Îndrumar privind Biodiversității în contextul Fondului ... · îngreunată. Prin urmare, conservarea mediului în general şi biodiversitatea şi Natura 2000 în particular, rar

Îndrumar privind !nanțarea Biodiversității în contextul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Îndrumări practice bazate pe lecțiile învățate din proiectul SURF Nature (FEDR Interreg IVC)

Îndrumările îi au ca autori pe Marianne Kettunen, Andrew McConville şi Wilbert van Vliet de la Institutul European pentru Politici de Mediu (IEEP), cu contribuţia lui Peter Torkler (WWFDE). Elaborarea îndrumărilor a fost coordonată de David Letellier de la Agenţia de Mediu a Ţării Galilor / Asiantaeth yr Amgylchedd Cymru şi de Peter Torkler de la WWF Germania.

Design de: Plus One Design www.plus-one.co.uk

Printat de: RBC Producție Publicitară SRL www.productiereclame.ro

Prima ediție, Nov 2012, 500 exemplare

Cover Photo: © Peter Torkler

Online: www.surf-nature.eu

Adresăm mulţumiri speciale următoarelor persoane, pentru contribuţiile şi corecturile efectuate: Keti Medarova-Bergstrom, Axel Volkery, Peter Hjerp, Emma Watkins (IEEP).

Prezentul raport a fost publicat prin proiectul SURF Nature. www.surf-nature.eu

Acest proiect este &nanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională al UE prin programul INTERREG IVC.

Ediție în limba română îngrijită de Consiliul Județean Giurgiu

Strada Bucureşti, Nr. 10 080045 Giurgiu România

Telefon: + 040 0372 46 26 26 [email protected] www.cgiurgiu.ro

Tradus de Diana Ciontea

Finanțarea biodiversității în contextul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR)

CuprinsCuvânt înainte 2

1 Introducere 3

1.1 Obiectivele îndrumării și domeniul de aplicare a acestora 3

1.2 Publicul țintă și aplicare 4

2 Abordare și Structură 5

3 Îndrumări generale 6

3.1 Natura reprezintă atât o bază cât și un capital pentru dezvoltarea regională 6

3.2 Cadrul politicilor UE- o bază solidă pentru &nanțarea biodiversității prin FEDR 7

4 Îndrumări practice 8

4.1 Oportunitățile pentru biodiversitate prevăzute pentru 2012 - 2020 8

4.2 Cadrul și plani&carea integrării biodiversității în FEDR 10

4.3 Priorități de &nanțare a biodiversității 13

5 Îndrumări tematice 16

5.1 Sinergii între biodiversitate și infrastructura verde 16

5.2 Sinergii între biodiversitate, crearea de locuri de muncă și vitalitatea regională 17

5.3 Sinergii între biodiversitate și adaptarea la schimbările climatice 19

5.4 Sinergii între biodiversitate și regenerarea urbană verde 19

6 Concluzii și recomandări 21

7 Referințe 23

FC Fondul de CoeziunePC Politica de CoeziuneRDC Regulamentul de Stabilire a

unor Dispoziții ComuneCSC Cadrul Strategic ComunFEADR Fondul European Agricol

pentru Dezvoltare RuralăFEAMP Fondul European pentru

Afaceri Maritime și PescuitFEDR Fondul European de

Dezvoltare Regională

FSE Fondul Social EuropeanUE Uniunea EuropeanăONG Organizații non-

guvernamentaleEEN Evaluarea Ecosistemelor la nivel

NaționalPO Program OperaționalAP Acord de ParteneriatIMM Întreprinderi Mici și Mijloci

Abrevieri

3

Pe parcursul ultimilor trei ani, proiectul SURF Nature, un parteneriat între 14 instituţii şi regiuni din 10 ţări UE, a explorat potenţialul utilizării Fondurilor Europene Regionale pentru susţinerea biodiversităţii.

Deoarece pregătirile pentru noua perioadă de &nanţare 2014-2020 încep cu un nou cadru de reglementare pentru Politica de Coeziune, Statelor Membre și regiunilor li se cere să decidă, până la începutul anului 2013, asupra modului în care îşi vor con&gura Programele Operaţionale. Biodiversitatea este adesea omisă în utilizarea Fondurilor Europene Regionale, însă, după cum o demonstrează proiectul nostru, ea are multe de oferit iar câştigurile generate de investiţiile în biodiversitate poate & uriaş: studii recente ale Comisiei sugerează că investiţiile în Natura 2000 ar putea genera bene&cii de până la 200-300 mld. Euro pe an, la o investiţie anuală de numai aproximativ 5,8 mld. Euro pentru un management şi o implementare corespunzătoare.

Acestea, împreună cu alte dovezi prezentate în acest îndrumar, vin clar în sprijinul ideii că trebuie să utilizăm Fondul European de Dezvoltare Regională pentru biodiversitate. Deşi reglementările privind &nanţările europene deja permit acest lucru, Statelor Membre ale UE şi Autorităţilor de Management le revine sarcina de a se asigura că biodiversitatea este integrată în diversele lor Programe Operaţionale în ceea ce priveşte priorităţile, măsurile şi alocările &nanciare.

Deviza proiectului SURF Nature este: „Să îmbunătăţim împreună folosirea Fondurilor Regionale”. În acest scop avem bucuria de a vă prezenta acest îndrumar, un ghid pas cu pas menit să informeze şi să faciliteze includerea biodiversităţii şi a naturii în programele de &nanţare regională din întreaga Europă în următoarea perioadă de &nanţare.

În numele parteneriatului:

Cuvânt înainte

Agenția de Mediu a Austriei Maria Tiefenbach Partener Lider

EAW David Letellier Partener în Proiect

WWF Germany Peter Torkler Coordonator Proiect

4

Din 2007, cea mai mare parte a &nanţărilor destinate biodiversităţii (de exemplu implementarea reţelei Natura 2000 a UE) a fost pusă la dispoziţie prin integrarea obiectivelor biodiversităţii în diferitele instrumente de &nanţare UE, inclusiv în Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Pentru majoritatea instrumentelor de &nanţare UE, inclusiv FEDR, distribuţia fondurilor între diferitele priorităţi naţionale şi regionale este decisă în primul rând de Statele Membre (vezi Capitolul 4). În mod tradiţional, aceste priorităţi pun accentul pe crearea de locuri de muncă şi creşterea economică, drept care alocarea de fonduri pentru activităţile de mediu este adesea mult îngreunată. Prin urmare, conservarea mediului în general şi biodiversitatea şi Natura 2000 în particular, rar apar ca o prioritate principală pentru alocarea fondurilor UE. Chiar dacă multe măsuri privind biodiversitatea sunt, în principiu, eligibile pentru &nanţarea prin FEDR, ele primesc doar o mică parte din buget.

Lipsa resurselor &nanciare pentru susţinerea conservării biodiversităţii a fost identi&cată drept unul dintre motivele eşecului înregistrat în atingerea obiectivelor &xate pentru 2010 în ce priveşte biodiversitatea în UE şi pe plan global. Sporirea &nanţării biodiversităţii este considerată ca una dintre premisele realizării obiectivelor corespunzătoare

1 Introducere

pentru 2020. FEDR – împreună cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Instrumentul Financiar al UE pentru Mediu (LIFE) – este considerat ca una dintre sursele de &nanţare esenţiale ale UE pentru susţinerea conservării biodiversităţii în viitor (de exemplu, implementarea reţelei Natura 2000).

În comparaţie cu cadrul FEDR actual (2007-2013), preocupările pentru biodiversitate sunt mai bine evidenţiate în propunerile Comisiei pentru viitorul FEDR (2014-2020). Cu toate acestea, există o veritabilă îngrijorare cu privire la creşterea concurenţei dintre diferitele priorităţi politice în cadrul FEDR. În plus, alocarea FEDR de 20% preconizată pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice ar putea crea o competiţie între obiectivele privind clima şi alte obiective de mediu, inclusiv biodiversitatea. Prin urmare, este necesar să se evidenţieze importanţa investiţiilor continue în biodiversitate prin FEDR, inclusiv arătând modul în care pot & dezvoltate sinergii cu alte priorităţi politice, cum ar & cele privind schimbările climatice, pentru facilitarea &nanţării.

Aşadar, obiectivul &nal al acestor îndrumări este de a furniza idei şi soluţii pentru o mai bună mobilizare a fondurilor FEDR, în sprijinul implementării obiectivului principal al UE de a stopa pierderea biodiversităţii şi degradarea serviciilor de mediu în Europa, până în 2020.

Îndrumările se leagă de o discuţie mai amplă privind modul în care se poate obţine o mai bună corespondenţă între protecţia biodiversităţii şi cheltuielile bugetare ale UE pe termen lung (adică integrarea biodiversităţii ca şi prioritate principală). Această discuţie se concentrează pe două căi de acţiune interconectate, şi anume creşterea contribuţiei bugetare directe pentru biodiversitate şi serviciile de mediu, pe de o parte, şi minimizarea potenţialelor impacturi negative ale tuturor &nanţărilor asupra biodiversităţii (IEEP et al. 2012), pe de altă parte. Deşi ultima nu intră în sfera acestor îndrumări, este îndeobşte recunoscut că unele activităţi &nanţate prin FEDR, cum ar & proiectele din domeniul transportului şi energiei, pot avea un impact negativ asupra biodiversităţii şi ecosistemelor. Pentru mai multe informaţii şi îndrumări privind modul în care se poate minimiza impactul negativ al cheltuielilor generale ale UE asupra biodiversităţii se poate consulta IEEP et al. 2012.

! Cui îi sunt adresate aceste întrebări și la ce servesc ele?

O &nanţare su&cientă este o premisă esenţială pentru realizarea obiectivelor UE în ceea ce priveşte biodiversitatea pentru 2020. Scopul acestor îndrumări practice este de a ajuta autorităţile de management să înţeleagă modul în care pot utiliza mai bine Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru a promova &nanţarea biodivesităţii. Investiţia în mediul înconjurător poate să aducă importante bene&cii de prosperitate şi să sporească coeziunea socio-economică contribuind astfel la obiectivele majore ale FEDR. Pentru a realiza acest lucru, îndrumările rezumă şi prezintă bene&ciile socio-economice mai ample asociate cu &nanţarea biodiversităţii şi serviciilor oferite de ecosisteme, furnizând informaţii privind modul în care aceste bene&cii pot – şi chiar trebuie – să &e legate de implementarea priorităţilor UE de dezvoltare regională.

1.1 Obiectivele îndrumărilor și domeniul de aplicare a acestora

5

1.2 Public țintă și aplicarePrincipalul public ţintă al acestor îndrumări este reprezentat de autorităţile naţionale şi regionale ce răspund de programarea şi administrarea &nanţărilor FEDR în perioada 2014-2020 şi/sau de selectarea proiectelor şi iniţiativelor concrete ce urmează a & &nanţate prin FEDR. Documentul poate & folosit de autorităţi atât în timpul conceperii acordurilor de parteneriat (AP) şi a programelor operaţionale (PO) în cadrul FEDR (vezi Capitolul 4 de mai jos), cât şi atunci când comentează asupra viabilităţii generale a programelor propuse. Documentul poate &, de asemenea, o resursă utilă pentru orice alt factor interesat (de exemplu, un ONG) care doreşte să in(uenţeze luarea de decizii privind &nanţarea prin FEDR şi să militeze pentru mai multe investiţii legate de biodiversitate. În sfârşit, preconizăm că îndrumările le vor & de folos diferiţilor bene&ciari naţionali şi regionali care intenţionează să solicite &nanţare prin FEDR, prezentându-le aspecte importante pe care trebuie să le ia în considerare şi paşii ce trebuie urmaţi pentru a reuşi să acceseze fondurile.

Îndrumările sunt destinate, în mod speci&c, a & utilizate în cursul dezvoltării şi implementării programelor operaţionale FEDR în perioada 2014-2020. Progamele Operaționale asigură cadrul general pentru &nanţarea proiectelor prin FEDR. Recunoaşterea în su&cientă măsură a preocupărilor pentru biodiversitate în Programele Operaționale este o condiţie esenţială pentru a reuşi mobilizarea fondurilor pentru proiectele privind biodiversitatea. Aceste îndrumări reprezintă o sursă cuprinzătoare şi, în acelaşi timp, concisă pentru asigurarea integrării cu succes a biodiversităţii în priorităţile de &nanţare la nivel naţional şi regional. În plus, documentul poate reprezenta o resursă importantă pentru analiza modului în care aspectele legate de biodiversitate ar putea – sau ar trebui – să &e integrate în propunerile de proiecte şi în investiţiile solicitate în timpul implementării Programelor Operaționale. În sfârşit, îndrumările pot constitui un punct de pornire util pentru dezvoltarea de idei pentru proiecte concrete care să &e &nanţate prin FEDR, ajutând la stabilirea sinergiilor necesare între biodiversitate şi dezvoltarea regională durabilă, creşterea economică şi asigurarea locurilor de muncă.

6

Documentul cuprinde trei părţi distincte:

Îndrumări generale: Prima parte face un rezumat al principalelor argumente pentru &nanţarea biodiversităţii prin FEDR, evidenţiind faptul că biodiversitatea şi buna funcţionare a ecosistemelor reprezintă atât o bază, cât şi un capital pentru dezvoltarea regională. Această parte oferă şi un sinopsis al cadrului politicilor UE ce formează baza pentru integrarea biodiversităţii în FEDR.

Îndrumări practice: A doua parte oferă informaţii despre modul în care &nanţarea biodiversităţii prin FEDR se poate asigura în practică. Pe baza informaţiilor existente (adică proiectul de Regulament pentru FEDR), ea rezumă oportunităţile principale prevăzute pentru &nanţarea biodivesităţii prin FEDR în 2014 -2020 şi oferă informaţii privind cadrul şi plani&carea integrării preocupărilor legate de biodiversitate în FEDR. În sfârşit, capitolul oferă şi o privire de ansamblu asupra necesităţilor efective prevăzute şi a provocărilor pentru viitoarele &nanţări, pe baza informaţiilor venite din ţările şi regiunile partenere în proiectul SURF Nature.

Îndrumări tematice: A treia parte îşi propune să ofere o analiză mai detaliată a modului în care putem atât demonstra, cât şi crea în mod proactiv legături între biodiversitate şi dezvoltarea regională. În special, această parte evidenţiază sinergiile dintre: 1) biodiversitate şi locurile de muncă „verzi”; 2) biodiversitate şi Infrastructura Verde; 3) biodiversitate şi schimbările climatice şi 4) biodiversitate şi dezvoltarea urbană. Îndrumările tematice sunt susţinute de câteva exemple concrete, care arată unde au fost adoptate astfel de sinergii în contextul FEDR, în ţările participante în proiectul SURF Nature.

În &nal, sunt oferite concluzii şi recomandări ce evidenţiază principalele consideraţii – oportunităţi, necesităţi şi preocupări – ce ar trebui luate în considerare în momentul plani&cării viitoarelor &nanţări pentru biodiversitate prin FEDR.

2 Abordare și structură

! Cum trebuie citite aceste îndrumări?

Caseta 1. Glosar al principalilor termeni folosiţi în îndrumăriServiciile de mediu: un (ux de bene&cii pe care ecosistemele le furnizează omului, inclusiv bunuri concrete şi procese bene&ce. Acestea cuprind servicii de aprovizionare (de exemplu hrană, &bre, combustibil, apă), servicii de reglare (bene&cii provenind din procesele de ecosistem ce reglează clima, polenizarea, riscurile naturale, apariţia şi răspândirea epidemiilor, deşeurile, calitatea aerului şi a apei), servicii culturale (de exemplu recreere, turism, valori estetice, spirituale şi etice) şi servicii de susţinere (de exemplu formarea solului, fotosinteza, ciclul substanţelor nutritive) (MA 2005).

Economie verde: economia ce are ca rezultat o bunăstare umană şi o echitate socială superioară, reducând totodată, în mod semni&cativ, riscurile de mediu şi de&citele ecologice. În expresia sa cea mai simplă, o economie verde poate & gândită ca o economie cu emisii de carbon reduse, ce utilizează resursele în mod e&cient şi asigură integrarea socială (UNEP 2011).

Infrastructura Verde: o reţea strategic plani&cată şi realizată, formată din spaţii verzi de înaltă calitate şi alte caractersistici de mediu, concepute şi administrate astfel încât să protejeze biodiversitatea şi să furnizeze oamenilor o gamă largă de bene&cii şi servicii. Infrastructura Verde include arii naturale şi semi-naturale, peisaje şi spaţii verzi din zone rurale şi urbane, terestre, de apă dulce, de coastă şi maritime. Ariile protejate, cum sunt siturile Natura 2000, sunt considerate a & nucleul Infrastructurii Verzi. (EC 2012)

Capital natural: o metaforă economică pentru stocurile limitate de resurse &zice şi biologice ce se găsesc pe pământ (MA 2005), utilizată de obicei cu referire la importanţa şi valoarea socio-economică a naturii în contextul economiei verzi.

7

Importanţa unui mediu sănătos pentru economiile durabile şi bene&ciile socio-economice ale menţinerii unui mediu de bună calitate sunt recunoscute din ce în ce mai mult. Natura şi serviciile de mediu ajută la menţinerea unui sol productiv şi la păstrarea ecosistemelor marine, ajutând la conservarea solurilor fertile, a aerului şi a apelor curate. Ele joacă de asemenea un rol important în controlul factorilor de risc de mediu, cum sunt schimbările climatice, inundaţiile şi seceta. Cu alte cuvinte, natura susţine funcţionarea sistemelor noastre socio-economice, creând o serie de locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri. În multe cazuri, ea furnizează şi soluţii rentabile pentru diferitele sectoare, inclusiv pentru managementul resurselor de apă şi reducerea riscurilor de mediu (vezi Capitolul 5 de mai jos).

„Înverzirea” economiilor noastre la nivel local, regional şi naţional, şi construcţia pe baza capitalului natural (adică resursele şi funcţiile naturii) produc în ultimă instanţă efecte socio-economice pozitive (ten Brink et al. 2012, UNEP 2011). Sunt din ce în ce mai numeroase dovezile concrete în acest sens, care arată bene&ciile socio-economice mai vaste ale investiţiilor în conservarea şi refacerea biodiversităţii, a ecosistemelor şi serviciilor aferente (inclusiv reţeaua Natura 2000). Recentele evaluări la nivel global şi naţional, cum

3 Îndrumări generale

ar & Economia Ecosistemelor şi Biodiversităţii (TEEB)1, au demonstrat importanţa fundamentală a biodiversităţii şi a ecosistemelor cu o bună funcţionare în menţinerea bunăstării, atât la nivel global cât şi european.

De exemplu, un studiu efectuat de GHK arată că investiţiile în sectoarele verzi – inclusiv în sectoarele ce depind de existenţa unor ecosisteme diverse şi sănătoase – atrag după ele bene&cii în domeniul ocupării forţei de muncă în Europa (GHK 2011). În Ţara Galilor (Marea Britanie), s-a estimat că, în anul 2000, ocuparea forţei de muncă legată de mediu susţinea în mod direct echivalentul a 117,000 locuri de muncă full-time (FTE), aducând o contribuţie anuală la economia galeză de 8,8 miliarde de lire sterline, în bunuri şi servicii (9% din PIB-ul Ţării Galilor) (Bilsborough şi Hill, 2003). S-a estimat că, până în anul 2050, oportunităţile globale de afaceri dependente de biodiversitate şi de serviciile de mediu bazate pe aceasta ar putea atinge o valoare cuprinsă între 800 şi 2,300 miliarde USD pe an (EC 2012b). În &ne, studii recente au estimat că bene&ciile socio-economice ale reţelei Natura 2000 sunt mult mai numeroase în comparaţie cu costurile administrării reţelei (Gantioler et al. 2010, ten Brink et al. 2011, vezi Capitolul 5). Bene&ciile estimate includ mai multe avantaje şi puncte de pornire viabile pentru dezvoltarea regională, inclusiv oportunităţi pentru turism şi recreere, atenuarea schimbărilor climatice şi bene&cii pentru binele şi sănătatea generală.

În baza principiilor fundamentale ale Politicii de Coeziune a UE, regiunile mai puţin dezvoltate din Europa primesc cea mai mare parte a &nanţărilor FEDR. Unele dintre aceste regiuni găzduiesc de asemenea un mare procent de specii, habitate şi ecosisteme unice (de exemplu siturile Natura 2000) (Barometrul Natura 2000, 2011), putând astfel să obţină bene&cii considerabile graţie unei noi abordări asupra &nanţării care să încorporeze potenţialul pentru investiţiile verzi.

! Care este justificarea generală ce permite finanțarea biodiversității prin FEDR?

Obiectivul fundamental al FEDR este acela de a furniza ajutor &nanciar pentru întărirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în UE. FEDR face acest lucru prin &nanţarea activităţilor ce contribuie la o dezvoltare durabilă şi la adaptarea structurală a economiilor regionale în cadrul UE.

O natură diversă şi sănătoasă sprijină dezvoltarea socio-economică pe termen lung. De aceea, utilizarea durabilă, protecţia şi refacerea biodiversităţii joacă un rol cheie în viitoarea dezvoltare durabilă a regiunilor UE, inclusiv în tranziţia acestora către economii „verzi” mai durabile.

3.1 Natura este atât o bază cât și un capital pentru dezvoltarea regională

1 www.teebweb.org

8

Politica UE privind biodiversitatea: Articolul 8 al Directivei UE privind Habitatele prevede în mod explicit că implementarea reţelei Natura 2000 trebuie susţinută prin &nanţare din fondurile UE relevante. Strategia UE privind Biodiversitatea până în 2020 (COM/2011/211) (EC 2011) întăreşte acest punct de vedere, declarând că este necesară o mai bună absorbţie şi distribuţie a &nanţării pentru biodiversitate prin toate instrumentele disponibile, inclusiv &nanţarea prin Politica de Coeziune. De asemenea, strategia cere maximizarea bene&ciilor comune pentru biodiversitate din diferitele surse de &nanţare, inclusiv &nanţarea pentru dezvoltarea regională (vezi mai jos). De exemplu, investiţiile în conservarea biodiversităţii pot constitui un răspuns e&cient, din punct vedere &nanciar, la schimbările climatice. În plus, UE şi-a luat un angajament internaţional de a spori substanţial resursele &nanciare pentru biodiversitate (Obiectivul 20 din Obiectivele Aichi în materie de diversitate, adoptate de comun acord la Nagoya) (CBD 2012).

Strategia Europa 2020 şi iniţiativa sa emblematică privind „O Europă e&cientă din punct de vedere al utilizării resurselor”: Strategia generală a Uniunii Europene pentru 2020, o strategie de creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă (Strategia Europa 2020) (EC 2010), a &xat cinci obiective ambiţioase în domeniile ocupării forţei de muncă, inovării, educaţiei, integrării sociale, climei şi energiei. Acestea au fost traduse în ţinte mai concrete prin intermediul a şapte iniţiative emblematice, inclusiv cea privind „O Europă e&cientă din punct de vedere al utilizării resurselor” (EC 2011b). Strategia UE privind Biodiversitatea până în 2020 este parte integrantă a iniţiativei emblematice a UE pentru utilizarea e&cientă a resurselor, aşa cum se

Există o bază clară de politici pentru &nanţarea biodiversităţii în contextul FEDR. Ca urmare a eşecului înregistrat în realizarea obiectivelor europene şi globale privind biodiversitatea pentru 2010, o &nanţare sporită este considerată ca &ind una dintre premisele esenţiale pentru realizarea obiectivelor biodiversităţii pentru 2020. Date &ind dovezile existente privind rolul naturii în susţinerea unei dezvoltări durabile – integrată în toate strategiile cheie ale UE – protejarea e&cientă a biodiversităţii este fundamentală şi pentru realizarea obiectivelor mai largi ale UE pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi inclusivă (strategia Europa 2020). În sfârşit, investiţiile în conservarea biodiversităţii, ecosistemelor şi serviciilor conexe se a(ă într-o sinergie importantă cu obiectivele altor politici UE relevante pentru dezvoltarea regională.

evidenţiază, de exemplu, în contextul Foii de parcurs către o Europă e&cientă din punct de vedere energetic (EC 2011c, EP 2012). Luând în considerare bene&ciile socio-economice ale unor ecosisteme sănătoase şi ale serviciilor de mediu corespunzătoare, atingerea obiectivelor biodiversităţii trebuie văzută ca un element esenţial al unei dezvoltări durabile şi integratoare (WWF 2012). Activităţile ce susţin conservarea biodiversităţii se pot traduce – atât direct cât şi indirect – în mai multe oportunităţi de creare de locuri de muncă şi educaţionale, şi în soluţii rentabile pentru atenuarea şi/sau adaptarea la schimbările climatice, sporind integrarea socială în cadrul regiunilor (vezi Capitolele 4 şi 5 de mai jos).

Economia verde în UE: Foaia de parcurs către o Europă e&cientă din punct de vedere energetic precizează de asemenea unele considerente esenţiale pentru o economie verde în context european. Documentul recunoaşte că prosperitatea economică şi bunăstarea regiunilor UE depind de capitalul lor natural, inclusiv de conservarea ecosistemelor şi a bunurilor şi servicilor furnizate de acestea și declară că investiţiile în capitalul natural, cum ar & Infrastructura Verde, aduc adesea pro&turi mai mari decât alternativele lor construite sau fabricate, cu costuri iniţiale mai reduse. Documentul evidenţiază, de asemenea, faptul că pierderea biodiversităţii poate slăbi rezistenţa ecosistemelor, compromiţând abilitatea acestora de a furniza servicii şi făcându-le mai vulnerabile la riscurile de mediu. Aceasta poate îngreuna şi mai mult – şi chiar să pună în pericol – posibilităţile unei dezvoltări durabile într-o regiune.

Sinergii cu alte priorităţi ale politicilor sectoriale: Există sinergii clare între &nanţarea biodiversităţii şi realizarea obiectivelor în alte sectoare de politici relevante pentru dezvoltarea regională. Ecosistemele cu o bună funcţionare reduc anvergura şi durata evenimentelor extreme, cum ar & inundaţiile şi seceta, ajutând la reducerea probabilităţii unor riscuri de mediu. Prin urmare, Infrastructura Verde ajută şi ea la amortizarea impactului schimbărilor climatice şi la adap-tarea la acestea. Natura şi biodiversitatea pot de asemenea să asigure o bază pentru oportunităţi de afaceri durabile, susţinând adaptarea structurală şi diversi&carea economiilor regionale. De exemplu, turismul bazat pe natură şi recreere ajută la crearea unor locuri de muncă durabile, cu un impact pozitiv clar asupra economiei regionale extinse (de exem-plu Kettunen et al. 2011a, ten Brink et al. 2011, Huhtala et al. 2012). De asemenea, un număr tot mai mare de IMM-uri (întreprinderi mici şi mijlocii) sunt create în jurul inovaţiilor bazate pe biodiversitate legate de industria biochimică, farmaceutică şi cosmetică (de exemplu TEEB 2010, Kettunen et al. 2012).

3.2 Cadrul politicilor UE - o bază solidă pentru $nanțarea biodiversității prin FEDR

9

4 Îndrumări practice

! Cum asigurăm în practică $nanțarea pentru biodiversitate prin FEDR în perioada 2014-2020?4.1 Care este cadrul și calendarul pentru integrarea biodiversității în FEDR?

FEDR este unul dintre instrumentele care susţin implementarea Politicii de Coeziune a UE, ce vizează îmbunătăţirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în cadrul UE. Aşadar, FEDR este adoptat şi implementat ca parte a ciclului mai vast al Politicii de Coeziune (Figura 4.1). În timp ce Regulamentele UE propuse, care stabilesc cadrul FEDR (prezentate mai jos), &xează obiectivul general şi priorităţile de investiţii ale fondului, Statele Membre şi regiunile se pot concentra pe alocarea fondurilor către acele priorităţi pe care le consideră cele mai relevante pentru viitoarea lor dezvoltare în 2014-2020. Prin urmare, este important să ne asigurăm că oportunităţile şi necesităţile de &nanţare a biodiversităţii (de exemplu, aşa cum sunt ele identi&cate în secţiunile 4.2. şi 4.3. ale prezentelor îndrumări) vor & selectate de Statele Membre şi integrate în instrumentele de implementare a FEDR la nivel naţional şi regional.

Regulamentul privind Stabilirea Dispoziţiilor Comune (RDC) stabileşte prevederile comune pentru cinci fonduri principale ale Comunităţii: FEDR, Fondul Social European (FES), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FAEDR) şi Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM). Această abordare comună are ca scop asigurarea unei utilizări integrate a fondurilor, pentru realizarea unor obiective comune. RDC identi&că obiective tematice (descrise şi discutate în detaliu în secţiunea 4.2. de mai jos) ce pot & susţinute &nanciar în perioada de &nanţare 2014-2020 (EC 2012b, 2012d).

Un Regulament special dedicat FEDR stabileşte prevederi speci&ce privitoare la acest fond, determinând domeniile de intervenţie prin FEDR şi de&nind priorităţile de investiţii pentru obiectivele tematice. În plus, Regulamentul stabileşte şi indicatori comuni pentru monitorizarea &nanţării FEDR, inclusiv indicatori pentru investiţiile legate de mediu. Se prevede de asemenea includerea pe listă a unui indicator special pentru natură şi biodiversitate.

În cadrul RDC, Cadrul Strategic Comun (CSC) stabileşte domeniile şi acţiunile principale de susţinere a obiectivelor tematice, furnizând astfel direcţia strategică pentru programarea fondurilor la nivel naţional şi regional. Odată adoptat, autorităţile naţionale şi regionale vor & obligate să-l folosească drept bază pentru implementarea FEDR. Cadrul naţional şi regional pentru implementarea FEDR în

2014-2020 constă în Acorduri de Parteneriat şi Programe Operaţionale, elaborate pe baza Cadrului Strategic Comun (CSC).

Acordurile de Parteneriat (AP) vor & încheiate de comun acord între Comisia Europeană şi &ecare Stat Membru, transpunând în context naţional elementele stabilite în CSC. AP vor & documente obligatorii, ce vor presupune obligaţii din partea Statului Membru.

Programele Operaţionale (PO) sunt instrumente de plani&care esenţiale pentru cheltuielile în cadrul FEDR. Ele conţin, de exemplu, o strategie de dezvoltare pentru &nanţările acoperite de program, priorităţile de &nanţare, obiectivele şi măsurile speci&ce, alocările &nanciare şi indicatorii pentru monitorizarea implementării fondurilor. PO vor & elaborate de Statele Membre sau de orice altă autoritate desemnată de acestea, în cooperare cu partenerii. PO vor & constituite din axe prioritare, &ecare axă corespunzând unui obiectiv tematic din RDC (vezi secţiunea 4.2.) şi cuprinzând una sau mai multe priorităţi de investiţii legate de obiectivele date. În plus, în PO trebuie incluşi indicatori speci&ci programului (de exemplu pentru biodiversitate), pentru a completa indicatorii comuni din FEDR (vezi mai sus).

În &ne, atunci când este necesară o abordare integrată între diferitele PO pentru atingerea obiectivelor stabilite, se pot folosi investiţiile teritoriale integrate (ITI). Astfel de necesităţi de investiţii vor & identi&cate în PO relevante, de exemplu stabilindu-se alocarea &nanciară orientativă pe diferite obiective (axe prioritare) ale PO.

Pentru AP şi PO, Statul Membru trebuie să organizeze un parteneriat cu reprezentanţii autorităţilor competente de la nivel regional, local, urban şi altele, cu parteneri economici şi sociali şi cu organisme reprezentând societatea civilă, inclusiv parteneri din domeniul mediului, organizaţii non-guvernamentale şi organisme responsabile cu promovarea egalităţii şi non-discriminării. Deci, organizaţiile interesate de biodiversitate trebuie să aibă oportunitatea de a contribui la elaborarea AP şi PO. Mai mult decât atât, cadrul de implementare a FEDR (RDC) prevede luarea de măsuri speciale pentru dezvoltarea locală asumată de comunitate, permiţând ca iniţiative venite din partea comunităţii, cu obiective de dezvoltare multiple, să aibă loc în baza

10

FEDR. Aceste iniţiative pot & folosite ca o cale suplimentară pentru integrarea în FEDR a preocupărilor subregionale şi locale pentru biodiversitate. Deşi aceste schimbări vor & binevenite, ele vor depinde mult de modul în care autorităţile din Statele Membre vor organiza parteneriatul şi procesul de consultare pe teren.

Din punct de vedere al plani&cării, adoptarea Regulamentului de Stabilire a Dispoziţiilor Comune (RDC) şi a Regulamentului FEDR este prevăzută pentru jumătatea anului 2013, iar intrarea în vigoare a acestora - pentru 1 ianuarie 2014. Se prevede de asemenea ca CSC să &e adoptat ca anexă la RDC, asigurând o bază obligatorie prin lege pentru implementare. Între timp, Statele Membre trebuie să înceapă deja în 2012 programarea respectivelor AP şi PO (amândouă acoperind perioada 2014-2020), pentru ca acestea să &e adoptate în cel mult trei luni de la adoptarea pachetului legislativ. Se prevede ca atât AP cât şi PO să &e adoptate de Comisie prin intermediul unui act de implementare în cel mult şase luni de la depunerea lor de către Statul Membru. În practică, această procedură se transpune astfel: Comisia va & în măsură să respingă propuneri ce nu îndeplinesc condiţiile stipulate de Regulament, inclusiv respectarea legii UE privind mediul. Aceasta ar trebui să stimuleze Statul Membru ca, atunci când elaborează AP şi PO, să ia în calcul în mod corespunzător necesităţile privind biodiversitatea.

Deşi toate regiunile din Europa vor primi &nanţare de la FEDR, valoarea ajutorului va depinde de nivelul de dezvoltare economică a regiunii (PIB pe cap de locuitor). În 2014-2020 se preconizează identi&carea a trei regiuni distincte: regiuni mai puţin dezvoltate (PIB pe cap de locuitor mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27), regiuni în tranziţie (PIB pe cap de locuitor între 75% şi 90% din medie) şi regiuni mai dezvoltate (al căror PIB pe cap de locuitor este de peste 90% din medie). În general, se prevede ca regiunile mai puţin dezvoltate să primească cea mai mare parte a &nanţării prin PC/ FEDR (în jur de 40% din &nanţarea totală prin PC), contribuţiile pentru celelalte regiuni &ind considerabil mai mici (10% şi, respectiv, 14% din &nanţarea totală prin PC) (EC 2012e). În plus, se prevede ca o anumită sumă (3% din &nanţarea totală prin PC) să &e alocată pentru susţinerea cooperării teritoriale în cadrul UE (cooperarea între diferite regiuni). Aceste alocări FEDR regionale sunt importante şi din perspectiva biodiversităţii, deoarece, pe baza experienţei anterioare (Kettunen et al. 2011b), suma totală a &nanţării FEDR disponibilă într-un anumit Stat Membru sau într-o anumită regiune arată şi nivelul la care &nanţarea FEDR este disponibilă pentru biodiversitate.

Strategia Europa 2020 și inițiative emplematice

Regulamentul privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020

Regulamentul FEDR şi Prevederile Comune pentru toate fondurile CSC

Cadrul Strategic Comun

Acorduri de Parteneriat şi Programe Operaţionale

Elaborarea şi Selectarea Proiectelor

Monitorizare şi Raportare

Evaluare continuă şi ex-post

Figura 4.1 Privire de ansamblu asupra diferitelor etape ale ciclului Politicii de Coeziune. Surs!: modi"cat din Medarova – Bergstrom #i Volkery (2012) #i IEEP et al. 2012..

UE

UE + negocieri cu SM

SM / regiuni + UE

11

4.2 Oportunități pentru biodiversitate prevăzute pentru 2014-2020?

Conform propunerilor legislative ale Comisiei (publicate în octombrie 2011), ajutorul &nanciar acordat în baza Politicii de Coeziune a UE în 2014-2020 trebuie să se concentreze pe atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (EC 2012d şi e). În timp ce Europa 2020 se concentrează în principal pe promovarea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, acţiunile întreprinse în baza PC trebuie să &e totuşi urmărite întotdeauna în cadrul unei dezvoltări durabile, respectând angajamentul UE de a proteja şi de a îmbunătăţi mediul înconjurător, inclusiv biodiversitatea.

Statele Membre şi Comisia trebuie deci să se asigure că cerinţele privind protecţia mediului, e&cienţa utilizării resurselor, atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, rezistenţa la dezastre şi prevenirea şi managementul riscurilor sunt promovate în pregătirea şi implementarea tuturor fondurilor ce susţin PC (de exemplu FEDR) (EC 2012e).

După cum s-a subliniat în secţiunea 4.1. de mai sus, există două acte legislative principale ce vor guverna programarea şi implementarea FEDR în 2014-2020. Regulamentul privind Stabilirea Dispoziţiilor Comune (RDC) stabileşte normele generale pentru FEDR, identi&când un total de 11 obiective tematice ce vor & &nanţate în perioada de &nanțare 2014-2020 (vezi Caseta 2) (EC 2012b, 2012d). Regulamentul special dedicat FEDR prezintă priorităţile de investiţie speci&ce – în concordanţă cu cele 11 obiective tematice – care, conform previziunilor, vor & eligibile pentru &nanţare prin FEDR.

Unele dintre obiectivele tematice şi priorităţile conexe de investiţie FEDR preconizate oferă (direct sau indirect) oportunităţi de &nanţare a conservării biodiversităţii, ecosistemelor şi serviciilor aferente. Există de asemenea, o gamă de sinergii între obiectivele privind biodiversitatea şi alte obiective / priorităţi FEDR (de exemplu adaptarea la schimbările climatice), oferind oportunităţi de a spori e&cienţa &nanciară a implementării politicilor, prin combinarea diferitelor obiective tematice. Mai jos sunt trecute în revistă cele mai relevante obiective tematice ce oferă oportunităţi directe şi/sau bazate pe sinergii pentru &nanţarea biodiversităţii.

Notă: Oportunităţile identi&cate mai jos trebuie considerate ca &ind doar orientative; ele sunt bazate pe RDC şi pe Regulamentele FEDR propuse, ce sunt actualmente în curs de negociere de Consiliu şi de Parlamentul European. Se pot opera unele modi&cări la cadrul legislativ &nal înainte de adoptarea lui în 2013 (EC 2012d). Lista oportunităţilor identi&cate nu este nici ea exhaustivă, putând exista o serie întreagă de alte oportunităţi.

! Oportunităţi directe pentru finanţarea biodiversităţii prin FEDRProtejarea mediului înconjurător şi promovarea utilizării e&ciente a resurselor (obiectivul tematic 6): acesta este singurul obiectiv tematic cu relevanţă directă pentru biodiversitate. El identi&că în mod clar biodiversitatea ca o prioritate de investiţie, prevăzând alocarea de fonduri pentru investiţii cum ar & protecţia biodiversităţii (de exemplu Natura 2000), promovarea serviciilor de mediu şi a Infrastructurii Verzi. În plus, şi alte priorităţi de investiţie identi&cate, cum ar & o protecţie a mediului mai extinsă şi o e&cienţă sporită în utilizarea resurselor, pot – şi chiar ar trebui – să &e implementate prin măsuri ce se a(ă în sinergie cu conservarea biodiversităţii. De exemplu, securitatea regională a apei poate & sporită prin crearea şi/sau restaurarea zonelor umede, conducând la investiţii în sistemele naturale de puri&care, decât în cele create de om (vezi Capitolul 5).

! Oportunităţi indirecte şi/sau bazate pe sinergii pentru finanţarea biodiversităţii prin FEDRSusţinerea trecerii la o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele (obiectivul tematic 4): conservarea şi refacerea biodiversităţii şi a serviciilor de mediu pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice. De exemplu, conservarea şi refacerea turbăriilor şi a pădurilor poate atât să prevină emisiile provenind de la habitatele degradate, cât şi să îmbunătăţească stocarea carbonului, venind astfel în completarea acţiunilor menite să reducă efectele emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). În plus, zonele verzi urbane pot juca un rol important în stabilizarea vârfurilor de temperatură locală, reducând amprenta energetică totală a unei zone (vezi Capitolul 5).

Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi managementul riscurilor (obiectivul tematic 5): acest obiectiv tematic vizează sprijinirea adaptării la riscurile cauzate de schimbările climatice, precum şi adresarea acestor riscuri. În principiu, se poate aloca &nanţare şi pentru susţinerea măsurilor de adaptare bazate pe ecosisteme, ce se bazează pe menţinerea şi/sau refacerea serviciilor ecosistemelor. De pildă, refacerea capacităţii naturale a ecosistemelor de a amortiza impactul

12

schimbărilor climatice (cum ar & ploile torenţiale frecvente şi alte fenomene climatice extreme) poate & utilizată ca un mijloc de reducere a efectelor inundaţiilor, secetelor şi ale incendiilor de vegetaţie necontrolate (vezi Capitolul 5). Investiţiile în astfel de măsuri de adaptare, bazate pe ecosisteme, sunt explicit încurajate în Cadrul Strategic Comun, sub Regulamentul privind Dispoziţiile Comune (vezi secţiunea 4.1 de mai sus). Atunci când sunt plani&cate corect, astfel de măsuri de adaptare pot contribui şi la protecţia speciilor şi a habitatelor, ajutând şi mai mult la realizarea obiectivelor UE privind biodiversitatea.

Creşterea competitivităţii IMM-urilor şi promovarea ocupării forţei de muncă (obiectivele tematice 3 şi 8): promovarea conservării biodiversităţii şi a serviciilor de mediu poate avea o serie de sinergii cu măsurile de promovare a ocupării forţei de muncă, de pildă prin creşterea competitivităţii IMM-urilor. Natura (de exemplu ariile protejate) oferă multe oportunităţi şi atuuri unice pentru IMM-uri în cadrul sectorului turistic. Numărul IMM-urilor ce se concentrează pe dezvoltarea de noi produse şi inovaţii bazate pe biodiversitate, aşa numita „bioeconomie”, este şi el în creştere (vezi Capitolul 5). În plus, investițiile în soluţii naturale, cum ar & refacerea capacităţii ecosistemelor de a păstra calitatea apei (vezi mai sus) pot & o soluţie rentabilă pe termen lung, îmbunătăţind performanţa şi competitivitatea IMM-urilor.

Promovarea integrării sociale şi combaterea sărăciei (obiectivul tematic nr. 9): capacitatea naturii de a susţine dezvoltarea durabilă (după cum se arată mai sus) poate & de asemenea folosită pentru a susţine o regenerare &zică şi economică mai extinsă a comunităţilor urbane şi rurale defavorizate. Refacerea ecosistemelor şi a serviciilor de mediu conexe poate avea un impact semni&cativ asupra bunăstării oamenilor, de exemplu prin îmbunătăţirea securităţii mediului înconjurător şi/sau a calităţii acestuia. După cum am evidenţiat anterior, natura oferă şi o serie de oportunităţi de afaceri. În &ne, dovezile arată că, prin contactul cu spaţiile verzi şi cu natura, se poate îmbunătăţi sănătatea psihologică (de pildă prin reducerea nivelului de stres) (vezi Capitolul 5). Prin urmare, natura poate să susţină şi o serie de măsuri şi activităţi ce sporesc integrarea socială, oferind inclusiv oportunităţi de terapie şi îngrijire prin natură.

Investiţii în educaţie, aptitudini şi formarea continuă (obiectivul tematic 10): natura oferă un număr mare de oportunităţi pentru educaţie şi dezvoltarea aptitudinilor. De exemplu, şcolile orientate spre natură şi mediul

înconjurător sunt considerate un important mijloc de îmbunătăţire a înţelegerii de căre copii a conceptului de dezvoltare durabilă. În mod similar, sporirea cunoştinţelor oamenilor în ce priveşte conservarea biodiversităţii, serviciile de mediu şi oportunităţile corespunzătoare de afaceri şi investiţii contribuie la formarea continuă, susţinând trecerea la practici socio-economice durabile.

Creşterea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică e&cientă (obiectivul tematic 11): lipsa capacităţii instituţionale şi administrative a fost adesea identi&cată ca un impediment în implementarea obiectivelor UE privind biodiversitatea, de pildă prin îngreunarea accesării oportunităţilor disponibile în contextul FEDR (vezi secţiunea 4.3. de mai jos). Alocarea de fonduri FEDR pentru îmbunătăţirea administrării mediului înconjurător la nivel naţional şi regional (cum ar & integrarea biodiversităţii ca prioritate principală) poate ajuta la depăşirea acestor bariere instituţionale şi administrative.

În &ne, în contextul celor 11 obiective tematice se prevede acordarea de &nanţare speci&că prin FEDR oraşelor şi dezvoltării urbane (EC 2012b, EC 2012d). De exemplu, actuala propunere privind FEDR preconizează alocarea de &nanţări speci&ce de 5% pentru măsurile integrate de dezvoltare urbană durabilă şi pentru în&inţarea unei platforme de dezvoltare urbană destinată promovării schimburilor dintre oraşe. Această concentrare asupra oraşelor şi zonelor urbane oferă o serie de oportunităţi pentru biodiversitate; refacerea ecosistemelor urbane şi a serviciilor conexe (de exemplu zonele umede urbane, cursurile de apă şi spaţiile verzi) poate crea o gamă de bene&cii pentru biodiversitate, bunăstarea urbană şi diferitele sectoare economice (vezi Capitolul 5).

13

Caseta 2. Priorităţi de investiţie prevăzute pentru FEDR în cadrul celor 11 obiective tematice în 2014-2020 (EC 2012d)Nota: Obiectivul tematic 6 are relevanţă directă pentru biodiversitate, însă şi în cadrul altor obiective se pot crea numeroase oportunităţi indirecte şi/sau bazate pe sinergii pentru &nanţarea biodiversităţii. Se prevede ca obiectivele tematice 8-11 să &e acoperite în principal de Fondul Social European (FSE)

Obiectivul tematic 1: Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi inovării.

Obiectivul tematic 2: Îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, a utilizării şi a calităţii acestora.

Obiectivul tematic 3: Creşterea competitivităţii IMM-urilor.

Obiectivul tematic 4: Susţinerea tranziţiei la o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele.

Obiectivul tematic 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, inclusiv priorităţi pentru susţinerea unor investiţii special destinate adaptării la schimbările climatice, şi promovarea investiţiilor ce privesc unele riscuri speci&ce, asigurarea rezistenţei la dezastre şi elaborarea de sisteme de gestionare a dezastrelor.

Obiectivul tematic 6: Protecţia mediului înconjurător şi promovarea utilizării e&ciente a resurselor, inclusiv priorităţi de investiţii pentru:

a) adresarea necesităţilor importante de investiţii în sectorul deşeurilor, pentru a răspunde cerinţelor acquis-ului (ansamblul legislaţiei UE) în domeniul mediului;

b) adresarea necesităţilor importante de investiţii în sectorul apei, pentru a răspunde cerinţelor acquis-ului (ansamblul legislaţiei UE) în domeniul mediului;

c) protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural;

d) protejarea biodiversităţii şi a solului, şi promovarea serviciilor de mediu, inclusiv Natura 2000 şi infrastructura verde; şi

e) acţiuni menite să îmbunătăţească mediul înconjurător urban, inclusiv regenerarea siturilor industriale dezafectate şi reducerea poluării atmosferice.

Obiectivul tematic 7: Promovarea unor sisteme de transport durabile şi eliminarea blocajelor în infrastructurile reţelelor majore.

Obiectivul tematic 8: Promovarea ocupării forţei de muncă şi susţinerea mobilităţii forţei de muncă.

Obiectivul tematic 9: Promovarea integrării sociale şi combaterea sărăciei.

Obiectivul tematic 10: Investiţii în educaţie, competenţe şi formarea continuă prin dezvoltarea infrastructurii de educaţie şi instruire.

Obiectivul tematic 11: Creşterea capacităţii instituţionale şi asigurarea unei administraţii publice e&ciente, prin consolidarea capacităţii instituţionale şi a e&cienţei administraţiilor şi a serviciilor publice aferente implementării FEDR.

14

Pe baza analizei prevederilor propuse pentru FEDR, se poate spune că, aparent, fondul continuă să ofere o serie de posibilităţi pentru &nanţarea biodiversităţii în 2014-2020. Cu toate acestea, pentru a pro&ta de aceste oportunităţi sunt necesare informaţii privind necesităţile &nanciare regionale prevăzute, pentru a asigura integrarea practică în AP şi PO a oportunităţilor pentru biodiversitate vizate şi bine de&nite. Este de asemenea important să se ia în considerare modul în care oportunităţile prevăzute prin FEDR, identi&cate în Secţiunea 4.2, corespund necesităţilor „reale” de &nanţare a biodiversităţii în cadrul regiunilor.

Prezentul capitol oferă un sumar al necesităţilor viitoare concrete de investiţie în biodiversitate prin FEDR, aşa cum sunt ele identi&cate de partenerii SURF Nature. Acesta rezultă din rapoartele regionale care evaluează experienţele trecute şi necesităţile viitoare de &nanţare a biodiversităţii prin FEDR şi programele sale regionale. Au fost sintetizate informaţii preluate din următoarele rapoarte regionale: Austria, Republica Cehă, Franţa, Murcia (Spania), România, Slovenia, Polonia, Italia şi Ţara Galilor (Marea Britanie). Rapoartele complete sunt disponibile pe website-ul proiectului SURF (www.surf-nature.eu).

Necesităţi de îmbunătăţire a cadrului general al FEDRMulte PO existente în cadrul FEDR (2007-2013) identi&că biodiversitatea ca o problemă importantă ce trebuie abordată în contextul dezvoltării regionale. Totuşi, o analiză detaliată a acestor PO arată că biodiversitatea şi conservarea naturii sunt rareori complet încorporate în programele regionale. De exemplu, biodiversitatea poate & luată în considerare în analiza SWOT regională, fără a & însă clar speci&cată ca o prioritate pentru PO.

Prin urmare, există o necesitate clară ca, pe viitor, biodiversitatea şi conservarea naturii să &e mai bine integrate în PO, de exemplu prin &xarea biodiversităţii ca prioritate şi prin includerea Natura 2000 ca obiectiv în toate PO din Uniunea Europeană. În completare, este necesară includerea unor indicatori de biodiversitate clari şi utilizabili în setul de indicatori al &ecărui program, folosit pentru evaluarea reuşitei unui PO. Aceşti indicatori sunt frecvent utilizaţi ca bază pentru aprobarea proiectelor, iar un proiect ce contrebuie în mod clar la realizarea unui indicator poate avea şanse sporite de succes.

S-a recunoscut, de asemenea, că o mai bună integrare a biodiversităţii necesită adesea o cooperare mai strânsă între diferitele autorităţi şi o mai bună coordonare între diferitele fonduri (de exemplu cel pentru dezvoltare rurală şi FEDR). În plus, mai multe regiuni au evidenţiat necesitatea îmbunătăţirii participării factorilor interesaţi la elaborarea PO şi a întăririi capacităţii acestora de a implementa conservarea biodiversităţii prin &nanţare FEDR. Cei neiniţiaţi în Programe Europene, în special potenţialii bene&ciari ca, de pildă, factorii interesaţi de biodiversitate, încă mai au di&cultăţi în accesarea fondurilor europene disponibile. O participare mai crescută a experţilor în conservare la elaborarea PO este de asemenea considerată o necesitate. În plus, cooperarea între diferiţii factori interesaţi poate & încurajată, existând oportunităţi pentru o mai mare implicare a sectorului privat în co&nanţare.

Necesităţi de $nanţare a biodiversităţii prin FEDR: măsuri de conservare şi de managementÎn conformitate cu politica în domeniul biodiversităţii de după 2010, în prezent multe ţări îşi revizuiesc strategiile şi priorităţile naţionale privind biodiversitatea. Fireşte, habitatele speci&ce, speciile, ecosistemele şi serviciile de mediu respective, precum şi necesităţile lor ecologice, variază de la o regiune geogra&că la alta. Mai mult decât atât, contextul politic mai larg al conservării biodiversităţii variază de la o regiune la alta, deoarece presiunile şi ameninţările speci&ce sunt diferite. Prin urmare, priorităţile pentru &nanţarea biodiversităţii prin FEDR diferă semni&cativ în cadrul UE. Totuşi, pot & identi&cate următoarele teme prioritare în ceea ce priveşte necesitatea investiţiilor FEDR în biodiversitate.

Refacerea ecosistemelor degradate: Pentru a atinge obiectivele biodiversităţii la nivel naţional şi internaţional, există o necesitate imediată de a lua măsuri de refacere a habitatelor degradate şi de a acţiona pentru ameliorarea şi extinderea suprafeţei acestora. Ecosistemele prioritare şi măsurile corespunzătoare diferă de la o regiune la alta. Ca exemplu, se poate menţiona mediul de coastă şi cel marin (Bretania - în Franţa), păşunile şi pădurile (Republica Cehă, Bretania - Franţa), mlaştinile (Austria), râurile şi luncile inundabile ale râurilor (România, Austria) şi pădurile de luncă (Republica Cehă, România). Cele mai multe regiuni evidenţiază necesitatea de a concentra investiţiile în siturile Natura 2000 sau de a considera habitatele şi speciile Natura 2000 ca &ind prioritare.

4.3 Priorități de $nanțare a biodiversității

! Ce ştim despre necesităţile reale de $nanţare a biodiversităţii prin FEDR în 2014-2020?

15

promovează managementul integrat, studii şi evaluări necesare pentru conceperea de măsuri de intervenţie în ariile protejate. Managementul siturilor ar bene&cia şi de pe urma unei mai mari disponibilităţi şi a unei mai bune analize a datelor din teren (Slovenia) şi a dezvoltării competenţelor factorilor interesaţi. Îmbunătăţirea infrastructurii de uz public în zonele naturale a fost şi ea considerată importantă (Murcia - Spania, România), de exemplu prin construcţia de centre de primire a vizitatorilor (Republica Cehă) şi dezvoltarea infrastructurii pentru o mai bună gestionare a activităţilor în aer liber (Bretania - Franţa). Acestea pot nu numai să crească susţinerea publică pentru conservarea naturii, ci şi să îndepărteze presiunea vizitatorilor din zonele cele mai sensibile.

Monitorizarea este un instrument-cheie pentru luarea de decizii înţelepte şi oportune în ceea ce priveşte conservarea naturii, pe baza unor date corecte. Îmbunătăţirile aduse mecanismelor de culegere a informaţiilor sunt necesare în unele regiuni (de exemplu Murcia - Spania, Bretania - Franţa), în timp ce alte regiuni necesită o &nanţare sporită pentru monitorizarea speciilor şi a siturilor (Republica Cehă), a elementelor hidro-morfologice şi biologice ale apelor de suprafaţă (Republica Cehă), şi pentru monitorizarea e&cienţei măsurilor de conservare (Slovenia; Bretania - Franţa). Monitorizarea impacturilor asupra mediului (atât pozitive, cât şi negative) ale activităţilor &nanţate prin FEDR este necesară pentru promovarea interesului ce trebuie acordat rezultatelor în domeniul ecologic (Murcia - Spania).

Creşterea participării publice şi a gradului de conştientizare publică este văzută ca un element fundamental pentru reuşita conservării naturii, &ind deci identi&cată ca o prioritate pentru &nanţarea prin FEDR în multe regiuni (de exemplu Austria, Murcia - Spania, Republica Cehă, România, Slovenia). Rapoartele regionale propun numeroase activităţi ce ar putea & &nanţate prin FEDR, cum ar &:

Spania) şi susţinere pentru participare publică (Republica Cehă, Murcia - Spania).

gradului de conştientizare de către publicul larg a problemelor de mediu (Marcia - Spania), precum îmbunătăţirea înţelegerii de către populaţie a design-ului şi funcţiei peisajului (Republica Cehă), creşterea conştientizării publice în ceea ce priveşte importanţa reţelei Natura 2000 şi a Infrastructurii Verzi (România).

privind politica de mediu sau anumite situri (Murcia -

Fragmentarea: Multe regiuni identi&că necesităţi de investiţii pentru abordarea problemei fragmentării. Măsurile prioritare privesc crearea şi refacerea Infrastructurii Verzi (şi albastre), precum refacerea populaţiilor prin coridoare ecologice, îmbunătăţirea coerenţei Natura 2000, păstrarea Infrastructurii Verzi cu valoare ridicată în ecosistemele urbane şi întărirea stabilităţii ecologice a peisajelor. Defragmentarea în mediul acvatic este văzută şi ea ca o prioritate, de exemplu în legătură cu Directiva–Cadru privind Apa. Exemple de necesităţi de &nanţare sunt: refacerea luncilor râurilor şi a zonelor inundabile, refacerea permeabilităţii cursurilor de apă pentru migraţie şi construcţia de de infrastructuri care să permită migrarea peştilor.

Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu: Este necesară &nanţare pentru îmbunătăţirea condiţiilor abiotice ale diferitelor habitate şi specii prioritare. Unele regiuni se concentrează pe cursurile de apă şi pe zonele umede (de exemplu Republica Cehă), în timp ce altele solicită reabilitarea sistemelor ce suferă din cauza poluării şi supra-exploatării (de exemplu România, Italia). Măsurile recomandate includ integrarea preocupărilor pentru mediu şi biodiversitate în politica sectorială (Murcia - Spania) şi protecţia împotriva eroziunii solului (Republica Cehă).

Atenuarea impactului schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea: Este necesară &nanţarea de măsuri care să atenueze impactul schimbărilor climatice asupra biodiversităţii şi să permită adaptarea naturii la condiţii schimbătoare. Această temă a fost evidenţiată ca prioritate în mai multe regiuni (de exemplu Austria, Republica Cehă, Ţara Galilor - Marea Britanie, Bretania - Franţa). Măsurile recomandate privesc, de pildă, speciile invazive (de exemplu, o mai bună monitorizare a ameninţărilor, însoţită de măsuri de lichidare şi prevenţie, Republica Cehă) şi îmbunătăţirea rezilienţei ecosistemelor prin Infrastructura Verde (Bretania - Franţa).

Necesităţi de $nanţare a biodiversităţii prin FEDR: măsuri de susţinerePe lângă priorităţile de &nanţare directă pentru biodiversitate, există câteva activităţi ce necesită &nanţare FEDR, care vor aduce bene&cii biodiversităţii într-un mod indirect. Aceste acţiuni facilitează implementarea măsurilor directe vizând biodiversitatea.

Un management îmbunătăţit al siturilor Natura 2000: Mai multe regiuni a&rmă că au nevoie de îmbunătăţiri în plani&carea şi operarea managementului. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin resurse &nanciare sporite destinate plani&cării managementului, prin programe ce

16

Spania).

conservarea siturilor Natura 2000 (Slovenia).

(Italia) şi integrarea biodiversităţii în politicile municipale (Murcia - Spania).

de exemplu în arii protejate (Murcia - Spania), prin expoziţii, conferinţe şi vizite (Republica Cehă).

Educaţia şi instruirea sunt privite ca o prioritate în mai multe regiuni. Diseminarea cunoştinţelor legate de biodiversitate şi transpunerea lor în practică trebuie să &e îmbunătăţite în cadrul regiunilor, de exemplu în ceea ce priveşte determinarea riscurilor şi a principalelor ameninţări pentru specii şi habitate (Bretania - Franţa, Slovenia). Educaţia şi instruirea sunt necesare pentru schimbarea comportamentelor şi conservarea activităţilor tradiţionale (Slovenia), şi constituie un instrument important în încurajarea schimbărilor comportamentale legate de mediu (Ţara Galilor - Marea Britanie) şi în creşterea interesului public faţă de problemele ce se circumscriu &nanţării conservării naturii (Ţara Galilor - Marea Britanie).

Oportunităţi FEDR vs. priorităţi regionale Temele prioritare pentru &nanţarea biodiversităţii ce reies din rapoartele regionale SURF Nature re(ectă considerabil imaginea, la scara UE, a ameninţărilor faţă de biodiversitate, aşa cum sunt ele identi&cate de Agenţia Europeană de Mediu (AEM): pierderea habitatelor, fragmentare, supra-exploatare, poluare, specii alogene invazive şi schimări climatice (AEM 2010). În consecinţă, necesităţile de investiţii relevate în rapoartele regionale corespund îndeaproape unui număr de obiective principale ale UE cuprinse în strategia pentru biodiversitate până în 2020: conservarea şi refacerea naturii, menţinerea şi dezvoltarea ecosistemelor, o utilizare sporită a Infrastructurii Verzi şi combaterea speciilor alogene invazive.

Deşi cele mai multe priorităţi identi&cate se concentrează în jurul biodiversităţii, ele sunt în mod evident legate de contextul mai vast al serviciilor de mediu îmbunătăţite şi al dezvoltării regionale durabile. Habitatele şi ecosistemele prioritare identi&cate sunt cunoscute ca oferind o serie de servicii cum ar & prevenirea inundaţiilor, puri&carea apei, polenizarea şi stocarea carbonului. Prin urmare, refacerea lor nu numai că aduce bene&cii biodiversităţii, dar şi sporeşte serviciile gratuite ale ecosistemelor şi viabilitatea comunităţilor locale. De exemplu, se ştie că refacerea ecosistemelor de coastă este o soluţie rentabilă pentru reducerea riscurilor asociate creşterii nivelului mării. Habitatele prioritare cum sunt mlaştinile, dunele şi habitatele (uviale au un aport recunoscut la puri&carea

apei, stocarea carbonului şi protecţia împotriva inundaţiilor; prin urmare, investiţiile FEDR în sectorul deşeurilor şi al apei pot & justi&cate, ca răspunzând cerinţelor ecologice. Pădurile şi mlaştinile pot stoca importante cantităţi de carbon, contribuind astfel la atenuarea impactului schimbărilor climatice.

În concluzie, Regulamentul FEDR propus pare să asigure o bază solidă pentru investiţiile în priorităţile biodiversităţii identi&cate la nivel regional. Finanţarea prin FEDR a priorităţilor identi&cate este justi&cată din perspectiva dezvoltării durabile, corespunzând priorităţilor de investiţii de&nite în Regulament: refacerea ecosistemelor degradate şi adresarea fragmentării au ca rezultat un mediu natural mai rezilient, diminuând prin aceasta riscul de dezastre naturale şi contribuind la adaptarea la schimbările climatice. Necesităţile de investiţii identi&cate la nivel regional nu numai că aduc bene&cii biodiversităţii, dar sunt şi în mod evident legate de îmbunătăţirea dezvoltării regionale durabile, printr-un număr mai mare de servicii de mediu şi o viabilitate crescută a comunităţilor.

În termeni mai concreţi, protejarea biodiversităţii (de exemplu Natura 2000), protecţia solului, Infrastructura Verde şi promovarea serviciilor de mediu sunt identi&cate ca priorităţi de investiţii pentru FEDR în 2014-2020 (ca parte a obiectivului tematic 6, vezi Secţiunea 4.2). În plus, necesităţile de &nanţare identi&cate la nivel regional pot & integrate în implementarea altor câteva obiective tematice şi priorităţi de investiţii FEDR, cum ar & &nanţarea măsurilor de susţinere a adaptării la schimbările climatice, şi prevenirea şi managementul riscurilor (obiectivul tematic 5). Investiţiile necesare în educaţie şi instruire, legate de conservarea naturii, s-ar putea încadra în priorităţile FEDR de investiţie în educaţie şi competenţe (obiectivul tematic 10). În sfârşit, printr-o oarecare gândire strategică şi plani&care, un număr de priorităţi identi&cate, de exemplu dezvoltarea infrastructurii publice şi îmbunătăţirea şi/sau refacerea ecosistemelor şi a unor condiţii de mediu mai largi, ar putea & asociate cu promovarea ocupării forţei de muncă regionale şi cu întărirea competitivităţii IMM-urilor (obiectivele tematice 3 şi 8) (aşa cum sunt ele identi&cate în Secţiunea 4.2).

17

5 Îndrumări practice

! Cum creăm şi cum demonstrăm sinergiile dintre biodiversitate şi dezvoltare regională?Asocierea biodiversităţii cu obiectivele mai largi ale dezvoltării regionale (de exemplu o serie de obiective tematice ale RDC şi priorităţile de investiţii FEDR aferente) necesită înţelegerea modului în care se creează şi se demonstrează sinergiile dintre biodiversitate şi alte aspecte ale dezvoltării durabile. Un asemenea mod de gândire poate deveni un foarte important capital în 2014-2020. Negocierile dintre Consiliu, Parlament şi Comisie arată că se poate adopta o abordare mai (exibilă decât cea prevăzută în propunerile legislative actuale, permiţând priorităţilor de investiţii FEDR să se adreseze sau să corespundă mai multor obiective tematice (în loc să &e speci&ce unui singur obiectiv). Dată &ind gama de sinergii dintre biodiversitate şi alte aspecte ale dezvoltării durabile, aceasta poate însemna mai multe oportunităţi pentru biodiversitate, serviciile de mediu şi Infrastructura Verde.

Prezentul capitol prezintă principalele argumente pentru &nanţarea biodiversităţii în contextul unei dezvoltări durabile mai ample. El oferă, de asemenea, posibile idei privind modul în care oportunităţile de &nanţare a biodiversităţii bazate pe sinergii ar putea & – şi chiar au fost – puse în practică.

5.1 Sinergii între biodiversitate şi infrastructura verde

! Asigurarea de servicii ce vin în completarea infrastructurii convenţionale şi dezvoltare socio-economică susţinută de ecosistemele naturale (de exemplu, obiectivele tematice 3, 5 şi 6)Există din ce în ce mai multe dovezi că ecosistemele ce se bucură de o bună funcţionare pot produce efecte economice semni&cative la costuri comparativ scăzute. În plus, aceleaşi ecosisteme pot & adesea gestionate astfel încât să menţină un nivel ridicat al biodiversităţii şi să contribuie la o bunăstare mai extinsă în zonă. De aceea,

numeroase iniţiative au fost întreprinse în întreaga Europă (de autorităţile publice, organizaţiile din sectorul terţiar şi, din ce în ce mai mult, de organizaţiile din sectorul privat) pentru a maximiza aceste avantaje comune într-un mod care oferă bene&cii socio-economice valoroase şi, în acelaşi timp, promovează biodiversitatea. Aceste iniţiative au fost folosite pentru a completa şi reduce costul operării infrastructurii convenţionale „gri” sau, în unele cazuri, să o înlocuiască în mod complet. Principiul ce stă la baza infrastructurii verzi este că aceeaşi suprafaţă de teren poate adesea să aducă bene&cii multiple dacă sunt stabilite încă de la început priorităţile corecte (Mazza et al. 2011).

Deşi baza de dovezi ce estimează potenţialele bene&cii ale infrastructurii verzi în cadrul UE este în fază preliminară, există motive ce îndreptăţesc anticiparea unor bene&cii economice foarte importante. Existenţa pădurilor în regiunea alpină din Elveţia, de exemplu, este recunoscută ca o resursă majoră de bunăstare socio-economică naţională (publică şi privată), din punct de vedere al prevenirii dezastrelor, estimându-se că 17% din pădurile elveţiene aduc bene&cii de aproximativ 2 - 3,5 mld. USD pe an prin protecţia împotriva avalanşelor, a căderilor de stânci şi a alunecărilor de teren (ISDR 2004). Investiţiile în infrastructura verde mai pot avea ca rezultat şi costuri reduse pentru companiile private. În nordul Angliei, un furnizor de apă important, United Utilities, a investit în refacerea unui întins habitat de turbărie montană în scopul de a reduce costurile tratării culorii apei, cu ameliorări vizibile măsurate pe mai mulţi ani (McConville, 2012). În general, ten Brink et al. (2011) estimează că reţeaua Natura 2000 (considerată o componentă fundamentală a infrastructurii verzi în Europa) aduce bene&cii de 200-300 mld. Euro pe an, atingând în jur de 1,7-2,5% din PIB-ul UE. În plus, aceste bene&cii depăşesc de departe costurile estimate pentru administrarea reţelei (5,8 mld. Euro / an) (Gantioler et al. 2010).

Cu toate acestea, ecosistemele din UE se a(ă într-o continuă degradare, ceea ce le subminează capacitatea de a furniza aceste servicii esenţiale. Fragmentarea (de exemplu prin infrastructura de transport şi energie, inclusiv prin iniţiativele susţinute de FEDR), schimbarea utilizării pământului (prin agricultură intensivă sau expansiune urbană) şi poluarea reprezintă tot atâtea presiuni majore asupra ecosistemelor. Pe lângă politicile menite să reducă presiunea asupra ecosistemelor şi să integreze infrastructura verde în plani&carea spaţială, sunt necesare investiţii pentru refacerea ecosistemelor şi pentru menţinerea funcţionalităţii lor. FEDR poate & folosit cu succes pentru acest obiectiv (vezi caseta 3).

18

5.2 Sinergii între biodiversitate, crearea de locuri de muncă şi vitalitatea regională

! Creşterea competitivităţii IMM-urilor şi promovarea spiritului antreprenorial şi a noilor modele de afaceri (de exemplu, obiectivele tematice 3, 7 şi 8) şi investiţii în educaţie, dezvoltarea competenţelor şi formarea continuă (de exemplu, obiectivul 10)Activităţile necesare pentru refacerea, managementul şi protejarea biodiversităţii au ca rezultat atât oportunităţi directe de creare de locuri de muncă (inclusiv managementul rezervaţiilor şi contracte de arendă încheiate cu fermierii), cât şi ocuparea indirectă a forţei de muncă, ca o consecinţă a cheltuielilor efectuate în sectorul turistic. Investiţiile FEDR în protecţia mediului şi a naturii au, deci, potenţialul de a crea oportunităţi pentru ocuparea forţei de muncă (vezi caseta 4), în special în zonele cu cele mai mari necesităţi în domeniu, având în vedere că mai multe zone importante de conservare a naturii sunt localizate în regiuni cu activităţi economice reduse. Aceste oportunităţi de creare de locuri de muncă pot & semni&cative, în special la scară locală şi regională, generând atât de necesarele slujbe şi investiţii pentru zonele rurale. Prezenţa ariilor naturale poate & de asemenea utilizată în învăţare şi în dezvoltarea noilor aptitudini pentru muncă (vezi caseta 4). Deşi nu există încă o analiză cuprinzătoare a legăturilor dintre locurile de muncă şi conservarea biodiversităţii la nivelul UE, s-a estimat că la nivel de UE-15, un număr de 125,000 de locuri de muncă sunt susţinute în mod direct de activităţile legate de protejarea naturii (Rayment şi Dickie, 2001). Această cifră este probabil subestimată. Luând doar cazul Germaniei, se estimează că managementul conservării naturii susţine 38,500 de locuri de muncă (Blazejczak et al. 2009). Există posibilitatea de a dezvolta IMM-uri care să exploateze oportunităţile legate de biodiversitate şi/sau conservare, ce sunt bene&ce atât pentru &rme cât şi pentru manageri. Un studiu &nanţat de Comisia Europeană a identi&cat numeroase activităţi, cum ar & extracţia de biomasă, produsele certi&cate din carne, cositul şi proiectele de inginerie ce pot contribui la managementul Natura 2000 (RSPB 2010).

Caseta 3. FEDR susţine Infrastructura Verde şi reducerea riscurilorRefacerea ecologică a Bălţii Comana, Judeţul Giurgiu (România)

Parcul Natural Balta Comana este un peisaj bogat structurat, compus din bălţi, păduri, lacuri şi teren agricol, &ind unul dintre siturile cele mai importante pentru biodiversitate de-a lungul Dunării. Totuşi, proiectele de management al apei ce vizau mărirea suprafeţei de teren arabil înainte de 1990 au dus la reducerea semni&cativă a suprafeţei şi a nivelului pânzei freatice, cauzând deteriorări ecologice şi având un impact negativ asupra agriculturii, prin scăderea calităţii păşunilor. În 2009, Consiliul Judeţean Giurgiu a iniţiat refacerea biodiversităţii şi un management e&cient al zonei pe aproximativ 1180 ha. Co-&nanţate prin FEDR, măsurile includ construcţia unui baraj pentru creşterea şi menţinerea nivelului apei în zona inundabilă, refacerea ecologică a habitatelor şi a speciilor, îmbunătăţirea infrastructurii pentru vizitatori (centru pentru primirea vizitatorilor, panouri informative etc.) şi pregătirea de materiale publicitare pentru comunitatea locală.

Refacerea şi alimentarea arti&cială a plajelor în Liguria (Italia)

O fâşie de 1,5 km de coastă din regiunea italiană Liguria, alimentată în trecut de sedimentele râului Roja, este acum supusă eroziunii în urma construcţiei de diguri pentru controlul inundaţiilor şi producerea de curent electric, reducând cantitatea de sendimente transportate de râu spre plajă. Procesul de eroziune a fost favorizat şi de construcţia unei căi ferate de-a lungul coastei, precum şi de urbanizarea crescândă. Iniţiativa de alimentare arti&cială a plajei a creat ocazia de a asocia măsurile de protecţie a coastei cu Planul Bazinului Râului Roja, care propunea dragarea albiei râului pentru refacerea regimului hidrologic în diferitele sectoare ale bazinului.Materialul dragat format de Râul Roja a fost folosit pentru alimentarea arti&cială a plajelor, permiţând o reducere semni&cativă a costurilor lucrărilor. Locuitorii din zonă apreciază atât ameliorarea peisajului, cât şi faptul că plaja a putut rezista la furtunile puternice ce au avut loc în ultimii ani.

Sursă: Lucius et al. (2012)

19

Caseta 4. Oportunităţi de susţinere a turismului şi ocupării forţei de muncă prin FEDRRezultatele socio-economice estimate ale proiectelor &nanţate prin FEDR în Ţara Galilor (Marea Britanie) (realizate şi/sau estimate):

Sursa: JBA Consulting (2012)

Cooperare și învățare reciprocă prin Alianța pentru Mlaștini în Alpi (Austria)Construind pe baza unor proiecte similare din regiune, Alianţa pentru Mlaştini în Alpi a fost un proiect &nanţat prin FEDR – Interreg, menit să intensi&ce cooperarea transfrontalieră şi învăţarea reciprocă în ceea ce priveşte conservarea mlaştinilor într-o zonă ce se întinde de la zonele mlăştinoase din Salzburg, trece prin zonele umede din Tirol şi ajunge până la colinele submontane din Alpii Bavarezi. Proiectul are trei componente: generarea unui ecoturism durabil prin creşterea accesibilităţii şi a disponibilităţii informaţiilor; îmbunătăţirea conservării prin schimbul de informaţii despre habitate şi producerea de planuri de management; educarea tinerilor prin organizarea de excursii, pachete educative şi ghiduri ale mlaştinilor. Cooperarea între diferitele regiuni permite utilizarea sinergiilor dincolo de tema refacerii şi conservării mlaştinilor şi oferă posibilitatea de a obţine rezultate de anvergură pentru conservarea naturii în regiune.

Sursa: Wagner et al. (2011)

Parcul Regional al Văilor

Comunități și Natură (CAN)

Legături verzi cu Holy Island*

Acces costier

Conwy Connections*

Parcul forestier Coed y Brenin

* realizare în cadrul proiectului Comunități și Natură (CAN)

Infrastructura Verde, turism și recreere, locuri de muncă ”verzi”, sănătate și bunăstare

La fel ca mai sus, plus conservarea naturii

La fel ca mai sus

La fel ca mai sus

La fel ca mai sus

La fel ca mai sus, plus silvicultură

13 300 000 £

6 600 000 £

153 000 £

3 983 000 £

178 000 £

650 000 £

Încă nedisponibile

20 (total)

2.5 (total)

6 (total)

2 (total)

76 (total)

6 (total)

3 (total)

2 (total)

2 (total)

-

Încă nedisponibile

100 000 / anual

100 000 / anual

13 000 / total

100 000 / total

30 000 / total

50 000 / total

Proiect Tema Finanțare FEDR Locuri de muncă create direct (FTE)

Întreprinderi create (echivalent normă întreagă)

Vizite suplimentare în zonă

20

De o şi mai mare importanţă este potenţialul de creare de locuri de muncă asociate cu turismul şi cheltuielile ocazionate de vizite în zonele de interes pentru conservare şi în jurul acestora. Peste 40% dintre călătorii europeni care au răspuns în cadrul unui sondaj de opinie în anul 2000 au inclus o vizită la un parc naţional (Eagles and Hittel 2008). În Finlanda, s-a estimat că veniturile anuale totale provenind din cheltuielile făcute de vizitatori în parcurile naţionale (în total 37 zone) se ridică la aproximativ 108,3 milioane Euro, susţinând economia locală prin crearea de locuri de muncă echivalente cu 1 394 ani-om (Huhtala et al. 2011). Similar, s-a estimat că în 2006 cele trei parcuri naţionale ale Ţării Galilor (Marea Britanie) au generat 11,926 de locuri de muncă şi venituri de 177 milioane de lire sterline (Hyde şi Midmore 2006). Investiţiile în rezervaţiile naturale sunt necesare pentru dezvoltarea turismului prin în&inţarea şi întreţinerea de infrastructuri publice (trasee pentru ciclism, parcări, decongestionarea tra&cului) pentru a-i redirecţiona pe vizitatori sau a direcţiona cu grijă activitatea turistică (de exemplu prin centre de informare, observatoare, puncte de observare a peisajelor, panouri informative, rute de drumeţie, rute şi trasee naturale şi culturale).

Mai mult decât atât, managementul naturii sălbatice (de exemplu în contextul Natura 2000) poate & văzut şi ca un creator direct de oportunităţi de ocupare a forţei de muncă. De exemplu, s-a demonstrat că reintroducerea speciilor charismatice este un mod e&cient de a atrage vizitatori şi de a crea pro&t net din investiţii, ca o consecinţă a cheltuielilor turistice ce susţin &rmele locale. În Ţara Galilor (Marea Britanie), numărul locurilor de muncă ce au legătură cu natura sălbatică a fost estimat la aproximativ 32 000 echivalent normă întreagă, iar Valoarea Adăugată Brută (VAB) la 0,9 miliarde de lire sterline pe an în 2007, echivalentul a peste 2% din VAB a Ţării Galilor (Mabis 2007).

5.3 Sinergii între biodiversitate şi adaptarea la schimbările climatice

! Promovarea adaptării la schimbările climatice (de exemplu, obiectivul tematic 5) şi susţinerea indirectă a trecerii la o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele (de exemplu, obiectivul tematic 4)Atenuarea impactului schimbărilor climatice este o prioritate esenţială a strategiei Europa 2020. Atât

diminuarea efectelor schimbărilor climatice, cât şi adaptarea la acestea, au fost încorporate în proiectul de Regulament FEDR. În ceea ce priveşte atenuarea impactului, dată &ind anvergura provocării de creare a unei capacităţi su&ciente de energie regenerabilă şi a comercializării proceselor de captare şi stocare a carbonului (CSC), refacerea anumitor ecosisteme (de exemplu turbăriile şi pădurile) pot completa acţiunile menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES), împiedicând emisiile din habitatele degradate şi sechestrând carbonul în mod direct. În plus, zonele verzi urbane pot şi ele să contribuie la scăderea consumului general de energie într-o regiune (vezi secţiunea 5.4). Mai mult decât atât, după cum s-a arătat în secţiunea 5.1 de mai sus, funcţionarea corectă a ecosistemelor poate să îmbunătăţească rezilienţa faţă de evenimentele extreme şi, deci, să constituie o componentă importantă a strategiei de adaptare la schimbările climatice (vezi caseta 3 şi secţiunea 5.4 de mai jos). Refacerea turbăriilor este deosebit de importantă pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice. Deşi acoperă doar 3% din suprafaţa uscatului, turbăriile stochează mai mult carbon decât biomasa forestieră globală, constituind cel mai e&cient depozit de carbon din lume în mediile terestre (Bain et al 2011). Turbăriile intacte îndepărtează carbonul din atmosferă prin fotosinteza vegetaţiei asociate şi îl stochează în turbă sub formă de resturi de plante. Deteriorarea acestor habitate (de exemplu prin păşunat intensiv, asanări sau incendii) poate avea ca rezultat eliberarea de carbon în atmosferă, ceea ce le transformă din bazine de captare în surse de carbon. O pierdere &e şi numai de 1,6 % din turba globală ar echivala cu cantitatea totală anuală de emisii antropogenice de gaze cu efect de seră (Bain et al 2011). La fel, pădurile stochează şi ele o cantitate substanţială de carbon: între 2005 şi 2010, creşterea biomasei forestiere în ţările europene a eliminat în jur de 870 milioane de tone de CO2 pe an, echivalentul a aproximativ 10% din emisiile de GES din ţările respective în 2008 (MCPFE 2011).

5.4 Sinergii între biodiversitate şi regenerarea urbană verde

! Susţinerea dezvoltării urbane durabile integrate (un obiectiv FEDR cu aplicabilitate multiplă)Majoritatea populaţiei europene trăieşte astăzi în oraşe şi în zonele urbane. 75% din populaţia Europei locuieşte în oraşe şi specialiştii se aşteaptă ca această cifră să atingă 80% până în 2020 (Georgia et al. 2010). Populaţia înţelege din ce în ce mai mult şi mai repede contribuţia pozitivă a spaţiilor verzi urbane2 pentru sănătatea &zică şi psihică, dezvoltarea

2 Spaţiul verde în mediul urban se referă la o gamă mai largă de caracteristici, de la parcuri la copaci stradali (spaţii verzi naturale / semi-naturale, copaci stradali, parcuri publice, grădinile caselor, instalaţii sportive în aer liber / zone de recreere, parcele, ferme urbane, cimitire, terenuri şi ape amenajate anterior) (UK NEA 2011).

21

copiilor, coeziunea socială şi adaptarea la schimbările climatice, ceea ce înseamnă că păstrarea acestor zone şi accesul la ele prezintă o oportunitate semni&cativă pentru creşterea bunăstării sociale şi a calităţii vieţii oamenilor. În Marea Britanie, zonele defavorizate stau sistematic mai prost la capitolul cantitate şi calitate a spaţiilor verzi (UK NEA 2011), semn că îmbunătăţirea caracteristicilor ecologice în aceste zone prezintă şi ea o oportunitate pentru combaterea excluderii sociale.

Cercetările privind bene&ciile pe care spaţiile verzi le aduc sănătăţii sunt bine dezvoltate, cu un interes crescând din partea specialiştilor şi a serviciilor din domeniul sănătăţii (de exemplu, vezi Marmot Review)3. S-a demonstrat că persoanele care locuiesc în imediata vecinătate a spaţiilor verzi au o activitate &zică mai intensă, o sănătate mult mai bună şi o capacitate mai mare de a face faţă stresului (O’Brien et al. 2010). Copii care au acces la spaţii verzi lipsite de riscuri prezintă o probabilitate mai mare de a & activi &zic şi o probabilitate mai mică de a & supraponderali (Gong 2009). De asemenea, s-a demonstrat că severitatea simptomelor ADHD (Attention De&cit Hyperactivity Disorder – De&cit de Atenție/ Tulburare Hiperkinetică) este redusă de contactul cu natura (Taylor 2009). Un studiu privind parcurile din Philadelphia estimează că bene&ciile acestora pentru sănătatea cetăţenilor se ridică la un total de 69 milioane USD pe an şi arată că valoarea generată de parcuri este de aproximativ 100 de ori mai mare decât cheltuielile angajate în întreaga municipalitate pentru întreţinerea lor (Trust for Public Land 2008).

Ecosistemele urbane pot & şi ele utilizate mult mai e&cient pentru a contribui la reducerea impactului schimbărilor climatice şi la adaptarea la acestea (UK NEA 2011) (a se vedea şi secţiunea 5.3 de mai sus). Suprafeţe extinse, cu grad ridicat de absorbţie a căldurii (cum sunt şoselele, trotuarele şi clădirile) contribuie la efectul de insulă termică urbană şi exacerbează impactul valurilor de căldură în lunile de vară. Transpiraţia arborilor stradali scade temperaturile estivale, consumând până la 1 000 de megajouli de energie termică şi furnizând umbră, ceea ce reduce necesitatea aerului condiţionat pe timp de vară (Mc Pherson et al. 1997). Un studiu privind acoperişurile verzi din Toronto (Banting et al. 2005) arată că „înverzirea” a 5 000 ha de acoperişuri (maximumul fezabil la nivelul întregului oraş) ar reduce temperatura aerului ambient local cu 0,5 până la 2ºC, în funcţie de perioada anului. Aceasta ar duce la economii anuale de costuri pentru reducerea efectului de insulă termică urbană în valoare de 12,32 milioane de dolari canadieni şi la o economie de energie în clădiri de 21,56 milioane de dolari canadieni.

Caseta 5. FEDR susţine dezvoltarea urbană verde: „O viaţă verde în oraş” (Grecia)Programul Operaţional Attica gestionează programul „O viaţă verde în oraş”, care &nanţează proiecte şi acţiuni în localităţile urbane ale Regiunii Attica ce se confruntă cu probleme cum ar & lipsa spaţiilor verzi, deteriorarea calităţii vieţii, calitatea slabă a aerului etc. Programul, cu un buget total de 100 milioane Euro (75% FEDR şi 25% fonduri naţionale) a fost iniţiat pentru soluţionarea acestor probleme. Între principalele intervenţii legate de biodiversitate şi conservarea naturii se numără: plantarea de copaci pe trotuare, ameliorarea scuarurilor, a spaţiilor deschise şi a crângurilor, transformarea şoselelor în străzi pietonale pentru a îmbunătăţi sau exinde reţeaua de trotuare şi instalarea de acoperişuri verzi pe clădirile municipale.

Sursa: http://surfnature.ctfc.cat/cerca.php

3 http://www.instituteofhealthequity.org/projects/fair-society-healthy-lives-the-marmot-review

În sfârşit, zonele urbane sunt de obicei dominate de suprafeţe neporoase ce facilitează scurgerea apei, putând astfel contribui la producerea de viituri şi la contamin-area rezervelor de apă potabilă (Oberndorfer et al. 2007). Creşterea suprafeţelor cu arbori şi a spaţiilor verzi cu până la 10% în zonele urbane ar putea reduce scurgerea apei de suprafaţă cu aproape 6% şi, respectiv, 5% (Gill et al. 2007). Oraşul New York, de pildă, anticipează că va economisi 1,5 mld USD în 20 de ani, prin reducerea volumului de apă descărcată în sistemul de colectare a apelor pluviale şi în cel de canalizare prin captarea a 2,5 cm de precipitaţii pe 10% din suprafeţele impermeabile cu ajutorul tehnicilor de retenţie sau in&ltrare (New York City Government 2010).

22

Cadrul politicilor UE existente susţine folosirea FEDR pentru asigurarea protecţiei şi dezvoltării biodiversităţii, recunoscând importanţa biodiversităţii, a ecosistemelor şi a serviciilor conexe pentru atingerea obiectivelor UE privind o „dezvoltare inteligentă, durabilă şi inclusivă”. Mai multe State Membre ale UE au pro&tat deja de această oportunitate (vezi Capitolul 5) şi au utilizat cu succes FEDR pentru a investi în ameliorarea şi refacerea capitalului lor natural în vederea susţinerii unei dezvoltări şi a unei creşteri socio-economice durabile.

Propunerea pentru viitorul FEDR prevede o serie de noi oportunităţi pentru &nanţarea biodiversităţii în 2014-2020. Totuşi, transformarea oportunităţilor în realitate necesită operaţionalizarea lor în cadrul viitoarelor Acorduri de Participare FEDR (AP) şi Programe Operaţionale (PO), ducând la absorbţia ulterioară a &nanţării la nivel de proiect.Perspectivele regionale furnizate de partenerii SURF Nature arată că priorităţile pentru &nanţarea biodiversităţii la nivel regional corespund cu obiectivele UE privind biodiversitatea.Deși investiţiile în biodiversitate prin FEDR sunt o parte esenţială a strategiei UE şi contribuie la îndeplinirea de către Statele Membre a cerinţelor prevăzute în Directiva privind Habitatele, priorităţile regionale identi&cate în materie de biodiversitate sunt de asemenea clar legate de contextul mai larg al îmbunătăţirii serviciilor de mediu şi al dezvoltării regionale durabile. Prin urmare, aceste priorităţi par să &e – în majoritatea lor – compatibile cu oportunităţile prevăzute de FEDR în 2014-2020.

Compararea oportunităţilor şi a necesităţilor de &nanţare FEDR arată că se impun unele îmbunătăţiri, atât în viitoarea elaborare, cât şi în implementarea Programelor Operaționale &nanțate prin FEDR, pentru a se putea realiza mai bine obiectivele privind biodiversitatea. Deşi priorităţile şi recomandările speci&ce incluse în rapoartele regionale variază de la o regiune la alta, putem identi&ca trei teme generale. În primul rând, trebuie îmbunătăţită implementarea FEDR însăşi. Mai multe regiuni au relevat necesitatea unor îmbunătăţiri procedurale şi instituţionale în implementarea regională a FEDR, pentru creşterea contribuţiei FEDR la îndeplinirea obiectivelor biodiversităţii. În al doilea rând, se pot identi&ca unele teme prioritare legate de biodiversitate ce necesită &nanţare (pe care le-am prezentat în secţiunea 4.3 de mai sus). Investiţiile FEDR privind aceste teme ar contribui în mod direct la obiectivele biodiversităţii. În sfârşit, există o largă recunoaştere a necesităţii de a investi într-o serie de activităţi ce facilitează absorbţia &nanţării FEDR pentru măsurile ce susţin conservarea, cum ar & dezvoltarea capacităţilor şi sensibilizarea populaţiei. Pe baza analizei comune a oportunităţilor şi necesităţilor regionale prevăzute pentru

6 Concluzii și Recomandări! Ce se poate face pentru încurajarea absorbţiei de fonduri FEDR pentru biodiversitate?

2014-2020, se pot face următoarele recomandări:

Creşterea investiţiilor FEDR în biodiversitate

Nature, &nanţarea următoarelor măsuri directe pentru conservarea biodiversităţii ar trebui să &e (şi mai mult) integrată în FEDR în 2014-2020: refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor conexe (de pildă, adresarea impactului negativ al fragmentării şi degradării mediului) şi susţinerea măsurilor bene&ce atât pentru biodiversitate cât şi pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea.

activităţi ce facilitează implementarea măsurilor pentru biodiversitate ar bene&cia de pe urma &nanţării prin FEDR: susţinere pentru managementul general al siturilor Natura 2000 (de exemplu susţinerea plani&cării managementului şi promovarea managementului integrat), monitorizarea, participarea publică, sensibilizarea populaţiei, educaţie şi instruire.

a(ate deja în implementare. Ca atare, unele priorităţi identi&cate nu vor & pe deplin eligibile, sau va & greu să &e incluse direct în FEDR (de exemplu managementul îmbunătăţit al siturilor Natura 2000, monitorizarea). Totuşi, unele aspecte ale acestor necesităţi pot & acoperite de FEDR (de exemplu acţiuni de refacere punctuale, necesităţi de infrastructură pentru accesul public şi monitorizare).

Integrarea biodiversităţii în Programele Operaţionale FEDR (asigurând integrarea practică a oportunităţilor)

biodiversităţii prin FEDR în 2014-2020, este esenţial să ne asigurăm că prioritatea tematică 6 privind mediul este inclusă în Programele Operaționale, identi&când biodiversitatea ca prioritate de investiţii. Integrarea unor priorităţi clare privind biodiversitatea în Programele Operaționale – şi, de preferat, în Acordurile de Parteneriat (AP) – rămâne crucială, deoarece numai aceasta va asigura oportunităţi concrete de &nanţare. Acest lucru este important atât pentru regiunile mai puţin dezvoltate, care primesc o &nanţare considerabilă prin FEDR, cât şi pentru regiunile în tranziţie şi cele mai dezvoltate. Pentru acestea din urmă, FEDR poate furniza diverse oportunităţi unice de &nanţare a biodiversităţii, care nu sunt neapărat necesar acoperite de alte fonduri, de exemplu refacerea unor cursuri de apă sau zone umede.

23

înconjurător (precum şi în contextul acestora), biodiversitatea poate & de asemenea &nanţată în cadrul altor obiective tematice, prin identi&carea şi promovarea sinergiilor între diferite priorităţi, după cum se subliniază în Capitolele 4 şi 5. Pentru a bene&cia în practică de aceste sinergii, este important să ne asigurăm că priorităţile de investiţii conturate în Programele Operaționale permit proiectelor şi iniţiativelor &nanţate prin FEDR să se adreseze simultan mai multor obiective tematice.

important să ne asigurăm că protecţia biodiversităţii şi a serviciilor de mediu va & integrată în oportunităţile de investiţii ale Programelor Operaționale privind trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon (prioritatea tematică 4). Se prevede că acest domeniu prioritar să primescă &nanţare FEDR în toate regiunile UE şi este important să existe garanţia că această alocare va aduce bene&cii biodiversităţii – şi nu va concura cu ea.

trebuie asigurate legături sistematice şi strategice între biodiversitate şi investiţiile FEDR în materie de dezvoltare urbană, deoarece oraşele şi dezvoltarea urbană vor constitui o temă cu aplicare generală în cadrul FEDR, care va primi o atenţie specială în viitoarele alocări de fonduri. După cum am arătat în Capitolul 5, dezvoltarea urbană oferă o serie de oportunităţi pentru promovarea biodiversităţii.

biodiversităţii şi a serviciilor de mediu (de exemplu, refacerea bazinelor râurilor şi a bazinelor hidrologice) presupun cooperarea între unele regiuni ale UE şi Statele Membre. În consecinţă, este important să ne asigurăm că transcenderea graniţelor, într-o cooperare teritorială în cadrul Programelor Operaționale oferă oportunităţi de &nanţare a conservării biodiversităţii în toate regiunile.

oportunităţilor de mai sus în Programele Operaționale, trebuie să ne asigurăm de angajamentul autorităţilor de mediu în conceperea şi implementarea AP şi a Programelor Operaționale, în parteneriat cu ONG-urile relevante şi alte organizaţii din domeniul mediului înconjurător (urmând prevederile de la secţiunea 4.1). O participare mai numeroasă a experţilor în conservare la elaborarea Programelor Operaționale va îmbunătăţi e&cienţa FEDR în realizarea unor obiective multiple (de exemplu sinergii între biodiversitate şi dezvoltarea socio-economică).

a pro&ta de oportunităţile legate de biodiversitate în cadrul FEDR este în continuare recunoscută ca &ind limitată (vezi secţiunea 4.3). Celor neiniţiaţi în Programele

Europene, în special potenţialilor bene&ciari, cum sunt, de exemplu, factorii interesaţi de biodiversitate, încă le este greu să acceseze fondurile europene disponibile. Este deci necesară întărirea capacităţii acestora de a implementa conservarea biodiversităţii prin fonduri FEDR. Prin urmare, Programele Operaționale trebuie să furnizeze şi posibilităţi de a îmbunătăţi capacităţile şi gradul de conştientizare al celor interesaţi de a solicita &nanţări pentru biodiversitate. Constrângerile legate de capacitatea administrativă sunt şi ele problematice în unele State Membre, unde autorităţile de mediu nu au dotarea corespunzătoare pentru a urmări programarea fondurilor FEDR. O combinaţie inteligentă de resurse provenind din mai multe fonduri ar trebui să ajute la o mai mare dezvoltare a capacităţilor administrative.

a UE şi FEDR oferă oportunităţi mai numeroase de monitorizare a cheltuielilor efective pentru biodiversitate în cadrul Programelor Operaționale. Regulamentele propuse pentru 2014-2020 pun mai mult accent pe utilizarea indicatorilor comuni în toate Statele Membre (de exemplu, un indicator special pentru biodiversitate). În plus, adoptarea unor indicatori speci&ci în Programele Operationale este şi ea încurajată. Pro&tând de aceste oportunităţi, s-ar putea îmbunătăţi evaluarea nivelului şi a e&cienţei &nanţării FEDR pentru biodiversitate.

FEDR ca parte a cadrului european mai larg pentru asigurarea $nanţării biodiversităţii

creşterea alocării de fonduri UE pentru biodiversitate şi serviciile de mediu, cât şi minimizarea potenţialelor impacturi negative ale tuturor &nanţărilor asupra biodiversităţii. În consecinţă, este important să ne asigurăm că absorbţia fondurilor FEDR pentru biodiversitate este dublată de garanţia că activităţile &nanţate prin acest fond (cum ar & proiecte din domeniul transporturilor şi energiei) vizează evitarea – sau, cel puţin, compensarea – efectelor negative asupra biodiversităţii şi ecosistemelor.

Natura 2000 să &e susţinută prin Cadrele de Acţiune Prioritară (PAFs – Prioritized Action Frameworks), aşa cum sunt numite ele în Articolul 8 al Directivei privind Habitatele (WWF 2012). PAFs sunt concepute ca un instrument esenţial pentru autorităţile relevante în găsirea soluţiilor de &nanţare a reţelei Natura 2000 în ţara sau regiunea lor, precum şi în identi&carea acţiunilor esenţiale şi a potenţialelor surse de &nanţare. Programarea FEDR ar trebui de asemenea să utilizeze PAF în mod strategic pentru a se asigura că Programele Operaționale răspund necesităţilor speci&ce prevăzute pentru &nanţarea reţelei Natura 2000.

24

Bain, C. G., Bonn, A., Stoneman, R., Chapman, S., Coupar, A., Evans, M., Gearey, B., Howat, M., Joosten, H., Keenleyside, C., Labadz, J., Lindsay, R., Littlewood, N., Lunt, P., Miller, C. J., Moxey, A., Orr, H., Reed, M., Smith, P., Swales, V., Thompson, D. B. A., Thompson, P. S., Van de Noort, R., Wilson, J. D. și Worrall, F. (2011) Comisia IUCN UK pentru turbării. Programul IUCN UK pentru turbării, Edinburgh.

Banting, D., Doshi, H., Li, J., Missions, P., Au, A., Currie, B. A. și Verrati, M. (2005) Raport privind bene&ciile și costurile de mediu ale tehnologiei pentru acoperișurile verzi în orașul Toronto. Universitatea Ryerson, Toronto.

Bilsborough S. și Hill S. (2003) Evaluarea mediului. Impactul economiei asupra mediului în Țara Galilor (Sumar Tehnic): http://www.rspb.org.uk/Images/VoE%20Technical%20Summary_tcm9-133080.pdf

Blazejczak, J., Edler, D. și Hartje, V. (2009) Vorstudie: Biodiversität, Innovation und Beschäftigung

Eagles, P. și Hillel, O. (2008) Imbunătățirea &nanțării ariilor protejate prin turism, în SCBD (2008). Statutul ariilor protejate la nivel mondial: valoarea și bene&ciile lor pentru prosperitatea planetei, CBD Technical Series No 36, Montreal.

EC (2010) Comunicarea Comisiei: Europa 2020 – O strategie pentru creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă (COM/2010/2020) http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:EN:PDF

EC (2011a) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020 (COM/2011/244): http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/pdf/2020/1_EN_ACT_part1_v7[1].pdf

EC (2011b) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Foaie de parcurs către o Europă e&cientă din punct de vedere energetic (COM/2011/571): http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0571:FIN:EN:PDF

EC (2012a) European Commission’s Green Infrastructure webpage: http://ec.europa.eu/environment/nature/ecosystems/index_en.htm

EC (2012b) European Regional Development Fund – Citizen’s summary: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/doco*c/o*cial/regulation/pdf/2014/proposals/summaries/erdf/erdf_summary_en.pdf

EC (2012c) Structural policy 2014-2020 – proposed Regulation covering all EU structural instruments - Citizens’ summary: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/doco*c/o*cial/regulation/pdf/2014/proposals/summaries/general/general_summary_en.pdf

EC (2012d) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții

7 Referințe comune privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, (EC) No 1083/2006 (COM/2011/615): http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/doco*c/o*cial/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/general/general_proposal_en.pdf

EC (2012d) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile speci&ce aplicabile Fondului European de Dezvoltare Regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (COM/2011/614): http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/doco*c/o*cial/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/erdf/erdf_proposal_en.pdf

EP (2012) European Parliament’s Resolution of 20th April 2012: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&language=EN&reference=P7-TA-2012-147

Gantioler, S., Rayment, M., Bassi, S., Kettunen, M., McConville, A., Landgrebe, R., Gerdes, H. și ten Brink, P. (2010) Costuri și bene&cii socio-economice associate rețelei Natura 2000: http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/&nancing/docs/natura2000_costs_bene&ts.pdf

Georgi, B., Zisenis, M., Richard, D., Gregor, M., Kleeschulte, S., Simon, A., Schutyser, F., Uhel, R. and Pereira Martins, I. (2010) 10 Messages for 2010 - Urban Ecosystems. 6, European Environment Agency, Copenhagen, Denmark.

GHK (2011) Evaluarea potențialului creării de locuri de muncă „verzi” prin următorul Cadrul Financiar Multianual: http://www.birdlife.org/eu/pdfs/Green_Jobs.pdf

Gill, S., Handley, J., Ennos, A. și Pauleit, S. (2007) Adaptarea orașelor la schimbările climatice: rolul spațiilor verzi. Built Environment, No 33, (1) pp115-133.

Gong, Y. (2009) Exploring Children’s Movements: An investigation of GPS tracking in the Local Environment, unpublished PhD Thesis, Bartlett School, University College Londong.

Huhtala, M., Kajala, L. and Vatanen, E. (2010) Impactul asupra economiilor locale ale activităților turistice în parcuri naționale: The development process of an estimation method. Metlan työraportteja / Working Papers of the Finnish Forest Research Institute 149. 20 p. ISBN 978-951-40-2224-1.

Hyde T. and Midmore P. (2006) Evaluarea mediului. Impactul economic al Parcurilor Naționale în Țara Galilor: http://www.nationalparks.gov.uk/voe_national_parks_full.pdf

IEEP, GHK and TEPR (2012) Background Study Towards Biodiversity Proo&ng of the EU Budget. Report to the European Commission. Institute for European Environmental Policy, London. (to be published)

ISDR – International Strategy for Risk Disaster (2004) Living with Risk: A global review of disaster reduction initiatives, UN/ISDR, Geneva, Switzerland.

JBA Consulting (2012) New opportunities for investing in the

25

natural environment – ERDF funding for biodiversity in Wales / SURF Nature project: http://www.surf-nature.eu/

Kettunen, M., Baldock D., Gantioler, S., Carter, O., Torkler, P., Arroyo Schnell, A., Baumueller, A., Gerritsen, E., Rayment, M., Daly, E. and Pieterse, M. (2011b). Assessment of the Natura 2000 co-&nancing arrangements of the EU &nancing instrument. A project for the European Commission – &nal report. Institute for European Environmental Policy (IEEP), Brussels, Belgium. 138 pp + Annexes.: http://ec.europa.eu/environment/enveco/biodiversity/pdf/assessment_natura2000.pdf

Kettunen, M., Berghöfer, A., Brunner, A., Conner, N., Dudley, N., Ervin, J., Gidda, S. B., Mulongoy, K. J., Pabon, L. and Vakrou, A. (2011a) Recognising the value of protected areas. In ten Brink (ed) TEEB in National Policy - The Economics of Ecosystems and Biodiversity in National and International Policy Making, pp. 345 – 399. Earthscan, London.

Kettunen, M., Vihervaara, P., Kinnunen, S., D’Amato, D., Badura, T., Argimon, M. and ten Brink, P. (2012) Socio-economic importance of ecosystem services in the Nordic Countries - Scoping assessment in the context of The Economics of Ecosystems and Biodiversity (TEEB). Nordic Council of Ministers, Copenhagen. (to be published)

Lucius, I., Dan, R., Caratas, D., Mey, F., Seinert, J. și Torkler, P. (2012) Infrastructura Verde: Investiții durabile pentru oameni și natură. Un studiu elaborat în cadrul proiectului SURF Nature. http://www.surf-nature.eu/&leadmin/SURFNATURE/Publications/Green_Infrastructure.pdf

MA (Millennium Ecosystem Assessment) (2005): http://www.maweb.org/en/index.aspx

MCPFE (2011) Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe. State of Europe’s Forests 2011. Status and trends in sustainable forest management in Europe. Forest Europe, UNECE and FAO.

Mabis (2007) Wildlife Economy Wales: An Economic Evaluation Scoping Study: http://www.environment-agency.gov.uk/static/documents/Research/wildlifewales_wb_1823119.pdf

Mazza L., Bennett G., De Nocker L., Gantioler S., Losarcos L., Margerison C., Kaphengst T., McConville A., Rayment M., ten Brink P., Tucker G., van Diggelen R. 2011. Green Infrastructure Implementation and E*ciency. Final report for the European Commission, DG Environment on Contract ENV.B.2/SER/2010/0059. Institute for European Environmental Policy, Brussels and London.

McConville, A.J. (2012) Sustainable catchment management programme: a water company led project in Northern England: A case study for the study ‘Natura 2000 Farmland Management Guidelines’ for DG Environment (in preparation).

McPherson, E. G., Nowak, D., Heisler, G., Grimmond, S., Souch, C., Grant, R. and Rowntree, R. (1997) Quantifying urban forest structure, function, and value: the Chicago Urban Forest Climate Project. Urban Ecosystems, No 1, (1) pp49-61.

Medarova-Bergstrom, K. and Volkery, A. (2012) Walking the

talk - practical options for making the 2014-2020 EU MFF deliver on climate change: http://www.ieep.eu/assets/919/Walking_the_talk_-_options_for_EU_MFF_to_deliver_on_climate_change.pdf

Natura 2000 barometer (2011): http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/barometer/docs/n2000.pdf, updated in June 2011.

New York City Government (2010) NYC Green Infrastructure Plan: A sustainable strategy for clean waterways.

Oberndorfer, E., Lundholm, J., Bass, B., Co+man, R. R., Doshi, H., Dunnett, N., Ga*n, S., Köhler, M., Liu, K. and Rowe, B. (2007) Green roofs as urban ecosystems: Ecological structures, functions and services. Paper 1.

O’Brien, L., Williams, K. and Stewart, A. (2010) Urban health and health inequalities and teh role of urban forestry in Britain: A review. Forest Research.

Rayment, M. and Dickie, I. A. (2001) Conservation works... for local economies in the UK. RSPB, The Lodge, Sandy.

Taylor, F. (2009) Children with attention de&cit disorder concentrate better after walk in the park, Journal of Attention Disorders, 12, (5), 402.

TEEB (2010) TEEB summary report for business and enterprise: http://www.teebweb.org/ForBusiness/tabid/1021/Default.aspx

ten Brink P., Badura T., Bassi S., Daly, E., Dickie, I., Ding H., Gantioler S., Gerdes, H., Kettunen M., Lago, M., Lang, S., Markandya A., Nunes P.A.L.D., Pieterse, M., Rayment M., Tinch R. (2011) Estimating the Overall Economic Value of the Bene&ts provided by the Natura 2000 Network: http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/&nancing/docs/Economic_Bene&ts_of_Natura_2000_report.pdf

Ten Brink, P., Mazza, T., Badura, T. and Kettunen, M. (2012). Nature and its Role in the Transition to a Green Economy - A contribution to Rio + 20: http://www.teebweb.org/Portals/25/Documents/TEEBnature-green%20economy%20&nal.pdf

Trust for Public Land (2008) How much value does the City of Philadelphia receive from its parks and recreation system? Trust for Public Land Center for City Park Excellence, Philadelphia.

UK NEA – National Ecosystem Assessment (2011) The UK National Ecosystem Assessment. UNEP-WCMC, Cambridge.

UNCBD (2012) UN Convention on Biological Diversity – Aichi Biodiversity Targets for 2020: http://www.cbd.int/sp/targets/

UNEP (2011) Towards a Green Economy – Pathways to Sustainable Development and Poverty Eradication. A Synthesis for Policy Makers: http://www.unep.org/greeneconomy/Portals/88/documents/ger/GER_synthesis_en.pdf

Wagner, M., Fagot, M., Verré, J., Doler, A. and Vogrin, M. (2011) Environmental Education: Contribution to a sustainable future. SURF-nature project.

WWF (2012) Our natural capital - a pro&table investment in times of crisis: http://wwf.panda.org/about_our_earth/all_publications/?uNewsID=203931

26

Partener în proiect: Agenția de Mediu din Țara Galilor 29 Newport Road Cardi+ Wales UK CF24 0TP Contact: David Letellier Telefon:+044 29 20466160 [email protected] http://www.environment-agency.gov.uk/

Partener Lider: Agenția de Mediu din Austria Spittelauer Lände 5 1090 Wien Austria Contact: Peter Tramberend Klara Brandl PTelefon: + 043 1313 045935 coordination(at)surf-nature.eu www.umweltbundesamt.at

Coordonare proiect: WWF Germania Reinhardtstraße 14 10117 Berlin Germany Contact: Peter Torkler Melanie Hillmann Julia Steinert Telefon: + 049 30 311777222 coordination(at)surf-nature.eu www.wwf.de

www.surf-nature.eu

Alți parteneri ai proiectului:

AT | Agenția de Mediu Austria

RO | Consiliul Județean Giurgiu

PL | O&ciul Marshal din Warmia & Voevodatul Mazury

IT | Provincia Rieti

GR | Intreprinderea Municipală pentru Plani&care și Dezvoltare Patras SA

GR | Prefectura Preveza

ES | Direcția Generală pentru Mediu și Biodiversitate a Regiunii Murcia

ES | Centrul de Științe Forestiere din Catalonia

UK | Agenția de Mediu din Țara Galilor

CZ | Universitatea Olomouc Cehia

AT | Agenția federala a Pădurilor Austria

AT | Parcul Național Donau-Auen

FR | Consiliul Geneal Côtes d’Armor

SL | Agenția de Dezvoltare din Savinja