Nastratin nr 8

Anul 1 Numarul 8

25-31

iulie 2011

La limba rusa

a) Cinci exemple de „Alcatuire defraze“:

1) „De curand Rusia a dus razboi cuStrainatatea, cu care ocazie au fostomorati multi turci.“

2) „Calea ferata suiera, transportaoameni si este facuta din fier si materi-ale.”

3) „Carnea de vita se face din boi sivaci, iar carnea de oaie din miorite siberbecuti.”

4) „Tata a fost omis la inain-tarea in serviciu si nu i s-adat decoratie, iar el s-asuparat si a demi-sionat din motivefamiliale.”

5) „Prietenamea Dunia Pesc-m o r e p e r e h o -deasconskaia imieste nespus de dra-ga, pentru ca este sar-guincioasa si atenta intimpul lectiilor si stie sa-lmaimutareasca pe husarul NikolaiSpiridonaci.”

b) Exemple de „Acord gramatical”:1) „În Postul cel Mare, preotii si dia-

conii nu vor sa-i cunune pe tineriicasatoriti.”

2) „Mujicii traiesc la tara iarna si vara,bat caii, dar sunt groaznic de murdari,fiindca sunt manjiti cu catran si nu anga-jeaza fete in casa si randasi.”

3) „Parintii isi marita fetele cu militaricare au avere si casa proprie.”

4) „Baietasule, respecta-ti tatal simama, si pentru aceasta te vei face fru-musel si vei fi drag tuturor oamenilor depe pamant.“

5) „Nici n-a avut timpul sa scoata ungeamat, si ursul l-a si inhatat.”

c) Compunere„Cum mi-am petrecut vacanta de

vara?”Cum am trecut examenele, am plecat

de indata cu mama, cu mobila si cufratele meu Ioan, elev in clasa a treia deliceu, in vilegiatura. S-au adunat la noi:Katia Kuzevici cu mama si tata, Zina,micul Egoruska, Natasa si multe alte pri-etene de-ale mele, care s-au plimbat cumine si am brodat la aer curat. Au fostmulti barbati, dar noi, fetole, ne-am tinutla o parte si nu le-am datnici o atentie. Am cititmulte carti si printre altelepe Mescerski, Maikov, Du-mas, Livanov, Turghenievsi Lomonosov. Natura erao splendoare. Copacii ti-neri cresteau foarte strans,nici un topor nu se atins-ese inca de trunchiurile lorzvelte; umbra, nu preadeasa, dar aproape nein-trerupta, era aruncata defrunzele mici pe iarba fra-geda si subtire, impestri-tata cu capetele aurii alegalbenelelor, cu punctelealbe ale clopoteilor si cucruciulitele zmeurii alegaroafelor de camp. Soa-rele cand rasarea, candapunea. Pe locul unde se

revarsau zorile, zbura un stol de pasari.Undeva, un pastor isi pastea turmele siniste nori pluteau ceva mai jos de cer.Grozav imi place natura. Tatal meu a fostingrijorat toata vara: nemernica de bancaa vrut sa vanda fara nici un motiv casanoastra, iar mama il urmarea tot timpulpe tata si se temea sa nu-si puna capatzilelor. Daca am petrecut totusi binevacanta de vara, este fiindca m-am ocu-pat de stiinta si m-am purtat frumos.

Sfarsit.

Aritmetica

Problema. Trei negustori au varsatpentru o intreprindere comerciala uncapital, care, peste un an, le-a dat un cas-tig de 8.000 de ruble. Se intreaba: cat aprimit fiecare din ei, daca primul a varsat35.000, al doilea 50.000, iar al treilea70.000?

Solutiune. Pentru a dezlega aceastaproblema, trebuie mai intii sa aflam caredin ei a varsat cel mai mult si pentruaceasta trebuie sa scadem toate treicifrele una dintr-alta si vom obtine, prinurmare, ca cel de al treilea negustor avarsat mai mult ca toti, fiindca a varsatnu 35.000, si nici 50.000, ci 70.000.Bine. Acum sa aflam cat a primit fiecaredin ei si pentru aceasta sa impartim8.000 in trei parti, astfel ca partea ceamai mare sa revina celui de al treilea.Împartim: 3 in 8 merge de 2 ori. 3x2=6.Bine. Sa scadem 6 din 8 si obtinem 2.Punem un zero. Scadem 18 din 20 siobtinem inca o data 2. Punem un zero siasa mai departe pina la sfarsit. Reiese cacbtinem 2,666 si 2/3, care este ceea cetrebuie dovedit, adica fiecare negustor aprimit 2,666 si 2/3 ruble, iar al treilea,probabil, ceva mai mult.

A. P. Cehov

DIN TEMELE DE VACANTA ALEELEVEI DE PENSION NADENKA N.

Antonescu (tacticos, dar ferm!) da ordinul si pe Facebook:„Romani, va ordon, treceti Prutul!“ Ca, deh (!), poate or fi soldati care,avand iPhone-uri, vor citi ordinul direct de pe internet, in timp ceasculta Lili Marlene si flirteaza pe chat cu Edith Piaf. Tov. Stalin,prezent si el pe Facebook, stand la sueta cu Ivan cel Groaznic, vede sta-tusul lui Antonescu si intervine cu un comentariu. Între timp se loghea-za si Sima. Himmler, cu fotografia de profil cenzurata, vede si elordinul si apoi comentariile celorlalti; ezita putin daca sa se ia de tov.Stalin, insa isi zice sa-l sperie putin pe Antonescu.

Ceausescu (alias Nick) se joaca FarmVille, ii trimite o invitatie lajoc Elenei, iar dupa ce iese din joc, arunca o privire pe wall si vede sta-tusul. Putin confuz, procesand mai greu, urmareste discutia, iar infinal ii rasare in minte gandul ca nu poate lua Premiul Nobel pentruPace daca nu se va opune vehement acestui razboi…

Tudor Mihaescu

Un afis la intrarea unei banci: Vainformam ca banca noastra va insta-la Bancomate noi, ce vor permite cli-entilor sa efectueze tranzactii fara ase mai da jos din masina. Daca doritisa utilizati acest nou serviciu, va ru-gam sa urmati pasii din procedurilede mai jos. Dupa mai multe luni deverificari am elaborat proceduridiferite pentru barbati si femei, pecare va rugam sa le aplicati dupa caz.

PROCEDURA „BARBATI“1. Opriti masina in dreptul Ban-

comatului.2. Coborati geamul portierei.3. Introduceti cardul in fanta

Bancomatului si tastati PIN-ul.4. Tastati suma dorita.5. Recuperati cardul, luati banii

si chitanta.6. Ridicati geamul portierei.7. Continuati-va drumul.

PROCEDURA „FEMEI“1. Opriti masina in dreptul Ban-

comatului.2. Treceti schimbatorul de viteze

in marsarier si incercati sa revenitiin dreptul Bancomatului. Repetati,daca este nevoie.

3. Trageti frana de mana si cobo-rati geamul portierei.

4. Cautati poseta. Dupa ce o ga-siti, goliti tot continutul pe scaunuldin dreapta. Localizati si extrageticardul dintre celelalte lucruri dinposeta. Puneti lucrurile la loc in po-seta.

5. Avertizati persoana cu carevorbiti pe mobil ca veti reveni. În-chideti mobilul.

6. Încercati sa introduceti cardulin fanta Bancomatului.

7. Deschideti portiera masinii siaplecati-va, daca pozitia in care atioprit este prea mare si nu va permitesa ajungeti la Bancomat.

8. Introduceti cardul in fantaBancomatului.

9. Reintroduceti cardul in pozitiacorecta.

10. Cautati in poseta carnetelulin care ati notat PIN-ul, probabil peultima pagina.

11. Introduceti PIN-ul.12. Apasati tasta „Anulare“ si in-

troduceti PIN-ul corect.

13. Tastati suma dorita.14. Verificati-va machiajul in

oglinda retrovizoare.15. Luati banii si chitanta.16. Goliti din nou poseta, pentru

a gasi portofelul pentru bani.17. Notati suma retrasa in carne-

tel si puneti banii in portofel.18. Verificati-va inca o data ma-

chiajul.19. Avansati doi metri cu masina.

Opriti.20. Dati inapoi pana in dreptul

Bancomatului.21. Recuperati cardul din Banco-

mat.22. Goliti din nou poseta si cau-

tati port-cardul. Introduceti cardulin port-card.

23. Faceti semnul cu degetulsoferului disperat care asteapta inspatele dumneavoastra.

24. Demarati si continuati-vadrumul.

25. Sunati persoana cu care vor-beati pe mobil si reluati convorbirea.

26. Conduceti masina aproxima-tiv 2-3 kilometri.

27. Deblocati frana de mana.

„Nastratin”, revista iubito-rilor de umor adevarat, a ajunsla cel de-al doilea numar in noulformat. ”Nastratin” are o noua

formula grafica, renuntand laformatul initial (de calendar deperete) si aplicand din mers unconcept inventat peste noapte:acela al tabloidului de umor.Ne-am tabloidizat… E de bine, ede rau?! Noi credem ca e de binesi mai credem ca asa o sa rama-nem in istoria presei romanesti:o pata de culoare, iubita de citi-torii nostri. Ca o curiozitate,cuvantul „tabloid” provine de la

numele dat de catre companiafarmaceutica britanica Bur-roughs Wellcome & Co, pilulelorcomprimate. Asta se intampla lasfarsitul secolului al XIX-lea.Dupa numai cativa ani, tabloidajunsese sa fie aplicat de englezila orice avea dimensiuni reduse.Tabloidul de la sfarsitul secolu-lui al XIX-lea era un medica-ment concentrat. La inceput desecol XXI, este „presa de scan-

dal”. Asadar, suntem o revista descandal?! Da, dar scandalul nos-tru este doar cu prostia si igno-ranta umana. „Galceava intelep-tului cu lumea“, asa cum binezicea Dimitrie Cantemir.

Odata cu noul format inau-guram si noi rubrici atractive siinteractive. Începand cu nr. 7,saptamana de saptamana, Tu-dor Mihaescu aduce in revistaconversatiile virtuale si imagina-

re de pe Facebook ale diferitelorpersonalitati din istoriei. Înnumarul curent (nr. 8) avem siun prim debut - este vorba de otanara studenta din Cluj-Napo-ca: Carolina-Raluca Cristea. Deasemenea incepe o serie de in-terviuri cu personalitati dinlumea artistica si culturala. As-tazi, formatia vocal-instrumen-tala „Tapinarii”…

Horatiu Serb

Motto: „Asa e lumea asta: rade om de om si dracu’ de toti.“ (Anton Pann)

Cum se foloseste bancomatul?

Pastarnac Viorica, 21 ani –Bucuresti

Anul trecut, la mare, ati cunoscutun baiat pe nume Eduard. El v-aspus ca este necasatorit si ca lucrea-za ca medic chirurg la o clinica par-ticulara din Viena. V-ati daruit luitrup si suflet de 6 ori. Ulterior, atiaflat ca tanarul se numea Vasile, in-grijitor la Ocolul Silvic HaulestiDeal, casatorit si tata a 19 copii.

Urmare a idilei, ati nascut de curand6 gemeni si ati dori sa stiti daca ceisase au fost conceputi impreuna(sau separat?), in cele 6 nopti deamor. Noi credem ca doi cate doi.

Palamida Mioara, 28 ani –Hunedoara

Cazul dumneavoastra e cel putinbizar. Cu Ionel, Misu, Costel si Goresunteti frigida. Cu Fanel, Mitica,Gigi si administratorul blocului sun-

teti normala, iar cu Sandu, Ghita,Vasile si postasul care deservestezona sunteti exagerat de exaltata.Parerea noastra este ca aveti o per-sonalitate complexa.

Boboc Cerasela, 16 ani – MizilActul sexual poate avea loc in

5.732 de pozitii distincte. Din pa-cate, spatiul limitat al rubricii noas-tre nu ne permite sa le descriem petoate. Ceea ce ne povestiti dumnea-voastra pare sa fie pozitia 1.259.

Aveam o prietena cu care ma intalneam de maibine de un an, asa ca ne-am decis sa ne casatorim.Exista o singura chestiune care ma deranja. Frumoa-sa ei sora mai mica. Viitoarea mea cumnata se imbra-ca tot timpul cu fuste mini (extrem de mini), iar invocabularul ei nu exista cuvantul sutien, darmite ingarderoba ei. Culmea era ca intotdeauna cand maaflam in preajma ei, mereu scapa cate ceva pe jos, iarcand se apleca sa ridice imi oferea o priveliste mai

mult decat frumoasa. Era clar. O facea in mod deli-berat. Pentru ca asemenea scene nu se intamplaudaca era si altcineva de fata. Pregatirile de nunta fiindin toi, intr-o zi micuta surioara m-a sunat si m-a che-mat sa mai verific ceva la invitatii. Am luat-o de bunasi i-am spus ca vin in cateva minute. Era singura candam sosit si a inceput sa imi sopteasca ce dorinte arepentru mine. Mi-a spus ca ar vrea sa facem dragostemacar o data, inainte de a ma insura si a ma daruisurorii ei pentru intreaga viata.

Eram total socat si nu am putut scoate un cuvant.Mi-a spus ca merge la ea in dormitor, iar daca dorescun ultim salbatic „zbor“, nu trebuie decat sa vin si eu.Am ramas ca o stana de piatra, stupefiat de cele ceauzeam, uitandu-ma dupa ea cum urca scarile. Amstat asa cateva momente, apoi m-am intors si m-amindreptat spre iesire. Am deschis usa, cautand cuprivirea locul unde mi-am parcat masina, cand auinceput ropote de aplauze. Toata familia viitoareimele sotii era adunata in fata casei si ma aplauda. Culacrimi in ochi, viitorul meu socru s-a apropiat demine si a rostit un mic speech:

- Nici nu iti poti imagina cat de mandri suntem detine, ca ai trecut cu brio acest test. Nu as putea gasi unbarbat mai bun pentru fiica mea, chiar daca as cautain toata lumea. Bine ai venit in familia noastra!

MORALA: Întotdeauna pastreaza-ti pre-zervativele in masina…

Testul de fidelitate

LINIA FIERBINTE

Str. Smardan nr. 37 (in Centrul Istorical Capitalei). Se lucreaza la fata loculuisi la locul fetei. O permanenta expozitie

cu cei mai inzestrati caricaturisti ai timpului, de-a lungu’ si de-a latu’,

de-a adancu' si de-a inaltu'.

Mar

in C

retu

Se poate-o lege mai stupida:Sa iasa fluturi din omida?!

Din spin urat, roze sarmante! Dintr-un carbune - diamante,

Si dintr-o soacra - ce rusine! Sa iasa-un ingeras ca tine!

0 SI 1Tifra Zero, obosita,

Gafaind, cum e ea grasa,Vru-ntr-o zi sa stea la masa,

Caci era si flamanzita(Pantecu-i e vecinic gol),Langa Unu. Deci domol,

Zero roaga sa-l primeascaUn minut sa s-odihneascaSi foamea sa-si potoleasca.

Însa Unu,Ca nebunu,

Insulta pe bietul Zero:- „Cum indraznesti, hahalero,

Langa mine sa te-asezi?Nu te vezi

În ce hal esti, mai fartate?Un nimic!... O nulitate!Eu, cu capul sus, semet,

Si drept ca un facalet,Stau in fruntea tuturor,Stau in fruntea tifrelor.

Sa stai tu la pranz cu mine?!Tu, pe care te-am vazutÎnca cu-n altul ca tine,

Tot asa necunoscut,Stand pe usi de la latrine?

Mars d-aici!”- „Nu fi mandru cu cei mici,

Unule,Nebunule!

Îi raspunse Zero-ndata:

Darnic n-ai fost niciodata,Nici barbat,

Proba ca nici nu-mpartesti,Nici nu-nmultesti:

Acest fapt e demonstrat.”Pe cand cearta era-n toi

Si era sa fie lata,Tifra Doua, inarmata,Porni darza la razboiÎmpotriva tifrei Unu,

Si l-ar fi distrus, cu tunu,Ori mai stiu eu cu ce arma,

Daca Unu speriat,Pe Zero n-ar fi chemat

Cu un strigat de alarma.Zero, iertand pe misel,

Veni-ndata langa el,Silind pe Doua sa plece,

Caci, va jur ca nu-i minciuna,Unu si Zero-mpreunaAveau putere cat Zece.

Vechi de cand cu Tata Noe,E-un proverb ce spune bine:

„Totdeauna ai nevoieDe unul mai mic ca tine.”

- Eu te privesc de sus, furnica,Si-mi pari atat de mica!

Te vad cum jos muncestiDin greu,

Ca sa traiesti;Cand eu

Stau sus, stau sus ca Dumnezeu,Pe frunza-naltului copac

Pe care trupu-mi se rasfata.Stau sus: atata numai fac

Ca sa castig comoda-mi viata!Furnica e de obicei

Cam prea modesta (treaba ei!);Dar socoti ca d-asta dataDin cale-afara e prea lata

Ca sa ii tie o omidaO cuvantare-asa stupida.

Si-i zise:- Bre, nu ti-e rusine?

Eu merg, nu ma tarasc ca tine!

Stai sus pe-o frunza cocotataCe maine va muri uscata,

Cand toata seva-i vei fi supt;Dar eu, d-aici de dedesubt,

Eu, mandra, fara s-arat plansu-mi,Îti strig, omida parvenita,

Ca esti o parazita!Cand eu traiesc prin mine insami,

Tu iti furi hrana de la alti,Si doar tarandu-te te-nalti!

NICOLAE-PAUL MIHAIL

OMIDA SI FURNICA

NARCISRasfrant in unda lacului prea

clara,Îsi admira, privind cu

luare-aminte,Tot trupul gol, cu coapsa lui

fierbinteSi neteda ca lemnul de vioara.Degeaba Eco, nimfa cea

sprintara,Îl imbia-n desis cu dulci cuvinte,Sa-i dea lumestile invataminte:El ramasese inca…

domnisoara!Si prefera sa-si vada chipu-n

apaSi trupul gol, cu unduiri de

planta…Dar aparura 3 satiri pe-aproape,Ce-mpinsi de mintisoara lor

cam toanta,Îl apucara strans, sa nu le scape,Si-l transformara iute in

bacanta.

IUBITEIIUBITEI

Mihai Eminescu a pus, inpoemul „Epigonii“, aceasta in-scriptie nemuritoare pe mor-mantul literar al lui Anton Pann:„S-a dus Pann, finul Pepelei, celistet ca un proverb“, ca si cumacesta l-ar fi avut nas pe insusiPepelea, personajul snoavelor sipovestirilor populare romanesti,inrudit cu Pacala si intruchipandistetimea, umorul si perspicaci-tatea. Cu Anton Pann, parintelelui Nastratin Hogea in literaturaromana si patronul spiritual alrevistei noastre, incepem pre-zentarea marilor umoristi ro-mani de altadata. De la AntonPann la Pastorel Teodoreanu, dela Ion Luca Caragiale la IonCreanga, de la Tudor Musatescula Cincinat Pavelescu, vom faceo trecere in revista a clasicilor„rasului“ de pe meleagurile noas-tre, prezentandu-va, totodata,diversele forme de umor care audescretit fruntile romanilor de-alungul secolelor trecute. Umorulscris si vorbit, bancul si anecdo-ta, epigrama si schita, caricaturasi pamfletul… ca noi astia dinsecolul XXI, nu stiu ce Dumne-zeu ne-am face fara Facebook siPhotoshop! „Nastratin“ va poves-teste, cu respectul cuvenit acor-dat parintelui sau, cateva vorbedespre activitatile mai putincunoscute din viata marelui car-turar. Pentru restul, consultatiWikipedia sau alte mijloace mo-derne de informare.

Anton Pann a fostcantaret de strana si profe-sor de muzica psaltica,compozitor, folclorist siscriitor, tipograf si colpor-tor al scrierilor lui si alealtora, situandu-se intreintemeietorii culturii noas-tre. Psalt si protopsalt la maimulte biserici din Capitala,director de tipografie, mai tarziuproprietar al unei tipografii, An-ton Pann a fost cel mai impor-tant muzician al primelor cincidecenii ale secolului al XIX-lea.Om polivalent, Anton Pann si-amanifestat talentul artistic inmuzica, literatura si publicistica.Datorita acestei deschideri cul-turale, este dificila incadrarealui intr-o anumita zona culturaladar, conform operelor sale, celemai multe creatii sunt in dome-niul muzical.

Viata si activitateaAnton Pann s-a nascut in Im-

periul Otoman, azi Bulgaria, laSilven, un targ insemnat, asezatla poalele versantului sudic almuntilor Balcani, pe malul stangal raului Tundza, la N-NE deStara-Zagora, la o data necunos-cuta, probabil intre 1793-1797.Tatal se numea Pantoleon sauPantaleon Petrov – „vreun Pan-dele sau Pantelimon“, cum su-gereaza intr-un studiu Tudor Vi-anu - si era de meserie caldararsau aramar. George Calinescuafirma ca, prin tatal sau, Anton

Pann era roman de origine:„Cunoasterea miraculoasa a lim-bii noastre e un semn ca era sauroman (valah curat ori cuto-vlah), sau ca venise aici in frage-da copilarie“. Numele tatalui,Pantoleon Petrov, a devenit inromaneste Petroveanu, iar fiulsi-a pastrat numele de AntoniePantoleon Petroveanu, cu careisi semna manuscrisele, panaprin 1826. Tatal raposeaza ina-inte de vreme, lasand in urma-io vaduva si trei orfani (o soracare murise de mica). Anul mor-tii tatalui, 1806, coincide cuizbucnirea a nu se mai stie cate-lea razboi ruso-turc. „Anto-nachi“, cum il alinta mama, iadrumul pribegi-ei,

impreunacu ceilalti doi frati, laNord de Dunare, in cautareaunei vieti mai bune.

De aici, insoteste trupele ru-sesti in miscare, trece in Basara-bia si se stabileste la Chisinau,unde intra (la varsta de 10 ani)in corul bisericii mari din aceas-ta localitate, avand o voce fru-mos timbrata. Acolo isi fixeazavocatia de psalt si invata limbarusa.Cei doi frati, inrolandu-sein armia ruseasca, sfarsesc eroicin 1809 la asaltul Brailei impo-triva turcilor. Orasul Chisinau ilfascineaza si il determina sa facao insemnare pe o carte de cult:„A. Pann, aflandu-ma intre so-pranii armoniei eclesiastice, laanul 1810“.

În iarna anului 1812, vaduvaTomaida ajunge, cu ultimul din-tre copii, la Bucuresti. Desi aveanumai 16 ani, intelesese lectiiledureroase ale vietii si ale raz-boiului. Sarac si fara cunostinteprintre localnici intra datoritavocii lui ingeresti cantaret la bi-

serica „Cu Sfinti“, sau „CuSibile“, dupa ce fusese paracliserla biserica Olari.

Anton Pann cunostea destulde bine limbile: romana, greaca,bulgara, turca si rusa. Dornic sa-si imbogateasca cunostintele, seinscrie „ca auditor“ la „scoala demuzichie“ deschisa de DionisieFotino, „scriitor erudit si com-pozitor musical“, cunoscatorperfect al muzicii orientale (1769- 1821). În 1816 paraseste aceas-ta scoala si se inscrie la scoaladeschisa de Petru Efesiul, unuldin grecii priceputi in muzicaeclesiastica, care i-a transmis nunumai cunostintele de baza aleartei muzicale, dar si dorinta deperfectiune, scoala care functio-na pe langa biserica Sf. NicolaeSelari. Aici invata si mestesugultiparului, in tipografia aceluiasiPetru Efesiul, iar in 1819 ajunge„director“ al tipografiei si tipa-reste pentru intaia data unAxion in romaneste, care, dinnefericire, nu s-a pastrat in niciun exemplar. In 1819, scaunularhieresc din Capitala e ocupatde Dionisie Lupu, om luminatcare initiaza o adevarata cam-panie de „autohtonizare“ a vietiieclesiastice. La numai 23 de ani,Anton Pann este numit de mi-

tropolitul DionisieLupu in comi-

sia pen-t r u

traducerea cantarilor bisericestidin greceste in romaneste, fo-losindu-se de noua semiologiehrisantica, dovada ca deveniseun nume cunoscut in viatamuzicii bisericesti a epocii.

În timpul anului 1821 AntonPann se refugiaza la Brasov,dupa modelul boierilor, adapos-tindu-se pe langa biserica Sf.Nicolae din Schei, unde canta lastrana. Aici il va cunoaste pe IonBarac, autorul povestii in versuri„Istoria preafrumosului Arghirsi a preafrumoasei Elena“, cela-lalt colportor, traducator si ti-pograf de carti populare din ora-sul de sub Tampa, cu care valega o stransa prietenie. De lacarturarul ardelean si din cartilesi calendarele romanesti pe carele-a putut cerceta la Brasov, das-calul va capata indemnul saalcatuiasca si el asemenea tipar-ituri. Dupa inabusirea Zaverei,revine in Bucuresti in primavaraanului 1822. (Va urma)

Horatiu Serb

Tudor Arghezi siNastratin HogeaNe oprim astazi la o poezie, mai precis la o fabula a lui Tudor

Arghezi, - o naratiune pilduitoare, cu titlul „Gura lumii”. Aceastapoezie fabulatorie are un antecesor si de la acesta alti succesori,premergatori lui Tudor Arghezi. Originalul, daca se poate numiastfel, se gaseste in istorioarele nastrusnicului si vestituluipovestitor din Orient, Nastratin Hogea (Nasr-edin-Hoca), care atrait in Anatolia acum mai bine de sapte sute de ani. La inceput,cum era firesc,faima anecdo-tica a fascinan-telor lui ispravis-a raspanditrepede in tarileorientale, apoifermecatoarelelui povestiri aucucerit rasaritulEuropei si, incele din urma,intregul conti-nent, fiind tipa-rite in toate lim-bile. La noi, pri-mul care vor-beste despreNastratin Ho-gea este Dimi-trie Cantemir,in lucrarea saistorica „Incrementa atque decrementa aulae Otomanicae“(1716), prezentand, ca fiind adevarate, pe cateva dintre intam-plarile eroului nostru. Tiparita de catre fiul sau Antioh Cantemirin engleza si germana, cartea aceasta („Cresterea si descrestereaCurtii Otomane“), a avut darul, probabil, in ceea ce ne intereseazape noi aici, sa disipeze in lumea carturareasca apuseana si salargeasca stirea despre existenta si despre nastrusniciile lui Nasr-edin-Hoca. Mai tarziu, un alt roman, Anton Pann, repovestindu-lin versuri pe Nastratin, ii raspandeste la noi opera pe caleatiparului, fiind destul de fidel textului original. Poezia a fost pub-licata de Tudor Arghezi, in al treilea sau volum de poezii, in 1957,intitulat „Stihuri pestrite“, cu ilustratii de J. Perahim, o carte defabule si de istorioare cu talc moralizator.

Magarul, calarit de un unchias,Îl duce fiul de darlog,Si nici nu au intrat inca-n oras,Ca trei muieri, cam slobode,

ma rog,Îi dau cu tifla: „– Cum? Nu ti-e

rusineSa-ti lasi copilul descultat pe

josSi sa te care el pe tine?Si mai si razi, batrane puturos!“Batranul n-are ce sa spuieSi, ocarat cum fuse, in zadar,Opreste-n loc, descaleca si suieNumaidecat baiatul pe magar,Si ia darlogul, ca sa-l tie el.Gandindu-se la cele intam-

plate.Unchiasul, cam slabut si mitiel,O ia scalciu prin targ cu greu-

tate.Dar doi mosnegi injura pe

baiat:”– Îti sade, nesimtitule, frumosSa stai acolo cocotatSi lasi pe taica-tu pe jos?”Baiatul sare iute de pe sa.

Si tatal si copilul se-ntrebara:„– Ce facem de ne-o merge tot

asa?Cu o gaina-n traista,La targ nu-i mare treaba.Daca stiam, al dracului sa hieSi ochii sa le iasa,Nu mai plecam cu noaptea-n

cap, Ilie.Mai bine ne-am intoarce,

baiatule, acasa.“Se chibzuiesc, mai stau, se mai

framanta,Se uita inainte si-napoi,Si cu nadejdea targului infranta,Încaleca magarul amandoi.Dar o nevasta si un gospodarÎi intalnesc pe drum, la o

rascruce,Si-i plang: „– Nenorocitul de

magarS-a-ncovoiat si nu-i mai poate

duce.“Mai ramanea sa faca o-ncer-

care,Sa ia de-acuma dansii magarul

la spinare.

GURA LUMII

Egbert intra in salonul inca-pator, abia luminat, cu aerulomului care nu e sigur daca pa-seste intr-un cotet pentru po-rumbei sau intr-o fabrica de prafde pusca, fiind pregatit pentruamandoua posibilitatile. Nein-semnatul schimb de focuri con-jugale de peste masa din sufra-gerie, la pranz, nu adusese victo-ria nici uneia dintre parti, iaracum se punea intrebarea dacastarea de spirit a Lady-ei Anneinclina catre reluarea ostilitatilorsau depunerea armelor. Atitu-dinea ei in fotoliul inalt, cu spa-tar, de langa masuta de ceai,vadea o rigiditate cumva preaostentativa; in intunericul dupa-amiezei de decembrie, pince-nez-ul lui Egbert nu-l ajuta,practic, nicicum sa desluseascaexpresia de pe fata sotiei.

Cu intentia de a spargegheata, indiferent de naturaacesteia, Egbert dadu glas uneicugetari pe tema clar-obscuru-lui care indeamna la religiozi-tate. Iarna sau in serile tarzii detoamna, de la 16.30 la 18.00,Egbert sau Lady Anne obisnu-iau sa rosteasca aceasta cuge-tare, parte constitutiva din viatalor conjugala. Replica consacra-

ta la ea nu exista, asa ca niciLady Anne nu dadu vreuna.Don Tarquinio statea lungit pecovorul persan, acumuland cal-dura de la focul din camin, cu otrufasa indiferenta la eventualaproasta dispozitie a Lady-eiAnne. (…) Egbert isi turna putinceai. Cum tacerea nu dadeasemne ca ar putea fi intreruptadin initiativa Lady-ei Anne, seavanta intr-un nou efort eroic.

- Observatia pe care am fa-cut-o la pranz era de natura puracademica, o incunostiinta el.

Dumneata, se pare, i-ai acordato semnificatie personala cutotul nefundata.

Lady Anne persevera, insa,in sistemul defensiv al tace-rii. (…)

- Spune si dumneata dacanu ne purtam ca niste copiimici, reincepu Egbert sprintar.

Poate Lady Anne gandea lafel, in orice caz, n-o marturisicu glas tare.

- Îmi permit sa observ ca, inoarecare masura, a fost vinamea, continua el, pe un ton din

ce in ce mai putin sprintar. Laurma urmei, admite si dumnea-ta, nu sunt decat un om ca totioamenii. De ce uiti ca sunt unom ca toti oamenii? (…)

Egbert incepu sa se simtadeprimat. Lady Anne nu-si beaceaiul. (…) Egbert, care incepusa se simta nedreptatit, trecu,cum era si firesc, la concesii.

- Îmi permit sa precizez(declara el, asezandu-se pecovorul din fata caminului, catmai in centru, atat cat iiingaduia Don Tarquinio) ca re-prosurile pe care mi le-ai facuterau, poate, meritate. În ma-sura in care sunt capabil s-o iaude la capat pe o cale mai fericitapentru noi, amandoi, tin sa-tipromit solemn ca voi incepe oviata noua. (...)

Lady Anne nu dadu nici unsemn ca ar fi impresionata. Prinochelarii sai, Egbert ii arunca oprivire iritata. A sorbi pana lafund cupa unei dispute cu LadyAnne nu era o noutate. Dar asorbi pana la fund cupa unuimonolog i se paru si nemaipo-menit si umilitor.

- E timpul sa ma imbracpentru cina, o anunta el, cu unglas in care se straduia sa stre-

coare o nota cat mai dura.În usa, sub imperiul unei su-

preme slabiciuni, facu o ultimatentativa.

- Spune si dumneata dacanu suntem niste prosti micuti?

„Imbecil de-a binelea”, co-menta in sinea sa Don Tarqui-nio, in clipa cand usa, inchizan-du-se, marca retragerea lui Eg-bert. Apoi, ridicandu-si in aercatifelatele labe dinainte, seavanta dintr-un salt pe raftul cucarti aflat chiar sub colivia bot-grosului. Era prima oara candDon Tarquinio vadea sa fi luatact de existenta pasarii, dar elimbina o teorie strategica, for-mata in rastimpul catorva gen-eratii, cu o precizie tactica baza-ta pe o matura deliberare.Botgrosul, care, pana atunci, seumflase in pene, ca un adevaratdespot, se reduse subit la otreime din volumul sau normal,dupa care, cu o neajutoratabataie din aripi, scoase un piuitasurzitor. Costase douazeci sisapte de silingi, fara sa punemla socoteala colivia, dar LadyAnne nu arata, prin nici un gest,ca ar dori sa intervina. LadyAnne murise de doua ceasuri.

Saki

RETICENTA LADY-EI ANNE

SINGURA REVISTA DE PAMFLET (INTER)URBAN SI CARICATURA DE BRANDAPARE SAPTAMANAL �� 25 – 31 IULIE 2011

Tiparita in 7.500 de exemplareISSN: 2069 – 7104

Theodor Sperantia nr. 14, Sector 3, Bucuresti

www.nastratin.ro • [email protected]

Publicatie membra BRAT

GRUPUL DE PRESA MEDIA BLOC

FONDATOR: IOAN SORIN ROSU

DIRECTOR GENERAL: VLAD HOGEA0742.303.623

[email protected]

ART DIRECTOR: MIHAI MATEI

[email protected]

EDITOR COORDONATOR: HORATIU SERB

[email protected]

COLEGIUL DE ONOARE: HORATIU MALAELE

MIRCEA COSEA [email protected]

GEORGE IVASCU

OLIMPIAN UNGHEREA [email protected]

NICOLAE-PAUL MIHAIL [email protected]

ELIS RAPEANU [email protected]

GEORGE CORBU [email protected]

ADRIAN [email protected]

SENIOR EDITORI:

MARIUS C. [email protected]

DANIEL NEGUT [email protected]

CLAUDIA DANILIUC

[email protected]

COLABORATORI SPECIALI:

DR. TEES, TUDOR MIHAESCU,

OSTAP MARDARE,

STEFAN SUCITU, MARIN

CRETU

SECRETARIAT DE REDACTIE:

RALUCA IOSIFIDIS

[email protected]

DTP:

OMNI PRESS & DESIGN

www.opd.ro

TIPAR:

UNITED PRINT 021/345.52.12

[email protected]

DISTRIBUTIE

NATIONALA:

MEDIA GAMMA PUBLISHERS021/202.82.06

[email protected]

in retelele de difuzare: TUTUN SIZIARE, MILLENIUM PRESS, SIC

PRESS 2008, NIMSOC, CALLIOPE,PRESS COM, AMO PRESS

ABONAMENTE:

ZIRKON MEDIA, MANPRES

PARASCHIV BREBENEL,Campina - Sotia mea are unamant, la care nu vrea sarenunte nici moarta. Sunt dis-perat, deoarece, din pensia

mea, mult diminuata de infla-tie, nu mai putem trai toti trei.Unde gasim un suflet caritabil,care sa ne sponsorizeze macarpana trece criza?

ASULFINOAIEI HOR-TANSA, Galati - Avand defacut mici cumparaturi, amcumparat o punga de plasticviu colorata, dar am constatat

ca era atat de subreda incatnu-si putea tine nici macarpropria ei greutate. Unde s-audus banii de la FMI, ca vad canu pe pungi de calitate?!

VANDAM SUPERMANIONUT, Constanta - În clasa a

patra am studiat plantele siinvatatoarea mi-a cerut sa-mifac ierbar. În clasa a cincea amstudiat insecte si a trebuit sa-mi fac insectar. Acum am auzitca vom studia anatomia si maintreb ce-o sa ni se mai ceara.Ma puteti ajuta?

TEMISTOCLE LAURIAN,Timisoara - În parcul de langacasa mea sunt zeci de cainivagabonzi. În fiecare zi, candies sa ma plimb, sunt muscatfara mila de catre aceste potai.

Uneori se intampla sa fiu mus-cat si de doua-trei ori pe zi. M-am saturat sa fiu muscat doarde maidanezi. Solicit sa fiumuscat de caini de rasa (depreferat femele). De ce nu seiau masuri?

Consemnam in „NASTRA-TIN“ debutul tinerei Carolina-Raluca Cristea, care la cei 21 deani isi dezvaluie realele incli-natii artistice - ea scrie si dese-neaza cu aceeasi usurinta.„Greierele si furnica“ imbinaumorul absurd al lui Urmuz cusimplitatea liricii lui NichitaStanescu. De loc din Cluj-Na-poca, Carolina-Raluca este stu-denta in anul II la Facultatea deGeografie-Turism. Iata ce spunedespre „Nastratin“: „Dupa ceam citit cu patos fiecare cuvintelscris in cele 12 pagini ale revis-tei, am ramas asa... putin pluti-toare si visatoare. Înca de lainceput ne e prezentat clar scop-ul si anume - acela de a relaxa side a amuza in acelasi timp... Darde a amuza inteligent. Ce-idrept... cuvinte, idei, ganduri,imagini interesante fug ca neb-unele pe pagini... Sunt foartemulte informatii utile si amu-zante, ambalate frumos si aran-jate colorat.

Da, cred ca e cea mai colora-ta revista pe care am citit-o panaacum. Si singura pe care amgustat-o din cap in coada. Pen-tru ca nu e genul de revista lacare sa te intereseze doar unarticol. E genul care te prinde dela primul cuvant si te tine inpriza pana la ultimul. Si astainseamna continuitate, legaturi,umor cat incape. Un fel de hazde necaz dar atat de bine con-struit, incat nici nu vezi necazuldin ele.

Nici nu cred ca poti analiza oastfel de revista pe bucati... Tre-buie luata cu totul, analizatafrumos... respectata. Pentru cadaca omiti ceva, e ca si cum nu

ar mai fi ea... nu ar mai fi com-pleta... Si e interesant cum itiintra in sange si nu o mai potilasa... Pur si simplu, creeazadependenta.

În final, cred ca NASTRA-TIN e revista care e bine sa ocitesti la o ceasca de cafea sau deceai, relaxat, linistit... optimist,pentru ca, cu siguranta, iti vapastra starea de spirit“.

GREIERELE SI FURNICAO acadea furnica sta pe pat

Si are creieru-nghetat.E moale, verde, de topaz

Si-i pute gura a verde praz.

Un greier alb canta manele,E blinguit pana la stele

Si-si varsa nervii pe furnicaCe ii fura toata palinca.

Si cum in lume-i recesiuneS-a petrecut si o minune:Un greier alb si o furnicaÎmpart chiria foarte mica.

Si se urasc, se bat, se-njura,Furnica suge din aluna

Si greierele-n versuri scrieManele de viitor, se stie.

Dupa o luna si ceva,Furnica-si risipi averea,Iar greierele (om de mit)

Mai scoase, mama, inca un hit.

Si realizand ca nu e bineSa fii harnic in aceasta lume,

Furnica a demisionatSi manelista s-a angajat.

Si-acum stau amandoi pe scena,Cantand suav cate-o manea.

Împart autografe, fura,Ca asta-i lumea noastra – dura!

FESTIVALUL NATIONAL DE EPIGRAMA „UMOR LA MILA 80“Consiliul Judetean Galati, Centrul Cultural Dunarea

de Jos, Uniunea Epigramistilor din Romania si ClubulUmoristilor VERVA din Galati organizeaza FestivalulNational de Epigrama „Umor la Mila 80” – editia aXIV-a, in perioada 7 - 9 octombrie 2011. În cadrul aces-tui festival, se lanseaza doua concursuri: 1) Concurs deepigram, cu temele: „Calul Troian“ si „Dinte pentrudinte“ - se vor trimite cate trei epigrame inedite la fiecaretema, in doua exemplare, in sistem Motto, pana la datade 15 septembrie 2011, pe adresa: Centrul Cultural„Dunarea de jos“, Str.Domneasca nr.61, Galati, Cod800008. La concurs pot participa epigramisti de pre-tutindeni, membri sau nu ai U.E.R., cu exceptia celor dinGalati; 2) Concurs de carte umoristica - se vor trimitecate doua exemplare din volumele de umor (inclusivantologii) aparute in anul 2011, la aceeasi adresa si la ace-lasi termen. Cartile participante la concurs vor ramane,dupa jurizare, in patrimoniul institutiei. Informatii suplimentare se pot obtine de la presedintele Clubului, Ion Moraru,la telefon 0766.432.075 sau e-mail [email protected], si de la Vasile Placinta, la telefon 0754.022.604.

NastratinVA DEBUTEAZA!

„Tapinarii“ - o formatie vocal in-strumentala de doua voci si o chitara, ceprezinta viata de cuplu si alte intamplaridin viata intr-un mod realist, ironic siautoironic.

Nastratin: Ce reprezinta pentruforma voastra de exprimare artistica,umorul?

Tapinarii: 69% din repertoriul nostrueste umor! Un procent calculat foartestrict si plin de subintelesuri, ca si piese-le in sine.

Nastratin: Cat e inspiratie si cat etranspiratie in muzica pe care o faceti?

Tapinarii: 69% inspiratie, 69 % tran-spiratie si restul pana la 200% adica catdam noi pe scena… suflet.

Nastratin: De ce cantati la misto?Tapinarii: De mistocari ce suntem.Nastratin: Cine-i mai „tare“ - Covei

sau Tanase?Tapinarii: Cel mai tare de la

„Tapinarii“ sunt aia doi.Nastratin: Cine-i grasa din piesa

voastra?Tapinarii: Scrie pe generic.Nastratin: Cine face versurile si de

unde se inspira?Tapinarii: Amandoi… de la fostele

prietene, daca e vorba de cele de dragostesi de la viitoarele foste pri-etene, daca e vorba decele sociale.

Nastratin: Ce-ati compus pevreme de criza?

Tapinar i i :Una din aia siuna din aia.

N a s t r a t i n :Mai vin intelec-tualii la concertele„Tapinarii“?

Tapinarii: Toti, darabsolut toti. Restul se duc laBamboo.

Nastratin: E adevarat ca Vama Veche„s-a stricat“?

Tapinarii: Pentru noi – nu! Raspunsulacesta ti-l dau acum, la cald, dupa concer-tul avut acum doua zile in Vama, care afost, pur si simplu, senzational, ca toateconcertele din Vama Veche, din 2004,cand am inceput noi sa cantam, si panaacum.

Nastratin: Se poate trai din muzica inRomania?

Tapinarii: Da, si chiar foarte bine,daca esti un om de bun simt si oricatibani ai avea consideri inutila opulenta sistii din tot sufletul ca fericirea e un lucrumarunt.

Nastratin: Ce culoare aremuzica voastra?

Tapinarii: Albastrucu o dunga mov.

Nastratin: Ungand bun pentrus t u r l u b a t i c u l„Nastratin“?

Tapinarii: Hai,frate, la concertul

„Tapinarii“, te veisimti bine intre noi,

intelectualii!...

(A consemnat Horatiu Serb)

„69% din repertoriul nostru este umor!“