FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE Farm.pr. Maria SOPOREAN 1 , Dr. Biolog Iuliana CRIŞAN 2 , Farm. Gabriela VLĂSCEANU 3 1 – Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF); Asociaţia Cercul Farmaciştilor din Bucureşti (ACFB) 2 – Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF); Hofigal Export Import SA Bucureşti 3 – SRIF; ACFB; Hofigal Export Import SA Bucureşti 11 – 13 octombrie 2012 A XXI-a A XXI-a Reuniune Naţională Reuniune Naţională anuală de anuală de Istoria farmacie Istoria farmacie
28
Embed
ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE - srif.eusrif.eu/fisiere/7275_GhFe_SOPOREAN_CRISAN_VLASCEANU... · din sângele lui Attis (în mitologia romană un tânăr păstor de care s‐a îndrăgostit
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE
Farm.pr. Maria SOPOREAN1, Dr. Biolog Iuliana CRIŞAN2, Farm. Gabriela VLĂSCEANU3
1 – Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF); Asociaţia Cercul Farmaciştilor din Bucureşti (ACFB)
2 – Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF); Hofigal Export Import SA Bucureşti
3 – SRIF; ACFB; Hofigal Export Import SA Bucureşti
11 – 13 octombrie 2012
A XXI-a A XXI-a Reuniune Naţională Reuniune Naţională anuală deanuală de
Istoria farmacieIstoria farmacie
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Mitolog erudit, Mircea Eliade defineşte MITUL ca povestire a istoriei
sacre, care prezintă un eveniment ce a avut loc în timpul primordial, timp
fabulos al începuturilor.
El redă isprăvi ale fiinţelor supranaturale ce duc la naşterea unei
realităţi, fie că e vorba de o realitate totală ‐ COSMOSUL sau de un fragment
cum ar fi o SPECIE VEGETALĂ.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Pornind de la această concepţie, am urmărit în scrisul său străbătut de
„prezenţa unei sacralităţi incognoscibile în realitatea profană” identificarea
unei fitomitologii care are şi valoare farmacologică sau se regăseşte în
simboluri ale profesiei farmaceutice.
Cunoscător al mitologiei din India, Persia, China, Egipt, Europa şi nu în
ultimul rând a celei daco‐romane, Mircea Eliade face prezentarea miturilor
plantelor vindecătoare prin prisma acestora. În prezentarea acestora spunea
că: „nici o plantă nu este preţioasă prin ea însăşi, ci doar prin participarea sa
la un arhetip sau respectarea anumitor gesturi şi vorbe care, izolând planta
din spaţiul profan, să o consacre”.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Fitomitologia operelor sale cuprinde plante sacre, plante consacrate prin
folosirea lor la unele sărbători sau fără rost mitic precis, cum ar fi:
arborele cosmic (al vieţii),
mătrăguna,
sunătoarea,
brebenica,
floarea soarelui,
menta,
trandafirul,
ricinul,
măceşul,
sânzienele etc.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Arborele cosmic (în mitologia română = bradul) poate deveni sacru prin
puterea lui, manifestă o realitate extraumană, se înfăţişează într‐o anumită
formă, rodeşte şi se regenerează periodic, iar prin aceasta, pentru existenţa
arhaică semnifică întreg Cosmosul.
Bradul, arbore sălbatic, simboliza exact ceea ce omul primitiv dorea de
la divinitate: putere, mândrie, protecţie; a fost primul arbore sacru întâlnit în
leagănul vechilor civilizaţii europene.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Unele embleme universale ale ştiinţelor medico‐farmaceutice sunt redate
printr‐un toiag pe care este încolăcit şarpele, ce simbolizează pacea,
fertilitatea, ştiinţa, viaţa iar acest toiag este parte din arborele vieţii păzit şi el
de şarpe.
Omul primordial, în căutarea nemuririi trebuie să lupte cu acest şarpe
(monstru) să‐l răpună pentru a ajunge la roade iar noi, în profesia noastră, prin
pricepere, dăruire, uneori prin sacrificii să ajutăm la cucerirea sănătăţii, vieţii.
Toiagul lui Esculap Toiagul lui Esculap
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
În câteva eseuri, cum ar fi „Mătrăguna”, „Legenda mătrăgunei”, „Cultul
mandragorei în România”, Mircea Eliade prezintă una din plantele importante
din punct de vedere farmacologic şi anume specia Atropa belladonna, Familia
Solanaceae.
Autorul spune că ea creşte şi în România în păduri umbroase de munte şi
are ca denumiri populare următoarele sinonime: Cireaşa lupului, Doamna
mare, Doamna codrului, Împărăteasa ierburilor.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Pretutindeni, mătrăguna este alăturată de calităţile antropomorfice
din cauza asemănării rădăcinii ei cu un corp de om sau a credinţei
multor popoare cu referire la facultatea acesteia „de a vorbi” prin
freamătul frunzelor, legănarea fructelor.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
În prezentarea acestei plante, Mircea Eliade a menţionat numeroase izvoare,
precum:
filozofii antichităţii Aristotel, Teofrast, Xenofon, Dioscoride, Plinius cel Bătrân,
Moise Maimonide ‐ filozof, medic şi teolog evreu din Evul Mediu,
Berthold Laufer (1874‐1934) ‐ antropolog şi orientalist german,
James George Frazer (1854‐1941) ‐ antropolog scoţian,
Paul Randolph ‐ filozof german
Ion Aurel Cândrea (1872‐1950) ‐ lingvist, filolog şi folclorist român.
La studiul medical al mătrăgunei, autorul adaugă nota din British Medical
Journal (15 martie 1890, p.620) şi documentaţia prietenului său Dr. K.T.
Matsumaro de la Imperial University Tokio.
Legendele asiatice asupra mătrăgunei completează pe cele europene şi o
prezintă ca o plantă din puţinele ce au caracter cosmic şi arată preocupări ce
explică creaţia, naşterea, viaţa sub semnul magic al folclorului.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Planta e prezentată ca o plantă periculoasă, otrăvitoare, însoţită de
superstiţii şi mituri:
dacă se loveşte din greşeală de ea, omul este omorât de exalaţia ei veninoasă;
scoaterea ei din pământ trebuie făcută cu multă grijă, cu ajutorul unui câine negru,
asupra căruia existând credinţa universală că acesta este o călăuză a mortului;
pentru efecte magice, făina în care se încorporează frunza, se fură de la morar cu
mâna întoarsă;
preţul plantei se face în natură.
Sunt menţionate şi proprietăţile sale soporifice paralizante:
din rădăcina scoasă după 1 an de vegetaţie şi uscată la soare, se poate
face o băutură în vin „ce va paraliza trupul” şi “va cădea într‐o torpoare” (stare
de amorţire) „ca şi cum ar fi mort şi nu va reacţiona nici la împunsături cu cuţit”
(ar putea fi acesta un procedeu pentru intervenţii chirurgicale abdominale?);
mătrăguna străluceşte noaptea ca şi perla, de unde şi credinţa că este un
simbol principal al feminităţii, al fertilităţii. (În arabă, mătrăguna se numeşte
„lampa spiriduşilor”, mărul spiritelor” ‐ tocmai datorită însuşirii ei photice).
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Este o plantă ce se află sub protecţia directă a lunii. Mătrăguna, plantă
erotică prin excelenţă (pentru căsătorie, fecunditate, amor) posedă virtuţi
magice pentru bine, sursă de bogăţie, fiind deasemeni plantă medicinală
purtătoare de sănătate.
Ca o concluzie asupra credinţelor despre această plantă antropomorfă,
Mircea Eliade spune că ele „cuprind istoria spirituală a omului ce trădează
concepţia acestuia despre sine, cosmos şi zei”.
Mătrăguna e o plantă miraculoasă, cu mult deasupra altora, ce închide
forţe extraordinare ce pot multiplica viaţa sau dă moartea. E o iarbă a vieţii şi a
morţii.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
O prezentare în spirit farmacognostic a acestei specii, Atropa belladonna,
ne arată că în denumirea ştiinţifică a plantei, genul are o provenienţă
mitologică „Atropos”, zeiţă a destinului, care tăia firul vieţii sau în limba greacă
„a” = fără şi „tropein” = întoarcere.
După Atropos, alcaloidul plantei , este denumit atropină.
Părţile plantei, frunzele şi rădăcinele (Belladonnae folium şi Belladonnae
radix) sunt utilizate în scop terapeutic datorită conţinutului bogat în alcaloizi
tropanici (categorie de molecule organice care se află în compoziţia unor
medicamente sau substaţe toxice).
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
Exemple de medicamente cu atropină
Deşi este o plantă din flora noastră spontană, cerinţele mari de materie primă în
industria farmaceutică au impus cultura ei intensivă.
Alcaloizii se formează în rădăcină, apoi, sunt transportaţi în organele aeriene care,
deşi n‐au capacitatea de a forma alcaloizi, pot produce grefarea de diferiţi radicali pe
nucleul de bază al acestora.
Ca alcaloizi tropanici menţionăm: atropina, L‐hiosciamina, apoatropina, belladonna
şi scopolamina, care posedă proprietăţi parasimpatolitice.
Preparatele industriale sau oficinale se întrebuinţează ca antispastice, predominant
pe aparatul digestiv, căile urinare şi uter.
Explicaţia proprietăţii fluorescente a plantei este dată de prezenţa metilesculinei
(heterozidă), o bază volatilă, fără importanţă terapeutică.
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
O altă abordare a fitomitologiei în opera lui Mircea Eliade este
aceea a “creaţiei lumii vegetale din trupul sau sângele unei divinităţi
sau creaţia prin auto‐sacrificiul zeului, abordare prezentată în eseul
„Ierburile de sub Cruce”.
Sub Crucea Mântuitorului, din sângele său, sângele Sfântului Ioan
sau sub Crucea şi sângele Ferioarei s‐au ivit anumite plante ce
tămăduiesc şi păcatele oamenilor şi durerile lor. Dintre acestea
amintim:
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE
FITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂFITOMITOLOGIE FARMACEUTICĂ ÎN OPERA LUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADEMIRCEA ELIADE