-
Editura ARTEMTSStr. Piata Presei Libere nr. 1,C.P. 33, OP 120,
Cod 013701
Sector 1, BucuregtiTel./Fax:027:t!8 83 44
email: [email protected]: www,semneartemis.ro
Difuzare:Tel.lFax: O2l3LO 74 59, O2r 311 49 36
email: [email protected],[email protected]
COMENZI ONLINE-
sute de c6rli la un click distanfd -
www.semneartemis.roBucureSti
NAE IONESCU
ixUREPTARORTODOX
0ARTEMIS
-
II. BISERIcA gl Nrant(Ortodoxie 9i Ronrrinism)
Biserica pranilorin substanliala sa lucrare, Introducere in
Studiul
!tt::"^,.yr,! Vechi.[Cem6uli t9221, o ""n"
rara,-pfini J"sugestu ti deschizitoare de vaste perspective,
profesorulAlexe ?rocopovici de la Cemiuf itubil"gt"
;;;;;;r*crcgtinismului in Dacia a coincis oare.u-
"u in alifo_".J"
no-aslre ca popor. Faptul este de cea mai mare insemnaAte.Crci
naturat ci in asemenea imprejurEri _ i;;;;;'"h1"publici, in^plini
prefaccre, nu putea sit aib6 nici un fcl je31arc.ext1ioa1 fixe -
cregrinism"f ,a
", ,.n irparani.ni,
ra nor prin activiratea precisd a unei ierarhii
bisericesticonstituite, ci prin lucrarea stilruitoare, anonimAgi
;;l;;;;Ea unor
-misionari despringi materialmente i. Uu- lo,canonictr, sau in
orice civ neprezentana_o in cf,ip.*pr.iconttient gi eficace.-
Aceasta explictr de ce ortodoxia noastri fltrtrneasci nu eatet o
religie cu o biserici cheziguito*" u.r.aini.i.i oiuiales un fel de
cosmologic,ln carecl*r."trr";; il;;#;;ortodoxe se hipostazea-tr ln
realitali concrctc;l;;;;;cuvinte, cregtinismul a coborat ta noi in
,r.fiiaiif. irJA:ii
ixnnrpmn oRToDoxale zilei, contribuind la crearea unui univers
specificrominesc, obiectivat aga de caracteristic in folclorul
nostru.
Iar mai departe, aceasta explici de ce o credinltr aga devie gi
de suslinuttr nu s-a completat in chip necesar cu oierarhie
bisericeascl putemic inchegatl, cum au fost de pildicea rusi sau
cea romano-catolicd; precum gi de ce slibiciuneaimpinsi uneori pini
la inexistenli a acestei ierarhii nu a fostin stare si
primejduiascA fermitatea religiozitilii noastrelarIneSri.
Iati realitatea istorici- Poate ceva cam brutali 9i
crudformulatd; dar realitate. Pe ea incearctr de doi ani foaia
noastrisd clddeasci mai departe. Cregtinismul face parte
integrantddin fiinta noastre nadonale. El inchide in potenlialitate
oconceplie de viala $ o disciplina. Dar potenliditalile
acesteartrm6n paralizate, ateta dmp cit conceplia de viald nu
eformulatd, ca se poafii deveni izvor de valori culturale,
iardisciplina nu se exteriorizeaza inr-un aparat ierarhic care stro
impun5.
Spre un sistem filomfic cu ba.r ortodoxi 9i spre obiserictr
mAndri, curatd $i puternicit au mers, intr-onedezminliti
continuitate, timp de doi ani, sfo4Irile noastre.Nu ca inspre nigte
idealuri inventate de o congtiintildezrAdlcinati din wemea ei gi
nelinigtiti, ci ca inspre onicesitate impusi organic de tradilia gi
stnrcnra rasei noastre.
Am izbutit? intrebarea este oarecum firi sens; cici noinu suntem
cbnducjltorii unei mi9ctrri, ci numai reflexulunei stiri dc
fapt
... Este bine totugi si adlugAm: rtflexul critic...
8 Noiembrie 1926
-
88 NAE IONESCT,'
A fi ,,bun romin'
Intimpinarca plini dc dorinfa sinceri a unei limuriri,pe care
colegul meu de invilimAnt, dl. prof. Frollo, a publicat-o in
aceasti foaie in aptrrarca rom6nilor catolici, ne di prilejulsil
rcvenim asupra unor chestiuni pe care noi, la ,,Cuvantul,,,le
socotim drept fundamentale. dl. Frollo se lntrabi surprini9i
oarecum indurerat: de ce gi de unde lndfiirea unor ceicuriortodoxe
impotriva romAnilor de confesiune romano-catolici? Adicd cum, un
catolic nu poate ti un ,,bun rom6n ?$i nici nu mai agteapra
rAspusul; cici dreptarea atitudinii d-sale li apare ca
evidentit.-
La prima impresie, -
desigur! Dar numai la primaimprcsie. Ctrci, in fond. chcstiunea,
a;a cum e pusA de dl,Frollo 9i in genere de toli romAnii catolici
iau numaicatolicizanli, ese cu mult prea pulin precise" pnhu a
puteacontribui la ltrmurirea problemci.
In adcvtrr, oric6t de paradoxal s-ar ptrrea; toti
rorndniicatolici sunt ln misuri a rIspundc victorios la
intrebarea,daci un catolic poate fi un ,,bun rom6n". Niciunul ins6
nu seopregte la chestiunea mai simpli
- dar cea revelanH
- daci
un catolic poate Ii ,,rom6n". Et pour cause! Cici a fi
,,bunromlin" este, sub raportul etnic
i spiritual, mai pulin dec6t afi ,lomAn" pur ti simplu. Dar ceea
ce ln adwar atingc mieailproblemei noastre, nu e chestiunea bunutui
rom6n, ci aromtnului.
Si ne llmurim. ",Bun
romAn" este o noliune foarte vagi"foartc complicati gi foarte
confuzl Ea incbide un etemiri& ralorificarc morale, unul de
incadrare politicn qi, in ultimeanalizl, unul de apartcncnta
spirituah.- -_Bercu Solomon, din t6rg de la pagcani, carc
muncertede dimincap p6ni-n noapre, care igi plitcgte regular
biru;le
ixnnnrun oRToDoxgi respecti legile prii, carc a fost in rlzboi
9i gi-a implinitinsircinlrile cu convingerea ferml ci e dator si o
faci, estedesigw un ,,bun romdn".
Samuel Micu, ctrrturarul ardelean care a mers dupiinvifdturi la
Rom4 a adus de acolo dovada latinitllii noastregi a contribuit, ca
nimcni altul, la definirea, la delimitareacongtiinfci noastre
nalionale, este iarSgi un ,,bun rom6n'. $itot aS4 pcnuu a ie line
in istorie: Ion Britianu-tattrl, care aconstruit armatura statului
romfncsc modcrn gi a urmerit, cuo puterc vie inci in copiii lui,
instlpinirea mm6nilor asuprastatului $i avuliei din cuprinsul lui,
a fost un ,,bun romdn".,,Buni romAni" toli acegti tei, fern
indoiale
',Dar 9i romftri?'Aici e nodul chestiunii. Sl nu mai vorbim de
Bersu Solomon,seracul,
- degi poate cel mai patetic dintre toli. k el situalia
e clar* ,,bun rom6n", adici: bun cetilcan al statului romAn,in
cea mai largtr accepliune a cuvrintului. Pcntru asla ins5"nu e
nevoie se fii numaidecft romir; nu? Dupl cum nu eBercu Solomon;
degi nu esre exclus ca accsa sa f mrdt inrizboi, cu linigtea
deta$at! gi lipsiti de rctorisur a celor careau congtiinla
implinirii unei daOrii fap dc o realitafe colectirdcare ii
inglobcazi 9i li depngegte.
Cazul lui Samuel Micu c ceva mai complica Ciluglrulacesta
papistag este unul din ctitorii congtiinlei romencgti.S-ar putea
oare pune Ia lndoiali romAnismul lui? $i totuSi,se poate. Eu nu
vreau si cercetcz aici, daci Samuel Micu afost sau nu romen cu
adevtrrat. Cred insa ce pot afirma ci nue nevoie str fii rom6n, ca
str frci ce a flcut Micu.
lattr, mai anul Eecut nc-a cercetat aici, in Bucuregti,
unenglez, colonelul Wedgwood. Wedgwood cste un englcz dcbagtinA
Neamul lui fabrice po4elanuri dc vreo dou! srtc deani. Colonelul
nostru este hse . . . ziarist. Poatc cI pufinioameni au ficut,
pentru congtiinla etnice li pcntru
89
-
NAE IONESCU
na[ionalismul evrcu, c6t a realizat Wedgwood, accst sleruitor9i
ind arirn ic mi I itanr al sio n ismut d. C;.;il-;;;;1il;
Dactr ar fi locuit in palesrina, ar fi fort, aoig"i,
"l;_-,i;;evreu". Esre el insi, pentru asta, 9i evreu?
E"tdil;;;i--'
revendici pentu ei _calitatca de a li,,Uuni;;11;.;;;zu vicl des
Guten. Noi ne-am m"lt
'ni ";J;;;ffi
latt, deci, cum cazul lui Samuel Micu J""i". i..*fan,.Mai rdmAnc
cel al lui lon Brerianu_t.tef . L_.rJf"f
colonelului Wcdgwood este gi aici h",ar*;. a; ;;i';;ca ctsi nu
epuizeze fonaul ctrestiuni;J;;;ri##il.-
E inconrestabil ct lon Bratianu a ,"iaJ;.;;.;voi st fii rom6n nu
insernneazit insl *
"
fr -.ar. a ji.rnfrlnsemneazi o stare naturala, o formufa Je
e;;ffi;;existerlei din care decurg prin insagi desfasurare" u.i
anumrre-ronne. Un bob de gr6u, dacl il ingropi i"
perna"ij'dumezealt, incol;egte gi dl fir. Un
"numiif,i "u;;;;;::3:l15-.1r1*T, mai dinainte der",.
inata;;;"rbl;,r#tura bobului de gniu. A$a se petrec 9i
.u,,rornaoi.;io*iiA fi roman insemn eaza a ai,, o -,i.iii pia,n"i;,
ffi;:dccurg cu necesitate absolut?l anumite
"ir"dt"l ;;;st-r}..Voinla noastrtr nu arc nimic de zis in
"".
6Jr;r."i;L.pcnhu ce noi nu ne purcm deplgi to "hip
"o;;l;;;;lngin_e decllt incerlnd a mri dili-i"$i; Ee""" Pe rrvr
-
Prin urmarc: Ion Bratianu-tattrl a construit statul
nostrumodern. Este acest stat in adevfu romen.r.f p".a aa
.tuniidesigur, Brlttianu a fost in
"a"uur ioi-an. ;ffi;;s;,ii
nostru modem nu e cu adevtrrat romanescf arunci
iucnrif,se.schimbi: Ion Brittianu a fost,,bun,o.a";; Ji.a u
i'*i::1.1b-T" intentiuni pentru poporut 9i ,o,ur nlr*,1H-:l-".T11
"" a fost. Dupn cum nu e grAu slmenla caresraryetre pnn a purta un
spic de orz.
Iar2t deci adevilranrl cadru al problemei. Catoticii
ronrrini
ixnnrpun oRToDoxla o intrebare . . . mai modest!: Buni romlni
puteli fi ;i,desigur. sunteli. Sunteli insi gi romini ?
O vom limuri tot noi.
30 Octombrie 1930
.
Noi 9i catolicismul
Daci Pdrintele Russu nu ar fi astAzi episcop, ci ar con-tinua sd
conducn h Blaj foaia greco-catolici ,,Unirea", estesigur ctr
articolul meu de ieri gi in genere toateconsideraJiunile care vor
unna pe aceasti teme ar fi cipetato intAmpinare cu deosebire
virulentd. Ag4 avem cel pulinccrtitudinea ct o disculie, dactr va
fi, se va plsua in liyniteleunui respect reciproc gi a unei
bune-credinte care singurepot inlesni, dace nu un acord
- cel pufin o limurire cinstit?l a
punctelor de vedere carc stau in prezenla.Eu recunosc ce tema e
extrem de delicati. $i cn pcntru
nigte oameni ca mmAnii catolicizanli, catolici de-a bineleasau
numai ,,uni1i", care sunt incredinfafi nu numai ctr ei suntrom6ni
cu adevtrrat, dar ci reprezintd forma eminenttr aromAnismului gi
care considertr absenla noastrtr de lainchinarea fa1tr de Roma
drept una din cauzele stdrii noastrede inapoiere, iar,,unirea" ca
una din binefacerilc cu careDumnezeu a invrednicit neamul
nostrq
- afirmatia care se
desprinde deja din rindurile mele (cl anume ar fi o antino-mie
sau cel pulin o incompatibilitate intre calitatea de romAnli cea de
catolic) poate aparea.drept irianttr. Cum insi - nuscriu ca str
irit, 9i cu atit mai pufin ca si insult pe cineva, cinumai ca si
ltrmuresc, nu pot evita acea$A disculie pe care osocotesc ca punand
asupra uneia din cele mai de seamtr
9t
-
NAE IONESCU
prcbleme ale spiritualit{ii romfnetti; cu atlir mai mult cuc5t
disculia imi ese ofcrittr de catolici.
$i pentru a sa6nge mai de aproape problem4 vom rcpctccLe r:c,
credem. am stabilit ce anume poate fi cinera,bunrornin", fhl ca
ncaplrat sl fic ,,romiin"; calitatea eeasta dcbun romin tiitrtl
oarcc'rn exlerioarf, rominismului gireindicind dcctt o atitudirr,
s! zicem, amical{ afinnativlfaF de rcalitalca romincasctr-
Dc aici urmeaze, instr, c! romano.catolicii nu dovedescnimic ln
lcglturl cu tema pusl in discufic, atmci cirdstabilcsc ctr un
catolic poare fi gi ,bun ronfn'. Pentu a5ijusifica situalia de
mmini gi catolici, gi mai alcs pentru acrca o ln&tpd1ir
atirudinii lor catcgoric prozclitg ei a rebuist arate cl poli fi
catolic gi rcmdn. Asa insn c mai gran &dowdit. $i iaU de cc: A
fi;omft1 turc sau cnghz lnsenncazla'sa lntr-rm raport, dc
apartcrrr4e 9i participare ln acclAiting, fip&o rcatitate
colectiv{ nagiunca; care ted@gegtc, .dar care constituie inslgi
raliunca suficientl a existenlii tateca ronrln, trnc sau coglcz
Realitatca aceasta colectiv{ cstc,dupl natura ci, o unitate
spirituali; iar dupl sfuctura ciorganicl, o comunitate de iubire.
(Formal
- mai exact:
fcoosrcsrobgiq stn$urd -
ori*I o izbitoac asemlmre lntrnaliunc gi biserica cregine).
Aga fiiad, nu poa:te fi cincva romiq de pild{ dccir dactpeficipl
ln chip cfcctiv la ,pom&ria" - dac!, cu attc cuvinte,realiaeazA
ln concret, in individual, slructura organic{spirituall a cnrei
depozirartr in escnlial c nalirmea noasr!.
Naliunile sunt lnsl realit{i istorice. Ele iau nagrerc lnspaliu
gi ln timp; gi sunt condilionate, ca atarc, de tot ceea cecadc sub
catcgoria individualiei. AtiMinca rmui popor fapde Dumnczcq felul
ln care el dicgc nu numai lcglora luicu Diviniratea, dar chiar
Divinitatca lnslgi, face partcintcganll din scuctlsa intime a
na;iunii.
ixonrrten oRToDox
Eu nu igrror c6, in aceasti privinlS- existtr o cunogtinlA
,"r.l"u Ati .:*i codificare ies dogmelc' Dar nu e maipriiJ""*,
"a
deqi dogmele sunt, in ele inscle' {cva:uri-Jhimuatoate
absolutg -
exisrii totugi o istoric a dogrnelor;
"a"" "" int"rnn"azit ci adevIrul rcvelat poate fi deformat
orii or".iun"" realit{ilor istorice' De aici 9i
existenlaiiiA[.r- *rigi 9i a diferitelor confesiuni inliuntrul
unei"""i$i*rigii Noi nu discutam aici chcstiuni
de religic' ci
a" "ti"i*". e;a fiind,
putem sl ltrslm la o pane intrebarea'dactr cxisti in gencrc
cunostinll revelattr nealterattr deintcrven$a elementclor istoricc
sau daci' intre caloltctsm 9t
"iJ".i", ptf.tf sau cea din urmi reprezinti adevantul
crcatinism.' Ne e suficient, pentru Hmulira problemei in
dezbaterc'
.a **,et ca #sta catolicism $ ortodoxie ca realiti$irtoi""
aittin"te, intii; 9i al doilea, ctr in chip natural'iti"J*gl",
romanii srnt, in *"t"t lor majoritate' - deci inoort"tit tcl lor -
prezentl 9i trecutl" ortodocti'
-
Cu aceasta instrchestiunea e str6nsi pe ultima ci poapc:
De indattr ce confesiunea, realitatc istoricl' face
partettegranu din ccalaltr realitate istorici" na$unea'
uryeaznJlia"n*fi" noliunii .romAn" 9i in constitutia
rcafiteJii,,romin" inue ca nottr, rcspectiv component{
e^scnpallortodo*it A fi romAn, nu ,,bun romin"' ci romdn pw
9tri.pft, f*"*t""ra a fi 9i ortodox' in acelaSi fel in care'
depinl, animatut .cal' estc ti
"patruped"'--lJ h.e, ;ii romini giscsc cl ortodoxia nu e buntr;
9itt
"
f" ""iofi.it.. Este
evident ca avem a face cu o oPera$e'i. gt"a, ;" a;rre.
intrebarea este: in momentul in care ama""lti
"t catolic, mai sunt 9i romAn? Cu alte cuvinte: a
atins aceasltr oper4ie de inlocuire a ortdoxici prin
calollcl$no
"ornpon*ia esenlial! sau numai una accidentali a
-
NAE IONESCU
,,ruminiei'? Sau mai simplu 9i mai general: este confesiuncain
genere o note esenliali a naliunii sau nu?
Iati intrcbarea de care depinde solulia antinomiei
dintreuniversalismul romano.catolic gi particularismul
nafional,
3l Octombrie 1930
Sorfii de izbindl ai noii ofcnsivc catolice
Cineva imi atrage atentia asupra inactuali$1ii tcmei pccare am
luat-o in dczbatcre. Inactuali? E numai o impresie.$i ln orice caz,
ojudecatil nu poate fi formulati acum asuprachestiunii, atita vreme
cet nu s-au vilzut ultimele consccinle.
Ag conccda altceva. Ctr disculia e prea tcorelicil, -
preaabstracttr. Asta se poate. Dar nu e nimic de ftrcut. Sunt
cazuriin carc tema ne impune gi nivelul gi maniera dczbaterii.
$iace$a e un asemenea ca;z.
Criteriul de selec$une a problemelor pe care le luim lncercelare
este insemntrtatea lor pentm atezarea naliunii gi astatului
romAnesc Ai acuitatea lor. Care in orice caz nu pot fipusc la
indoialtr astdzi, cdnd, incontestabil, asistdm la o binenutriti
ofensivd catolicl. Personal, aceasti ofensivd nu miingrijorcazn.
CIci trlind de multit vreme in contact intim custructurile
realittrlilor colectivc, imi dau seama dcincompatibilitatea
funciari carc exista intre catolicism giromAnie, Catolicii nu o
vtrd. $i nici nu-i intereseazi. Cicipentru ei o asemenea
incompatibilitate nici nu existtr.Orientatd cu mult prea mult
inspre ordinea secular[,interpretind ,,primatul spiritualului" ca
un drept al papei dea patrona in chip direct tot ceea ce se petrece
in ,,veac",biserica romano-catolici i9i reguleazi indulgcnla
sauimplacabilitatea mai adesea dupl intcresele ei politice,
Felul
cum reiegte cineva tegitura dintre om li Dumnczeu';il;u;'il care
o raiJlte, sunt lucruri de a doua manl'i.".i-*t" taeziunea formali
ta domnia S{Entului Ptrrinte;lTSffi.,"."l;;,"iliea.ui'ea"ii'
incolo' - fiecare cum ilaiutl Dumnezeu. D-ta, cetllorule' eu sau
altul ca
noi su'ntem
:#ffi ;;;,Ji{1't,i#l'ffti:Hl*T;;T",1$t:credinll a unui Zulus'
de.Ptt[:nmt;f n:'r-'**r::fi tr*,Tflilxlipsl dc sPirit critic ai de
Preactiunii ei Prozelite''"";;;i.i;;
ei sldbiciunea ei' Cdci pomite slcucercasce
irti,;;;;;iijeze ei sr piarde suflete' Nelin6nd-seamrll.i.t.ntut
niu, ioncret" istoric' catolicismul se.poate 1:n-tura se faca
prozelili peste toi-pamintul' dat lindcl Pentru
dil;sl*ffi;llunl istorice de realizare' orice om
poateilt.;;;il:iie conuingerea inebranlabild.a Romel ..,""T;" hte
iladcvar? 5-a observat ce protestanti$nul aa.ui
"oi"jiiinraunttur bisericii romano'catolice; dar ca a
i"ti'r"""pilri ta realizeze let mai mic progres in
tlrile;ft;;$;;1t."{ta nu sta in precelenla ortodoxiei' cum le-ar
ollcea unora din noi
'a |tJtaa; ci intr-un fapt mult mai
H#ffi"];tJ "i'Litttl* totano'catolici
inglobase in
#ii., i"n,ir.rii-ii n"tiuni care' structural' ny 1" put1lil'#ra
rl ,i.*itrn" catolica; - 9i care mai curand sau marrziu trebuiau sa
se desprinda'de ea' cdutAnduSi
formele
t# ;;;fidtd"asa' baci' oricat ar trece biserica romanlcu vederea
tendinlele partrcJariste - cc formtr mai
necatolici
;ttil; il;il"-i''"r a' nldi' ;,ffi :;Hffi':ti#:,Tchiar Pahonat,
in catolicisruneori prin a dcp4i aceasia Liserice; iormula
lor-fiind
dta'
Faptul acesta ins6' "a
inieu"ttuf catolicismutui s'a ivit
kg;;il;; de reformr a protestandsmului' formeaztr
ixonnrren oRroDox
-
NAE IONESCU frtnnnpran oRToDox
Iluziile catolicizanf ilor
Era nalural ca, atunci cAnd m-am hotir6t si acceptdisculia
provocati de rom6nii catolici pc o reml aga dedelicatl
- dar pi de frrndamentall impona4l
- se me agept
la o rcplici. Cum insi ii gtiu pe catolicizanlii nogri oamenide
culturn gi de dialedici, nu am crrant niciodati cI ccl
dint6irlspuns care imi va veni va fi jalnic de confiu gi de
pulinindem6natic.
$i totugi, aga s-a intimplat. Dc unde, iati-mi innecesitatea
ca
- attiland ceva mai dc seanrn
- sl dezbat
obiecliuni carc, lntre oameni cu simlul ideilor gi
alargumentlrii nici nu ar fi trebuit s[ fic ridicate. O fac
lnsl"pcntru ce acest moment polernic se migctr totugi pe
liniaconsideraliunilor mele.
Obiecliunca celor care ar vrca si fie preopinenlii meieste
simpll: se ingirtr o sede de romini de seamil care au fostuni;i sau
chiar catolici, gi mi se pune, victorios, intrebarea:ilgtia ce
sunt? nu sunt romini?
84 str presupunern, sunt romdni. Ei gi? Ce mi sa dovcditcu asta?
Cl poli s! fii gi catolic ai rom6n ln acclagi timp? Nu.Pentnr ct
daci eu izbutesc a stabili cu precizie suficienttr cdcutare ins,
carc-ti zice catolic, c ln adevlr romtn, am datoriasi-mi pun
imcdiat intrebarea: dar e gi catolic?
CIci, la urma urmelor, ce lnsemneaztr a fi catolic sau afi
rom6n? Este de ajuns a te numi lonescu 9i a avea act
denalionalitate romAneasce, pentru a fi rom&r; ori a fi
inscrisin controalcle bisericii romano- sau greco-catolice, penrnr
afi catolic? Evidcnt, nu.
Sau poate ctr este deajuns a voi str fii romlln sau si
fiicatolic, pcntnr ca sI 9i fii una.sau alta?! Mn rog
lucrurileastea trebuiesc totugi odau Emurite! Str precizdm: eu
trliesc
dovada peremptorie ci o confesiune nu se poate indndeinfi nit;
ci cl"dimpouiva. ea igi gnse$,",;ir; ;:r#;;il .luTi," imprejurtrri
r*if, iJ;;;;;; "i#;ffi'*"H,*9::9-d:.o,r.lj::.-idecLil;ilffit.*fi
ffiffff*'J::i:$ffi ffi .tl#J$:gi ortodoxie nu sunt numai
*;rf.iil;;;;;;ffiffiildeosebiri dogmarice 9i culrurale, .i
il;;ffiililifrrndencntel dcosebite elc eristent f f"
!*;;;;;;;ijfiffiiii:!:'#Tff
in::',::;l""Tliiltr?,,:t:lii-Ti.E:1,':in,fi:::ntra,iJsffi;i.;ffi
::concrctg care le formeazl suportul, inla*-a^f-.1-_
Jf'.?realiteor:
Nu c_deloc o intrimplare, deci, cI rlstrritul Europci
cstegrtodox, iar sud-vestul ci, cinregranrE ei
"
*;; a-"',"*?lll ::;Htr S?H;a regiunilor rspective. Acesta e
adevirul iir"d;;;ffi;problemalafunii 9i religiei: cte sunr
rediu6l'tiiul ,,_,
-_
_o.*,*, T 3t"r", ortodoc$i, pentru ca iuntem romaniSt
suntern^ro-meni, pcnru^ci suntcrn ortodocai. - -r{-q..'Da ccverum
catolici? Ca_str devenim caiolici, ar tsebuisi ne.transformtrm
astfel sullcrEte tud;;;#Ji;catolicismut. Transformarea aceasta
insemneazl lnsi:
fiqffiJilr::.1_m**x";i*sf;llllUcia pozi;ie: sau rlmAi
romjt;fs'rfi ',r+..#r#,:;:?rHl',i:ffi
.., Iald de cc nu mi_e teami de noua ofensivtr catolici.
3 Noiembrie 1930
-
98 NAE IONESCUin lara romiineasci: m_am-nilscut din pdringi
romdni; suntidentificat. congtient sau firi sd_mi dau seama, cu
roata istoriagi,tradilia noastrtr;
,i mai sunt, se zicem, mddular al bisericiiortodoxe. Reflect6nd
insnuj
"ns r; ;;;;;;il:T"Tjfil tfi ,fiH::T:1t1,::
orrodoxiei. $i. consecvenr, i."" f" ."roij.i.,n:il#:;asta ce eu
sunt catolic? Crg*1aaru**nrr##"r*ffiJi.a y:-*1."y ro9u, penuu ca
sr_t 9i am?Augustin Bunea, mi
s*,ori..E"e;i'o.i#;ii"'i,r'_Iil;,llHT,",Tfr j#g:::::_-.pid" unde
gti;i c| a fost si calotic? pentru cd v_aspus-o el? penku ci a
crezr.,t t::::l il*." or olL",i,'i,,ti:g;1;,"*t'u..-_
-
.
," T"u ,A spun cu asta? Iate raspunsul meu: sub formauner
probleme pe care am::f..Fi;F;i,it#li,ll-1,*11i.1.":[i]1ffi I_:re
ttre ca biserica ortodoxr
""r.'-1.].ll']i'-1'*'lj'",.33l:1Y,r-d;;;:ffilfi f
J:;",il,',:HTJi#ffi :,"#i;lr;Hdi;:r'tr,-hs:#m'supremi sinodul _
reprezentapapas r?Tzellan,n ,"o,",rrrT,tolllltlii. anonimi -, ra
ei
*'*il:f$i1;,$,ffi "n:#*id+t*";;; o;;,,i;,:# :;TtrlH';? iHffl
"lfTl:li $'t in p;uinru .."*il;;;J"i ;H:: ::ra unrfi sau
orrodocai _ sunt de u.".ol pr.ririfri"#4 Noiembrie 1930
irnnnptr.n oRToDox
oryaniza$ile de voinici, panegti 9i rominegti, au mers
insprcrcprczentanla colectivi anonimit
-
gi nu insprc cea individualIgi personald.
$i atunci mi intreb? Cum se face cI uni$i din Ardeal -catolici,
dragl Doamne!
- merg in comunitatea de iubire a
bisericii dupi catolici, iar in comuniatea de iubire a
naliuniidupi.,. ortodocai? $i cum se face cI aceaste sructurtr
aoryaniza$ilor de voinici nu a putut 6 schimbatd nici chiar
deintervenfia explicitl a dlor Vaida gi Maniu?
Ei, vedeli? feranii ardcleni s-au pronunlat prin faptalor pcntru
conducerea unitilii colectivc impotriva celeipersonale. Ei sunt,
desigur, romAni. Dar sunt gi catolici?
impotriva accstui fapt au protestat doi oameni politici:d-nii
Vaida 9i Maniu. Ei sunt, de buntr seami, catolici. Darsunt gi
rom6ni?
Sl nu mi se rdspundA cu exclamalii. Aici nu e vorba
deobignuinle, de prejudecali, de intercse personale. Ci de fapte;9i
de probleme; care trebuiesc gdndite de la inceput - tocmaipentru a
evita erorile provenite din clipu 9i lene dc cugetarc'
A fi romAn e o stare de fapt A fi catolic e o stare de
fapt.Ambele reprezinti anumite stnrcturi organice ca
precipiratspiritual. intrebarea este: sunl acesic doui
structuricompatibile sau nu? Cum am vrea noi sil fic, ce vrern noi
sifim
- asta nu arc nici o inscmnitate. insemnat e: cum este 9i
ce suntem. Iati nodul situa$ei.De aceea.t6atii acliunea
prozelitil care nu line scami dc
accst adevilr fundamental se sprijinn pc o iluzie.in cazul cel
mai bun.
-
nHij#ffijff ;:HSilH,{rffi ;:HniJ;:'*.l;tT
NAE IONESCU innnrrrrln oRToDoxconstitutiv a ccea ce sc nume$te
,,ruminie", 1i se rispundectr nu e adwlrat, pentru c{ orrodoxia e
elemc constitutiv tial ,,bulglriei", ,,rusiei" sau ,,sdrbiei"! Se
poale o maicategorici confuzie inkc nota specifictr, dupi care
scdiferenliaztr o noliune lntr-un ,,gen", gi clementele
constitu-tive ale unei realitlti? Eu spun: pentru ca un animal s!
fiecal, el trebuie c4 intrc altcle, sd aibl NEAPARAT 9i
patrupicioare. Dl. Frollo imi respunde: nu e adevilrat... penuu
cA9i ciinele tot pauu picioare are!
Si trecem deci la discufa cea serioastr. Ea incepe abiaacolo,
unde dl, Frollo, rccunoscSnd ci apartenenta la o naliunenu poatc fi
un act dri voinp, declari
- impotriva puncrului
meu de vedere -
ci apartenenp la o confesiune estc tofutiun act de voinlit. Aga
pusil chestiunea, ea se reduce laafirmalia cI vi.fr nafionall a
unui individ estc un faptnrtural, pe cltl vremc viafa lui
rrligioestr, nu. Impotrivaaccstei teze cu m-am inscris inslt din
capul locului in fals; ginu pot fi dcc6t surprins ctr
perspicacitatca logicl aprcopincntului meu a avut nevoie dc a pipai
terenul timp depatru articole, pcntru a descoperi punctul newalgic.
Str ncdelimitdm deci pozifile fap de acest punct litigios.
Dl. Frollo zice -
gi cu el toli catolicii -
cI invepnra luiCluistos e una; gi ctr, prin urmare, adevinrl
inviliturii lui eunivcrsal. Din aceastA afirma1ie, carc estc
netngdduit valabiltr,prcopinenlii nogtri dcduc instr cit acest
adcvlr unul trcbuiesi 6e vtrzut dc ro|i lr fcl. Trebuie? Se poate.
$i nici mlcarnu zic cl nu e posibil. Cine gtie ce va mai hotlri
Dumnezeucu noi pilni la sfirgitul ,veacului"! Eu conltat instr, cA
astanu s-a intAmplat inci" $i c! adevinrl invnpturii lui
Christosunul e pentru ortodocgi, altul pentnr catolici gi, in
sfdrtit,altul pentnr prctestanli. $i ccea ce e mai ciudat inc',
fieqrcdin noi, dinltruntnrl acestor categorii, suntem incredinlali
ci
l0rintre catolicism
,i ortodoxie*Am pus coloanele acestui ziar la dispozilia
catolicitor' din Rom6nia, pentru lemunrea punctului lor de vedere.
La
l,1h.Ti"gb aJe mele, cotegut profesor I. F;tL';;;;".cu opr. Imi
va fi inglduir sa inchei d*t;;;;;;j,-Am
clezut ca ea ya fi maj *a"re ti iii ,irt.r.,f ii. e.T t!.yj
afirmayiiprecise; ei,il;. iil;jd;#;;;*rlspundt la fel. Dl. Frollo a
crczut instr necesar nu at6t oprecizare &pozi1ii, c6t mai ales
o d"*d;; ilrl"p-*l ;;rrtmeu de vedere. Trudn zadamica. pclqu
J-"lJalrri*catolicfum sunr srliri naturale; ino-" Ji*"i*,"i
".T"".:Ti":l r{, jrvinge unul pe. al*L D;;;;;;.:';i;ntnd, cu voi
incerca str desprind ai" r""e ".*ii ij*ii"punctut titigios,
ireducribit. Ca sn eril; il;d; 1,"ne purem inplcge. gi si corurate
di p*.1""i
".
- -- *.
-.. _1": ryr. ortmete paru
"ni"of, ur" a-fiilrolq carenu sunt rcvelante pentu teza pusit in
dczbatere- "i ;;;sprijine, toarc, pJ o
"o"triJiot.'a.-i;ffi;i,ffi:;realitatca ci; de undc si cea.de.
d;;;;;#;;diferpnfete specificc ALE mmr coNcrii";-;;;rJ"constitutive
(esengiale) A r E r.rNEr REALn ATi ilifiiE.E_u-gtiuctrde sure de
ani catoticii.*, r"gLi""i. #fu"Ir|,rT
iJr*terri:i.rea lor indetungattr c" l"gd" ;;.;;;;;;;tn
logomahie; li c4 ,,intrebuintaiea. ;il;;i;";yralg9smului tot in
togici se stuai"ra. Si p" *;a,;; ffi"sunt gi eu in meseria mea"
so*ro" arli L'"lii;,. ffi;discu;i atunci c6nd, tu spunAnd
"e;;o;i;;':ffi:,;
-
102 NAE IONESCU
adevErul nostru e absolut. Din FApTUL acesta, pe care nu.I poare
contesta nimeni. eu deduc ci "r,i", au"l'ioufiiruralui Christos e
una in ea inslgi, trdirea ei, gi i"1"l"g.ri"
"i,difert in timp 9i spafiu. Cu alte cuvinte:'"i"fu'r.fi'gio*a
.
unui- ins, participarea lui la invitldruri, "o.
"onaiiio*raistoricegre. De unde eu conchid cu
necesitate.t;;;;;;r"
la o credinfi e un fenomcn natural. ou-o.r.u ,iiu
uotir;-*..'g:._DT.u nu ilpot inlelege decdt cu r*riiljl",".r.oe uM,
tstoncette condilionat. pot cu deci invifa pe dinafarecatehismul
bisericii mmane, 9i pot d"clara cat uli'uoi"ilun,catolic; asta nu
arc ins6 nici o valoarc, atdta
"r";.;il;;;"voi fi rr6it in condiliunile istorice in "*.
.-"-A.rf*t,catolicismul, gi nu voi fi eu insumi produsul
acelor;";;r1;.
Cum adicd? p6nd ta t518, girmanii AU FOai-;i;,catolici, 9i de la
acea dara AU DEVENfT
"fe"riu pror.suifif
P6n!- la t699, o parre din romAnii ardeleni u"
io;;;;l"ortodocgi, 9i de la acea dati au devenit efec,i,
""rofl"iiioff"tnl!.Mli 9r?,: ra spunem, cred eu, "a
g"_;iiiu uurost nrctodatd efectiv catolicj _ cj totdeauna
protcstanli _
,icd rominii nu au devenir niciodata .rrofi"i'_
"i uu Jir*mereu ortodocgi -; chiar dacl unii qi alfii ar
.*aoo'lideclera-o rltfel.Asta insemneaze ci formele de vial6
spirituaia nu setransmit gi nu se impun; ci ele se nasc
;";;ilil;;.
,,Transpunerile" sunt intotdeaunu o irnf u'n"r"i;|n;arbitrare
sub care mocnerte realitatea (cazulprotestantismului). Forme
arbirrar, pe care de cele m; il;;=;
*u 5 intgtleem gideci nici nu ie asimit;:;;ffi;irrouo rnsugi.
Care nu ,tie _,i, intru at6t cdt e catolic, nici nupoare $tt - c e
un sobor. D-sa spune, de pildi, ce Acaaemiae un sobor. intocmai ca
tol Apusul c.tolic _ si oroi"r,anr-'lorepr
- care gi-a imaginat intotdeauna *
"on"iliu a" urr-.
inpnrpren oRToDoxparlament eclesiastic. De ce? Pentru ci in Apus
nu a fostniciodattr inleleag convenabil
- 9i dcci nici trlitl - realitatea"vie in tot orientul
greco-arab
-
cuprinsi in vocabula pneuma.Numai un exemplu!
^ Vedef dar, toate indemAnArile logice sunt de prisos.
Intrebdrile care circumscfiu litigiul sunt precise: este
vialareligioas! a oamcnilor un fenomen natural sau nu? Formelede
viali spirituall se nasc sau se transmit? Dac! nu', atunciavem noi
drcptate; gi ii rugam [pe catolici] sn ne lase in paceln ortodoxia
noasui
- ateta cattr este -, dupi cum ii l6snm
noi in pace in catolicismul lor -
chiar acolo unde nu e.
lTNoiembrie 1930
,Internafionala" sub glugl
Sunt.sigur ce pentru o mare parte din cetitori, disculiain jurul
catolicismului a fost prea lungA. De aceea am 9iscurtat-o,
marginindu-mtr, in replica mea, la un singur articol.Nu puteam face
lnsd acelagi lucru 9i fap de preopincnlii mei;pcnt ce sunt gazd!,
penuu ctr socoteam de datoria mea siingldui advenarilor a spunc tot
cc au de spus, gi
- s! o
mtrrturisesc acum -
pentru o diabolicd phcere personal* amvlzut din capul locului
ctr teza adversarilor tebuia si ducila o fund6ture ti... ii
agtcptam. Agteptarea nu mi-a fostlngelatd; clci cej care au urmlrit
cu atcnfie rnspunsul dJuiFrollo, au putut lnlelege ci pe acest cald
gi patetic credincioscatolic il pagte... cxcomunicarea: dl, Frollo
cste, anume,cvolulionist. Iar, dup! cite imi aduc eu
aminte,evolulionismul ese, la Rom4 condamnat.
tAdicf: dacl formcte dc viap spiritrnll nlnt un fcoonto ndlral
tiru sc Ea.Bmit...
r03
-
NAE IONESCU
.^ _ SI fim bine inlelegi: eu cel dint6i apreciez
indeminarea,
dialecticd a preopinentului meu. Recunosc in replica a-saieo
bunit gcoali catolictr, a cirei tradilie, din nefericire, inceps:sd
se piardi gi care, pe vremuri, facea bucuria meaintelectuall. Vd
inchipuili deci cu cAti placere urmlreammeandrele unei disculiuni
care imi aducia aminte, intr_un
iNonsPTAR oRToDox
dezbatere gi caracterizeaztr un moment spiritual pe carc,
invremurile de fa[i, il depdqim; dar care e inci activ la
-bonzii"nogtri ,,intelectuali" gi continui si ne terorizeze cu
presligiullui,,ttiintifiC'.
Toati falsiatea 9i artificialitatea culturii rominegti,
deaproape 100 de ani incoace, e rezultatul ilrcercirilor fdcutcla
noi de a se transpune
-
nici micar de a se transplanta deci !-
in realiti{ile moldo-valahe anumit forme de vialtr apusenecarc
acolo se nescusertr in adevilr in chip organic. Iarpostulatul,
presupozitia acestor incelclri, a fost intotdeaunaconvingerea ctr
forrrele de culrure" in ultimd analizi: despiritualitate
- se pot transmite gi deci importa. Eroare
fimdamentali, care s-a verificat pretutindeni ca atare.Sunt
incredinlat ca neamul nostru nu se va roculege, nu
va lua cunoytinp de el insugi gi nu va izbuti si devintr
crea-tor in ordinea spiritualit decit din momentul in care
vapricepe, in sfitqit, ctr in aceasti ordine nu se poate
construidec6t pe baze autohtone pi ctr orice import de idei
- valabil,
desigur, in cadrele stricte ale tehnicii -
ram6ne sterp gi ducela apariliuni ridicule; rostul acestor idei
importate neautAndfi decAt cel mult de ,,combustibil", in nici un
caz dc,,semaqa".
imi dau seamq desigur, de falsa perspectivtr pe car ocreeazA
asll,zi obignuintele noastrc Si lenca noastr! decugetare, neputinla
noastri dc a ne smulge unor tipare degindire care ne sunt cu
violenli impusc de aproape un veac.Astra nu m, va impiedica insn
str afirm gi sA pun merlu cateme de reflegie, pentu cei care nu au
pierdut obiqnuinp dccugetare, fapnrl firndamental cd inlluenlele
intre culturi suntnumai aparente gi ctr orice culturtr nu imprumuti
alteia mai,,inaintate" dec6t numc pcntru realitati pmprii,
originarc -sdmburele lnsu;i, elementul esenlial 9i caracteristic
generalor
fcl, sninsa disciplinA de expunere scolasrice" ale car;i
rr;dr.lt;abia dacd-le-a mai peslrat, in wemea noastri, un
Garrigou-LagrangerT.
Dar pentru acelagi moriv, vi inchipui$ cat de trist trebuiesi md
fi simlit, constat6nd cI nici mdcar aceasttr minunatiiculturi
catolici nu mai e in stare astitzi si asigure cirturaruluigi
cugetitorului acea viziune organici
"
,"firetifor, u .ar"lcea dintii lege este corelatia gi care e
singura cale deintclegere.a acestor realitili. Daci eu a- a"cJptat
aisculiacu.catolicii nottri, e pentru ctr am crezut ca intre ei gi
mineexisti cwa comun: punctul de plecare;
"*., in ,pqa, nu
putea fi decit unul: existenp speciilor gi incapacitatea
naiuriide a le-depdgi prin variafiuni lente. iste marcte
principiuantievolugonist pe care biserica romana gi l_a insugit
in
"iipcategoric Ai pe care pufnitatea mea il profeseaza inca de
pevrcmea c6nd
- ca oricc biolog care se rspecte _ omora
broatte ca sa afle... secretul viefii3!.Spre surprinderea mea, a
trebuit si constat instr capunctul litigios, pentru care trebuia,
p6n5 la sfiirgit, si com-bat, era caracterul organic al
unitalilorcpiriu"t. si
incapacitatea lor de a se hansforma uneie in allte; apr pecare
eu il enunlam in formula: formele de viale spirituaie,condi$onate
toate istoricegte, nu se transmit, ci se nasc..
Din nefericire, neingelegerea acestui fapt fundamental,de care
au dat, in disculia noastri, dovadtr catolicii, este unfenomen cu
mult mai general; care deplgegte tema pusl in
-
NAE IONESCU
fiind, prin insdgi nalura lui. netransformabil 9i
decineasimilabil.
Iattr convingerea noastra -
cu adevirat gtiinlifict,aceasta; iate mirturisirea noastd de
credinfd, care trage oprecisi linie de demarcatie intre noi gi
roate inremalionateledin lume, fie ele negre, albe, verzi sau
rogii. Ar mai fi cevade adlugat? Nu.
I 8 Decembrie 1930
rrr. BrsERrcA $r STAT(Ortodoxie gi Politice)
Sectanlii
in adunarea eparhiate dc la Cluj s-au spus cuvinte grelefa1tr de
activitatea sectclor religioase din 1artr. Iar.intre toate,cel mai
greu cuvant a c6zut asupra statului, care, se pare ceprin
atitudinea 9i mdsurile tui, mai mult impiedici decStinlcsncgte
acliunea bisericii.
Este un fel comod, dar ineficace, de a inlelegedificultilile
noastre religioase. De ce nu am avea sinceritatea-
gi curajul -
sd punem problema in idevaralii ei termeni?E adevirat ctr din
toate punctele de vedere, sectele
acestea, mistice sau protestante, sunt, ca
spiritualitate,incomparabil inferioare ortodoxiei. Dar ele, gi mai
ales celecare vin din Apus, au marele avantaj politic cA izvortrsc
dinaceeagi structurt spirituald care ne-a dat statul
modern.Dezbricind marele principiu crettin al iubirii de
toatesemnificalia lui ontologic-rnetafizici 9i transpunindu-l
inplanul subiectiv-psihologic al reafitefii
concrete,,,noulcrcatinism", din care se inspird toate aceste secte,
a incetat, edrept, str aibi cel mai ugor contact cu
religiozitatea,
- dar a
izbutit si se incadreze perfect in ideologia juridici a
noilor
-
IV. CONFESIUNILE(Problema unirii Bisericilor)
Ortodoxir rtrslritcanl 9l pancregtinismul
incercarea de apropiere a Biscricilor crcgtine, lnceputtranul
fecut in chip mai concrct prin confcrinla de la Stoc-kholm, va fi
continuatil acum intr-o noul adunare, convocatipcntru sfiirgitul
lui august la Geneva3e.
Iniliativa pomegtc, acum ca gi atunci, din lagirul pro-testanl,
care se dovcdegte a fi nu numai cel mai harnic Ai maisttrruitor,
dar gi cel mai chinuit de insuficienp lui metafziclln actualele
imprejuriri de rena$erc religioasl.
E, pentru noi, de cea mai marc lnscmniltate, sd ne d6mscama ci
ofensiva protcstantd, pornita pe aga de largi baze,nu e numaidecAt
un scmn de vigoare gi de siguranld lduntrici.Ci, dimponiv{ ag
considera aceasti ofensiv! ca o incercareinvoluntard, incon$ientl,
dar fatal6, dc intoarcere la izvoarelcvcgnic vii alc religiozite$i.
Clci gi legeturilc unui Blake sauHartnan cu biserica rogie
ruseascdo, gi sprijinul de-a dreptulneleal pentru noi, pe care
amb$iile 9i jactanla reposafuluiMeletie din Constantinopol l-au
glsit in Anglia, 9i presiunilesistematice la care a fost supus
mitropolitul pribeag Antonie
-
n4 NAE IONESCU
al Kievului*. pi last not lerst _ grija asidui cu care
esreinconjurati |iserica noastri, arate;;lel .l u".rt.i
JJnJlr"Rlsnritul.
De ce tocmai Rnsdritul? Se complac unii in a crede:pntru ca
Ras:bitul e mai slab gi deci mai up. a. infraoi.Nu. pricinile sunt
mai adrinci. Ci*rla i"i* pri.rt."fiin genere convingerea cd
Luther
", n a.ia"f"it'..Ji"
"1"_puterile originare ale cregtinismului. S. pou,". o.i*iJ,
.1!l-oju,..lntt"uga apocaliprici iudaici; el a exclus
dinsprntualltatea cretdne entuziasmul primitiv; grija tragice
aITPlli ca si aspra disciplinit uir.ri.""r.iilJri-;;;;"mcrurclt in
negurile Nordului; toate demenlele mistic-*""ii""pe carc St pavel
le rrecea ca mogrenirc l,**lrrir_J"iiillichidarea antichitdgii s-au
risipit, ii ,.i.i"r'i at;;il';;,urmil conceptul paulinic de
sacrament, care, istoric gi struc_tural, izvordgtc din culrul _
emmamenlc rtsAritean _ sincretistal misterelor. Luther a vrut si
faci.d;l;; ,;;:r;RisAritul.
Nu se poate! Asta o simt acum incongtient tofiprotestanlii. $i
de aceea vin la noi, de aceea ne_au chematlaSrockholm gi ne cheamit
la Geneva.Ne vom duce. Non congaudei iniquitatc. TREBUIEsi ne
ducem. Dar nu strraci 9i umilig. Ci .;"ril;;;
sltrbiciunea noasue in ceasurile d. "r,;il;;:;.-:,:,siguri pe
mogrenirea noasrtr: ca deporli"l .t';;";il;id;
It^asiritului, ftre de care nu a fosl i,i.iJ"ia _i-i
rn.iilil:acum
-
posibili ridicarea spirituatl a lumii &il-" "'IMELETIOS Iv,
patriarh ecu
accea( r e26) pariarh r; il;;;;:il:ffiJ fi ,|ii#it?,l
:i,,nx]flig fusft il manic t920 la Arena, sabilind"-r.
"e"ll;k;;;;;'iliIugoslavi4 undc a dcvenir crpul Biscricii ruscsri
aiir cxii.
ixnnrptm oRToDox llt
Str nu fie o ofenstr. care jignegte 9i ridic6 benuicli' Cldoar o
siguri afirmare, in care Geneva trebuie si audA dtniiu p1 iin"ffi*:
Quid Athenis et Hierosolvmis? La cciun J*ioti
",.u, cAnd ochii nogtri au vazut crucea' la ce bun
*r."rarra, cAnd noi avem cuvintul mAntuirii"'
Dezbatere;;;;;;.;ig"r incd la sfhrgitul ei, dar pe care toate
forleleisrorice s-au conjuat sa o rezolve in favoarea noastrt'
2Mai1926
Ad maturandum Christianae unitatis bonum
Se anunfi prin ziare ctr in curAnd vor alea loc la {ali-nes, in
Belgia, disculiuni 9i ,,tratative" pentru xmteabit"ti"itot
cregtine, la carc vor lua parte reprezentanll alcatolicismului,
protestanlilor 9i ortodoxiei'
intilnirea de la Malines, dacl va avea loc' se va indmplaaupa
Ooiint"" exprimatl oaf,ecum in articola mortis'- deai"*J cl"hmal
Mercier, primatul catolic al Belgiei' 9i nun"'fi a..at
"ootinuarea incercirilor dc apropiere sau cel pufin
de inletegere lncepute inci din l92lar'--
-
i".Ig" incercari pornesc din laglrul protestant' Esteadevlrat ci
deja in 1895, papa Leon XIII--cere tutu.rorcarolicilor din lume se
se roage pentru fcoTiliel-e: IaiTrdespd4ili; iar doi ani mai
t&ziu [acelagi papa] institura rntrei"aif*. St Rusalii o
perioadi dc rugiciuni in acest scop'liltriUfi" se rcspecttince ei
^q3:'' P"t*t" T::.io";;brud ingrijorarea care cuprinde
lum3.Protes.ga infata disolutiei, flird leac aproape' a vielii lor
relrglo-ase'ingrijorare carcia catolicul de mai tirziu' Newman'r'
ir daoeaexpresie inc6 de acum 50 ani'