, dar este una cu aceasta, nu e separat de viaţă, dar este una cuaceasta, at(t Creator c(t i Cel care a fost creat 4 Cel care a fost creat fiind, în mod necesar, inclus în propria ima#ine a lui B.

B nu vrea i nu are nevoie de nimic. !ici n/ar putea )ste sin#urullucru care este. Ca atare, B nu Gudecă pe nimeni, nici nu decide, făc(ndu/ivreun fel de -ocoteală daca o Parte a -a va fi capabilă să se între#ească cu între#ul propriului -ine, deoarece nici o Parte nu a fost vreodată separată de între# i nici nu ar putea fi. n rezultat al acestei noi învăţături este că nici unei fiinţe umane nu/iva mai fi frică de Dumnezeu, sau de Allah de Lrishna, sau de B 4 sau oricenume au ales să/l dea otului în ot. )i îl vor iubi pe Dumnezeu în mod



complet i absolut, ca fiind acest amal#am uimitor care este Dumnezeu. Dedata aceasta, fiinţele umane nu vor mai confunda iubirea cu teama. 'orvedea, în mod clar, că acestea se e*clud reciproc, că nu pot e*ista în acelaitimp i în acelai spaţiu. )fortul de a pretinde că pot 4 că, într/un fel oarecarefuncţionează împreună, este ceea ce a transformat mulţi oameni în fiinţe

nevrotice, care încearcă să trăiască o realitate care este complet scoasă dinceea ce tiu, în mod instinctiv că este aa i prin urmare, complet contrarnaturii lor. Cuv(ntul lui Dumnezeu i $esa#erul lui Dumnezeu. Bamenii vor înţele#e că pot #ăsi cuv(ntul lui Dumnezeu în toate-fintele -cripturi din lume i că nici o scriptură nu este mai autorizată saumai completă dec(t alta, dar că fiecare în parte conţine o mare înţelepciunei fiecare conduce la o mai bună înţele#ere a nicului &ucru care e*istă6B7. n acelai fel, oamenii vor înţele#e că e*istă mulţi mesa#eri ai lui B 4că, fără îndoială, toţi oamenii de pretutindeni sunt mesa#eri i că mesa%ul lor

este viaţa lor, trăită. Asta, deoarece viaţa este un proces prin care viaţaprimete informaţii despre viaţă, prin e*presia vieţii însăi. 'iaţa îi spunevieţii despre viaţă, prin viaţă. B este chiar ceea ce arată a fi. Fiecare fiinţăumană este at(t $esa#erul, c(t i $esa%ul. n rezultat al acestei noi învăţături este că fiinţele umane nu vor mai încerca să/i ima#ineze care e te*tul corect i care e mesa#erul adevărat. Puri simplu, vor privi mai în profunzime, ca să vadă care te*t i care mesa#er levorbete în acel mod cu a%utorul căruia ei să poată e*prima i trăi le#ătura lorcu Divinul i să înţelea#ă marile mistere i minuni ale vieţii. Bamenii vor înceta să mai încerce să/i convin#ă pe alţii că mesa#erul i te*tul care a atinsinima lor este sin#urul spre care ar trebui să/i întoarcă faţa.

0ăzboaiele i uciderile în numele unui anume te*t sau mesa#er vor fiimposibil de %ustificat în aceste circumstanţe i, pur i simplu, vor dispărea. Paradisul i "adul. Bamenii vor înţele#e că niversul nu este un teritoriu îndepărtat,separat de Paradis, dar că face parte din -in#urul eritoriu care e*istă. 'or înţele#e că Paradisul este e*perienţa călătoriei prin acel teritoriu într/o starede e*taz 4 stare ce poate fi atinsă în orice moment, indiferent unde se înt(mplă să fii, pe acest teritoriu al vieţii. Bamenii vor înţele#e i că viaţa nu este un sistem de răsplată ipedeapsă, i că nimeni nu e trimis în "ad sau condamnat de Dumnezeu. Cel puţin un lider important al reli#iei lumii, Papa loan Paul al </lea, a

clarificat de%a acest lucru. n <S iulie RRR, el a făcut în faţa audienţei papale,o declaraţie teolo#ică ce/ţi taie răsuflarea. 1Bs(nda venică nu poate fi atribuită unei iniţiative a lui Dumnezeu,deoarece, în iubirea -a milostivă, )l nu vrea nimic altceva dec(t izbăvireafiinţelor pe care )l le/a creat3, a declarat Papa, în faţa unei lumi uluite.1Bs(nda venică nu este niciodată iniţiativa lui Dumnezeu, ci o pedeapsăauto impusă, a celor care au ales să refuze iubirea i milostenii luiDumnezeu3, a adău#at pontiful. 5i ce este această 1os(ndă venică3, la care





cele cinci simţuri, iar aceasta va fi baza pentru o nouă înţele#ere a vieţii i amodului în care ea poate să devină o e*perienţă fericită i minunată. 'iaţa nu va mai fi trăită cu un ochi îndreptat spre 'iaţa de Apoi i cu unochi spre ceea ce este creat, e*primat i e*perimentat la multe niveluri depercepţie, în -f(ntul $oment de Acum. Bamenii vor deveni pe deplin

contienţi că 1acum3 este -in#urul imp care )*istă. 'iaţa nu va mai fi trăită ca o luptă sau ca un efort 1de a ne întoarceacasă3 la Dumnezeu 4 ci, mai de#rabă, ca o e*presie a naturii intrinsece afiecăruia, care cur#e liber i care este nelimitată i Divină. 1A a%un#e în 0ai3,nu va mai fi scopul suprem al vieţii. A crea Paradisul, oriunde te/ai afla, va fiperceput ca obiectiv principal. Pentru a trăi acest lucru, oamenii nu vor aveanevoie să mărturisească nici un fel de păcate, să postească zile între#i, săfacă pelerina%e, să mear#ă săptăm(nal la locuri de închinăciune, să plăteascăzeciuiala în mod re#ulat, să îndeplinească anumite ritualuri 4 dei vor fi liberisă alea#ă oricare dintre aceste lucruri, dacă aa le place, dacă îi a%ută să/iamintească cine sunt ei în relaţia cu Dumnezeu, sau să se conecteze cu

scopul lor. Datorită înţele#erii lor mult mai profunde i a bo#atei e*perienţepersonale de viaţă, în totalitatea ei, pentru oamenii de pretutindeni, viaţa însine va deveni valoarea principală i nucleul în %urul căruia #ravitează tot înţelesul i e*primarea spirituală. Hărbatul i Femeia. Bamenii vor înţele#e că Dumnezeu nu este nici bărbat, nici femeie, căDumnezeu nu este de nici un #en. Deoarece ideea de un Dumnezeu bărbat va fi respinsă ca simplistă inee*actă, oamenii vor înţele#e i că bărbaţii nu le sunt superiori, în vreun fel,femeilor. 8(ndul că Dumnezeu vrea ca bărbaţii i femeile să aibă roluri

limitate în viaţă va fi abandonat, în favoarea unei ima#ini a unei e#alităţicomplete între se*e. ntr/adevăr, în ceea ce/i privete pe toţi oamenii depretutindeni 4 indiferent de rasă, credinţă, #en, v(rstă sau convin#erese*uală 4 eliminarea superiorităţii i e#alitatea absolută a indivizilor va fi-in#urul 8(nd care )*istă. n rezultat al acestei învăţături este că, dinsocietatea noastră civilă, vor dispărea discriminarea i abuzul asuprafemeilor. Căsătoria. Bamenii vor înţele#e căsătoria ca pe un instrument spiritual, o unealtăsacră, folosită de fiinţe evoluate, pentru a îndeplini pro#ramul sufletelor i aduce la bun sf(rit acea parte a călătoriei lor, care implică reciprocitatea cu

un anumit Altul, în scopul evoluţiei i a permanentei re/creări a -inelui. Deasemenea, vor înţele#e că toate relaţiile umane sunt create pe baze sfinte 4inclusiv relaţia intimă cu un altul sunt foarte importante, că sf(nta căsătorieeste un contract cu un înţeles profund i consecinţe e*traordinare. Bamenii vor înţele#e că nu sunt două suflete care se înt(lnesc din înt(mplare, ci că fiecare înt(lnire umană are un scop i este încărcată cudaruri, că fiecare îmbrăţiare a inimilor i parteneriatul sufletelor, fie el scurtsau de durată, înseamnă desfăurarea unei înţele#eri mistice 4 invitaţia lui



Dumnezeu de a e*perimenta i a dezvolta contiinţa, înţele#erea i e*presia)senţei Divine a Fiinţei. n rezultat al acestei învăţături este că oamenii nu vor mai vedeacăsătoria ca pe o oportunitate de a se completa pe ei înii, sau de a aduceceva în vieţile lor 4 1ceva ce lipsete3 4 ci de a sărbători faptul că nu lipsete

nimic, că ei sunt un între#, Compleţi i Perfecţi, e*act aa cum sunt, că vorevolua i se vor dezvolta prin trăirea acestui miracol minunat al acestei relaţiiat(t de speciale. Bamenii nu vor mai încheia căsătorii 6sau nu vor răm(ne în ele7 dinmotive de si#uranţă, deoarece vor înţele#e că sin#ura securitate adevăratăconstă nu în a deţine sau a poseda, nici în a fi deţinut sau posedat, nu în acere sau a atepta i nici chiar în speranţa că ceea ce cred ei că e necesar înviaţă, va fi furnizat de o altă persoană, ci mai de#rabă, în cunoatereafaptului că tot ce doresc. "ubirea, înţelepciunea, înţele#erea, intuiţia, puterea,compasiunea, forţa, toate se află chiar în ei înii. Bamenii nu vor mai începe o căsătorie în nici un fel care i/ar limita,

controla, împiedica sau restricţiona pe partenerii lor, sau pe ei înii, de lae*primarea liberă i onesta celebrare a ceea ce este cel mai înalt i mai bun în ei 4 inclusiv iubirea faţă de Dumnezeu, iubirea faţă de viaţă, iubirea faţă deoameni, iubirea faţă de muncă i orice aspect al fiinţei lor care îi reprezintă înmod autentic i le aduce bucurie. n cele din urmă, oamenii nu vor vedea căsătoria ca pe ceva care leproduce obli#aţii, ci mai de#rabă ca pe ceva care le oferă oportunităţi.Bportunităţi de evoluţie, de e*primare de sine, de a/i ridica viaţa la cel mai înalt potenţial, de a se vindeca de orice #(nd fals sau idee măruntă pe careau avut/o vreodată despre ei înii i despre reunirea supremă cu Dumnezeu,prin comuniunea a două suflete. 'or vedea căsătoria ca pe o adevărată

Comuniune -f(ntă2 i nu ca pe o uniune pe veci între o femeie i un bărbatla bine i la rău. B vor vedea ca pe o uniune între două persoane care seiubesc i care va dura at(t c(t vor cei doi, ca pe o călătorie prin viaţă împreună cu cel dra#, ca partener e#al, împărţind în mod e#al at(tautoritatea, c(t i responsabilităţile inerente în orice parteneriat, duc(nd împreună orice povară, bucur(ndu/se, în mod e#al, de momentele de #lorie.)i vor înţele#e că succesul maria%ului se măsoară prin ceea ce s/a dat i s/aprimit, înţeles i amintit, trăit i vindecat i prin pro#resul care s/a realizat. 5i în cele din urmă, toţi oamenii vor înţele#e că maria%ul înseamnămuncă de echipă 4 muncă de echipă a două suflete care au creat o echipăsf(ntă care să împlinească munca sf(ntă a vieţii însăi, care este munca

evoluţiei, i e*presia Divinităţii, prin e*perienţa unităţii. Aceia care vor aveacu adevărat, o uniune sf(ntă vor ti că aceasta este o uniune în trei, căechipa lor constă din fiecare în parte i din Dumnezeu 4 i că aceasta este-in#ura )chipă care )*istă. -e*. Bamenii vor înţele#e că uniunea se*uală este o e*presie #lorioasă iminunată a nimii Fiinţei, o e*perienţă e*traordinar de puternică i profund încărcata de înţelesuri, a aspectelor celor mai intime din punct de vedere



fizic, emoţional, psiholo#ic i spiritual, pe care doi oameni le pot împărtăi, io sărbătorire a iubirii i a vieţii ce nu are e#al în forma fizică. De asemenea, ei vor vedea în mod clar că se*ul nu este încărcat cu niciun fel de tabu, cu ce să faci i ce să nu faci, ci că el are scopul de a fi trăit cubucurie de către doi adulţi, în orice mod care aduce plăcere i care respectă

#raniţele, dorinţele i acceptul celor doi. Bamenii vor înţele#e, de asemenea, că i corpul uman este sacru, nuceva care stin#herete, i că nici o parte din el nu este altceva dec(tfrumuseţe, iar acest corp, în între#ul lui, poate fi arătat i văzut fără a teruina. n rezultat al acestei învăţături este că sentimentul de vinovăţie i deruine produs de se* va dispărea din familia umană. &a fel se va înt(mpla icu a#resiunea se*uală. )*primarea se*uală va fi ridicată la nivelulprofundului, nu va fi niciodată cobor(tă la nivelul profanului i nimeni nu vamai #(ndi că ener#ia spirituală i cea se*uală nu se amestecă, ci, maide#rabă se va considera că ener#ia se*uală reprezintă o frumoasă e*primare

a ener#iei spirituale în formă fizică. $ult mai mulţi oameni vor cunoate se*ul tantric, în care e*perienţase*uală este e*primată ca o uniune sacră. antra este definită ca1înţele#erea nimii -inelui cu lumea vizibilă3 i, atunci c(nd se*ul estee*perimentat ca fiind sacru, el este, în forma fizică, -in#ura antra care)*istă. Eomose*ualitatea. Bamenii vor înţele#e că nu e*istă formă sau modalitate în caree*primarea unei iubiri care este pură i adevărată să fie considerată canepotrivită. n rezultat al acestei învăţături este că oamenii pentru careatracţia se*uala pentru acelai #en e percepută ca naturală, nu vor mai fi

denunţaţi, defăimaţi, condamnaţi, ostracizaţi, izolaţi, atacaţi sau omor(ţi, decătre oameni care sunt convini că fac 'oia Domnului. Această persecuţie pescară lar#ă va fi stopată. "ubirea. Bamenii vor înţele#e că iubirea nu este nici cuantificabilă i nicicondiţionabilă. 'or ti că termenul de 1iubire condiţionată3 este un o*imoroni că iubirea nu poate fi parcelată în loturi de mărimi diferite 4 dar, fie că eprezentă, fie că nu e, la un moment dat sau cu o anume persoană, eareprezintă o e*perienţă a "nimii, $inţii i -ufletului, o e*presie deplină a)senţei Hinecuv(ntate a -inelui. Pe măsură ce oamenii vor înţele#e că iubirea nu este Cuantificabilă, vor

vedea că poate fi e*primată în diferite feluri i că aceste diferite feluri deiubire sunt ceea ce ei au confundat, în trecut, cu diferite nivele de iubire. Deoarece va fi clar că Dumnezeu nu vrea nimic de la fiinţele umane ile dă totul oamenilor, )l va fi, în sf(rit, modelul suprem a ceea ce esteiubirea i înseamnă iubirea. n rezultat al acestei învăţături este că vălul de confuzie din %urul iubiriise va ridica, în sf(rit. Bamenii vor folosi termenul de 1iubire3, ca să se referela cu totul altceva dec(t ceea ce înseamnă ea acum, în cele mai multe dintre



relaţiile umane. !u va mai fi confundat cu cuv(ntul 1nevoie3, sau folosit înlocul lui. ermenul de 1iubire3 va fi profund respectat, întruc(t va fi clar căeste încărcat cu ener#ie 6aa cum sunt toate cuvintele, dar acesta este într/omăsură foarte mare7 i produce vibraţii mai puternice i total diferite dec(t,probabil, orice alt termen e*primat în diverse limbi ale omenirii, cu e*cepţia

diferitelor denumiri ale Divinităţii. ntr/adevăr, va fi clar că nu e*istă untermen universal comun tuturor limbilor, care să fie mai apropiat de captarea însăi )senţei lui Dumnezeu. Bamenii vor vedea, cu claritate, că pentru a/&defini pe Dumnezeu cu un sin#ur cuv(nt, 1iubire3 este -in#urul ermen care)*istă. &iberul Arbitru. Bamenii vor înţele#e că voinţa lor este cu adevărat liberă. 'or tii căDumnezeu nu/i va face niciodată să sufere consecinţe #roaznice în 'iaţa deApoi, fiindcă ar fi făcut o ale#ere în detrimentul alteia, în cursul vieţii. n rezultat al acestei învăţături este acesta contradicţiile vor fi scoasedin promisiunile lui Dumnezeu făcute oamenilor i acest lucru îi va inspira să

elimine i ei contradicţiile din propriile lor promisiuni făcute unii altora. Bnouă definiţie a 1libertăţii3 va fi creată, una care va reflecta ceea ce acestcuv(nt a fost intenţionat să însemne cu adevărat totala i completa eliminarea limitărilor de orice fel. -uferinţa. Bamenii vor înţele#e că Dumnezeu nu vrea ca cineva să suferevreodată i nu/i pretinde nici unei fiinţe să sufere fără rost sau fără de sf(rit,doar pentru 1a avea o atitudine corectă3 faţă de Dumnezeu, sau pentru aface 1ceea ce e bine3. n rezultat al acestei învăţături este că, dacă aupropriul control asupra circumstanţelor, oamenii nu vor pretinde ca ei însuisau alţii să sufere dureri fizice continue, fără nici un rost, sau la nesf(rit.

Bamenii vor înţele#e, de asemenea, diferenţa între suferinţă i durereobserv(nd că durerea este o e*perienţă obiectivă, iar suferinţa este bazatăpe o decizie subiectivă. $ulte mame trăiesc durerile naterii nu ca pe o suferinţă, ci ca pe osărbătoare a vieţii însăi, intensă i plină de bucurie, ce produce ea însăiviaţă, prin însui procesul vieţii. A te ridica la acest nivel de contienţă, c(nde vorba despre tot ce înseamnă durere, aduce ridicarea contiinţei proprii iadoptarea unei schimbări de perspectivă, ceea ce poate să modifice cu totul,o întrea#ă e*perienţă. Astfel, contiinţa este folosită ca o unealtătransformatoare, cre(nd, în mintea umană, o e*perienţă a trupului care înfruntă evidenţa e*terioară 4 i o transmută, în acelai timp.

Hanii. Bamenii vor înţele#e că banii reprezintă o ener#ie ca oricare alta, că eaare o valoare neutră a sa proprie i că ceea ce le conferă o anume valoare,este ce anume se face cu ei. 'or înţele#e, de asemenea, că Dumnezeu nuare nimic împotriva banilor, iar ideea că banii i spiritualitatea nu mer# împreună este total falsă. n rezultat al acestei învăţături este că oamenii se vor simţi eliberaţide sentimentul de vinovăţie în raport cu banii, iar societatea, în #eneral, îi





inte#ritate morală, mai mult dec(t în cazul altor forme de viaţă. Aceasta nu înseamnă că a/ţi suprima viaţa, ca metodă de a scăpa de anumite dificultăţisau momente de tristeţe, va fi sau este încura%ată. 'a fi de la sine înţeles căviaţa în forma fizică prezentă este un dar minunat i nimeni nu va dori să/larunce, ca să scape de provocările vieţii. Din contră, la cel mai profund nivel,

va înţele#e că poate fi folosită pentru a trăi e*perienţa a cine suntem noi cuadevărat. n acest fel, precum i în multe alte feluri, vieţile personale vor fie*trem de diferite, atunci c(nd oamenii vor crea o nouă spiritualitate. "ma#inaţi/vă nite relaţii personale cu toţi ceilalţi, care să nu mai fiebazate pe necesitate, ci care se creează într/un mod mai profund, dintr/oe*perienţă a împlinirii personale, a puterii personale i a e*presiei personalea lui mai înalt #(nd despre tine însuţi i despre ceilalţi, #(nd ce sălăluiete în fiecare dintre noi "ma#inaţi/vă dra#ostea care se nate nu din simţăm(ntul că 1nu pottrăi fără3 o anume persoană, ci din contiinţa faptului că e*presia i

e*perienţa -inelui tău cel mai măreţ, mai înalt i mai deplin nu depinde de oaltă persoană, ci îmbo#ăţete imens orice fiinţă a cărei viaţă aţi atins/o,oferindu/vă posibilitatea de a iubi cu adevărat, din poziţia celui caredăruiete "ma#inaţi/vă o carieră i o muncă care să fie percepute ca o bucurie io sărbătoare a ceea ce este mai înalt i mai bun în voi i cea mai fericităe*perienţă a Cine -unteţi. "ma#inaţi/vă o viaţă fără frica de Dumnezeu i fără sentimentul devinovăţie pentru cea mai mică încălcare a ceea ce vă ima#inaţi că sunt &e#ilelui Dumnezeu "ma#inaţi/vă libertatea sufletului, a minţii i a corpului, care ar putea fi

trăită atunci c(nd veţi înţele#e, în sf(rit, că sunteţi cu adevărat na cuDumnezeu "ma#inaţi/vă puterea pe care o veţi e*perimenta 4 puterea de acrea viaţa visurilor voastre i de a/i a%uta i pe alţii să o creeze pe a lor. "ma#inaţi/vă sf(ritul frustrărilor, a nelinitilor i #ri%ilor pentru ziua dem(ine 4 ca să nu mai vorbim despre tristeţea i sentimentele neplăcute ce nupar a putea fi alun#ate, pentru lucruri care s/au înt(mplat ieri 4 c(nd vă veţida seama că nimic nu poate fi în nere#ulă, că toate lucrurile sunt perfecteaa cum sunt, că Dumnezeu nu cere nimic diferit din partea voastră, cue*cepţia a ceea ce chiar sunteţi, a ceea ce chiar faceţi i a ceea ce aveţichiar acum n cele din urmă, ima#inaţi/vă că trăiţi e*perienţa de a venera i de a

vă minuna de măreţia vieţii, e*prim(ndu/vă pe voi înivă, CA 'B", în viaţa dezi cu zi, datorită minunatei voastre contiinţe e*tinse. Aceasta este doar o făr(mă din ceea ce ar putea fi viaţa în zilele unei!oi -piritualităţi 4 i nici măcar nu trebuie să ateptaţi ca întrea#a omenire săcreeze această e*perienţă, la modul colectiv. oţi oamenii pot începe prin acrea acest lucru în mod individual 4 pentru ei înii i pentru cei a căror vieţio atin#. De fapt, aceasta este ceea ce viaţa vă invită să faceţi )ste ceea ceDumnezeu vă cere să faceţi, chiar acum



Pe măsură ce ne pre#ătim cu toţii să facem ceea ce ni se cere săfacem, pe măsură ce decidem dacă să decidem cine suntem noi, în relaţieunii cu alţii, în relaţie cu viaţa i în relaţie cu Dumnezeu, ar fi benefic sădezvoltăm în continuare ceea ce am făcut aici, în această carte. ilnic, putemanaliza, în mod obiectiv, orice credinţă despre Dumnezeu i despre 'iaţă i

să decidem dacă vreunele dintre ele mai sunt eficiente sau, din contră, numai funcţionează. Aceasta înseamnă să aruncăm o privire foarte atentă asupra fiecăruidomeniu din viaţa noastră 4 aa cum am făcut aici 4 i să observăm ceanume ne spunem unul altuia despre ele i ce anume ni se spune, de cătreacei pe care îi considerăm autorităţi în viaţa noastră. Atenţie mare )ste vorba de a continua autoe*plorarea despre care vorbim noi acum.-ă presupunem că vă #(ndiţi serios la propriul maria%, la cel al unui prieten,sau al unuia dintre copii. Căsătoria este ceva ce vă preocupă. )ste unmoment minunat pentru a ne întreba mai e*istă i alte credinţe, în afaracelor e*aminate aici i care ar putea să tulbure cunotinţele noastre despre

adevărul le#at de căsătorie? Am analizat căsătoria mai devreme, dar haideţi să mai aruncăm oprivire. -ă facem o analiză mai amănunţită a 1povetilor3 culturii noastre, înle#ătură cu acest subiect. -ă e*aminăm ce anume înţele#em desprecăsătorie, din una dintre sursele autorizate ale omenirii, -f(nta Hiblie. . )ste acceptat ca o căsătorie să constea dintr/o uniune dintre unbărbat i una sau mai multe femei 6< -am. JQ7 <. Căsătoria nu încalcă dreptul unui bărbat de a/i lua concubine pel(n#ă soţie sau soţii 6< -am. QJ@ 0e#i J@ < Cronici <7 J. B căsătorie este considerată validă, numai dacă soţia este vir#ină.

Dacă se descoperă că soţia nu este vir#ină, maria%ul este considerat desfăcuti femeia va fi e*ecutată 6Deut. <<J/<7 >. )ste interzisă căsătoria între un drept credincios i un necredincios68en. <>J@ !um <Q/R@ )zraR l<7 Q. Dacă un om căsătorit moare fără copii, fratele acestuia trebuie să secăsătorească cu văduva. Dacă el refuză să se căsătorească cu văduva, sau înmod deliberat nu îi oferă copii, trebuie să plătească o amendă i să fiepedepsit, în modul hotăr(t, de către le#e 68en. JST/=@ Deut. <QQ/=7 Desi#ur că nimeni nu su#erează că Hiblia ar trebui interpretată lamodul literal. )ste de înţeles că aceste articole, ca i alte pasa%e 4 din toatesursele i pe mai multe teme 4 ne indică, pur i simplu, conte*tul istoric în

cadrul căruia sunt conţinute mesa%e mai #enerale, atemporale. 5i e*act aici este punctul cheie. "storia este istorie, dar dacă încercăm să aplicăm istoria, literalmente,la timpurile prezente, nu putem face nimic altceva dec(t să o repetăm. 5i nucred că mulţi dintre noi ar vrea să facă acest lucru. Dacă, pe măsură ce revedem o parte din trecutul colectiv al omenirii,vom avea cura%ul să confirmăm faptul că unele dintre ideile noastre istoricedespre Dumnezeu i despre 'iaţă nu mai funcţionează, atunci înseamnă că



deschidem porţile pentru idei noi, cu care să le înlocuim pe cele vechi. Cheiapentru acest lucru este să facem primul pas. Pur i simplu, trebuie să vremcu adevărat să admitem că unele din ideile noastre despre Dumnezeu idespre 'iaţă nu mai funcţionează. Fiţi în#ăduitori cu voi înivă, pe măsură ce vă apropiaţi de acest lucru,

înţele#(nd că în termeni evoluţioniti. !oi, oamenii, suntem fără îndoialănite copii i astfel putem fi iertaţi pentru încăpăţ(narea i incapacitateanoastră de a vedea i de a înţele#e anumite lucruri 4 cu at(t mai puţin să le iacceptăm. $ultor oameni le place să creadă că suntem o specie e*trem deevoluată. De fapt, omenirea abia a depăit faza copilăriei pe această planetă.n cartea lor, B &ume !ouă, B $inte !ouă, 0obert Brnstein i Paul )hrlichplasează acest aspect într/o perspectivă uimitoare, într/un para#raf care netulbură mintea -ă presupunem că istoria Păm(ntului poate fi aezată într/un sin#ur ancalendaristic, data de ianuarie, miezul nopţii, reprezent(nd ori#inea

Păm(ntului, iar miezul nopţii, J Decembrie, momentul prezent. Fiecare zi a1anului3 Păm(ntului ar reprezenta < milioane de ani ai istoriei prezente peaceastă scară, prima formă de viaţă 4 o simplă bacterie 4 ar fi apărut c(ndva, în luna februarie. Forme de viaţă mai comple*e vor apărea mult mai t(rziu@primii peti apar în %urul datei de <= noiembrie. Dinozaurii sosesc în %urul lui= decembrie i dispar în ziua de Crăciun. Primii dintre strămoii notri,recunoscuţi ca fiinţe umane, nu îi vor face apariţia p(nă în după/amiaza zileide J Decembrie. Eomo sapiens 4 specia noastră 4 ar apărea pe la ora >Qp.m. ot ce s/a înt(mplat în istoria scrisă a omenirii s/ar petrece în ultimulminut al anului. 'edem astfel cam unde ne situăm, pe o scară a desfăurării

evenimentelor. n cartea lor, 0obert Brnstein i Paul )hrlich construiesc uncaz puternic, e*plic(nd faptul că specia umană este at(t de primitivă, înc(tcreierele noastre nu s/au dezvoltat suficient ca să proceseze, în mod eficient,datele pe care viaţa însăi ni le oferă zilnic. Bare am putea include aici i datele care ne sunt oferite de Dumnezeu?Hineînţeles 4 i chiar facem acest lucru. Dar asta nu este o veste proastă. Din contră, deoarece pe măsură cene demonstrează, într/un mod spectaculos, unde ne aflăm acum, ne arată iunde suntem capabili să a%un#em. Dacă ne dă motive să înţele#em cum amdevenit ceea ce am devenit, ne oferă acelai motiv ca să vedem acum, înmod foarte clar, cum putem deveni ceea ce ale#em să devenim.

!e aflăm acum în cel mai captivant moment care a e*istat vreodată dec(nd suntem aici. Pe scara Brnstein /)hrlich, omenirea este pe cale să intre în $inutul Doi. -unt convins că suntem #ata să abandonăm scenariul perimatpe care l/am trăit cel puţin o dată p(nă acum, i în care tehnolo#ia depăetecapacitatea noastră spirituală de a o utiliza, să abandonăm reacţia noastrăreptiliană de 1luptă/sau/fu#i3, pe care o folosim în aproape orice situaţie încare ne simţim ameninţaţi. 5i, mai ales, suntem #ata să abandonăm"nsistenţa noastră pentru eolo#ia -eparaţiei, această teolo#ie fiind



considerată ca ultimă e*presie despre Cum -tau lucrurile în nivers. Putemsă ne lăr#im contienţa, pentru a include posibilităţi care nu au e*istatniciodată în e*perienţa umană. -unt convins că acum suntem #ata sădovedim că -ha;espeare avea dreptate c(nd spune în piesa Eamlet. 1)*istămai multe lucruri în Cer i pe Păm(nt dec(t aţi visat vreodată în filosofia

voastră3. $ai e*istă un subiect pe care trebuie să/l abordăm aici i care e pedeparte, cel mai captivant. )ste vorba despre cum să creăm viaţa, aa cumne/ar place să o e*perimentăm pe această planetă. $ai devreme am e*plorat două întrebări fundamentale ale eolo#iei.Acestea erau . Cine i Ce este Dumnezeu? <. Ce vrea Dumnezeu i de ce? 0ăspunsurile la aceste întrebări erau . Dumnezeu este viaţă i totul în viaţă. <. Dumnezeu nu vrea nimic, deoarece Dumnezeu are i este tot ce

Dumnezeu ar putea dori. Acum, dacă aceste răspunsuri sunt corecte, urmează în mod lo#ic o atreia întrebare J. Deci, care este scopul lui Dumnezeu i care este rolul lui Dumnezeu? -au, ca să fim mai direcţi care este scopul de a avea un Dumnezeu? )*istă un lucru pe care trebuie să/l precizăm 4 i anume, că nu este nicio separare. Pur i simplu 1separarea3 ca aspect de viaţă nu e*istă. oatelucrurile din viaţă sunt combinate, coa#ulate, îmbinate, conectate 4 Creatoruli Cel Creat sunt na. 5i ce dacă? A-A e totul? !oi i Dumnezeu suntem nul i acelai lucru? n aceasta constă !oua

-piritualitate? !u. )ste mai mult de at(t. )*istă mai mult dec(t faptul că Dumnezeueste totul. Dumnezeu poate fi folosit. AC)-A este scopul de a/& avea peDumnezeu. $ai devreme am precizat că e*istă un motiv foarte bun de acrede în Dumnezeu. De asemenea am spus că acesta este motivul. Forţa, puterea, ener#ia,tot ce înseamnă viaţa însăi poate fi folosit cu rezultate consistente iprevizibile. Ce interesant că acest punct de vedere este subliniat mereu imereu, în învăţăturile tuturor reli#iilor oate reli#iile ne învaţă că puterea lui Dumnezeu poate fi folosită.

$a%oritatea ne învaţă să ne îndreptăm în afara noastră, pentru a accesaaceastă putere. !oua spiritualitate invită oamenii să se îndrepte spreinteriorul lor. !oua învăţătură va fi DACX ! ) !B0C" -P0) "!)0"BA0& X, ! ')" A')A !"$"C. Gean Euston, antropolo#ist i e*pert în tiinţe sociale, e*primă acestlucru, într/un mod foarte elocvent în cartea sa, -alt peste timp. )a spune1Bamenii sunt precum vitraliile. )i strălucesc, dar c(nd se aterne



întunericul, adevărata lor frumuseţe se dezvăluie doar dacă lumina vine dininterior3. Această idee s/a strecurat în cultura comună a omenirii. Probabil că ceamai memorabilă e*primare, pentru #eneraţia t(nără, a fost o propoziţieelocventă, a unui celebru producător de filme science/fiction 1Forţa e cu

tine3 Acum întrebarea care urmează este cum să l folosim pe Dumnezeu? ) simplu. 8(nd, cuv(nt i faptă. Ceea ce #(ndeti, ceea ce spui i ceea ce faci este felul în care îlfoloseti pe Dumnezeu. Acestea sunt cele trei nelte ale Creaţiei 4 iar ele sunt perfecte. -untabsolut măreţe. -unt eficiente. 8(ndete numai la ceea ce vrei să e*perimentezi, spune numai ce vreisă e*iste cu adevărat, fă numai ceea ce ale#i să demonstrezi ca fiind0ealitatea ta cea mai măreaţă. Privete îndeaproape. !u este e*act ceea ce a făcut orice maestru? A

făcut vreun maestru mai mult de at(t? !u. ntr/un cuv(nt, ! Dar acum descoperim un alt secret. C(nd doreti ceva anume, încearcăsă afli ce trăiri îţi ima#inezi că vei avea, dacă ai obţinut acel lucru. De ce?Deoarece 4 i aici este cheia, de o importanţă uriaă 4 întotdeauna sufletultău caută o e*perienţă interioară i nu o e*perienţă din afara lui. $a%oritateaoamenilor #(ndesc că ceea ce vor se află în afara lor. !u este. )ste îninteriorul lor. )ste ceea ce omenirea caută mereu i 1trăire3 este cuv(ntul cucare am denumit această e*perienţă. Aceasta este cea mai eliberatoare înţele#ere a lucrării de evoluţie

personală, deoarece înseamnă că în nici un moment nu se cere ceva e*teriorpersoanei tale, pentru a cunoate pacea interioară i bucuria interioară. Aceasta este e*act ceea ce Dumnezeu tie în orice moment. Aceasta eceea ce Dumnezeu )-). 5i de aceea e posibil să poţi spune, în modcate#oric că, ceea Ce vrea Dumnezeu de la oameni este absolut nimic. !ici tu nu vei vrea nimic, atunci c(nd îţi vei da seama că tot ceea cecăutai erau de fapt trăirile, că doar at(t ai căutat tot timpul i că orice ai dorisă trăieti ca e*perienţă se află în interiorul tău, în orice moment. -entimentele sunt limba%ul sufletului. Prin sentimente, sufletul tău îivorbete minţii despre cine eti tu i despre le#ăturile tale cu ot Ce )*istă.Pe parcursul între#ii vieţi încerci să simţi ce simţeai înainte de separarea de

ot Ce )*istă. După asta ai t(n%it, fără să fii capabil să identifici acest lucru,dar pe care l/ai tiut întotdeauna. )ste impulsul vieţii însăi. Prin sentimente e*perimentăm toate evenimentele e*terioare. Acestlucru nu este valabil i pentru formele inferioare de viaţă. Len LeMes Guniorsubliniază acest aspect într/o altă carte a sa, Calea spre fericirea între#ii vieţi.Dacă te mucă un arpe, asta nu înseamnă că este supărat. 5erpii nu tiunimic despre supărare. )i nu au astfel de sentimente. Acţionează doar dininstinct, instruiţi de un creier reptilian limitat să acţioneze în conformitate cu



necesităţile de supravieţuire, obţinute de la anumiţi stimuli e*teriori. narpe nu poate reacţiona la stimuli interiori. Pentru ca nu are niciunul. n mamifer, în schimb, îi are pe am(ndoi. Creierul mamiferelor s/adezvoltat după creierul reptilian, pe măsură ce formele de viaţă au continuatsă evolueze pe Păm(nt. )ste vorba de al doilea nivel al creierului i aici sunt

e*perimentate sentimentele. n leu poate deveni furios, dacă cineva îiameninţă teritoriul. n leu reacţionează în conformitate cu necesităţile desupravieţuire, bazate pe stimuli e*teriori, dar i interiori. B fiinţă umană are un al treilea nivel de dezvoltare a creierului. Creieruluman este locul unde se manifestă #(ndirea, lo#ica i raţiunea. )ste loculunde datele obţinute de la ambii procesori de senzaţii i de sentimente6creierul reptilian i creierul mamiferelor7 sunt puse la un loc, analizate i înţelese la un nivel superior. )ste locul unde se iau deciziile contiente, pebaza tuturor surselor de informaţii. Diferenţa între deciziile contiente i celeincontiente constă în faptul că, aici, contiinţa ia în considerareconsecinţele.

C(nd fiinţele umane acţionează fără să se #(ndească la rezultatulacţiunilor lor, se spune că acţionează 1precum animalele3. !oi suntemanimale, bineînţeles. -untem mamifere i avem creier de mamifere,construite pe creierul reptilian. Avem e*act aceeai reacţie de 1luptă/sau/fu#i3, ca i erpii. Avem e*act aceeai m(nie ca i leii. 5i avem i capacităţilede a raţiona ale formelor mai înalte de viaţă, ala fiinţelor evoluate. Darbineînţeles că trebuie să le i folosim. "ar sentimentele reprezintă o unealtăe*cepţională a creierului, pe care ma%oritatea oamenilor nu o folosesc înmodul cel mai eficient. $a%oritatea oamenilor îi petrec viaţa reacţion(nd lasentimente, mai de#rabă dec(t să le folosească pentru creaţie. Acum, înainte să ne despărţim, vreau să împărtăesc cu voi această

e*traordinară informaţie. Aceasta răspunde, în mod direct, întrebării 1DacăDumnezeu nu vrea nimic, atunci care este scopul de a avea un Dumnezeu?3 -copul de a avea un Dumnezeu este acela de a folosi esenţa i ener#iacare )-) Dumnezeu i care este viaţa, într/un fel care îţi permite să creezipropria ta e*perienţă, prin urmare, să devii ceea ce este Dumnezeucreatorul. Datorită felului în care ai fost construit de Dumnezeu 6adică, datoritămodului în care este Dumnezeu7, orice sentiment poate fi trăit fără e*istenţanui eveniment corolar stimulator, ce vine din afara. Acesta este fără îndoială, unul dintre cele mai măreţe secrete ale vieţii. Acesta este modul încare lucrează Dumnezeu.

5tiai că poţi să te #(ndeti, pur i simplu, la un eveniment i să captezitrăirile pe care vrei să le e*perimentezi. Privete un film de #roază 4 sau unul romantic. !u e necesar să treciprintr/o e*perienţă e*terioară cu propriul tău corp, ca să simţi ceea ce simtepersoana din film. Poţi chiar să tii foarte clar că persoana pe care o vezi peecran nu este implicată în acţiune, ci doar interpretează un rol. Chiar nucontează. Bricum vei trăi aceleai simţăminte. Producătorii de filme numesc



acest lucru 1a obţine încrederea publicului3. -arcina lor este să facă un filmat(t de realist, înc(t tu a%un#i să/ţi anihilezi neîncrederea. Poţi să foloseti aceeai tehnolo#ie cu ecranul minţii tale, plas(ndu/te în rolul principal i pornind acţiunea Poţi să trăieti orice senzaţie doreti, înorice moment doreti. "ar acum urmează adevăratul miracol. Adesea vei

descoperi că, prin crearea unei anume trăiri interioare, poţi crea uneveniment în afara ta. Ai perceput clar ce/am spus? !u e o afirmaţie de doi bani )ste vorbade un anunţ de o importanţă enormă. Crearea unei trăiri în interiorul tăupoate crea un eveniment în afara ta. Acest lucru se înt(mplă deoarecetrăirile, sentimentele, mică ener#ia 4 iar ener#ia este materia din care efăcută viaţa. Acest fenomen este abordat, cu o e*traordinară acurateţe, într/o carteclasică, Puterea #(ndirii pozitive, scrisă acum peste cincizeci de ani, dereverendul Doctor !orman 'incent Peale, un preot cretin, care a înţeles căsimţămintele sunt un dar de la Dumnezeu care ne conferă puterea creaţiei.

Această carte s/a v(ndut în milioane de e*emplare i încă se mai vinde. B privire asupra acestui proces, puţin mai modernă i nu de orientarecretină, este oferită de cartea contemporană 1Cere i ţi se va da3, scrisă de)sther i GerrM Eic;s, care ne vorbete despre puterea bucuriei 4 cum să intri în contact cu ea, cum să o creezi i cum să o foloseti ca pe o unealtăminunată, pentru a/ţi crea e*perienţe bo#ate i depline. Faptul că poţi crea ceva, ima#in(ndu/ţi acel lucru cu mintea ta,văz(ndu/l ca i c(nd s/ar fi împlinit de%a i d(ndu/ţi voie să e*perimentezitrăirile asociate cu acesta, reprezintă dovada celei mai măreţe tiri de careomenirea a auzit vreodată Dumnezeu nu vrea nimic. Dacă Dumnezeu ar fi vrut ceva specific din partea noastră, e #reu de

crezut că ne/ar fi atribuit puterea de a crea ceva ce noi vrem. 5i totui, noiavem această putere. Credeţi acest lucru? Dacă nu, atunci bineînţeles că nuaveţi nici o putere 4 deoarece voi vă folosiţi puterea, pentru a crea realitateacă nu o aveţi

61Facă/vi/se după credinţa voastră.37 Dumnezeu îi spune omenirii un sin#ur lucru 1'rerea mea pentru voieste vrerea voastră pentru voi3. Acest lucru deschide spaţiul pentru miracole.$iracole personale, în propria voastră viaţă, de zi cu zi. Acesta este modul în care Dumnezeu se în#ri%ete de voi. Dumnezeu se în#ri%ete de voi, oferindu/vă puterea de a vă în#ri%i voi înivă. Fiecare fiinţă

umană are capacitatea de a/i crea propria realitate, în orice moment deacum. De aceea, Acum este cel mai important moment care e*istă 4 punct devedere demonstrat elocvent de )c;hart olle, în cartea sa e*traordinară1Puterea prezentului3. 5i nu ceea ce faci în momentul prezent este cel mai important element în procesul creaţiei, ci modul în care simţi. -entimentele tale, trăirile tale suntcele care îţi creează realitatea interioară, iar realitatea ta interioară îţicreează e*perienţa e*terioară.



Acest lucru te pune e*act în scaunul oferului. Din nefericire, mulţioameni nu tiu să conducă. )i nu deţin controlul, deoarece simţămintele lorpot adesea să/i domine i să/i conducă. Deseori, acţiunile lor din astfel demomente, le afectează întrea#a viaţă. Aud at(t de des acest lucru în seminarile 10ecreează/te pe ine însuţi3,

pe care le susţin în lumea întrea#ă. Pe parcursul acestor seminarii intensive,le spun participanţilor 1Poţi să ai orice fel de sentimente doreti.-entimentele pot fi &ucruri pe care le/ai Ales i nu &ucruri pe care trebuie săle nduri.3 &e spun participanţilor că simţămintele sunt create de #(nduri i căfiecare #(nd nu este altceva dec(t o idee invocată în mintea voastră, care nueste realitate, ci doar o simplă idee 4 ideea voastră D)-P0) realitate. B parte din ceea ce facem în seminarile 10ecreează/te pe ine însuţi3este de a invita oamenii să renunţe la 1povestea3 lor. B poveste, învocabularul meu, este, de la început p(nă la sf(rit, un scenariu pe care îlcreăm în mintea noastră, despre cineva sau despre ceva, bazat pe un 8(nd

iniţial, care s/a ivit pe neateptate în mintea noastră 4 de obicei, născut înurma unei %udecăţi. Bdată ce ai înţeles acest lucru, literalmente poţi să hotărăti să simţi înorice fel doreti, în le#ătură cu orice e*perienţă pe care o ai 4 i, în acelmoment, să o trăieti într/un mod absolut nou, dacă asta este ceea ce ai ales.Ai putea să decizi chiar înainte ca lucrurile să se înt(mple, ce anume vei simţi în anumite condiţii sau circumstanţe. )*istă o povestire despre un bărbat care, conduc(nd noaptea t(rziu peun drum de ţară, a avut o pană de cauciuc. A deschis cutia de scule i adescoperit că nu avea cric. A privit împre%ur i i/a spus 1Poate #ăsesc pecineva prin împre%urimi, care să îmi împrumute un cric3 i a pornit în %osul

drumului. Apoi, pe măsură ce mer#ea, a început să/i creeze propria povestedespre tot ce se înt(mpla. 1-unt în mi%locul unui drum pierdut de ţară3, se pl(n#ea el. 1!u cred căe*istă vreo casă la ;ilometri împre%ur3 Dar, deodată, îi apăru în faţa ochilor ofermă. 1)ste at(t da t(rziu3 i/a spus. 1Probabil că nu mai e nimeni treaz laora asta3. Atunci văzu o lumină în fereastră. 1Cred că e doar un felinar denoapte3, îi spuse el, din nou. 1ntrea#a familie doarme linitită, iar fermierula lucrat din #reu întrea#a zi la c(mp i e imposibil să se scoale, iar eu vatrebui să bat la poartă la nesf(rit, p(nă c(nd fermierul se va trezi furios că l/am scos din pat, iar c(nd îi voi spune că am nevoie de un cric, o să îmispună 1Bf Doamne, omule, vrei acum să mă îmbrac i să mă duc p(nă la

hambar, ca să/ţi caut unul 5i va fi cu adevărat supărat, aa că îmi va tr(ntiua în faţă i23 ntre timp, omul a%unse la poarta fermei, într/o stare de a#itaţie denedescris. A bătut în poartă cu putere 4 iar poarta s/a deschis aproapeinstantaneu. 1Da? A spus mirat, fermierul. 1Ce fel de om eti tu, să te porţi înfelul asta? !u poţi să vezi că am un necaz? Ceea ce voiam era doar o micăfavoare Pur i simplu, aveam nevoie de un cric. Aa că să nu cumva să te#(ndeti să/mi tr(nteti ua în nas. $oment în care fermierul chiar a tr(ntit



ua. Cu #reu a crede că nu e*istă vreun om în viaţa asta, care să nu aibă celpuţin o versiune similară a ceea ce s/a înt(mplat în propria sa viaţă. ) vorbadespre o e*perienţa #reu de înţeles, dei a fost creată de unul dintre cele maiputernice instrumente folosite vreodată de oameni. Cei mai mulţi îl folosesc în mod involuntar.

Acest proces de a ne decide dinainte trăirile poate fi folosit într/un modpozitiv sau într/un mod ne#ativ i, din păcate, cel mai des este folosit deoameni într/un mod ne#ativ 4 deoarece, de obicei, oamenii nu tiu că îlfolosesc i, de fapt, nea#ă faptul că îl folosesc. Acest #(nd anticipat despreceva, născut de o %udecată înaintea faptului, se numete pre/%udecare saupre%udecată. O B persoană poate să aibă 1pre%udecăţi3 sănătoase sau 1pre%udecăţi3nesănătoase. Pre%udecăţile nesănătoase sunt %udecăţi pe care le faci dinaintei care îţi produc stres sau reacţii ne#ative, precum supărare, resentimentesau teamă. Pre%udecăţile sănătoase sunt %udecăţi pe care le faci dinainte icare îţi produc reacţii pozitive, precum pacea interioară, bucuria interioară

sau o stare de bine. Poţi să priveti spre anumite evenimente anticipate în viaţa ta 6multedintre ele sunt mult mai uor de prevăzut dec(t ţi/ai putea ima#ina7 i poţi sădecizi, chiar înainte ca aceste incidente să se înt(mple, ce vei simţi le#at deele. Acest lucru ar putea să pară a fi 1calculat3 4 i chiar aa i este !imic nue 1#reit3 în a fi calculat, mai ales atunci c(nd plănuieti cele mai bunerezultate emoţionale pentru tine i cei apropiaţi. Aceasta este ceea ce eunumesc Pre%udecată Pozitivă. Poţi crea i o nouă percepţie despre ceea ce se înt(mplă chiar aici, chiar acum. HMron Latie, creatoarea procesului pe care ea îl numete &ucrarea,vorbete cu o minunată claritate despre toate acestea, în cartea 1A "ubi Ceea

Ce )ste3, scrisă împreună cu -tephan $itchell. &ucrarea este foarte similarăcu 1Procesul A Ceea Ce )ste3, pe care îl folosesc în seminarile 10ecreează/tepe ine însuţi3. Ambele invită oamenii să privească la modul în care #(ndescdespre ceva, opus e*perienţei lor concrete i reale. Adică, 1povestea3 lor,opusă realităţii 1cu picioarele pe păm(nt3 sau 1din această clipă3. C(nd oamenii sunt dispui să renunţe la 1povestea3 lor, percepţia li seschimbă i se înt(mplă lucruri surprinzătoare. "ar c(nd sunt dispui sărenunţe la 1povestea3 lor despre Ce vrea Dumnezeu, viaţa întrea#ă se poateschimba. )*istă puţine lucruri în viaţă, pe care le trăim pentru prima dată cae*perienţă. eama nu este o primă e*perienţă pentru nimeni. !ici m(nia. 5i

nici iubirea. oate au mai fost trăite i înainte. De fapt, în acest moment al vieţii tale, ar fi perfect adevărat să spui cănu eti capabil să ai o nouă e*perienţă emoţională, pentru simplul motiv cănu e*istă niciuna. ot ce este nou sunt condiţiile sau circumstanţelee*terioare, care creează sau stimulează e*perienţa emoţională pe care o ai.Chiar i acestea nu sunt foarte noi. -unt, pur i simplu, variaţiuni pe aceeaitemă. -unt mecanisme declanatoare, care reamintesc o e*perienţă fizică



anterioară i te invită la o reacţie emoţională. Despre asta este vorba invităsă re/acţionaţi sau să acţionaţi din nou, aa cum aţi mai făcut/o i înainte. Acest lucru se înt(mplă c(nd folosim creierul nostru inferior 4combinaţia între creierul reptilian i creierul de mamifer, despre care amvorbit mai înainte.

Această parte din creierul nostru nu poate face diferenţa. !u cunoatediferenţa între lucruri. !u poate defini timpul. !u poate separa un moment dealt moment, nici o persoană de altă persoană. 8(ndete că ieri este acum iacum este ieri 4 i încearcă să le vadă pe am(ndouă ca pe acelai lucru. )lpoate, de e*emplu, să #(ndească că soţul tău este, de fapt, tatăl tău,contopindu/i pe ambii într/o sin#ură persoană. Poate că, atunci c(nd erai copil, unul dintre părinţi ţi/a spus ceva carete/a durut foarte mult, deoarece era chiar persoana de la care ateptai spri%ini aprobare 4 i astăzi, c(nd soţul tău a spus acelai lucru, sau ceva foartesimilar, creierul tău inferior crede că cel care vorbete este părintele tău. ntruc(t ţi/ai reţinut emoţiile at(t de mult timp, reacţia ta ar putea fi

total disproporţionată faţă de 1ofensă3 Doar după ce lucrurile s/au calmatpuţin, at(t tu c(t i soţul tău vă veţi mira de unde provin at(ta supărare iat(tea resentimente. )le provin de la invitaţia pe care a primit/o mintea ta de a #(ndi căacum este înainte i că ei sunt ceilalţi. $ecanismul de 1luptă/sau/fu#i3 s/adeclanat. )ste momentul 1supravieţuirii de sine3. $aetrii refuză această invitaţie. )i văd totul ca i c(nd ar fi pentruprima dată, ca i c(nd nimic asemănător nu s/a înt(mplat vreodată. )iprivesc în profunzime la ceea ce simt 4 i analizează adevărul. $aetrii îiaduc fiecărui moment o #(ndire ori#inală, mai de#rabă dec(t păcatulori#inar.

n acest mod, $aetrii văd $omentul Prezent 4 adică, ce se înt(mplăacum i aici 4 mai de#rabă dec(t re/crearea unor momente e*perimentateanterior i povestea care a fost construită în %urul lor. Astfel, ceea ce pentrualţii ar fi fost un moment al reacţiei, pentru maetri devine unul al creaţiei. -e poate înt(mpla acelai lucru i în cazul tău. u poţi să ale#i, în modcontient, cum să simţi. Poţi să faci acest lucru, permiţ(ndu/le sentimentelortale să fie controlate de partea superioară a creierului i nu de parteainferioară, creierul reptilian i creierul de mamifer. Poţi literalmente să/ţi ridicinivelul contiinţei. n acel moment, sentimentele tale, ca i cele alemaestrului, devin creaţie i nu reacţie. )le îţi devin cei mai buni prieteni. Chiar i acele sentimente sau trăiri pe care tu nu le ale#i în mod

contient, îţi pot fi cei mai buni prieteni, pentru că îţi semnalează c(t de mareeste distanţa între adevărul tău interior i realitatea ta e*terioară. n cartea 1A "ubi Ceea Ce )ste3, HMron Latie scrie 1)ste uor să fiidăr(mat de anumite sentimente copleitoare, aa că e de mare a%utor să/ţiaminteti că orice sentiment stresant funcţionează ca un ceas deteptătorcare îţi spune milos )ti prins într/un vis. Depresia, durerea i teama suntdaruri care spun 1Dra#ul meu, privete la ce #(ndeti tu în acest moment răieti într/o poveste care nu este adevărată în ce te privete1 în momentul



în care ai e*perienţa unor sentimente ne#ative, îi poţi spune subcontientuluitău 1ţi mulţumesc că mi/ai arătat acest lucru3, apoi eliberează ne#ativismul, înainte să faci din el un adevăr i înainte să devină o emoţie. )moţia este o ener#ie în micare. )ste ceea ce faci cu sentimentele pecare le ai. n simţăm(nt este, pur i simplu, un #(nd pe care îl ai despre

ceva. B emoţie este o erupţie, o manifestare, o e*presie specială a acelui#(nd. n momentul în care îl pui în acţiune, asta face ca el să devină real.)ste vorba de o e*presie e*terioară, a unei idei interioare. Deseori ne 1etalăm emoţiile3. Asta înseamnă că însui corpul faceunele acţiuni 6sărim în sus de bucurie7 care anunţă lumii ceea ce simţim.)*istă o diferenţă foarte subtilă aici, tiu acest lucru. $ie personal mi se parecă o 1emoţie3 este ceea ce mintea noastră îi spune corpului că trebuie săfacă în le#ătură cu ceea ce simţim. 1-imţim3 un anume lucru i atuncidevenim 1total emoţionali3. Aceasta înseamnă, plini de )ner#ie în $icare. -imţămintele sunt întotdeauna adevărate. )moţiile pot fi c(teodată înelătoare. B persoană ce stă pe stradă i urmărete o altă persoană care

pl(n#e, nu are idee ce anume se înt(mplă. !u are cum să tie ce se înt(mplă, dec(t că cealaltă persoană are o puternică stare emoţională. Ar putea fi un simţăm(nt de tristeţe 4 sau de mare bucurie. Astfel, simţămintele reprezintă adevărul nostru cel mai profund.)moţiile sunt manifestări mentale i fizice ale simţămintelor, după ce minteaa trecut prin ele cu o analiză nesf(rită i foarte rapidă. $intea nu are habar despre simţăminte i trăiri. Doar inima noastrătie. Desi#ur că mintea crede că tie, aa că vine cu tot felul de răspunsuri.nele dintre ele sunt în armonie cu adevăratele noastre simţăminte. Altelenu. n momentele de mari decizii i ale#eri în viaţă, ar fi benefic pentru noi

să pătrundem ad(nc în interiorul nostru i să privim la Adevăratele-imţăminte. Acolo se află adevărul nostru 4 i nu în )moţiile noastre. Procesul Ceea Ce )ste, pe care îl folosesc în seminarile 10ecreează/tepe ine însuţi3, este un mod minunat de a face acest lucru, le#at de ochestiune specifică sau o problemă imediată. &ucrul cel mai minunat despre acest proces este că, odată ce ai învăţatcum să/l foloseti, poţi să i faci acest lucru acasă, cu uurinţă. Poţi să/lutilizezi în orice moment, în orice loc, cum doreti. &a început poate vrei să foloseti h(rtia i creionul, dar după ce ai încercat de c(teva ori, va deveni un proces automat. )ste cu adevărat unproces mental, prin care poţi să treci foarte repede prin mintea ta, fără ca

cineva să tie că faci acest lucru. Aceasta îţi conferă un al doilea nivel de stare de maestru pentru a/ţicrea e*perienţa ta, clipă de clipă i zi de zi. Primul nivel este acela de a decide tu, în mod contient, cum anumehotărăti să simţi, în privinţa anumitor lucruri. Al doilea nivel este acela de a decide, în mod contient, cum anumehotărăti să e*primi anumite simţăminte pe care le ai, fie că ale#i acele



simţăminte în mod deliberat, sau nu. Acestea sunt ţelurile Procesului A CeeaCe )ste. Avem aici un material e*trem de puternic. Acest mecanism pe două nivele este "nstrumentul "nstrumentelor. !e#ativitatea nu e ceea ce te poate doborî@ ne#ativitatea este ceea ce

tu poţi înfr(n#e. C(nd renunţăm la 1povestea3 noastră despre Ce vrea Dumnezeu,putem renunţa la cel puţin două simţăminte pe care nu trebuie să le maitrăim vreodată frica i vinovăţia. $ereu am spus că frica i vinovăţia suntsin#urii dumani ai omenirii. Acest lucru este profund adevărat. 'inovăţia nu are rost i nu este, în nici un caz, acelai lucru cu re#retul.0e#retul este sentimentul care ne spune că ne pare rău pentru ceea ce amfăcut i că nu dorim să mai facem acel lucru din nou. 'inovăţia estesentimentul care ne inculpă pentru ceva i nu ne lasă niciodată să nem(ntuim, indiferent ce vom face. 0e#retul ne dă putere, vinovăţia neparalizează.

Frica nu are rost i nu e acelai lucru cu prudenţa. Prudenţa estesimţăm(ntul care ne spune că ne va fi bine dacă privim în ambele direcţii, înainte să abordăm curba pe osea. Frica este simţăm(ntul care nu ne lasănici măcar să intrăm în curbă. Prudenţa ne dă putere, frica ne paralizează.Frica este sentimentul care, ca i oricare alt simţăm(nt, creează vibraţii. Am învăţat, mai devreme, că sentimentele pot produce aparenţarealităţii. Acest lucru se înt(mplă datorită faptului că simţămintele micăener#ia, simţămintele sunt ener#ie i ener#ia este materialul din care estefăcută viaţa. Frica, în sine, este o ener#ie, o vibraţie. otul este o vibraţie. Fizica cuantică i teoria super strin#urilor 4 i, înprezent, ultima e*presie a acestora, numită teoria $ 4 ne spun că tot ce

e*istă nu se compune din 1puncte3 de ener#ie, ci din 1strin#uri3 circulareabsolut minuscule, care vibrează constant, cu frecvenţe diferite. Acestestrin#uri au capacitatea de a se interconecta, intersecta unele cu altele,cre(nd 1super/strin#uri3. )ste oare posibil ca vibraţiile 1superstrin#urilor3 să fie create cumintea? C(nd intrăm într/o cameră unde cei de acolo tocmai s/au certat,chiar dacă au încetat cearta, în momentul în care intrăm, simţim imediat că în cameră sunt vibraţii proaste. Bare, oamenii care s/au certat, sunt cei careau creat aceste vibraţii? -entimentele se simt în aer. 5i, cu c(t spaţiul este mai compact, cu at(tmai uor se simte acest lucru. Asta, deoarece simţămintele 4 adică ener#ia 4

sunt concentrate într/un spaţiu limitat i cu c(t vor fi mai puţini oameni, cuat(t vor fi mai puţine variaţiuni în acest amestec, făc(nd ca ener#ia să fiemai puţin amestecată i mult mai uor de identificat. oţi creăm variaţii în flu*ul de ener#ie din %urul nostru Producemfluctuaţii. !oi înine suntem fluctuaţii. !oi suntem schimbări permanente înc(mpul ener#etic care se înv(rte în %urul nostru. Fluctuaţiile noastre creează,la r(ndul lor, alte fluctuaţii sau 1perturbaţii3 în c(mpul de ener#ie adiacentc(mpului nostru de ener#ie 4 iar acestea afectează c(mpul din %urul lor i aa



mai departe, spre e*terior, tot mai departe spre e*terior, într/o eternădistribuţie a ener#iei care atin#e c(mpuri de influenţă din ce în ce mai mari,cu c(t se îndepărtează de -ursa iniţială, dar cu un impact din ce în ce maimic, cu c(t distanţa este mai mare de -ursă. n acest fel, fiecare #(nd afectează întrea#a lume 4 i, fără îndoială,

într/o oarecare măsură, între#ul univers. C(t de mult? Probabil că nu într/unmod foarte semnificativ, dată fiind lipsa de concentrare pură i consistenţă aener#iei pe care cei mai mulţi oameni o emană. Dar dacă aceasta esteconcentrată i fermă, dacă devine v(rful ca o rază laser a unei clarităţie*cepţionale, poate să treacă efectiv prin orice obstacol aflat în c(mpul deener#ie încon%urător, rearan%(nd acel c(mp, în forma pe care noi, ca indivizi,o ale#em. Acesta este modul în care mulţi oameni au învăţat să influenţezeprofund i să aibă un impact e*traordinar asupra realităţii lor personale. )itrăiesc viaţa, aa cum ale# să o trăiască. 5i, atunci c(nd mulţi indivizi facaceeai ale#ere, în mod colectiv, ener#ia combinată a contiinţei colectivepoate avea, în orice mediu, o influenţă imediată i detectabilă asupra unei

realităţi mai e*tinse. n cele din urmă, aceasta ar putea afecta chiar viaţa pePăm(nt. Punctul esenţial în acest caz este concentrarea i consecvenţa,combustibilul este simţăm(ntul i instrumentul este #(ndul. Cum neconcentrăm? n ce fel ne menţinem consecvenţi? 5i aici, de asemenea, ni s/aoferit un mecanism uor de înţeles, uor de folosit. $ecanismul se numete"ntenţie. !oi ne influenţăm ener#ia creativă prin intenţiile noastre, în oricemoment. Facem acest lucru fie contienţi, fie incontienţi 4 dar o facem tottimpul. n măsura în care intenţiile noastre ne sunt clare, suntem creativi înmod contient. n măsura în care intenţiile noastre proprii apar dintr/un

pro#ram de care nici măcar nu suntem contienţi 6o reacţie asubcontientului7, ener#ia noastră devine împrătiată i ne este e*trem de#reu să obţinem un anume rezultat, pe care îl dorim în viaţa noastră. 'iaţa se desfăoară conform intenţiilor noastre. Acest lucru a mai fost spus de multe ori. Acum eti invitat să/ţi concentrezi atenţia asupra acestui lucru. Concentrează/ţi atenţia asupra intenţiei tale. 0enunţă la vinovăţie ifrică 4 acesta fiind primul pas prin care îţi limpezeti intenţiile, căci vinovăţiai frica nu fac altceva dec(t să le întunece. )*istă un lucru pe care îl puteţi observa în toate aceste discuţii despreCe vrea Dumnezeu i despre procesul vieţii i creaţia pură. u te afli în

centrul a tot ceea ce este. A lipsit doar un sin#ur lucru în ce privete modul în care l percepi peDumnezeu. . u eti ceea ce lipsea. Dar acum nu mai lipseti. Ai fost pierdut la un moment dat, dar acum eti re#ăsit. )ti re#ăsit înDumnezeu. 5i &/ai re#ăsit pe Dumnezeu în tine. Dumnezeu este nica Fiinţă. -au, altfel spus, Dumnezeu este niculcare fiinţează.



5i cum fiinţează Dumnezeu? Dumnezeu fiinţează ca Dumnezeu însui. 8(ndete/te la asta. Cumpănete asupra acestor lucruri, ad(nc în inima ta Acum modul de a înţele#e se e*tinde. Dintr/odată devine clar că Dumnezeu F""!K)AX princeea ce Dumnezeu este. 1A fiinţa3 i 1a fi3 sunt unul i acelai lucru. )ste un

cerc. n cerc fără de sf(rit i fără de început. !u încerca să #ăseti începutul sau sf(ritul, pentru că vei căuta în zadar Ceea Ce !u )ste. DoarCeea Ce )ste e*istă. )*istă n -in#ur Dumnezeu. Ce fel de Dumnezeu esteacesta? Allah? Adonai? Dumnezeu? )iohim? Eari? "ahve? Lrishna? 0ama?'ishnu? &ehova? -unt toţi la un loc. Acum cuvintele încep să/i schimbe forma. Cuvintele sunt forma decomunicare cea mai puţin demnă de încredere. Pe măsură ce căutărilepentru înţelesuri mai înalte avansează, tot ce pot să facă cuvintele este să sedestrame. Dumnezeu este ce Dumnezeu este.

Dumnezeu este ce Dumnezeu? Dumnezeu este ce? Dumnezeu este. Dumnezeu. Dumnezeu este Dumnezeu. -au, ca să folosim propriile cuvinte ale luiDumnezeu ) -! C)& C) -!. Am auzit acest lucru at(t de des. n anii copilăriei. )u sunt cel ce sunt, spuse Dumnezeu. !iciodată nu am înţeles ce înseamnă. Apoi, într/o bună zi, mulţi ani mait(rziu, mer#eam în %osul unei străzi, împreună cu un maestru. Am văzut unom murdar, împuţit, nebărbierit, ce zăcea spri%init de un zid, ţin(nd într/o

m(nă amorţită, o sticlă de vin. -forăia, 1"ată, pentru numele lui Dumnezeu,ce pot să a%un# i eu3, am murmurat. $aestrul meu m/a privit i a spus 1!u.&ată, datorită #ratiei lui Dumnezeu, acolo pot să a%un# i eu3. !u am priceput nimic, aa că profesorul mi/a e*plicat. De fiecare dată c(nd vezi ceva ce pare a fi în afara ta, nu te separa, cicontopete/te cu acel lucru. Devin/o unul i acelai. u eti unul i acelailucru cu tot ce te încon%oară. !u te încura%a sin#ur să #(ndeti #(nduri deseparare. Privete acest om i spune/ţi 1ite/mă pe mine, sunt un beţiv.3Privete o stea de cinema i spune/ţi 1ite/mă, sunt celebru3. Privete iarba i spune 1ite/mă, sunt iarbă3.

Continuă să te vezi pretutindeni. Doar privete i spune 1)u suntacela.3 Practică această metodă în fiecare zi i, după trei luni, ea îţi va da operspectivă complet diferită asupra vieţii. Aa am făcut. C(nd mă plimbam prin împre%urimi, îmi spuneam înmintea mea, de îndată ce priveam la ceva 1)u sunt acela3 ntr/o zi, îi e*plicam unei persoane cu care mă plimbam împreună, dece priveam lucrurile într/un mod at(t de profund. -e pare că aveam o



anumită e*presie pe faţă, care îmi trăda starea. Am fost întrebat 1&a ce te#(ndeti?3 5i i/am răspuns 1Păi, mă #(ndeam că eu sunt acel lucru3. 1u eti acel lucru? Despre ce vorbeti?3 Atunci am început să arăt spre lucrurile ce se aflau în %urul meuspun(ndu/i 1)u sunt asta, eu sunt asta, eu sunt asta. 5i prietenul meu m/a

întrerupt 1!u, nu eti. u eti tu.1 l/am răspuns 1!u chiar. !u, în realitateasupremă. n lumea iluziilor, eu sunt 1eu3 aici, dar în realitatea supremă eusunt 1eu3 cel de aici, dar sunt în acelai timp i acel lucru.3 Prietenul meu mi/a aruncat o privire întrebătoare. &/am răspuns 1!u, serios. )u chiar sunt cel ce sunt.3 Apoi, mi/a trecut un fior rece pe ira spinării. Hrusc, mi &/am ima#inatpe Dumnezeu care se plimbă i, arăt(nd spre un lucru sau altul, îi spune uneilumi neîncrezătoare )u sunt cel ce sunt. n acel moment m/am eliberat. Acum, i tu eti liber. &iber de orice limitare pe care ai avut/o vreodată în ceea ce te privete.

&iber de orice idee pe care încă o ai, faptul că Dumnezeu i tu sunteţiseparaţi. oate sufletele lumii pot fi eliberate. !oua -piritualitate este o micarea drepturilor civile pentru suflet, care, în cele din urmă, eliberează omenireade opresiunea credinţei într/un Dumnezeu separat, furios, violent i de temut. Fiinţele umane au fost întotdeauna libere. Pur i simplu, nu au tiut acest lucru. !ici tu, nici vreunul dintre strămoii tăi, nici strămoii strămoilor tăi nu&/aţi dezamă#it pe Dumnezeu. !ici o dată nu ai fost nesupus lui Dumnezeu,deoarece Dumnezeu nu a emis nici un fel de ordin. Cui ar vrea Dumnezeu să/i comande? 5i către cine 5i/ar îndrepta Dumnezeu pedepsele, dacă poruncile

sale nu sunt respectate? 5i/ar folosi )l m(na dreaptă, ca să/i plesneascăm(na st(n#ă? !oua -piritualitate, ca să mai clarificăm o dată, nu încearcă să înlocuiască reli#iile actuale ale omenirii, ci să le dezvolte@ nu vrea să leelimine, ci să le împrospăteze cu un adevăr mai amplu i o relevanţă maimare pentru !oul $ileniu. !oua -piritualitate nu este un sacrile#iu, sau apostazie, blasfemie sauerezie. )ste o abordare complet diferită. )*trem de diferită faţă de ceea ceam fost învăţaţi p(nă acum de principalele reli#ii ale lumii. Chiar pentru acestmotiv, ea poate reprezenta o valoare enormă pentru omenire. Aceleai vechi poveti despre Dumnezeu i despre viaţă sunt cele care

ne ucid. Aceleai vechi #(nduri, aceleai vechi cuvinte, aceleai vechi fapte. &ată !oua -piritualitate, în trei cuvinte Dumnezeu este totul. Ce revelaţie profundă Ce viziune remarcabilă Ce contientizare careschimbă vieţi Din această contientizare vine o concluzie perfectă Dumnezeu nu vreanimic.



"mediat începi să înţele#i. Dintr/odată începi să vezi. Brb ai fost, daracum vezi. !oi, oamenii nu trebuie să fim salvaţi de 1ispitele Diavolului3, nutrebuie să fim salvaţi de noi înine. !e ameninţăm sin#uri cu condamnarea la"ad, chiar aici, pe Păm(nt, dar acum avem ansa să ale#em într/un mod mult

mai înţelept. rebuie să ale#em între miturile străvechi, poveti culturale vechi desecole, tehnolo#ii depăite, sau noile adevăruri, o înţelepciune mai#randioasă a lui Dumnezeu i o &ume nificată, e*primată ca nul, ceproiectează splendoarea 'ieţii însăi în viaţa însăi i în sf(rit aduceposibilitatea unui !ou $od de 'iaţă pentru oată Bmenirea. rebuie să ale#em între "eri i $(ine. Bmenirii i s/a făcut invitaţia de a e*plora posibilităţile ma#nifice aleDumnezeului de $(ine i lumea pe care acest nou Dumnezeu o poate crea. !u este c(tui de puţin vorba de un nou Dumnezeu, ci doar de o nouă înţele#ere a Dumnezeu prezent, a Dumnezeului nic, a -in#urului &ucru Care

)*istă. !oua înţele#ere ar putea lansa cei B $ie de Ani de Pace, despre care s/a scris. Ar putea da natere 8lorioasei )poci de Aur. Foarte puţini oameni vor fi în stare să creadă tot ce este conţinut înaceastă carte. Cel puţin, la început. 'a veni însă o zi, c(nd toată lumea va accepta ceea ce a fost scris aici,ca pe ceva 1de la sine înţeles3. &a acea dată din viitor, toate acestea vorpărea at(t de evidente. Chiar i astăzi, este de%a evident pentru unii. )*istăunii care vor crede acest mesa% chiar acum, în acest moment. Dintre acetia,unora li se va părea #reu să stea linitiţi. )i vor dori să facă ceva cu ceea ceau aflat, deoarece vor recunoate imediat că s/ar putea schimba totul în

lumea noastră. 'or fi oameni care vor înainta fără teamă spre teritorii necunoscute,deschiz(nd o cale pentru cei care îi vor urma, vis(nd visele pe care numai ceicura%oi le pot visa. -/ar putea să nu deţină poziţii în care să fie văzuţi dar în cur(nd arputea fi percepuţi ca adevărate candele ce luminează lumea cu adevărat. )posibil să nu deţină poziţii în care să deţină putere, dar în cur(nd îi vor daputere între#ii specii, pentru a/i revendica motenirea i a/i trăi în sf(rit,adevăratul destin. Prin urmare, ei vor fi printre acele fiinţe umane careschimbă viaţa pe Păm(nt, într/un mod remarcabil. "ar aceasta va fimotenirea lor.

5i tu ai putea fi printre cei puţini alei. Dacă sufletul tău se umple debucurie la înţele#erea mesa%ului revelat aici, în termeni at(t de simpli, înc(tnu mai pot fi răstălmăciţi, distorsionaţi sau ne#aţi, atunci tu eti acela. Dacămintea ta zboară spre noi posibilităţi pentru propria ta viaţă i pentru oameniide pretutindeni, ca rezultat al acestui mesa%, atunci tu eti acela. Dacă eti tu acela, s/ar putea să începi să trăieti în conformitate cumesa%ul pe care l/ai #ăsit aici. 5i, trăind în acest fel, în mod tacit îi vei invita ipe alţii să aibă în vedere idei alternative, e*trem de puternice, care dezvăluie



e*perienţa ta, întruc(t unii nu vor mai putea să/ţi i#nore comportamentul ise vor minuna de ceea ce tii i de modul în care ai a%uns la aceastăcunoatere. 'a fi momentul perfect de a face ceea ce eu numesc "nvitaţia ăcută.Comportamentul tău, modul în care îţi trăieti viaţa, reprezintă prima parte a

"nvitaţiei ăcute. 5i alţii din %urul tău vor dori să e*ploreze posibilităţilee*traordinare pe care #(ndurile tale le oferă. C(nd te vor întreba cum poţi sătreci prin lume i prin viaţă, cu o astfel de stare plină de pace, bucurie iiubire, atunci le vei spune. &initit, fără nici o încercare de a 1converti3 sau dea crea prozeliţi, le vei spune, pur i simplu, ce anume înţele#i tu c(nd e vorbadespre lume, viaţă i Dumnezeu. 'ei face acest lucru, deoarece tii că aceste idei ar putea să/ţirăstoarne complet lumea cu susul în %os 4 i deoarece îţi dai seama că lumeata s/ar putea să aibă nevoie de un pic de astfel de răsturnare, chiar acum. 5ivei mai face acest lucru, deoarece tii că dacă cineva ca tine nu va face acestlucru, nimeni nu/l va face.

)ste adevărat că mesa%ul prezentat aici va capta atenţia multorpersoane influente i cu mare deschidere. )ste un mesa% absolut uluitor, care îi va face, cu si#uranţă, drum spre oamenii cu poziţii înalte din #uverne,afaceri, media, ', sport, învăţăm(nt i reli#ie. )ste adevărat i faptul că,dintre acetia, un mic număr ar putea să descopere că sunt de acord cuacest mesa%. Cu toate acestea, putini vor fi cei care vor fi în stare să admităacest lucru. Persoanelor importante, care au influentă i putere nu le prea place să/ifacă pe alţii să nu se simtă în lar#ul lor. Aceasta este o problemă le#ată de ceanume pun ei pe primul plan. Bamenii importanţi nu pot face prea multe înmod public pentru a activa idei cu care ei s/ar putea să fie de acord, în cazul

în care aceste idei sunt neconvenţionale. nii o fac. $a%oritatea nu. Corupţia apare în multe forme, inclusiv corupţia contiinţei, a minţii i avoinţei. Cea din urmă este cea mai distru#ătoare. Cea mai mare parte a corupţiei nu apare în lume prin ceea ce oameniifac, ci prin ceea ce ei nu fac. A nu face nimic înseamnă a face totul. A nuspune nimic înseamnă a spune da. -e pare că !u trebuie pronunţat, întruc(tpersoanelor aflate în poziţii importante le este #reu să spună nu ideilorprezente acum în lume despre Dumnezeu i despre 'iaţă, o nouă conducerear trebui #ăsită, dacă vrem ca noile idei să atin#ă un număr mai mare deoameni care să le ia în considerare i să le e*ploreze. Prima calificare pentru a deveni un astfel de conducător este puterea

voinţei. Bmenirea trebuie să/i redob(ndească voinţa colectivă i noiconducători trebuie să arate calea, fiind călăuze. Aici este locul în care poţi interveni i tu. e ro#, ia în considerareposibilitatea ca tu să te fi adus sin#ur spre acest mesa% de vindecare, în acestmoment, ca răspuns al unei chemări a sufletului tău. )ste o chemare de a/ţilua zborul spre înălţimi. )ste o dorinţă ce vine din profunzimea ta, ca să faci odiferenţă, într/o lume plină de indiferenţă.



Din cauza acestei indiferenţe, lumea noastră ne/a fost luată. 'iaţa lacare am visat se transformă încetul cu încetul într/un comar care ne facedisperaţi 4 i va continua să se înt(mple tot aa, dacă nu ne trezim acum. Am văzut soarele apun(nd peste dorinţele multora dintre noi. Cu toateacestea, după cum spunea )rnest Eemin#9aM at(t de elocvent, soarele

răsare din nou. Eaideţi să nu ne lăsăm pradă somnului, chiar în zori. A venittimpul ca omenirea să se trezească. Ce/aţi zice să ne trezim unul c(te unul, apoi uor, cu bl(ndeţe, să netrezim unii pe alţii? ZiZ !CE)")0). na dintre cele mai importante cărţi pe care le/ai citit vreodată arputea fi chiar aceasta. "ar acest lucru poate fi adevărat, fie că eti de acordcu ea, fie că nu. Dacă nu eti de acord, atunci nu am nici o îndoială că măcar ţi/aclarificat punctul tău de vedere, mai bine ca oric(nd 4 iar acesta chiar e un

lucru bun. Dacă eti de aceeai părere, sunt absolut si#ur că ţi/a fost defoarte mare folos. Pot să/ţi spun că scopul acestei cărţi nu e să te facă să/i accepţiconţinutul, ci e vorba de un scop mult mai înalt acela de a redeschidediscuţia despre Dumnezeu 4 despre Cine )ste Dumnezeu i despre Ce vreaDumnezeu. Dacă a făcut acest lucru 4 i numai acest lucru 4 atunci cartea i/a atins scopul pe care i l/a propus. A vrea să/ţi mulţumesc pentru cura%ul pe care l/ai avut de a e*ploraacest subiect, împreună cu mine. 5tiu că tii faptul că orice #(nd nou saudiferit despre Dumnezeu este descura%at de mulţi oameni. Acetia sunt ceicare spun că ei cunosc de%a tot ce trebuie cunoscut în le#ătură cu această

temă. )i îţi vor spune că ultimul lucru pe care îl vrea Dumnezeu este un noumod de a #(ndi despre Ce vrea Dumnezeu. !u se admite nici un fel de #(ndire nouă. Aceasta este re#ula. Bricemicare spre o #(ndire nouă este demonizată, iar $icarea !oului 8(nd esteconsiderată lucrarea lui -atana. )*istă oameni care îţi vor spune că riti să nua%un#i la m(ntuirea sufletului, dacă încerci doar să e*plorezi cu seriozitatenoua #(ndire pe care ai #ăsit/o aici 4 ca să nu mai vorbim de a ţi/o însui. Dacă omenirea ar fi adoptat aceeai poziţie cu privire la tot ce e nou înce privete tiinţa, tehnolo#ia sau medicina, practic nu ar mai fi făcut nici unpro#res, în ultimii J== de ani. ) adevărat că, p(nă i în aceste domenii, noileidei au fost adoptate adesea într/un ritm foarte încet 4 dar, cel puţin, au fost

permise. Cel puţin au putut fi introduse si, cu timpul, discutate. !u s/a înt(mplat la fel în teolo#ie. Brice fel de discuţii serioase privind oaltă variantă le#ată de Dumnezeu i de viaţă, i care nu e în conformitate cunoţiunile #eneral acceptate de o anumită cultură, nu numai că suntdescura%ate, dar sunt etichetate ca o ofensă adusă credinţei i pedepsitecorespunzător. !ici măcar într/o lucrare de ficţiune nu se pot e*plora ideidiferite despre Atotputernicul. 'ă amintiţi de -alman 0ushdie?



n -tatele nite, lucrurile sunt mai puţin #rave. "dei noi i copleitoaredespre Dumnezeu sunt, pur i simplu, i#norate. Am scris p(nă acum cincicărţi de mare succes despre Dumnezeu, aflate în topul listei de best/selleredin !e9 :or; imes, iar ziarul însui nu a făcut recenzia nici măcar a uneiadintre ele.

Atunci c(nd e vorba despre cele mai sacre credinţe, societatea noastrănu tolerează idei noi care atacă doctrina 4 sau măcar o pun la îndoială. nfelul acesta, încercăm să construim o realitate a secolului al </lea, folosinduneltele morale, etice i spirituale ale secolului înt(i. Aceasta seamănă cu unchirur# care intră într/o sală de operaţie modernă, ţin(nd în m(nă o piatrăbine ascuţită. !u e cazul să ne construim ziua de m(ine, baz(ndu/ne pe astfel deinstrumente primitive. Prohibiţia împotriva noilor idei i a #(ndurilor noile#ate de Dumnezeu poate i trebuie să fie ridicată. B nouă discuţie despreDumnezeu i Ce vrea Dumnezeu trebuie să înceapă. )poca în care trăim tremură în mi%locul prăbuirilor ontolo#ice spune

Gean Eouston în cartea sa e*traordinară, Forţa 'ieţii 1otul se schimbămorala, structurile de%a stabilite, #uvernele de factură standard, reli#iile,structurile economice, chiar realitatea consensuală se prăbuete 4 ţesăturafundamentală a vieţii i procesul prin care ne/am or#anizat realitatea, i amcrezut că tim cine, de ce i unde suntem3. &umea prin care ne/am înţeles pe noi înine 4 o lume care i/a începutmandatul de bază acum c(teva mii de ani, cu anumite idei despre omenire,despre Dumnezeu, despre realitate i despre ordine, morală i metafizică icare, în termenii vieţii noastre e*istenţiale a început acum trei sute de ani,printr/o revoluţie tiinţifică 4 este o lume care nu mai funcţionează. )ste olume al cărui termen a e*pirat, ale cărei paradi#me se erodează i care nu ne

mai asi#ură mi%loacele i punctele de referinţă prin care să ne înţele#em penoi înine. !u suntem cu mult diferiţi de pisica ce alear#ă i cade din v(rfulst(ncii, dar continuă să dea din picioare i să creadă că încă alear#ă, călc(ndpe aer, deasupra abisului, p(nă c(nd îi dă seama de situaţie i spune1hopaaa3 )*istă o bucată de timp între sf(ritul unei epoci i momentul în caredescoperim că s/a sf(rit. !oi suntem copiii acelei perioade, oamenii timpuluicuprins între paranteze 4 i nu e*istă perioadă mai palpitantă în care sătrăieti, dec(t acesta, deoarece viitorul se deschide în perioada parantezelor4 acum se pun seminţele unei epoci noi i noi mituri sunt pe cale să apară. Poţi i tu să a%uţi în acest proces. 5tiu si#ur că mulţi dintre voi doresc

acest lucru. )*istă o întrebare care mi s/a pus mult mai des dec(t oricarealta, în anii care au urmat după publicarea primei mele cărţi. Bamenii care aufost profund impresionaţi i ad(nc emoţionaţi de prospeţimea mesa%ului mi/au scris cu miile 6peste T=.=== de scrisori i e/mail/uri7, întreb(nd 1Ce pot săfac pentru a a%uta ca acest mesa% să fie răsp(ndit în lume, să trimit acestmesa% mai departe, să împărtăesc i să răsp(ndesc aceste idei? Dacă acesteminunate mesa%e despre iubirea necondiţionată a lui Dumnezeu îi pot afectai pe alţii, în acelai fel în care m/au afectat pe mine, sunt absolut convins că



ele pot schimba lumea. Cum a putea să/i determin pe oameni cel puţin săvorbească despre ele?3 B să vă facă o mare plăcere să tiţi că oamenii chiar vorbesc despreele. Cartea pe care tu o ţii acum în m(nă, va fi citită în lumea întrea#ă. Deci,aici vorbim de%a de un salt. -unt multe de făcut, dar noi nu pornim chiar de la

zero. Avem acum o oportunitate măreaţă. Bmenirea are o oportunitatemăreaţă. Bportunitatea ce ni se oferă acum este aceea de a crea un spaţiu deposibilităţi pentru ca o !ouă -piritualitate să apară pe Păm(nt 4 un #en despiritualitate care nu va împiedica sau distru#e, în nici un fel, obiceiurilenoastre tradiţionale, le#ate de credinţă. $ai de#rabă le va înviora, împrospăta, însufleţi, le va e*tinde i le va permite să înflorească 4aduc(ndu/i, în sf(rit, lumii noastre o e*perienţă individualizată a Divinului, într/o formă unificată, care nu acuză pe nimeni pentru modul în care seapropie de Dumnezeu 4 de acel Dumnezeu pe care ei îl înţele# i care nucreează conflicte sau condamnări, în numele lui Dumnezeu. ) oare prea mult

să cerem aa ceva din partea reli#iei? Chiar este? !u cred. Dar ceea ce tiu este că acest tip de spiritualitate vindecatănu poate apărea din plin aici, pe Păm(nt, fără contribuţia voastră. 'oi trebuiesă fiţi creatorii precum i purtătorii acestui mesa%. )ste o sarcină prea mare?!u. -unt multe lucruri pe care le puteţi face, mai înt(i în casa voastră, înmodul în care vă învăţaţi copiii, în care interacţionaţi cu familiile voastre.Apoi, în locurile în care sunteţi în fiecare zi. &a birou. n ma#azin. &a bancă.Pe internet. Aduceţi/vă în aceste locuri ener#ia 4 aduceţi/vă ener#ia de%aschimbată. Atin#eţi vieţile oamenilor din aceste locuri, cu ceea ce v/a atinspe voi 4 minunea i bucuria iubirii adevărate a lui Dumnezeu, acceptareaabsolută oferită de Dumnezeu, prezenţa &ui, reconfortantă, intensă i

dătătoare de putere. Fiţi voi schimbarea pe care vreţi să o vedeţi în lume. -ăavem permanent în minte cuvintele e*traordinare rostite de 8handi. Această idee de a fi noi schimbarea este mai uoară dec(t credeţi 4 icu un mai mare impact, dec(t vă ima#inaţi. )a poate schimba totul. Pentruvoi. Pentru cei din prea%ma voastră. Pentru cei din prea%ma lor. Pentru cei dinprea%ma celor din prea%ma lor. 5i aa mai departe, i aa mai departe. Cu adevărat. Cu adevărat. -ă credeţi acest lucru. 5i acum a vrea să fac o precizare nu trebuie să fii sin#ur în aceastăacţiune. )ste o veste minunată i sper ca aceasta să fie concluzia cu care

pleci de aici. -ute, mii 4 ce vorbesc eu milioane 4 #(ndesc acum aa cum#(ndeti i tu. Cum a putea să contribui i eu, în felul meu, c(t de mărunt, lavindecarea acestei lumi, ca să o facem un loc mai bun, să terminăm odată cunebunia asta? Ce a putea să fac ca să a%ut toată lumea să vadă credinţaadevărată i să schimbe acele credinţe ce ne duc spre autodistru#ere? 5i, în felul acesta, îţi #ăseti aliaţi. Ai parteneri. După cum spunea i Gohn LennedM Dezbinaţi, putem realiza puţine lucruri@ împreună, puţine suntlucrurile pe care nu le putem face.



Prin urmare, haideţi să lucrăm împreună. nul dintre primele lucruri pe care le putem face este să fim la curentcu ceea ce fac alţii. Din acest motiv am creat -chimbarea credinţelor!e9sletter al !oii -piritualităţi 6Chan#in# Heliefs he !e9sletter of the !e9-piritualitM7, o publicaţie citită de mii de persoane, disponibilă on/line sau în

căsuţa voastră de e/mail. )l conţine nenumărate poveti despre modul încare viaţa oamenilor a fost atinsă de către Dumnezeul care iubetenecondiţionat, prezentat în această carte, articole despre cum să apliciprincipiile !oii -piritualităţi în viaţa de zi cu zi i informaţii ce te conecteazăcu oameni din vecinătatea ta sau de pretutindeni în lume, care muncescpentru a plasa un nou #(nd despre Dumnezeu i despre 'iaţă, pe piaţaideilor i, în cele din urmă, în cultura umană. Acest !e9sletter minunat poate fi obţinut prin abonare lahttp+999.c9#.or#+main.php?p[Connect. &in;ul te duce la pa#ina unde poţisă semnezi, asi#ur(ndu/ţi o modalitate rapidă i uoară de a primi acest darpentru suflet, trimis prin e/mail. 6Dacă nu aveţi un computer, puteţi primi

acest ne9sletter în cutia voastră potală, după ce aţi scris la adresa ce o veţi#ăsi mai %os7. B altă modalitate de a avansa spre înţele#erea mai profundă iaplicarea în lumea reală a mesa%ului descoperit aici este prin participarea laseminarile 10e/crează/te pe tine însuţi3, care se concentrează pe evoluţiepersonală i dezvoltare spirituală. n cadrul acestor evenimente se dezbateProcesul Despre Ce )ste, menţionat în te*tul acestei cărţi, în care li se oferăoamenilor oportunitatea de a/i depăna i elibera 1povestea3 i de a sedeplasa de la procesul de reacţie spre creaţie, în momentele importante alevieţii lor. Pentru a afla mai multe informaţii despre pro#ram i locaţii intraţipe siteul http+999.c9#.or#.

Puteţi de asemenea vizita 1C98 blo#3. &ată datele noastre de contact Fundaţia 1Conversaţii cu Dumnezeu3 P$H \Q=<QU -is;iMou Hlvd. Ashland, Bre#on RU<Q= elephone Q>.>S<.SS=T Iebsite 999.c9#.or# e/mail info. C9#.or#. Poate doriţi să vă conectaţi în acelai timp i cu or#anizaţia noastră înfrăţită, )chipa Bmeniei 6EumanitMOs eam7, creată de fundaţia noastră, la999. EumanitMseam.com. Această )chipă lucrează pe baze de colaborare cu noi, în scopul de adeschide #rupuri de studiu pentru !oua -piritualitate, precum i alte

pro#rame i activităţi educaţionale în orae i sate, pe tot #lobul păm(ntesc.)ste vorba de încununarea eforturilor noastre la nivel #lobal. n cele din urmă, puteţi chiar să vă alăturaţi #rupului 1brăţări cumesa%3, de mare actualitate i să primiţi i să dăruiţi mai departe brăţărilecare spun 1" am a Part of the Chan#e3 6-unt parte a schimbării7, astfel ca ialţii să tie că v/aţi alăturat acestui efort mondial. Doar intraţi pe999.partofthechan#e.com.



Pe <J iunie <==>, a fost publicat un comunicat de presă e*trem deinteresant. n studiu tiinţific, realizat de Earris "nteractive cu o lună înaintea stabilit că TRW dintre americanii adulţi sunt convini că diferenţelereli#ioase sunt cea mai mare piedică pentru a realiza pacea #lobală. !imic nu poate fi mai aproape de adevăr. Acesta este subiectul cu cel

mai mare ecou al celor două cărţi ale mele 1!oile 0evelaţii3 i Dumnezeul de$(ine. A îndemna pe fiecare cititor al acestei cărţi să studieze aceste te*te,pentru a avea o viziune i mai profundă a ceea ce se #ăsete în acestepa#ini. -tudiul Earris este minunat, deoarece demonstrează faptul că mulţioameni au început să înţelea#ă i să confirme adevărata natură a celei maimari probleme cu care se confruntă omenirea astăzi. )*istă multe modalităţide a rezolva această problemă, iar Doctor Hruce Chilton, preot episcopal,autor, lector i profesor de teolo#ie, crede că una dintre cele mai dinamicemodalităţi ar putea fi provocarea clericilor 4 acei oameni purtători aiCuv(ntului lui Dumnezeu în întrea#a lume 4 de a e*plora mai profund bazeleteolo#ice ale propriei lor înţele#eri.

1Pe măsură ce înt(lneam clerici i dascăli într/ale reli#iei, deveneamdin ce în ce mai în#ri%orat, văz(nd c(t de limitată este formarea lorintelectuală,3 mi/a mărturisit Doctor Chilton, c(nd l/am vizitat în biroul săudin Hard Colle#e, -tatul !e9 :or;, în toamna lui <==>. 1După părerea mea,trebuie să acţionăm într/un mod decisiv, pentru a schimba lucrurile.3 -unt cu totul de acord. Doctor Chilton mi/a spus că este în moddeosebit întristat de propria sa observaţie i anume că studenţii de astăzi,care studiază teolo#ia, nu par a pune prea multe întrebări cu adevărat decercetare sau de e*plorare temeinică în privinţa materialelor pe care lestudiază. Pare ca i c(nd s/ar împotrivi ideii de a contesta sau provocadoctrina la orice nivel 4 chiar i în coala de teolo#ie, acolo unde se

presupune că astfel de provocări ar trebui să fie ri#uroase. Ca reacţie la ceea ce a observat, Doctor Chilton a fondat la Hard,"nstitutul pentru eolo#ie Avansată. 1"nstitutul a început în momentul în care clericii locali m/au solicitat săle ofer cursuri pentru a/i continua educaţia3, mi/a spus el. Aceasta se înt(mpla în RSS i acum are membri de un nivel spiritual foarte diferit,prieteni pasionaţi i cu o bună educaţie, hirotonisiţi sau nu, din tot spectrulperspectivelor reli#ioase. ncep(nd cu anul RRT, "nstitutul a sponsorizat oserie de conferinţe, abilitate să abordeze probleme de teolo#ie comparată, înconte*t istoric. &ucrările ce au rezultat de la aceste conferinţe au fost toatepublicate i se bucură de respect internaţional.

Dar, din perspectiva mea, iniţiativa cea mai valoroasă este ţelulurmător al Doctor Chilton 4 i anume, să creeze un pro#ram avansat înteolo#ia comparată, pentru membrii actuali ai clericului. Acest pro#ram, care este aproape #ata pentru a fi prezentat -tatului!e9 :or; pentru validare în această formulă, este proiectat cu scopul de alăr#i orizontul clericilor i studenţilor din domeniul teolo#iei, care vor fieli#ibili pentru a fi admii i, de asemenea, pentru a/i sensibiliza la tradiţiilemistice ale reli#iilor mondiale, m/a informat Doctor Chilton



1Printre at(tea semne reli#ioase nesănătoase, care vin în calea noastrăzilnic3 mi/a spus el, 1nu pot să mă #(ndesc la nici o altă schimbare care aravea o influenţă at(t de mare i at(t de rapidă asupra temperamentuluireli#ios al -tatelor nite i al lumii între#i, dec(t lăr#irea orizonturilorteolo#ice ale preoţimii noastre.3

-unt convins că Hruce Chilton tocmai a atins punctul cel mai sensibil.Pot să spun că el înfăptuiete un lucru care este, în acelai timp, e*trem decura%os, dar i e*traordinar de relevant. -unt absolut înc(ntat de ceea ceacest "nstitut, pe care el l/a înfiinţat, realizează în momentul de faţă, dar i deceea ce ar putea să creeze în viitor. Dacă ceea ce aţi aflat aici despre "nstitutul de eolo#ie Avansată văpasionează, sper să deveniţi o parte a acestei activităţi, oferindu/vă spri%inul.-e pot trimite i contribuţii financiare 6deductibile de la ta*e7 în favoarea "nstitutul de eolo#ie Avansată, Hard Colle#e 0B. Ho* Q===, Annandale/on/Eudson, !: <Q=>/Q=== Adresa de "nternet a "nstitutului este 999.bard.edu+iat. Puteţi trimite

e/mail la iat]bard.edu, iar numărul de telefon este S>Q.UQS.U<UR. n zilele noastre, reli#ia reprezintă cel mai mare obstacol împotrivapăcii în lume. !ici nu e cazul să mai comentăm acest lucru. !ici să neascundem după de#ete. ) cazul să facem ceea ce TRW din poporul americana făcut în sonda%ul Earris. Pur i simplu, să recunoatem lucrurile aa cumsunt ele. Această problemă a devenit at(t de acută, înc(t ziaristul !icholasLristof, de la !e9 :or; imes, s/a simţit îndemnat să scrie, pe U iulie <==>1Dacă ar fi să credem ultima parte a seriei de poveti evan#helice &ăsaţi înurmă 6&eft Hehind, "isus va reveni pe Păm(nt, îi va aduna pe cei necretini last(n#a sa i îi va zv(rli într/un foc venic. "isus a ridicat doar o m(nă i o prăpastie imensă s/a i deschis lar# în

păm(nt, suficientă ca să/i în#hită pe toţi. Cu toţii au căzut înăuntru, url(nd iţip(nd, dar bocetele lor au fost cur(nd înăbuite i tăcerea s/a aternut, de îndată ce păm(ntul s/a închis peste ei. Acestea sunt romanele pentru adulţi cel mai căutate în -tatele nite is/au v(ndut în peste T= de milioane de e*emplare în toată lumea. ltimaeste Apariţie #lorioasă 68lorious Appearin#7 în care "isus se întoarce pePăm(nt, ca să/i tear#ă de pe faţa Păm(ntului pe toţi necredincioii. )stedeconcertant să descoperi cum epurarea etnică este sărbătorită cu cea mai înaltă evlavie. Dacă un musulman ar scrie o versiune islamica a Apariţiei #lorioase iar publica/o în Arabia -audită, descriind triumfător masacrarea milioanelor de

nemusulmani de către Dumnezeu, am face oc. !oi am le#at, pe bunădreptate, reli#iile fundamentaliste ale "slamului cu intoleranţa de care daudovadă i acum a cam venit timpul să vedem i b(rna din ochii notri.1 ncontinuarea aceluiai articol, Lristof menţionează 1Aceasta contează înlumea reală, în acelai fel în care reli#iile fundamentaliste contează în Arabia-audită. Fiecare formă de fundamentalism creează o puternică separaremorală între oamenii decenţi, pioi, cum suntem noi înine 4 i ceinecredincioi, destinaţi iadului.3



Apoi, ca un ecou al propriilor mele sentimente, ziaristul de la imes aspus 1Am avut unele reţineri să scriu acest articol, deoarece nu vreau săridiculizez credinţele reli#ioase ale nimănui i milioane de americani suntconvini că Apariţia #lorioasă descrie voia lui Dumnezeu. Cu toate acestea, încele din urmă, cred că este o #reeală să tratezi reli#ia ca pe un tabu 4 fie în

această ţară, fie în Arabia -audită.3 n final, Lristoff a folosit opinia e*primată în acest ziar, pentru a pune o întrebare pertinentă. 1Chiar ar trebui să/i oferim intoleranţei un permis de liberă trecere,dacă rădăcinile ei se află într/o credinţă reli#ioasă? $ulţi cretini americani,odată ce au citit Hiblia, au înţeles că afroamericanii au fost blestemaţi cadescendenţi ai lui Eam, fiul lui !oe i Dumnezeu le/a hărăzit o viaţă de sclavi.n secolul al R/lea, milioane de americani au acceptat, în modul cel maisincer, această %ustificare biblică a sclava#ismului ca fiind cuv(ntul luiDumnezeu 4 dar, în mod cert, ar fi fost #reit să se ţină cont de un astfel denonsens rasist, pur i simplu pentru că a/l e*prima pe faţă ar putea fi

perceput ca o deni#rare a credinţei reli#ioase a anumitor popoare. Bameniiau dreptul să creadă într/un Dumnezeu rasist, sau un Dumnezeu care aruncă în iad milioane de non/evan#heliti. !u cred că ar trebui să interzicem cărţilecare spun acest lucru. Dar ar trebui să ne simţim st(n%eniţi, atunci c(ndcărţile noastre foarte bine v(ndute celebrează cu multă bucurie intoleranţareli#ioasă i violenţa împotriva celor necredincioi. !u acesta este ţelul Americii i mă îndoiesc că el ar fi ţelul luiDumnezeu.3 -unt absolut si#ur că nu este. 5i astfel vedem, în acest caz, în termenii vieţii de zi cu zi, dilemanoastră actuală. ntrebarea care se pune acum nu este Care e problema? Ci

Ce putem face în această privinţă? Brice am ale#e să facem în ce privete modul în care vom acţiona, nuputem face nimic sin#uri. 'a fi necesar să fim mai mulţi i nu unul sin#ur, saudoar c(ţiva 4 pentru a face ceva cu adevărat semnificativ. Aa că, am pornitacum într/o căutare îndrăzneaţă, pe care unii ar putea/o numi chiar temerară. 5tiu că seria Conversaţii cu Dumnezeu reprezintă cărţi care auemoţionat milioane de oameni în întrea#a lume, schimb(nd în mai binenenumărate vieţi. Dacă am putea #ăsi acum doar o parte dintre cititori i i/am chema să ni se alăture pentru a lucra împreună în scopul creării unei !oi-piritualităţi, am putea #enera o forţă de neoprit i o sursă nelimitată deener#ie umană, care ar putea să întoarcă, în sf(rit, această lume cu susul în

%os. Dacă rezonaţi cu ceea ce aţi citit aici, sau dacă aţi fost atini într/unmod pozitiv de vreuna dintre cărţile Conversaţii cu Dumnezeu, vă invit să văalăturaţi comunităţii noastre #lobale. Puteţi trimite adresa dvs. de e/mail lareaders]nealedonald9alsh.com. 'eţi deveni sursa mea de inspiraţie !eale Donald Ialsh "anuarie <==Q Ashland, Bre#on.



0-. Desi#ur că cel mai rapid lucru pe care îl puteţi face pentru a îndrepta mesa%ul despre o !ouă -piritualitate către lume, este de a da maideparte această carte. -per că o veţi pune în multe m(ini.

-FY05"

Neale Donald Walsch-Ce Vrea Dumnezeu 1.0 10

Documents