-
i f
• 1874 - Dezvelirea statuii Iui Mihai Viteazul la Bucureşti.
• 1945 - M an ifesta ţie . anticomunistă a tineretului PNŢşi
PNL, p r ile ju ită de ziua onomastică a regelui Mihai I.
Un an de la deschiderea oficială a Complexului “World
Ţrade Center” Ia Bucureşti• 1890 - A m urit Cesar
Franck, compozitor francei (n. 10.12.1822) _
* 1900 - S-a născut scriitoarea americană Margaret Mitchell,
autoarea celebrului roman “Pe aripile vîntului”.
N I N S O R I L E S C A DAstăzi, vremea va fi deosebit de rece
pentru această
perioadă a anului. Cerul predominant noros, local vor mai cădea
ninsori slabe, care pe alocuri se pot transforma-în lapoviţă.
Vîntulva sufla slab. Temperatura maximă a zilei -2 +2 grade. • -
'
5 S .'Ieri Ia ora 12 temperatura aerului era grade iar presiunea
atmosferică 727,7 mm col Hg. "CŞfŞw
Stratul' de zăpadă în judeţ: la Cluj 30-50 cm T ^ Băişoara 58
cm, iar la Cabana Vlădeasa.^70 cm. Meteorolog de serviciu Silvia
MUREŞAN
Asasinarea lui Rabin va produce multă durereILIE CALIAN
sasinarea lui Yitzhak Rabin ridică mult mai multe probleme decît
cele. cu care trebuie să se confrunte momentan noul
prim ministru, Shimon Peres - derularea : acordurilor cu
palestinienii şi pacea cu Siria ’ :
Cea mai importantă va rămîne, pentru multă vreme, credibilitatea
nu numai a statului evreu, , cia evreimii înseşi, pentru că mulţi
vor asimila ' atentatul cu înclinaţia spre terorism tocmai a :
iinui popor care.jse- plîngei că eSie supus atacurilor teroriste.
Ptcsa internaţională şi-a 1 amintit -imediat de teroristul evreu
Baruch Goldstein, membru al organizaţiei ilegale Kacli, ' care a
masacrat, în februarie 1994, 29 dc musulmani în moscheea din
Hebron. De asemenea, se aminteşte faptul că^un rabin -membru ai
aceleiaşi grupări extremiste la blestemat pe Yitzhak Rabin şi
tocmai duminică a expirat luna în care ar fi trebuit să se
împlinească blestemul. .: Se spune că asasinul n-ar fi fost legat
de nici o organizaţie,teroristă, că, deci, ar.fi acţionat exclusiv
din raţiuni personale. Chiar dacă ar fi aşa, chiar dacă i-ar fi
fost uşor să-şi procure gloanţe speciale, chiar dacă privim cu
îngăduinţă ;bîlbîiala serviciilor de pază a premierului, rămîne să
acceptăm că asasinatul s-a produs în condiţiile existenţei unei
puternice
I opoziţii la adresa politicii de pace cu arabii,; ajungîndu-se
la- constituirea unor grupări de fanatici care-şi pot permite să
organizeze tabere paramilitare de instruire... teroristă.
Se vor găsi, deci, destui oameni care să asemene fanatismul unor
fundamentalişti islamici cu terorismul sionist şi să-şi revadă .
părerea despre fanaticii islamişti. Pe fondul unor manifestări
antisemite din Europa occidentală, ale unor grupuscule neofasciste,
antisemitismul ar putea să ia amploare. De aici şi pînă la
dezvoltarea mişcărilor de extremă dreaptă nu e • drum lung. Să
sperăm că România va fi ferită de aşa ccva. ■
D i n p e r s p e c t i v ă P . D . S . R .
Cine este si ce vrea EU.N.BL-uI?Conferinţa judeţeană Cluj a
P.U.N.R. a. fost
: aşteptată cu interes. Se ştia că ea cuprinde “crema” acestui
partid şi se bănuia că în Cadrul conferinţei se va afla cuce
imagine şi cu ce
- program se va prezenta P. U.N.R. la alegerile ce se
apropievertiginos. Evenimentul nu pare : să fi fost o reuşită,
chiar dacă a fost des marcat de aprobări zgomotoase şi- aplauze
evident - > dirijate. El a dezvăluit ceeaccs-ar putea numi
“programa” P.U.N.R. Care sînt punctele ei? - ‘
/ 1. Lipsă dc fidelitate faţă de P.D.S.R. cu care; de_ altfel,
împarte- puterea. Liderii P.U.N.R. au atacat, Cum scriu- ziarele,
cu duritate fără precedent P.D.S.R.-.ul, guvernul şi pe
preşedintele ţării. Această atitudine indică o anumită moralitate,
străină fair-play- ului si merită să fie luată în considerare
de
' Ion FELECAN,- comentator politic al P.D.S.R.
(continuare în pag. a 4-a)
D e Ia c o r e s p o n d e n t u l n o s t r u la P a r h im e n
t
: Pensiile parlamentarilor,
o ctelione de conşliin|ă...ş în urmă cu aproape o săptămînă,
seriatoru au votat, cu o largă majoritate, articolul 43 al Legii
privind statutul parlamentarilor, prin care îşi stabilesc
viitoarele pensii. Un consens, 1 cu alte cuvinte, pentru o
băţrîneţe liniştită din. punct de vedere financiar, din moment ce,
pensiile urmau a fi calculate din media indemnizaţiilor pe ultimele
12 luni şi nu pe ultimii 5 ani aşa cum se practică în cazul
simplilor cetăţeni. Discriminarea socială evidentă, chiar
dureroasă, i-a speriat pe înşişi cei care o-votaseră în aşa măsură
îneît, în 'debutul acestei săptămîni parlamentare, numeroşi
senatori, au devenit brusc din apărători, acuzatori ai
respectivului articol. Să fi fost bunul simţ sau trezirea la
realitate'de către conducerea propriilor partide? Pentru Unii însă
chiar şi decizia “de la centru” a fost tardivă. Dovadă, demisia
senatorului ţărănist Vladislav Tiberiu care încă din momentul
votului de săptămîna trecută’ şi-a arătat dezacordul faţă de
colegii săi de partid. “Vîrstă înaintată a parlamentarilor
ţărănişti îi va face pe aceştia să nu renunţe prea uşor la pensii
îndestulătoare”, *ne-ă declarat senatorul demisionar.
Gabriela OGNEAN
î n c e r c î n d y » n e* dialog cu dl subprefect Liviu Medrea
*
■ î. Căderile dc zăpadă din ultimele zile ne-au surprins ”pe
picior greşit”?
R. Prognoza meteo pentru această perioadă dădea semnale cu
referire la un volum important de precip ita ţiile adevărat, că
prognoza făcea trimitere la ploaie, în primul rînd, apoi lapoviţă
şi ninsoare. în conformitate cu Planul de apărare - compartimentul
pentru;
. Ţnzăpeziri, viscol şi polei”, cele două regii- cea a
Drumurilor Judeţene şi cea a Drumurilor Naţionale au intrat în
dispozitiv încă în cursul zilei de 5 nolbmbrie a.c.-Însă
intervenţia pe drumurile naţionale a fost mult îngreunată de
participanţii la trafic,' de, aş zice, indisciplina acestora,
fiecare dorind să ajungă înaintea celuilalt, în condiţiile îri
care- îri după-amiaza zilei1 de 5 noiembrie-,
' şoselele aveau caracteristici de iarnă pe. uneleporţiuni.
Aceasta a dus Ia unele situaţii neglăcute în cele trei puncte
nevralgice, sub acest aspect, din judeţ: Feleac, Dealul' Dumbrava
şi Piatra Craiului.- La capitolul ”acţiuni pe drumurile naţionale”,
aş dori să îemarc promptitudinea echipajelor de poliţie' care au
fost prezente şi şi-au . asumat responsabilităţi ce depăşeau cadrul
normal al atribuţiilor. Cu menţiunea că Volumul de
Flavia SERGHIE ______ continuare în pagina a 16-a______
A s t ă z i .
S ă r b ă t o a r e a SFIN ŢILO R
A RH A N G H ELI M IH A IL S i GAVRIL
T
î.
' Păzirea adevărului şi vestirea cea bună sînt misiunile
Arhanghelilor ce străjuiesc tronul cerului. Deşi in arta creştină
ei apar şi in alte ipostaze, în ipostaza fundamentală au fost ei
redaţi şi in fresca Muzeului Ortodox din Bălan pe Almaş, de către
elevi ai Liceului de Arte Plastice “Romul: Ladea " din Cluj-Napoca.
,: - •
Arhanghelul Mihail, îikarmura de războinic, deţine sabia de foc
şi cumpăna Dreptăţii; Gavril - Binevestitorulpoartă o lance’’ cu
\ir fu lde: crin, un “toiag de flori întru a inimii călătorie”,
.Fkionomiilej:elor doi îngeri au trăsături "furate” de pe chipul
elevilor - artişti de la Liceul de : Arte Plastice "RomulLadea”. •
\
Este un motivde suavă satisfacţie şi pentru sponsorii taberei de
pictură' de lă Bălan: S.C. ARDAF S.A. şi PANIRO S.A., care-şi pot
admira astfel rodul investiţiei si în mileniul trei.. ; :
ADEVĂRUL DE CLUJ
e l e c t r o c a s n i c e
PHILIPSt e l e v i z o a r e
în 12 ra te lu n a r e
M A G A Z IN U L AM ICP -ţa Unirii 1 6
în aceasta seară; la Opera Română:- ; . ; L I L I A C U L ,
'
Pentru prima oară în această “Frank, directorul închisorii”,
stagiune, opereta “Liliacul” de Mihaela Ungureanu - “Prinţul Johann
Strauss, într-o distribuţie Orlovski”, ŞtefanPopeşcu-“Alfred,
omogenă, de mare valoare: Petre ■ cîntăreţ”, Marius Tniiculescu -
“Dr; Ghilea - “Gabriel von Eisenstein”, . palke”, Titus Pauliuc -
“Dr. Blind”, Irina Săndulescu Bălan - Ramona Eremia - “Adela”,
Elena - “Rosalinda”, Alexandru Kopeczi - . Zoicaş - “Ida”, Marcel
Tigăreanu-
•_______- ________ _ ; “Frosclr, paznicul
închisorii”.'Conducerea muzicală- - Petre Sbârcea, regia artistică
>■ Ion Piso,
. scenografia şi costumele - Livia •. Piso, coregrafia - Eugenia
Popovici : şi Larisa Sorban, maestru de cor - ' Tiberiu Popa.
Spectacolul va începe
la ora 18,30.
M M E 1 0F v i
m h e
-
A D E V Ă R U Lde Ciul A G E N D A miercuri, 8 noiembrie* 1995
G)
• Azi: Calendarul ortodox: +) Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi
Gavril; Calendarul greco-catolic: Ss Miha3 â Gavril, arhangheli;
Calendarul catolic: Fer. Elisabcta a Sfintei Treimi.
• Mîine: Calendarul ortodox: S£' Mc. Claudiu, Castor, Semproniqn
şi
: Nicostraţ Calendarul greco-catolic: Ss Onisifor şi Porfiriu, m
(+ 290); Matrona, cuv. (s V); Qaudiu, Castor,
ScrnptmhBşiNkx)S(rat,mdaco-rotnani (+ 304); Calendarul catolic:
Hramul Bazilicii din Laieran; St Teodor, soldat
■ ' ( D l r E I i E E Q M ^ E l
• PRKFECTURA,CONSILIlX JUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCAJ19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: , 21-17-90•
PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMAria ClMPIA TURZII:36-80.• 01 : ' ,•
PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19J6
POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 $1• 1M5-10
POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-• NAPOCA: 13-49-76• POUŢIA DEJ: 21-21-21•
POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA ClMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA
HUEDIN: 25-15*38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981
APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:,• 11-24-71 ' '• SALVAREA: 961•
Salvarea cfr: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991•
INFORMAŢII: 931 •• DERANJAMENTE: 921'. ' j• ORA EXACTĂ: 958 ; "
>'• REGIA AUTONOMA DE• TERMOFICARE _ •
DISPECERAT: 11-87-48 REGIA AUTONOMĂ DE -APĂ
• CANAL DISPECERAT: 11-63-02 S.C "SALPREST S.A. DISPECERAT:
19-55-22; VCOMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12
int*132 : =' - ■ ; v ' ■. ' ' :•
BORARUL CURSELOR
TAROM
31 octombrie 1995 - ... 30 martie 1996
' Plecări din Cluj-Napoca - 9,20 şi 18,00 , •
Plecări din Bucureşti - 7,50 şi 16,30
de luni pînă vineri. Sîmbătă: . 'Plecări din Cluj-Napoca -
13,15. :Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei \ v
TELEFOANE: 19-49-87;19-35-57 - pentru externe
® „ ;ru A N s i> ( )R T M c i u
| PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA 1 * frinqialdedkţcţS '
trenuri accelerate, rapide şi interrity ;• BAIA MARE,SATU
MARE(prin Dq): 15,05 . •BISTRIŢANĂSĂUD: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej):
0,28 ' •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52
(prinSihin-PiatraOlt): 11,42.(prin Petroşani-Ct-aioYa): 10,00 'i
•BUDAPESTA: 0,2^ 16,14; “ , •GALAŢI (prinPloiefti-Buzân): 9,33
•IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45;16,43r21,00• SATU MARE:
4,04 - •SIBIU: 15,30 ' •SIGHETUMARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin
Alba iulia)i-'5,19; 22,4», 23,08;(prin0radea): 15,16 •TlRGUMUREŞ:
16,13 ;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952
AGENŢII DE VOIAJ CFR ilNFORMAŢII: 11-22-12 (intern)
11-24-75 (internaţional)
CURSE INTER JUDEŢENE . din Autogara II
Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş:
6,30,14,00.
• Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 3 7,00 Quj-Napoca - Abrud: 6,00;
14,15.
•Quj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 12,30;
14,30,18,30. Cluj-Napoca - Gîrbău -Zalău: 6,40
•Quj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin Gîrbou);
16,30(prinHida).'- >
•Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30, 16,00 ,Quj-Napoca -Aiud:
12,00. Cluj-Napoca-Al ba-Iulia: 13,00.
• Quj-Napoca-Bistriţa: 15,30(drculă vineri, ; sîmbătă,
duminică,luni).• Cluj-Napoca-Brad: 16,00.• Quj-Napoca-Cîmpeni:
13,15. •Quj-Napoca-Media;: 14,30. •Quj-Napoca-Reghin: 16,30.
•Quj-Napoca-Tîrnăvem: 15,15. •Quj-Napoca-Tîrgu Lăpuţ: 15,25.■
Quj-Napoca-Toplita: 14,15. •Quj-Napoca - Dej; 13,30 (prin
Mociu);
14,00 (prin Tioc).• Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),
■14,00 (prin Sutor).• Quj-Napoca-Turda5,30,6,30; 6,50,7,20,
8,15;.9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 13,20,. 14,00; 14,30, 15,00;
15,30; 16,00; 17,00, 18,00, 18,30:19,00; 20,00; 21,00, 22,30.
Cursele judeţene pleacă ■ din Autogara I
CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Chij-Napocj In zilele
de hmi,-joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta In
zilele de mărfi, vineri fi slmbită la ora 11,00 0 Cluj-Napoca-
Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de
miercuri ora 7 ţi.înapoierea din MUkolc In ziua de joi ora 11.
INFORMAŢIIA utogaral: 14-a4-26 A utogara!!: 13-44-88 .
«•CUiJ
Miercuri, 8 noiembrie 5.00 Matinal Uniplus Radio;
5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35
Program TV; 5.55 Piaţa si economia de piaţă; 6.35. Agenda zilei;
6.40 Agenda mondenă;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30
Calendar, 8.10 Politia municipiului !n direct;8.15 Pompierii în
direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30
Overdose; 16.10 Emisiune în direct cu ascultătorii “Invitaţi in
studio”; 17.05 ... “Invitaţi în studio”; 18.30 întreruperea
emisiei; 21.30 Greatest Hits;22.05 Greatest Hits; 23.05 Music by
night. Program Informativ BBCf Londra: 6.00; 14.00; 18.00; 21..00.
Ş tiri U niplus Radio: 7.00; 8.00;' 12.05; 13.00; 15.00; 16.00;
17.00; 22.00; 23.00.
A R a d i o S o n i cFM 6B,7MHz.
Miercuri, 8 noiembrie 6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,
sport, meteo, utilitare, muzici) (Vasile Truţa); 9,00-1 ljOO
Emisiune
•„în limba maghiară (Sebesi Karen Attila); 11,00-13,00 Super
Sonic (Dj.Dreams); 13,00 -14,00 Fiţi pe fazi (”Ziua ’ Ia Sonic,
ştiri, sport, actualităţi clujene) (Mircea Tătar);14.00-15,00
Cmtăceteiaş pe strune (muzică populară) (Călin
Stănescu);15.00-16,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 16,00-17,00 Clopote
tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17^)0-18,00 Ce trebuie să
ştim... ca să nu greşim (emisiune informativă) (Cosanin Guşă);
18,00- 19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Geta
Todotuţ); 19/15-20,00 Povestea de scară (rubrica pentru copii); 20
JD0-21,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean); 21,00-21 ,(XJ
Emisiune 4i fcnba maghiară (Gal Maria); 23£0- 0,00 Spaţiu 57 (Jazz)
(Szekely Roland). -
■ ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada: Clinicilor 2): Orar: zilnic:
8 -13,45; 14,30 - 21,sîmbătă.' 8-14, duminica: închis. . ; •; -
_
■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"
SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR:
luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şkduminica ;- închis.
FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni,
miercuri, joi:. 14-19,45; maiţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi
duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din
9 octombrie 1995,'ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi
duminică - închis. MEDIAIT-CĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), OR.\R:
luni, miercuri: 14-19,45; maiţi, joi, vineri:9-14,45; sîmbătă:
9-13,45; duminica- închis. .
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar luni
- sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis ^
■ Biblioteca Germană (strada Univeisităţii 7 - 9): hmi - închis;
marţi- 10-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis. -
■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni -
vineri 12'-16 '-V.,-;..
■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar. luni,
miercuri: 14 -1 9 ; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi
duminică: închis
■ Biblioteca '"Heltai" ‘ (strada Clinicilor 18).Orar. zilnic 10
- 18; sîmbătă: 9 -: 13; duminică: închis
■ Biblioteca |ClubuIui Studenţesc C retin (strada Kogălniceanu
.7 - 9). Orar:' marţi:' 18 - 19; joi' 19 - 20.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-
14). Orar luni, marţi, miercuri. joi:10-18;; vineri: 10-16; sîmbătă
şi duminică închis. :
■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str.
Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
.
■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi
Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă
8-13, duminică: închis:
■ Muzeu] Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10
-17; luni şi marţi: închis “ : ' , .■ ■Muzeul Naţional de Artă,
Secţia
"Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 -
17; luni şi marţi: închis
■ Muzeu] Naţional de'Istorie a Transilvaniei (strada C.
Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni
închis.’
■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (strada Memorandumului 21).
Marţi - duminică: 9 - 17; luni: închis . '
■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri:
9' - 17; sîmbătă şi duminică: închis
■ Muzeu] memoria] “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar:
miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeu] Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică
între orele 10*14.
■ Parcul etnografic ”Romulus Vuia” zilnic 9-16, hmi
închis.........
Miercuri, 8 noiembrie Program ul 1: 7,00 TVM.
Telematinal; 8,30 La’ prima oră ;9.20 Film serial: "Santa
Barbara”; 10,05 Moda pe meridiane; 10,35 Discoteca TV '95; 10,50
Videolexicon; 11,50 Film serial:;
„"Iubiri.... amăgitoare”; , 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica
pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-
Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Magazin sportiv; 17,00 Iată toamna
a sosit!; 17,15 Ecleziast '95; 18,00 De la lume adunate ...; 18,30
Desene animate;: 19,00 Poarta sărutului; 19,30 Film serial: ”Fata
şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: "Fiica lui
Mistral”;; 21,45 Noi. frontiere;22.20 Totul despre muzică; 22,50
Confluenţe; 23,20 Actualităţi; 23,40 Întîlnirea de la miezul
nopţii; 0,40 Invitaţi ai Operei Romine din Cluj-Napoca.;
Program ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de -muzică; 10,05
Mozaic; 11,30 Desene animate;12.00 Gong!; 12,30 Armonii
camerale; : 13,00 Ala-bala- portocala!; 13,45 Ritmuri
muzicale;14.00 Actualităţi; 14,10 Film artistic: ; -Templul
lotusului roşu”; 15,25 De lingua latina; 15,55 Desene animate; *
16,20 Film serial: "Pasiuni secrete”;-17.05 - Mini-eco; 17,45 Film
serial: "Iubiri amăgitoare”; 18,30 Emisiune în limba
maghiară;,20,00 - Pro memoria; 20,30 Turist-club;21.00 TVM.
Mesager; 21,30 Tradiţii; 22,00 Film serial: "Santa Barbara”; 22,45
Un secol de cinema - Laurence Olivier; 23,45 Jazz-fan; 0,15
Caleidoscop.
TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal - actualităţi; Cîntec
transilvan;
. Oracolul şi clepsidra: O zi în
. Tuscania cu familia Piso.- Joi, 9 noiembrie
■ Program ul 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 ;
Film serial: “Santa Barbara”; 10,05 Limbi străine: germană -
italiană;11.05 Film serial: “Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene
animate; ' 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Fotbal: / Dinamo Bucureşti.-
Universitatea Craiova; 15,50 Ritmuri muzicale;16.00 Actualităţi;
16,10 Festivalul Internaţional de Muzică Populară -
“Pe marginea Punării”, 195; /16.40 Sub semnul întrebai
17,-40-Cuvinte potrivite; lUj! Desene animate; 18,30 Tragerilt
Super Loto 5/40 şi' Situai Exp»18.40 Milenium? 19,30 Fila
serial:”Fata şi băieţii"; 28,% Actualităţi; 20,50' Film terii!
“Valea păpuşilor”; 21̂ 5 Reflecţii rutiere; 21,50 Studiai economic;
22,30 Memoruh; durerii; 23,55' Actualitiţi; 0,15 Film serial:
“Poldark”.
Programul . 2: 7,00 La prin, oră; 9,20 Muzica pentrn toţi; 10,05
Magazin satelit; ll^j Desene ţnimate; 12,00 Divertii- ment muzical;
12,45 Curent 13,45 Ritmuri muzicale; 14,10 Magazin social;: 14,55
Limti străine: germană - italiană; li,ii Desene animate; 16,20 lilu
serial:, “Pasiuni .secrete”; 17,1 Ceaiul de la ora 5; 19,K Emisiune
în limba germui;20.00 Cultura în - lume; 203 Sfinx; 21,00 TVM.
Mesiger, 21,30 Divertisment internaţional;22.00 -Filmoteca, de aur,
22,35 Film artistic: “Teorema"; 0,10 Războiul lupilor ;
TVR CLUJ-NAPOCA. Na eemisie. -
rogrcimul^televiziunilor^prirrWcablu
Miercuri, 8 noiembrie .19958.00 Program pentru tineret; 8,10
Seriale - RT4; 13,00 Seriale - RT4 şi C5; 16,15 Chinul - RŢ4;
18,05 Revanşa - MediaPro; 18,55 Diverse- preluare - MediaPro; 20,30
Taff- magazin - PR07;,
-
nr miercuri, 8 noiembrie 1995 ROZA VÎNTUR1LORA s a s i n a r e a
lu i Y itz h a k R a b in
a p r o v o c a t u n p u t e r n i c
t r a u m a t i s m s o c i c t ă t i i i s r a e l i e n e
Reuter^ AFP .
- Cariera premierului, Yitzhak Rabin se identifică cu întreaga
istorie a Israelului, de la răzbbaie la iniţierea procesului de
pace, •de la socialism pînă la capitalism ul 1 impetuos. Asasinarea
sa de către un extremist israelian a spulberat un tabu vechi de
2.000 de ani privind violenţa politică în rîndul evreilor,
gerierînd temerea extinderii divizării interne. Personificare a
israelienilor de baştină, sau "Sabra”, Rabin era
• o. personalitate atît de familiară în viaţa fiecărui israelian
îneît mulţi au pierdut o parte din ei înşişi. "Rabin era
chintesenţa noţiunii de israelism”, a afirmat Ellie Bamavi, istoric
Ia Utfiversitatea din Tel Aviv, ”Luptător-fermier, erou militar,
diplom at, moderat, cel mai intransigent ministru al apărării în
reprimarea ascensiunii mişcării palestiniene Intifada şi totuşi,
în. cele din urmă, om al păcii”.V; Acest asasinat- este punctul
culminant al unei campanii ostile duse d e mai multe luni de u
ltranaţionalişţii israelieni. - Forţele de extremă-dreapta,
care
; îşi recrutează adepţii în principal din coloniile din
Cisiordania şi Gaza, l-au acuzat deschis pe Rabin de "trădare”
pentru faptul/ de a fi “capitulat”, în opinia lor, în faţa
cerinţelor OEP şi a fi înmormîntat visul "Israelului Mare” ,
Israelul cu frontierele biblice.
Asasinarea premierului rabin a constituit totodată o lovitură
grea dată diplomaţiei americane privind Orientul Mijlociu prin elim
inarea personalităţii considerate la Washington drept suficient de
marcantă pentru a-i convinge pe israelieni să plătească preţul
păcii Shimon Peres, rivalul politic al lui Rabin,
care asigură interim atul guvernului, este şi el dedicat păcii,,
dar este împiedicat de reputaţia sa de stînga şi de lipsa generală
de popularitate, au afirmat analiştii. Unii analişti au declarat că
este posib il ca preşedintele Siriei, Hafez al Assad, să fie în
prezent atît d e . afectat de acest asasinat îneît să facă presiuni
în vederea convenirii unui acord înainte de alegerile din Israel,
prevăzute în luna iunie. Alţi analişti apreciază că incertitudinea
generală l-ar determina pe liderul sirian să fie şi mai prudent. în
acelaşi timp, nici ptocesul de pace cu palestinienii nu este în
întregime garantat.
Conform legilor fundamentale ale statului evreu, decesul lui
Rabin echivalează cu demisia guvernului. în mod paradoxal, această
situaţie tragică îi asigură lui Peres conducerea unui cabinet
'foarte puternic. Nici unul dintre membrii săi nu poate
demisiona sau fi exclus, iar guvernul nu poate fi răsturnat de
parlament Teoretic, guvernul de tranziţie va putea rămîne la
guvernare pînă la sfîrşitul legislaturii, prevăzute^ în octombrie
1996. Două dosare distincte se află pe masade lucru a lui Peres:
punerea în practică a acordurilor de autonom ie încheiate cu OEP şi
un acord dc
/pace cu Siria în schim bul restituirii platoului Golan ocupat'
d in .1967. în problem a palestiniană, Peres nu urmează să întîm
pine prea m ulte dificultăţi în a pune îa practică; ceea ce s-a
convenit deja. Dar întrebarea care se pune este dacă Peres, privat
de protecţia lui Rabin, va avea suficientă autoritate pentru a
sprijini un progres substanţial priv ind dosarul sirian al
negocierilor de pace în parlament şi în ochii opiniei publice.
S înt foarte puţine state în E uropa ("p ro te c to a re ” • ale
d re p tu rilo r ' ■ m in o rită ţilo r
. naţionale din ţările est-europene) în care o minoritate
naţională beneficiază de un program de radio n o n . stop. Un
asemenea program îl au m aghiarii pe postul de radio Novi Sad care
emite în limba maghiară 24 de ore non'stop. Emisiunea în limba
maghiară datează din 1949 şi este destinată în -primul rînd in form
ării ce lo r aproxi na ti v
-340.000 de membri ai minorităţii maghiare, a doua etnie din
punct de v edere num eric d in . Voivodina (recensămîntul din
1991). în această provincie există cîteva partide ale‘ etnicilor m
ag h iari, d in tre ■ care C om unita tea .. D em ocrată , a m ag h
iarilo r d in V o ivod ina (CDMV) a-participat la alegeri şi are
deputaţi în parlamentele federal, republican şi provincial ca şi
reprezentanţi în consiliile locale. Sîrbii din Ungaria sînt în
număr de 5000 împrăştiaţi în
întreaga ţară. De cele mai multe ori .ei convieţuiesc cu
ungurii: ex istă un singur sat populat exclusiv de sîrbi - Lovra.
La Budapesta locuiesc 800-900 de sîrbi. în Ungaria funcţionează
doar două şcoli elementare în. limba sîrbă.
Maghiarii din Iugoslavia ■
sîrbH Un Ungaria("Borba" din
17 octombrie 1995)Apreciind situaţia sîrbilor din
U n g aria , .Goran B ăşic i, c e rc e tă to r ştiin ţific : pen
tru p rob lem a m inorită ţilo r şi drepturilor omului la Academia
de ştiinţe din Serbia, declară pentru cotidianul ”Borba”-că în
trecut în Ungaria s-a promovat o po litică de discrim inare a
minorităţilor şi că după 1948
sîrb ii au fost străm utaţi d in legiunile de frontieră.
Ungaria este în prezent, o ţară omogenă din punct de vedere n a
ţio n a l. M in o rită ţilo r , cu e x c e p ţ ia ' ţig a n ilo r
fo a rte num eroşi, le este foarte greu să-şi înfăptuiască
drepturile ce le sînt acordate în prezent, deoarece
'asim ilarea şi-a spus cuvîntul. .Aceasta o demonstrează şi
faptul că, d in cele 11 reuniuni ale m in o r ită ţilo r n a ţio n
a le d in în tre a g a ţa ră , n ouă s-au desfăşurat în limba
maghiară. Sînt greu de pus în aplicare
. drepturile colective, cum eSte cel la şcolarizare în limba
maternă, deoarece trebuie strîns un anumit număr de elevi.
G oran B ăşici consideră că Legea privind minorităţile din
Ungaria este foarte bună, dar
- tardivă! Legea a fost adoptată m a i'p u ţin pentru m
inorităţile naţionale din Ungaria şi mai m u lt ca un atUu p en tru
re v e n d ic a re a .d r e p tu r i lo r ' minorităţilor
maghiare.-
R u sia a c u z ă d e sp io n a j o r g a n iz a ţ i i e c o lo
g is te o c c id e n ta le
(" In te rn a ţ io n a lH e ra ld T r ib u n e ”)
AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESA.
NATIONAL NEWS AGENCY
In această pagină au fost publ icate materiale furnizate de
Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, precum si din alte surse.
Agenţi de contrainformaţii ruşi au acuzat o organizaţie
ecologică occidentală că a divulgat secrete militare, şi au sugerat
- că unele
' grupuri ecologiste străine sînt de fapt fronturi de spionaj.
Serviciul Federal de Securitate, cunoscut sub iniţialele sale din
limba’ rusă- FSB -, a afum at că Fundaţia; B e llo n a , g rup eco
lo g is t norvegian, a r putea fi acuzată O ficial de d ezv ă lu
irea ' unor sec re te • de s ta t. B ellona , organizaţie
înfiinţată în urmă cu nouă luni, cu sediul la Oslo, şi care se
ocupă începînd din 1989 de problemele stocării deşeurilor
radioactive şi de alte chestiuni eco log ice în nordu l R usiei,
insistă însă că a folosit numai surse de informaţii publice şi că
nu a divulgat nici un secret.
Acuzaţiile ruşilor au produs consternară în rîndul grupurilor
ecologiste occidentale, a căror ac tiv ita te - în fo sta U
niune
Sovietică s-a axat pe problemele deşeurilor nucleare şi ale
stocării lor în instalaţiile militare. Ele seamana de asemenea cu
acele declaraţii făcute anul trecut de autorităţile şi mass-media
ruse su g e rîn d că m ai m u lte , o rgan iza ţii occidentale non
-, g u v em am e n ta le . - între care Fundaţia Camegie pentru
Pacea Internaţionali, Fundaţia Soros şi grupul ecologist
”Greenpeace” - sînt, de fapt, angajate în spionaj.: O fic ia lită
ţile o rg an iz a ţie i
B e llo n a au in s is ta t a su p ra faptului că activitatea lo
r se limitează strict la.' preocupările legate de reziduurile
radioactive din zone situate în partea de nord-vest a Rusiei, în
apropiere dc frontiera norvegiană. într-o declara ţie , grupul a
calificat sugestia că ar G vorba de spionaj d re p t " rev o ltă to
a re” . La 5 octom brie, pe aeroportul din Sankt Petersbuig agenţi
ai FSB,
au dat jo s din avion un ecologist rus care lucra pentru
Bellona. M il ita n tu l, pe n u m ele său Serghei Filipov, a fost
interogat timp de trei ore şi înainte de a fi e lib e ra t i s-a
spus că va fi co n tac ta t d in nou ca . m artor împotriva
Fundaţiei Bellona.
A doua zi, angajaţi a i agenţiei au percheziţionat şase
obiective din St. Petersburg şi din portul M urmansk, din nordul
extrem.
-Percheziţiile au inclus biroul din M u rm an sk a l o rg a n iz
a ţie i B e llo n a ş i ap a r ta m e n te le angajaţilor ruşi ai
acesteia. La b irou l- g ru p ă r ii, a g e n ţi i au c o n f is c
a t ca lc u la to a re - şi d is c h e te , o cam eră v id e o ,
documente şi alte echipamente. D e a sem e n ea , a g e n ţii au p
e rc h e z iţio n a t lo c u in ţa lu i A lexe i K lim ov , un m
ilita n t e c o lo g is t av în d le g ă tu r i cu organizaţia
”Greenpeace” d iir portul nordic Severodvinsk.
W a l e s a lu p tb
p e n t r u u n n o u
m a n d a t
l a p r e ş e d i n ţ i eReuter '
A D E V A Rd e C l u î /
Polonia se îndreaptă spre o perioadă de două săptămîni ide luptă
politică dură, în vreme , ce preşedintele Lech W alesa se
străduieşte să-şi asigure un al doilea mandat după o remarcabilă
revenire în primul tur al alegerilor prezidenţiale de la 5
noiembrie a lui Aleksander Kwasniewski, lider al foştilor
comunişti, cu 38,9 la sută din voturi, urmat de Walesa. Cu doar
cîteva luni în urmă, cota de popularitate a lui Walesa scăzuse sub
10 la sută.
Analiştii apreciază câ fostul lider al Solidarităţii a reaprins
de fapt divizările istorice între susţinătorii şi oponenţii
comunismului, la şase . ani după prăbuşirea puterii comuniste.
Reamintind alegătorilor lupta sa cu regimul comunist din anii ’80,
Walesa poate că a subminat eforturile lui Kwasniewski de a se
autoînfăţişa ca un politician în stil occidental reform at şi
cizelat, , neîmpovărat de trecut ‘
- Walesa, care a beneficiat de pe urma desfăşurării unei
campanii în care a evitat cunoscutul său stil belicos, a declarat
că n u ' intenţionează să - facă nici o schimbare de tactică.
Analiştii consideră că mulţi alegători conservatori ar putea fi
influenţaţi de puternica Biserică romano-catolică poloneză, care a
cerut îa mod deschis polonezilor să - nu-1 voteze-pe Kwasniewski.
Dar orice apel direct al episcopilor de a-1 vota pe Walesa ar putea
în mod paradoxal să-l ajute / pe Kwasniewski .Mulţi polonezi au
rezerve faţă de creşterea influenţei bisericii în societate.
Kwăsniewski argumentează că o victorie a lui Walesa ar putea
aduce instabilitate politică.- Actualul preşedinte a fost implicat
într-o îndelungată disputai cu stingă, aflată la guvernare, şi a
arătat limpede că doreşte să devanseze alegerile parlamentare ce
urmează să aibă loc în 1997. Dacă va rămîne în funcţie, Walesa
doreşte să unească mai multe grupuri centriste şi de dreapta ca să
lupte penlru alegeri anticipate, sperind că acestea ar putea
promova ideile sale de reforină.. ; -
'Sîrbii din România, românii din Serbia: drepturi suficiente si
bani putini”
rBorba'H)- Comunitatea sîrbă din România şi
cea română din Serbia sînt apropiate din punct de vedere
numeric, ceea ce permite să se facă o paralelă directă între
situaţia sîrbilor din România şi cţa a românilor din ţara
noastră.
în Iugoslavia/ potrivit recensă- mîntului din 1991, trăiesc
puţin peste42.000 de români, majoritatea lor -38.000 - fiind
stabiliţi în Voivodina. Limba română este folosită oficial în10
comune din Voivodina (Milan Luciei, "Situaţia şi drepturile
minorităţilor din Voivodina”). Accasta înscamna că limba rcspectivă
este folosită în întreaga viaţă publică• în adminis-traţia de stat,
înprocedura juridică, în declaraţii oficiale, în comunicatc dc
presă. Nu există insa nici o localitate unde sâ . se vorbească
numai limba română - aproape pretutindeni se vorbeşte şi maghiara,
în modfrecvent slovaca, iar în Biserica Albji şi ceha.
Limba română este una dintre cele
cinci limbi folosite oficial în activitatea organelor din
provincia Voivodina, astfel îneît dezbaterile din sesiunile
parlamentului se traduc simultan. Ca şi celelalte minorităţi
naţionale şi românii beneficiază de învăţămîn-tul în limba maternă,
începînd cu învăţămîntul preşcolar si terminînd cu pregătirea
superioară. In28 de şcoli din 10 comune învaţă 2000 dc copii
români, învăţămîntul în limba maternă dcsfăşurîndu-sc şi la Liceul
din Vîrşeţ, la Şcoala tehnică' din Alibunar, la facultatea dc
filologie * din Novi Sad şi la Institutul pedagogic din Vîrşeţ. La
Facultatea dc filologie există şi Catedra de limba şi literatura
română: aici se pregătesc şi viitorii ziarişti pentru publicaţii în
limba română:' Există şi o societate pentru limba şi literatura
română carc beneficiază dc sprijinul financiar al statului. Dc
altfel, tinerii români, ca şi membrii altor minorităţi naţionale
din Iugoslavia, au acces la toate celelalte instituţii dc
învăţămînt din Voivodina.'.
7 Editarea manualelor pentru toate nivelurile de învăţămînt în
limba română beneficiază de sprijinul financiar al statului. Şi
românii din Voivodina au ”în rîndurile lor” oameni de ştiinţă,
doctori în ştiinţă etc, care colaborează şi cu colegii lor. din
România/Astfel, cîteva teme de cercetare sprijinite financiar de
către stat au avut ca obiect limba română. Cînd este vorba de
activitatea de distracţie şi recreativă, românii din Voivodina au
patru teatre de amatori şi un Festival al propriei creaţii cultural
muzicale la care participă 30 de ansambluri cultural artistice.
Biserica ortodoxă a românilor din Voivodina are 34 de biserici.
Adunarea Republicii Serbia a declarat Biserica ortodoxă română din
Uzdin drept tezaur cultural de o importantă deosebită. Lă
restaurarea acestei biserici au.contribuit financiar statul .şi
Biserica, la fel ca şi la restaurarea picturilor din biserica
română "Sf. Nicolae” din Ritişevo. Casa de editura "Libertatea”
sedate anual de
sub tipar cîte zece titluri de carte în limba română. în
Voivodina, scrie Lucici, timp de decenii creează şi publică
scriitori români ca Florin Ştefan, Radu Flora, Ion Bălan, Mihai
Avramescu şi alţii. Cărţi în limba română pot fi găsite şi la
Biblioteca societăţii de cultură "Matiţa Sprska” din , Novi Sad.
Adunarea (parlamentul) din Voivodina este fondatoarea â trei
publicaţii în limba română. "Libertatea”, săptămînal de informaţii
politice, există din 1945. Statul alocă sprijin financiar penlru
încă cîteva ziare şi reviste care apar în limba acestei minorităţi.
Trei ziare locale sînt editate, între altele, şi în limba română.
■
Programul în litaba română difuzat zilnic de postul de radio
Novi Sad este de 7 ore, în aceeaşi limbă fiind transmise emisiuni
la încă cinci posturi de radio locale. Televiziunea Novi Sad
difuzează de 5-6 ori pe săptămînă programul în limba română.
înlăturarea lui Karadjici şi a lui Mlădiei - o
AFP - înlăturarea şefilor civil şi, respectiv, militar al
sîrbilor din Bosnia, Radovan Karadjici şi Ratko Mlădiei, cerută cu
insistenţă de Washington, apare pe viitor ca o necesitate pentru
preşedintele sîrb, Sbbodan Miloşevici, preocupat să ajungă cît mai
curînd la un acord de pace - se apreciază la Belgrad.
- Retragerea celor doi, inculpaţi de crime de război de către
Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga, va depinde totuşi
într-o mare măsură de evoluţia negocierilor aflate în curs de
desfăşurare Ia baza aeriană de la Wright-Patterson, în apreciere de
Dayton, şi de condiţiile pe care Statele Unite le-ar putea impune
pentru încheierea păcii în Bosnia. Ea ar putea fi accelerată în caz
de conflict major între Miloşevici şi sîrbii bosniaci membri ai
delegaţiei pe care o conduce ' şi în cadrul căreia predomină opinia
preşedintelui sîrb. . : ■
Conform unor surse apropiate conducerii sîrbilor bosniaci;
citate dc agenţia iugoslavă independentă Beta, "preparativele
penlru înlocuirea" principalilor responsabili ai Tlepublicii Sîrbe"
(RS, autoproclamată) ar fi început dc la sfîrşitul" lui octombrie
la Pale (”capitala” RS, în apropiere dc Saraievo). Conform acestor
surse, conducătorii sîrbilor bosniaci, s-au pus de acord cu
Miloşcvici pentru ca Mlădiei, Karadjici şi Momcilo Krajisnik,
"preşedintele parlamentului”, să nu candideze în nici una din
funcţiile viitorului stat Bosnia-I Icrţcgovina. Conform agenţiei
Beta, preşedintele şi-ar pregăti astfel terenul pentru a desemna
propriul său candidat la conducerea entităţii sîrbe din Bosnia,
Iară să sc ştie încă despre ce personalitate ar putea fi vorba.
Warren Christopher, secrclarul dc stat american, a declarat Ia 1
noiembrie, Ia Dayton, că în Bosnia nu vor fi trimişi militari
americani atît timp cît Karadjici şi Mlădiei sc află la conduccrea
RS. "Ei nu au cc căuta aici. Ei sînt inculpaţi de crime de război",
a subliniat cl. Nicholas Burns, purtătorul de euvînt al
Departamentului de Stat, a confirmat că Washingtonul^ insistă
pentru ca cei doi sâ fie înlăturaţi”. ,
-
A D E V A R U Ld e C i u i VIATA POLITICĂ miercuri, 8 noiembrie
1995 (4
P.D. trage în tintele preferate: P.D.S.R. si P.U.N.R.
Din nou, conferinţa de presă a Partidului Democrat s-a
concentrat asupra principalului partid de guvernămînt; aducînd date
concrete referitoare-lav situaţia economică a ţării şi a nivelului
de trai al populaţiei.
Prezentînd statistici îngrijorătoare, Iuliu Păcuraru, liderul
organizaţiei din Cluj, a tras concluzia că în România se va obţine
un record de scădere a
• profitului, rata de profit a întreprinderilor industriale
scăzînd de. la 4 la 2 la sută. Ţinînd cont şi de precizările
Institutului de Sondare ' a nivelului şi calităţii vieţii, potrivit
cărora 70 la sută din români trăiesc sub limita de sărăcie,
Păcuraru apreciază că popularitatea PDSR este in scădere şi, în
acest context,- alegerile anticipate ar fi o variantă de luat în
calcul de către opoziţie. ... i , ■ ■ - ,:,- Liderul P.D. vede în
recentele
atacuri lansate de PUNR la Cluj împotriva PDSR o încercare a
partidului lui Gheorghe Funar "de a se distanţa de rezultatele
acestei guvernări”, o recunpaş- tere indirectă a faptului că
acestea sînt slaba”, departe de ; ceea ce anticipase PţJNR cînd*a j
înfrăţiri Executiv.” Păcuraru este -, convins că PUNR va rupe
alianţa cu PDSR-ul înaintea alegerilor, intrînd în ţompetiţie
„electorală'
cu PRM. ”Doar unul din aceste• partide, care împart acelaşi
electorat, va intra în Parlament” Vorbind despre subiectul
şpu
favorit, pedeserizarea, .Iuliu Păcuraru ne-a adus noutăţi,
intervenind, în schimb, poate'fără voie, în disputa PDSR'- PUNR
privind realizările din judeţ. Este evident că PDSR-ul nu poate
"pedeseriza” dacă nu are pîrghiile de a influenţa economia
judeţului şi atunci pretenţiile PUNR că ”noi am făcut totul în
Cluj” rămîn fără acoperire. "Afirmaţiile PUNR-ului nu au nici un
temei şi dovedesc că cine le face nu cunoaşte legile”, spune
Păcuraru. "Banii se aprobă de către Guvern şi distribuirea lor
■se face de Consiliul judeţean şi Consiliile locale, cu o
majoritate de două treimi, ori PUNR nu beneficiază de o asemenea
reprezentare”.■ - Luînd cuvîiitul în conferinţa de presă,
preşedintele PD Cluj- ' Napoca, Valentin Taşcu, s-a! referit la
demonstraţia actorilor în care 'vede. o dovadă că guvernul lasă
cultura, ca şialtă dată, la capătul listei de priorităţi. ”Bste o
eroare: de .-strategie., ’ internaţională deoarece, dacă mai
există' 6 percepţie favorabila a României în străinătate, aceasta
se datorează,; în primul rînd, ambasadorilor noştri culturali”.
Caius CHIOREAN
C o r n e l i u C o p o s u -
s e n i o r a l n e a m u l u i r o m â n e s cCORNELIU
COPOSU'este-o;
personalitate, marcantă a vieţii politice româneşti. S-a
riăscut^în localitatea Bobota, judeţul Sălaj, la
"20 mai 1916, din părinţi şi bunici puternic ancoraţi în viaţa
spirituală, şi politică, ' luptători - pentru identitatea unitatea
şi afirmarea românilor din Transilvania.. Domnul Comeliu Coposu â
urmat' cursurile Facultăţii de Drept diri Cluj, după care şi-a
definitivat doctoratul în drept şi ştiinţe de stat. în timpul._
studenţiei a fo ş t; preşedintele studenţilor democraţi
■ din Universitatea clujeană.A intrat în viaţa politică
alături
de marele patriot . Iuliu Maniu, ocupînd funcţii importante în
Partidul Naţional Ţărănesc dintre , care amintesc:secretar politic,
secretar general adjunct, secretar al Delegaţiei Permanente,
preşedinte
• ăl Tineretului Naţional 'Ţărănesc./ După cîstigarea alegerilor
din 1946 de către PNŢ şi falsificarea lor de comunişti, este
arestat în anul 1947 şi condamnat la muncă'silnică pe : viaţă,
întemniţat, fiind supus celui mai bestial regim de detenţie: ;
izolare totală, frig, bătăi, înfometare, cu pierderea temporară a
vederii şi ' a capacităţii de vorbire. în timpul detenţiei îşi
pierde soţia, care moare ■' în închisoare, iar după eliberare este
marginalizat, urmărit şi verificat de securitate,
intcrzicîridu-i-se să profeseze în specialitate. Decembrie : 1989'
îi dă posib ilita tea '{ să înfăptuiască Testamentul lăsat; de
Iuliu Maniu la ultima şi scurta
întrevedere în puşcărie înainte de moartea Tribunului, prin care
îi lega de suflet . reorganizarea şi relegalizarea partidului după
căderea comunismului.
Se p o a te afirma că de destinul Domnului Comeliu Coposu se
leagă o jumătate de.secol de luptă anticomunistă pentru democraţie
plătită cu lacrimi şi sînge! în milioane de oameni plînge sufletul
şi simt remuşcarea că nu l-au înţeles la timp, că au crezut în urmă
cu cinci ani Său pe parcursul acestora în minciunile şi
dezinformările a ’ căror ţintă a fost. Demnitatea, verticalitatea,
seriozitatea şi morala
, creştină care i-au fost conduită în întreaga viaţă, l-au
determinat , pe regretatul Petre Ţuţea să-l considere
, pe domnul Gorneliîi Coposu"Senior. al neamului românesc”.
Prin participarea sa activă în miezul evenimentelor politice
alături de Tuliu Maniu şi după Revoluţie ca preşedinte PNŢCD, în
perioade agitate ale istoriei noastre, poate fi considerat un izvor
istoric
« viu, de care trebuie intens profitat pînă nu este prea tîrziu.
în conşecinţă, consider oportună şi , îndreptăţită conferirea
titlului de "Cetăţean de: onoare . al municipiului-martir
Cluj-Napoca”, domnului CORNELIU COPOSU, sim bol; şi-, martir ă l
luptei anticomuniste pentru libertate şi democraţie în România.
- Prof.univ.dr.ing. Ioan VIDA - SIMJŢI, consilier
municipal PNŢCD
... în articolul apărut ieri eu privire la Conferinţa Judeţeană
a, PUNR, un nume a fost transcris greşit' în loc de Petre Coţa a
apărut
.Mircea Coţa. Facem cuvenita rectificare cu scuze.
R o m â n i i a l u n g a ţ i d i n j u d e ţ e l e C o v a s n
a ş i H a r g h i t a
s î n t i n v i t a ţ i l a C l u j - N a p o c a
I 3 W S T A T B E - A P E LConsiliul Director al Asociaţiei
Românilor, alungaţi din judeţele Harghita şi Covasna, împreună
cu . Primăria municipiului Cluj-Napoca invită la o întîlnire -
dezbatere în Sala Mare de Şedinţe a Primăriei municipiului
Cluj-Napoca, în data de 25 noiembrie 1995; la orele
10,00, pe toţi cei care, supuşi presiunilor în perioada imediat
următoare evenimentelor din Decembrie 1989, şi-au părăsit. în mod
forţat căminele şi locurile de muncă din judeţele Harghita şi
Covasna, trăind acum în diverse colturi ale României si ale
lumii.
Din motive obiective; am fost . nevoiţi să modificăm dala
accstei. întîlniri din 11 noiembrie, cum a fost prevăzut iniţial,
pe 25 noiembrie 1995. ' .
Gheorghe FUNAR, Primarul municipiului
Cluj-Napoca
P.L/93 este, în continuare, preocupat de moţiune...
Moţiunea Partidului Liberal 1993 cu privire la neemiterea in
timp legal a cărţii de alegător a fost, din nou respinsă. PL’93 o
Va depune din nou, pentru a cincea oară, s-a arătat la conferinţa
de presă, de marţi, a acestei formaţiuni politice. în acelaşi
cadru, Dinu Patriciu; lider al PL’93, a declarat că nu doreşte, sub
nici o formă, să intre în polemică, dar, a spus el, Emil
Constantinescu, preşedintele Convenţiei Democratice, a făcut o
afirmaţie, pe cît de graVa, pe atît de neconformă cu realitatea,
menită să tensioneze relaţiile în opoziţie. Pe de altă parte, PL’93
doreşte o colaborare inteligentă în apropiata campanie electorală,
care sâ se bazeze pe sprijinul celui mai bine plasat dintre
candidaţi, colaborare în alegerile indirecte - pentru primar şi
viceprimar şi,' cu deosebire, o înţelegere asupra viitoarei
guvernări a ţării. Preşedintele CDR a afirmat, recent; că liderii
PL’93, în 80 la sută din luările de poziţie, au atacat partidele ce
compun convenţia, în replică, Dinu Patriciu a prezentat o
statistică, luată dintr-o arhivă bine pusă la punct, după cum a
apreciat liderul PL’93, care relevă că în lunile
septembrie-octombrie şi începutul lunii noiembrie, din apariţiile
în presă,1,16 la sută se referă Ia CDR, iar 1,32 la sută la Emil
Constantinescu, 1,48 la sută la partidclc din convenţie, deci
un.total de 3,96 la sută au legătură cu CDR. Restul sînt la adresa
actualei puteri, a guvernului Văcăroiu, a preşedintelui României, a
tot ce înseamnă arcul guvernamental. Pe scurt, în ultimele două
luni şi o săptămînă,'4 la sută din luările de atitudine ale PL’93
se referă la CDR şi nu toate critice. :
R L .D . este îm p o triva aderării Rom âniei la NATO
Partidul Liber Democrat (PLD) apreciază că România, nu trebuie
să ’ intre în NATO, considerat “un bloc militar anacronic şi fără
utilitate”, se arată într-un comunicat al acestei formaţiuni,
politice, transmis spre difuzare marţi. în opinia PLD, Alianţa
Nord-Atlantică “s-a transformat azi, din blocul cu pretenţii de
apărător al democraţiei şi libertăţii într-un agresor ce .se
amestecă fără drept în treburile interne ale unor state suverane”.
“NATO trebuie să fie desfiinţat cît mai curînd”, deoarece “nu mai
are nici o utilitate practică”, se arată în comunicatul PLD.
RA.C. în căutarea candidatului pentru Primăria Cluj-Napoca
Sînleţi uri manager bun şi aveţi diploma universitară?
Cunoaşteţi cel _ puţin două limbi de circulaţie internaţională? Vă
interesează politica? Dacă răspundeţi eu da la toate aceste
întrebări,' atunci iăsâţi lucrul deoparte^i adresaţi-vă conducerii
PAC din'Cluj. Ayeţi.şarise să deveniţi candidatul partidului la
funcţia de primar al oraşului. Nu trebuie înţeles că PAC lansează
un concurs pentru ocuparea locului de candidat, dar partidul ri- a
hotărît încă nimic concret jpentru Cluj-Napoca şi, după cum spune
vicepreşedintele organizatoric, Laurian Oniga, este disponibil să
primească pretendenţi din afară. La Craiova, chiar aşa s-â şi
întîmplat. , -
"Consider că oraşul Cluj-Napoca merită mai mult decît are acum
şi el trebuie'să se constituie într-una din priorităţile electorale
ale PAC-ului”, afirmă Laurian Oniga, recomandînd conducerii locale
să ţină in continuare uşile deschise “persoanelor de bună condiţie"
• ,:; In acest moment, PAC are candidaţi în 286 de comune şi liste
complete îri 180. Potrivit cuvintelor preşedintelui de la Cluj,
Nicolae Maier, există "riscul să ne trarisforriiăm dintr-un partid
al elitelor în unul de mase”. In ceea ce priveşte o eventuală
înţelegere pe plan local cu UDMR, Maier o vede posibilă numai în
turul doi şi doar "pentru a bloca aceesulla Primărie al Puterii. -
- , (C.C.)
■ - (urmare din pag. 1) ;• ;toţi acei ce cochetează cu ideea de
a intra în alianţă cu P.U.N.R. Conducerea P.D.S.R., la rîndul ei, e
nevoie să cîntărească şi mai bine decît pînă acum "costurile • şi
beneficiile menţinerii alianţei cu P.U.N.R.
2. P.U.N.R. consideră că .principalul inamic al lui îl
reprezintă P.D.S.R. şi nicidecum lî.D.M.R.-ul sau alt partid de
opoziţie care vor “să vîndă ţara străinilor”, Faptul este
pilduitor: ceea ce urmăreşte P.U.N.R.-ul este puterea în
totalitatea ei şi nicidecum unitatea naţională a românilor
împotriva celor cc pun în pericol ideea naţională sau suveranitatea
şi independenţa ţării. Nu este ‘de înţeles cc unitate vrea
P.U.N.R.-ul în cazul. în care P.D.S.R., ce sc ştie câ reprezintă
principalul partid al României dc azi, este lăsat pe dinafară şi
considerat duşman.
3. Problema naţională rămîne un punct ccntral al doctrinei
P.U.N.R'. La conferinţă ea a fost reluată în stilul tradiţional
acaparator şi catastrofist, propriu unor lideri P.U.N.R., La
D i n p e r s p e c t i v ă P . D . S . R .
C i n e e s t e s i c e v r e a P . U . N . R . - u l ?începutul
conferinţei s-a .spus că doar P.U.N.R.-ul luptă pentru apărarea
Transilvaniei/Dar armata ce face? Preşedintele ţării nu a luat de
mai multe ori o atitudine fermă în această problemă? Conducerea
P.D.S.R.-ului nu a făcut acelaşi lucru? Senatorul Adrian Moţiu a .
legat criticile recente la adresa Băncii Dacia Felix de un pretins
•complot împotriva României:-' Transilvania este în pericol de a fi
încorporată într-un stat ccntral european. Ce secrete poartă
senatorul.clujean? Să fie vorba doar de o provocare? în condiţiile
în care o propunere de reconciliere â României cu Ungaria,
formulată dc preşedintele ţării, se bucură dc aprecieri pentru
realismul ei, Gh. Funar stabileşte cinci condiţii de îndeplinit
înainte dc a se închcia un, trştat cu Ungaria. Nu este greu de-
constatat ,că aceste condiţii vor să pună pc linie moartă
îmbunătăţirea aşteptată în relaţiile cu Ungaria. Cine a sperat că
la conferinţa
judeţeană Cluj P.U.N.R.,să afirme un naţionalism decent şi
constructiv s-a înşelat.
4.' Asumarea' . integrală, neconformă cu adevărul şi lipsită de
modestie, de către P.U.N.R. a unor reuşite la care a contribuit
doar în parte. Tot ceea ce s-a făcut în Cluj-Napoca: asfaltarea
unor străzi, zugrăvirea clădirilor din centrul •municipiului etc,
sînt puse pe seama primarului P.U.N.R.-ist. Aceste realizări şi
multe altele s-au făcut pe banii contribuabililor carc nu sînt doar
P.U.N.R.-işti, au fost decise în consiliul primăriei nu doar dc
liderii P.U.N.R., ci şi de reprezentanţii altor partide. Au fost,
dc asemenea, ncccsarc aprobări din partea prefecturii şi a
guvernului, în care ,1a conductre se află P.D.S.R.
5. Cultul personalităţii Iui Gh. Funar. Este venerat cu o
nostalgie ce aminteşte dc vremuri apuse; Aplauze faţă de orice
propoziţie cu sau'fără duh. îi sînt tolerate şi încurajate
accentele belicoase, chiar
şi atunci cînd zăngănitul armelor are un efect contrar celui
aşteptat. Astăzi contează negocierile răbdătoare, raţionate şi de
un profesionalism de excepţie.
6. Accente de bravadă,, binecunoscute, nu au lipsit în cadrul -
conferinţei. Gh.- Funar a spus, într-un limbaj de microbist al
fotbalului, că P.U.N.R. va avea mai mult de patru reprezentanţi în
guvern şi că va ajunge să cîştige preşedinţia. Dar anchetele de
opinie recente acreditează P.U.N.R.-ul cu procente dezolante, îneît
cineva şi- ar putea pune problema dacă acest partid va mai fi
reprezentat în viitor în Camera Deputaţilor şi Senat
7. Utopism manifestat în credinţa că ar putea fi stîrpită
corupţia. La conferinţă a fost criticat guvernul că nu a înfăptuit
aşa ceva.
într-o economic de piaţă corupţia este un însoţitor permanent,
un rău ce nu poate fi lichidat. Tot ce se poate este reducerea ci,
menţinerea ei sub control,' aşa cum fac şi ţările
occidentale dezvoltate. A propuneo societate lipsită, de
corupţie înseamnă a înşela buna credinţă a oamenilor.
8. Noutăţi modeste. Ele s-au rezumat la anunţarea unei’posibile
contopiri a P .U .N .R.-ului cu P.D.A.R.-ul şi M.E.R.-ul şi Ia
alegerea în noul organ judeţean a Sabinei Funar. Această ultimă
măsură a surprins mass-media. S-a spus, prima soţie de lider de
partid din România care se lansează la un asemenea nivel în
politică. Oare memoria ziariştilor să fie atît de scurtă? Există un
precedent, atît de cunoscut îneît nu trebuie să-l num im .
9. Critică şi acuze la adresa puterii, din care şi P.U.N.R.-ul
face parte, pentru toate stările negative dc lucruri din economie
şi din domeniul calităţii vieţii oamenilor. Dar aceste stări au
cauze cc nu intră în responsabilitatea guvernului: situaţia
dinaintea şi imediat după Decembrie 1989, recesiunea
economiei ţărilor occidcntale europene, embargoul faţă de Irak
şi Serbia, , pierderea unor pieţe tradiţionale, starea demografică
în care pensionarii au o pondere apreciabilă etc. Critica
respectivă este însoţită deseori rde promisiunea, im plicită sau
explicită, că P.U.N.R.-ul va schimba totul cît ai bate din
palme.
10. Dogmatism'şi imitaţie. Deşi aflat în arcul» puterii,
P.U.N.R. copiază permanent şi conştiincios opoziţia în critica pe
care aceasta o face P.D.S.R.- ului. Din acest punct de vedere
P.U.N.R.-ul joacă o carte nu prin liberă . voinţă, ci printr-o
manipulare ă cărei fire îi scapă.
", Ce încredere poate inspira un partid cu o doctrină bazată pe
un asemeneâ decalog programatic şi comportamental? Ge rol poate el
juca în procesul complex şi dificil de tranziţie a României? Este
el un factor de mobilizare a resurselor naţionale umane şi de altă
natură pentru un progres;autentic al ţării? Vorba poetului, stimate
cititor şi posibil alegător: Tu to-ntreabă şi
’ socoate.... • , ,
-
miercuri, 8 noiembrie 1995 ARTA - CULTURA A D E V A R U Lde
Clui
F ila r m o n ic a " T ra n s ilv a n ia ”
I l f C V I f BACS -C A N i E L n c N T z y
Dedicat celei de-a 75-a aniversari a Uniunii Compozitorilor şi M
uzicologilor din România,' realizat în colaborare cu Centrul
Cultura} Francez, concertul simfonic de vineri, 3 noiembrie s-a
bucurat de prezenţa a doi muzicieni de marcă: dirijorul Ludovic
Bacs şi saxofonistul francez, doctor în saxologie, Daniel Kientzy-.
' .7. .
Numele dirijorului român este puternic legat de creaţia muzicală
contemporană, d-sa realizînd numeroase prime audiţii de. lucrări
româneşti. Preocuparea deosebită a şefului de orchestră pentru
înţelegerea şi redarea fidelă a partiturii, pentru realizarea unui
colorit de substanţă şi a ' unei atmosfere în ton cu ethosul
lucrării, a contribuit din plin la reuşita muzicală a unui concert
- din păcate cu un public restrîns, semnificaţia evenimentului
fiind, astfel, estompată. =..* Dacă lucrarea lui Georg Ligeti
pentru saxofon şi orchestră ”Misteries o f the Macabre” (p.a.) ■
s-a^ situa t undeva în sfera burlescului, jonglindu-se cu
expresivităţi timbrale mai mult decît cu . o ^materie sonoră
propriu-zisă, cea a compozitorului; clujean Vasile Herman a adus o
altă lume, cea m ioritic ' enesciană ("evocare ; lirică a
personalităţii marelui < nostru compozitor George
. Enescu" - mărturiseşte autorul în caietul-program).- Lirism ul
îmbrăcînd aspectul heterofonic, , paleta timbrală a fost aici
sensibil " pastelată. De altfel, incipit-ul concertului, prin cele
două piese amintite deja, a trasat cele două ' l in i i : de forţă
ale întregului : program: cea matematizantă, cerebrală, căutînd şi
scOntînd efecte (Ligeti, Ioachimescu) şi
; cea lirică, tributară unui melos de sorginte folclorică
(Herman şi Toduţă), "Ghirlandele” de Cornel Ţăranii situîndu-se Ta
întrepătrunderea celor două cîmpuri, a celor două lumi.
Extrem de ingenios construită (tematic şi formal), creaţia lui;
Călin Ioachimescu "Concert pentru saxofon şi orchestră” (p.a.) a
pus în valoare din nou măiestria artistică a. a c es tu i.
interpret-creatorcare este Daniel Kientzy. Structurat în tipare
clasice, (bucurîndu-se şi de o. im presionantă cadenţă de
virtuozitate a instrumentului
. so list),; Concertul de Călin Ioachimescu fploseşte ca limbaj
elemente ale muzicii spectrale, âpelînd la dimensiunea spaţială a
muzicii prin- efectul ,de stereofonie. Ingeniozitatea,
rafinamentul, uimitoarea tehnică, şi spontaneitatea imaginativă a
lui Daniel Kientzy şi-au găsit un fericit cadru de afirmare
prin
, această lucrare ' de o impresionantă forţă interioară.
Partea a doua a serii a cuprins ; două lucrări ”de referinţă” ,
"Ghirlande” de Cornel Ţăranu şi Simfonia a V-a de Sigismund
Toduţă."(...) super simplificarea ; doinei aulodice, puritatea
sonoră încrustată într-un tablou cc exclude orice festivism facil”
- cum numeşte-regretatul Mihai Moldovan lucrarea maestrului
7 Ţăranu - "Ghirlande” aduce cu adevărat,' în plan sonor, acea
filosofie a sufletului românesc, despre care vorbeşte Blaga.
Finalul s-a dorit calm, puternic ancorat în tradiţie, şi, prin
aceasta - spre universalitate; iată de ce, momentul Simfoniei a V-a
dc Sigismund Toduţă a atins sublimul. J
Cristina Monica BOTA
Epcca i»«îiâvi€Îî.M‘liiTEOREMA LUI PITAGORA conţine 24 de
cuvinte PRINCIPIUL LUI ARCHIMEDE - 67 -v 7 /CELE 10 PORUNCI-179
.DECLARAŢIA AMERICANĂDE INDEPENDENŢĂ-300
. Recenta legislaţie din Europa referitoare la cînd şi unde se
poate fuma •24.942 de cuvinte : - „ .
(După "Financial Times”, 23 iunie 1995)
rr ff-* — IT”I J '
-*r :
t t " B T
' ; . . . 1
I • j -; t s* i t . t '.'V
r i
R o m â n ia îtt va ria n tă fra n c e ză -
Pictura de LC U LC IJ PICASSOLa sccţia "Donaţii” a Muzeului
•
Naţional de Artă Cluj’ s-a' deschis, . expoziţia'pictorului
francez Loulou ■’ ■ Picasso (născut la Rouen - în 1954, absolvent
al Şcolii Superioare de Arte Frumoase din Paris -în 1977).
Iniţiativa aparţine Centrului Cultural Francez din Cluj care numai
în acest an a organizat şase manifestări expeziţionale în spaţiile
oferite cu solicitudine de ! Muzeul clujean. Au fost tot atîtea
excelente prilejuri de pătrundere în : tainele unor fertile
civilizaţii, încheiate eu rezultate benefice în direcţia unei maţ
ibiirie cunoaşteri şi aprecieri. Prioritare erau argumentele de
ordin fotografic. ' • 7 , Expoziţia de-acum are un caracter
ma| particular. Ea cuprinde 18 imagini picturale, avînd ca
subiect specificitatea spaţiului românesc. Picţorul francez 7
fusese frapat de diversitatea şi splen-
- doarea acestui spaţiu parcurgînd filmele şi casetele efectuate
de părinţii săi cu ocazia unei vizite turistice în România. Era în
1973. Curiozitatea şi dorinţa de a Ie cunoaşte personal s-au
păstrat, finalizîndu-se în cele din urmă cu un popas în vara anului
trecut în România, sprijinit de Institutul Francez din Bucureşti şi
Asociaţia Franceză a Iniţiativei Artistice. r --7r
Aşa cum preciza şi dl Mathieu Royet, directorul Centrului
Francez din Cluj m momentul deschiderii expoziţiei, mesagerii artei
reprezintă spiritele cele mai indicate a desăvîrşi argumente pentru
memorie. In faţa inexorabilei curgeri a timpului mărturiile
creatoare
se constituie în temelii solide ale unui edificiu cultural
durabil i. i7 , ’. 7
Valoriiicînd impresiile fixate pe retină şi în suflet, dar măi
ales schiţele şi instantaneele fotografice Loulou Picasso a
alcătuit un ansamblu pictural animat.de feerice vibraţii. Cu toată
varietatea structurii arhitecturale a importante centre urbane prin
care a colindat: Braşov, Bucureşti, Conslanţa, Cluj-Napoca, Iaşi,
Sibiu, la care se adaugă fascinanta reverberaţie â naturii care în
Bucovina, la Sinaia sau în Deltă se cufundă îri mirific, artistul
procedează la disciplinarea impulsurilor exterioare, supunîndu-le
unei fine armonizări. Suprafaţa picturală se compartimentează în
ritmice casetări, cu alternări ale segmentelor de realitate şi
pasaje de culoare unitară, pură, proaspătă, de-o luminozitate ce
încurajează exuberanţa. în cea mai autentică tradiţie latină şi
franceză Loulou Picasso este un liric subtil, creator de atmosferă
poetică, graţie unei diafane imaterialităţi a tuşelor, îndeosebi în
restituirile în care se lasă dominat de vraja interferenţelor
dintre terestru, acvatic şi celest. Moldoviţa, La ' Sinaia, Pe
Dunăre, fn Deltă încîntă
; prin frenezia semitonurilor, dominantă fiind impresia de
surdină şi vaporozi- tate, ce predispune la meditaţie şi
reverie.'Să-i mulţumim pictorului francez pentru metaforele sale
picturale care fac din România un spaţiu încărcat de istorie, de
rafinat urbanism şi caldă luminozitate. - ' _ 7
Negoiţă LĂPTOIU
-v'- 73’ L I M B A R. O M A H fe A ’S Q ĂLintţul
Sub acest generic,' Catedra de Jurnalistică a Facultăţii de
Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii
"Babeş-Bolyai” â organizat luni, 6 noiembrie a.c., o întîlnire a
studenţilor din anul I, secţia jurnalistică, cu doamna prof. univ.
dr. ELENA DRAGOŞ, cadru didactic la Facultatea de Litere din
Cluj-Napoca, autoarea recentului volum Elemente de sintaxă istorică
rom ânească (Ed. Didactică şi Pedagogică, R. Ar, Bucureşti,
1995).
După prezentarea cărţii, făcută de studenta Ofelia Stînean, a
urmat un fertil dialog cu invitata, în care s-a relevat modul In
care cunoştinţele de gramatică istorică pot contribui la
înţelegerea şi explicarea unor aspecte ale lim bii române
' contemporane. Acţiunea se înscrie, într-un ansamblu de
întîlniri ale viitorilor jurnalişti cu diverse personalităţi ale
artei, ştiinţei şi culturii clujene. * > v r
I. RAD
La Bogdana:
Pietate sfinţilor arhangheli: Omagiind praznicul din 8
noiembrie, Societatea culturală SILVANIA
REDIVIVA donează Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril"
din Bogdana, jud. Sălaj, o lucrare de artă privind istoricul
aşezămîntului de cult. Ne referim la o placă masivă de bronz,
realizată de sculptorul ILARION .VOINEA într-o viziune, ce îmbina
stilurile ANTIQUA şi ARHAIC ROMÂNESC. Inscripţia. în relief poartă
antetul Patriarhiei Ortodoxe Române, hramul bisericii precum şi
anul edificării acestui cămin- al istoriei şi spiritualităţii
româneşti: Bogdana 1905. în numele sălăjenilor iubitori de cultură
de pretutindeni aducem recunoştinţă artistului Ilarion VOINEA
pentru receptivitatea la imperativele Culturii si Cultelor.
Prof. Aurelia PETRULE, preşedinta Societăţii SILVANIA
REDIVIVA
w m i v f f / 7 1m u n y iite t: e p ig ra m ist?Ştiindu-mă
epigramist mi-a adus cîteva catrene. îl cheamă Ciprian Ilea
şi are 25 de ani (născut la Cluj în 20 februarie 1970).
Absolvent al Liceului electrotehnic, lucrează la Biblioteca
judeţeană "Octavian Goga”, este căsătorit si tatăl unei fetiţe.” Mi
s-a părut promiţător (dau mai jos cîteva "mostre^ şi-l aşteptăm la
”Satiricon” pentru confirmare.
, ioan POP.
Ş o m a j b e n e v o lCit un munte-i dumnealui
. dar de muncă se fereşte, motivînd că nu găseşte , posturi...
pe măsura lui! - ■
CălăulDomnul te ferească a-l ruga vreodată să îţi potrivească
nodul la cravată. .
C o n s a c r a tu lE un epigramist de clasă, din pană-i ies
catrene rare - gîndeşte poantele-la masă şi le .filtrează... prin
pahare!
A p r e c ie r eEu îl cunosc atît de bine - şi pot să-i spun de
el ce cred: că are inimă de cîine! ■ Deşi-1 jignesc pe
patruped...
P r o s t î n g m f a tAre-o minte luminată ca un bec
fluorescent nu se-aprinde dintr-o dată,
• dar se stinge la moment! 7Ciprian ILEA
C •Ti r " a l v ic n e z ) O b r o ş u r ă ş i a u to r u l e
iBunul şi generosul meu secolul XVII şi pînă la, să spunem,
ungureşti încă Ia 1118, familia Fay Bogdan, Cantemir, Sturza - şi
caz singular. Deşi, cum am văzut,
prieten de la Paris, scriitorul un studiu recent apărut în
American ă dat, de-a lungul secolelor, vestiţi strănepoată a lui
Grigore Ghica are o ascendenţă maghiară, scriitorulŞtefan J. Fay,
mi-a trimis, în timp 7 Sociological Review. Dar, dincolo militari,
ambasadori (la Poartă şi la Vodă, ultimul domn al Moldovei, este un
apărător înverşunat al cauzeice mă aflam la Viena, o broşură de
rigoarea ştiinţifică, trebuie să Veneţia), guvernatori, scriitori,
Scriitorul însuşi a avut şansa de a românilor din Transilvania,
cărorape cît de subţire ca număr d e . remarcăm şi stilul
redactării, care pictori, muzicieni etc. Tatăl, doctor trăi în
preajma unor spirite ilustre, • le atribuie dreptul la
"autohtoniepagini (doar 40), pe atît de nu evită epitetul
caracterizator sau în drept internaţional, specialist în ca M.
Vulcănescu, M. Eliade, H. H. absoluta” (termenul ii
aparţine),bogată in conţinut şi semnificaţii, metafora
plasticizantă ("uneori istorie şi poliglot, a fost deputat al
Stahl, P, Comâmescu, Ion Jalea, într-o extraordinară profesiune
deSe intitulează R ădăcinile străfulgera în cronici un tăiş de
secuilor în primul Parlament al Dan Botta, Fr. Reiner etc. După
credinţă, tipărită în revista Excelsiorrăscoalelor ţărăneşti din
coasă ori luciul unei buze de topor, - României Mari (ale cărui
discursuri publicarea Unor romane, povestiri şi (nr. 6/1994),
Ştefan J. Fay scrie:România -1907, schiţă istorică să zgîrie
scriitura delicat înflorată au fost elogiate de Nicolae Iorga,
reportaje sub pseudonimul Ştefan "Primul - şi cel mai puternic
-elaborată Ia Bucureşti, în 1977, pe hîrtia cronicarului",’ de
pildă), preşedintele Camerei), prieten cu - Andrei, scriitorul, un
spirit ales, atribut al apartenenţei la un neamdar multiplicată la
Paris, abia în . Iată de ce mă grăbesc să semnalez fraţii Octavian
şi Eugen Goga, cu revine jn actualitatea literară cu ţine de
cultura în care trăieşte omuL .1995. Broşura este strîns legată
celor interesaţi (istorici, economişti, Octavian C. Tăslăuanu ş.a.;
două "reportaje retrospective”: Acea Eu nu-s român prin sînge, ci
prinde ° lucrare ■ anterioară a sociologi, oameni politici) această
devenind ulterior ambasadorul noapte, acea zi de iarnă‘33 (1973)
cultură, prin limbă. Limba şi culturascriitorului La doa din nouă
lucrare, inclusiv datorită rarităţii ei României la Tokio şi
Bruxelles, şi La cina din nouă sute şapte ‘ mi-au dat mie Patria.
Ele m-au făcutşute şapte (1977). Utilizînd o (a fost imprimată doar
în 40 de Mama cobora din viţa lui Ioan (1977), publicînd apoi un
roman - român. Pe tata, la răscrucea marilorimensă bibliografie de
exemplare; în afara celui din posesia Kemeny, general şi principe
al inspirat din primul război fnondial întrebări pe care le punea
istoria,specialitate, românească şi mea, un alt exemplar se află
depus .Transilvaniei (1660-1662), autorul (Caietele locotenentului
Florian, l-a făcut român opţiunea pentru le-am simţit din
copilărie; nu potstrăină, autorul ^ajunge la la Biblioteca
Academiei Române, unor faimoase Memorii (publicate 1983, roman
elogiat de Mircea dreptatea cauzei româneşti în pro- să le aparţin
decît lor, adică;concluzia că cercetarea Filiala Cluj-Napoca). ; în
1856 de Academia Ungară), o Eliade) şiMoartea baroanei (1988; blema
Transilvaniei. Pentru el, României. Ştiu că aceastărăscoalelor
ţărăneşti din 1907 nu Pentru cine nu cunoaşte excepţională cronică
a Transilvaniei ed. a Il-a, 1995), capodopera dreptatea i-a impus
atitudinea. Românie- este asediată fărăse poate admci fâră o
perspectivă activitatea lui Ştefan J. Fay, cer pentruo perioadă de
30 de ani. scriitorului. După Revoluţie Pentru mine nu a existat
chestiunea, încetare de toţi duşmanii şi chiarm recu ul istoriei
sociale a îngăduinţa de a-i face o scurtă Accastă tradiţie ilustră
s-a continuat tipăreşte Sokrateion (1991), Bal la alegerii. M-am
născut într-o cultură, prietenii ei, dar nu mă voi preda
nncipa elor Româneşti , în biografie, Scriitorul are, prin ambii
prin căsătoria scriitorului cu Voica castel (1993) şi Jurnalul unui
fiu într-o limbă, într-b privelişte domi- celor oare încearcă a-mi
jefui oriaces sens, scriitorul a parcurs, părinţi, o ascendenţă
ilustră. Bogdan, descendenta mai multor, risipitor (1994). Ştefan
J. Fay nată de această limbă, al cărei denigra Patria”su c e
ocumente, începînd cu Consemnată în .docum entele familii
domnitoare din Moldova - reprezintă, în literatura română, un
farmec şi bogăţie transcedentală Ilie RADU-NANDRA
’-y[ ŞTEFAN J. FAY.
Rădăcinile rAscqaleuor v TArâneşti .
DINROMÂNIA - 1B07 - «chttS Morici •
Elaboraţii Bucurvţtt 1977 Moltiplieat ia Partj 1999
-
A D E V A R U Le fle C l u j OMUL ŞI SOCIETATEA miercuri, 8
noiembrie 1995 (jP)
- Uniunea Creştină dm România se1 detaşează'din rîndul
organizaţiilor nonprofit prin obiectivele generoase pe care le are
şi prin realizările remarcabile din ultim ul timp. Asupra acestora
am avut, recent, o convorbire cu preşedintele UCR şi al Centrului
pentru pace înfiinţat, nu de mult, la Cluj-Napoca - dr. Traian
Ncamţu.
- O primă direcţie de acţiune pe care ne-am prppus-o se referă
Ia copii şi tineret. Am reuşit să organizăm cursuri de italiană,
engleză şi franceză susţinute de profesori de la diferite licee, pe
bază de voluntariat De asemenea, am
'' organizat un program de meditaţii la principalele discipline
de studiu la care elevii întîmpină, în general, dificultăţi. Avem
şi uri cerc de pictură, organizat pentru începători
" şi avansaţi, la care au fost selecţionaţi copiii cu aptitudini
în această direcţie. Fireşte, fiind o organizaţie creştină, le
transmitem şi cunoştinţe religioase cu sprijinul’ preoţilor care
colaborează cu noi
- Dupâ cîte ştim, în fiecare vară trimiteţi un grup de copii îo
Italia.
- Am reuşit să trimitem copii în Italia, care au fost primiţi în
diferite familii Au învăţat limba, au intrat în contact direct cu
una dintre cele mai spectaculoase civilizaţii, ceea ce consider că
este un mare cîştig. Din diferite motive, vara trecută am trimis
mai puţini copii. „ .
- Din ce motive?- Formalităţile sînt greoaie. Va fi
nevoie de o organizare mai bună a:: acestei activităţi.
Pregătirile pentru
anul viitor.sint începute deja. Avem promisiuni pentru Milano,
unde vor pleca două grupe de studenţi şi două grupe de elevi. In
acelaşi timp, continuăm activitatea cu Centrul Internaţional al
Păcii diri Assisi, din partea căruia, prin preşedintele său
Geanfranco Costa, ne bucurăm de un sprijin deosebit Printre altele,
as aminti că domnia sa a trimis un
mesaj . dom nului prim ar al m unicipiului Cluj-Napoca, Gheorghe
Funar, în care se solicita ca viitorul mileniu să-l transformăm
într-un mileniu al păcii
Scopul nostru este să ducem cît mai mulţi copii şi tineri să
vadă lumea. Penthi aceasta nici un efort nu este prea mare. Şi
această organizaţie ne ajută foarte mult să ne atingem scopurile.
Dacă lucrurile' merg bine, de acest mare avantaj se vor bucura
peste 300 de copii
- Vă rugăm iâ vă referiţi şi Ia alte aspecte ale acestor
legături.
- Începînd de anul trecut am iniţiat şi, în acest an am realizat
aşa' zisa adopţiune la distanţă, împreună. cu Centrul Internaţional
al Păcii Fra L Popoli din Assisi Anul acesta au fost adoptaţi, la
distanţă, aproape 100 de copii. Au avut prioritate copii orfani de
la noi, care au fost ajutaţi material de familii din Italia. 1 Am
primit deja peste 23 milioane ' lei, care acum sînt în curs de
distribuire. Nu înmînăm toţi banii' familiei care îi întreţine,
fiindcă aceştia nu ajung întotdeauna la copilul orfan. Le cumpărăm
lucruri \ de strictă necesitate. Este o activitate de caritate de
mare importanţă pe care vrem să o extindem, fapt pentru ; care am
mai propus pentru adoptare, încă 200 de copii. •-■■■'- . ;.
- Ce alte activităţi aţi putea menţiona? > ■ ; ;
- Recent, am primit un autocar
d? la Centrul Internaţional al Păcii. Cu acesta vom duce copii
în Italia, economisind costul transportului, care nu este
neglijabil. Multe activităţi se desfăşoară cu sprijinul unor oameni
de bine, modalitate, folosită în'Apus, pentru a ajuta oamenii
nevoiaşi. Pentru aceasta avem nevoie şi de sponsori, carc nu se
găsesc prea uşor. ■ ,
- Uniunea este implicată.şi în ajutorarea săracilor?
- Avem copii şi tineri pe care îi trimitem la oamenii Săraci sau
nevoiaşi pentru a vedea de ce au nevoie. Din ajutoarele pe care le
primim îi sprijinim pe aceşti oameni. Tot tinerii sînt cei care duc
aceste ajutoare.
Fiind la acest capitol, aş vrea să menţionez o realizare
deosebită care ne. bucură. Cu sprijinul ordinului Fatebenefrateli
din Italia, âm cumpărat o casă care costă peste 100 milioane lei,:
tinde vom deschide prima infirmerie pentru cei bolnavi, nevoiaşi şi
bătrini fără sprijin. 'Ei vor avea din nou o familie. Pentru
început, aici îşi vor putea găsi refugiul în jur de 20 de oameni.
Pe parcurs vrem să construim un imobil cu vreo 20 de garsoniere
confortabile unde îşi-vor găsi refugiul cei loViţi de soartă, fără
grija zilei de mîine. Este un început, care poate lua o mult mai
mare ' amploare.. însă şi nobleţea are nevoie de sprijin. i ...
O m a m ă l a m a r g i n e a
d i s p e r ă r i i
R a g în ă î r e a l î z a tăj d e ^ R U S
Am primit lă redacţie un mesaj de la un om disperat. Deoarece nU
este vorba de uri caz singular, îl reproducem aproape in
întregime.
"Vă scriu fiindcă nu ştiu cui aş putea să mă mai adresez şi-
lacrimile Sînt de prisos. Aşa că măcar îmi descarc sufletul.
Povestea mea e comună şi de aceea e trecută Cu vederea de absolut
toată lumea. Aş putea oare să mai fac ceva în afară de a mai spera
în faptul că D-zeu îmi va da putere să lupt? . . •
Mă numesc Bostan Camelia, 27 de ani, divorţată, doi copii de 6
şi respectiv 4 anL Lucrez la DRDP Cluj. Locuiesc pe str. Constantin
. Brâncuşi nr. 190/79. Nu primesc pensie alimentară deoarece după'
divorţ, în urma unui accident de tren, fostul meu soţ a rămas fără
, picioare. Ce pot'să-i mai cer ? Ar ji inuman. Am fost studentă
doi ani, după care, acum am renunţat din lipsa fondurilor. Locuiesc
prin chirii, deoarece părinţii sînt la 200 , km depărtare. x
>
Problema. mea ar f i : oare niciodată nu voi avea o locuinţă a.
mea? Altfel, nu mă plîng de viaţă. \ Numai că nu prea găseşti
chirie ' pentru 0 mamă cu doi copii... Iar închiriatul unei
garsoniere mi-ar lua, împreuna cu cheltuielile de > întreţinere
întreg salariul. Oare îpcotro se îndreaptă societatea? ’ Persoane
onorabile îmi sugerează uneori că, cu anii şi corpul meu as putea
face mulţi bani..., persoane cu ani de studii în urmă şi care se
pretind... Ce aş mai putea spune despre acele persoane care nu au
dorinţa de a lupta pe care o. am : eu? Părinţii aii 60 şi respectiv
74
, de ani, au o singură pensie şi nu le pot cere ceva în plus,
.căci mi-au dat mai mult decît meritam, acum e rîndul meu să
răzbesc în viaţă în' semn de mulţumire. . .
Eu am primit prin refuzul altă persoane o casă unde credeam că
voi putea locui, chiar dacă nu avea
instalaţii de apă, gaz, curent, pardoseală, geamuri, uşi, ci
doar nişte pereţi (ce ulterior am observat că se clatină) un
acoperiş căzut pe jumătate şi un strat de gunoi (în interiorul
cameră) de mai mult de 1 m. Am sperat că după orele de program voi
scoate gunoiul, voi tencui, o voi acoperi şi restul... Vise! Lumea
îi ace "cocioabă”. De
fajpt, după părerea experţilor, trebuie reconstruită. Aşa că,
trezindu-mă la realitate, îmi dau seama, că dintr-un salar nu pot
face şi casă. într-o z i,, ca în multe altele, am intrat pe Horea
nr. 77 într-o casă cu patru etaje, deoarece zărisem şi acolo cîteva
geamuri fără perdele. Apartamentul e la parter. Vecinii mi-au spus
că, cu un oarecare timp în urmă, l-a cumpărat un italian să
locuiască acolo atunci cînd va veni in România pentru afaceri.
Timpul a frecut şi italianul nu a revenit... Nimeni nu mi-ar putea
da o locuinţă? Deşi nu ştiu, dacă toate cele văzute de mine au
proprietar. Unele le urmăresc de ani şi au rămas neocupate. însă,
revenind la acest apartament de pe str. Horea, e drept ca 'un
italian să poată cumpăra acel apartament? (şi nu e singurul caz) şi
noi, cei ce ocupăm, muncim .ţi trăim în această ţară pe care o şi
iubim, noi "fui” ei, nu avem loc. ' •
Iubesc locul acesta şi voi continua să \ lupt şi i vă rog
rugaţi-vă şi pentru mine să lupt cinstit, să-mi găsesc un loc
onorabil in această lume." *
N.R. Unul d intre pericolele mări care ne p îndese în perioada
de tra n z iţie este p ie rderea sen tim en tu lu i so lid a rită
ţii um ane, a lte ra rea respectului p en tru sem enii noştri,
dezechilibrarea' unor sentimente specific umane. Acesta sâ fie pare
drumul firesc pe care trebuie să mergem de acum înainte?
Ce acte se încheie acum la
notarial?La 17 noiembrie va intra în
vigoare Legea notarilor publici în perioada care a mai rămas
pini atunci, Ia notariatul de stat nu se vor mai încheia decît acte
cu caracter de urgenţă: procuri pentn ridicarea' pensiei,
testamente, declaraţii pentru ajutorai social, acte bancare.
Potrivit noii legi, vor trece în competenţa judecătoriilor
actele privind publicitatea mobiliari şi imobiliară, evidenţa şi
registrele de transcripţiuni şl inscripţiuni, cărţile funciare şi
mapele de amanet Tot lă 17 noiembrie se abrogă decretul 40/1953
privind procedura succesorală notorială, decretul 387/ 1959 privind
urmărirea unor datorii pe cale notarială şi alte dispoziţii
contrare noii legi. Actele reglementate de aceste decrete se vor
întocmi potrivit legii notariale nr. 36/1995.
Răspunderea părinţilor faţă
dê copiiŞi în câzul în care părintele căruia ‘
i-a fost încredinţat copilul are suficiente mijloace de trai,
celălalt părinte are obligaţia de a contribui, la cheltuielile de
creştere'şi educare a minorului. .Instanţa «stabileşte •pensia de
întreţinere sub forma unei sume -fixe sau a unei cote procentuale
din retribuţia lunari Cererea pentru acordarea întreţinerii este
scutită de plata taxei de timbra şi se poate formula în cadrul
acţiunii de divorţ, de stabilire a paternităţii, de încredinţare ,
a minorului, de stabilire a domiciliului acestuia sau pe calea unei
acţiuni separate. Cererea se face îri dublu exemplar, la care se.
anexează copie dupâ hotărîrea de divorţ şi - de pe certificatul de
naştere al copilului
Continuăm publicarea studiului referitor lă nivelul de trai al
studenţilor din Universitatea ”Babeş-Bolyair
■ Datele ' obţinute în urma aplicării chestionarului de faţă au
fost prelucrate, obţinîndu-se 'astfel ponderile specifice relativ
la fiecare întrebate şi variantă de răspuns. De asemenea, în urma
prelucrării datelor am încercat să observăm anum ite puncte comune
în ' opţiunea pentru anumite constante ale mentalităţii
studenţeşti, putîn- du-se astfel Vorbi de‘o viziune tipic
studcnţcască, de concentrare în principal pe anumite probleme, mai
mult decît pc altele.
V îrsta s tu d e n ţilo r sc conccntrcază între 20 şi 24 dc ani
cu preponderen ţă, dar. trebuie să notăm aici că lotuşi mulţi
studenţi sînt la a doua facultate, avînd deci o vîrstă mai
înaintată dccît cci care fac prim a facu ltatc.. Tabloul
distribuţiei pc vîrste sc prezintă astfel:
- sub 20 dc ani - 15,33 %- 20-22 dc ani - 48,67 %
- - 23 - 24 dc ani - 18 %- 25-26 de ani - 11,33 %- 27-28 dc ani
- 3,33 %- peste 29 dc ani - 3,33 %Sc constată că studenţii
avînd
vîrste de peste 25 de ani sînt în procent de 18% din total, ceea
ce sem nifică că m u lţi'd in tre studen ţi -au o p ta t p en tru
facultatea respectivă în urma unor alte opţiuni anterioare - altă
facultate, munci permanente sau ocazionale etc. Acest fapt denotă o
. te n d in ţă de reo rien tare profesională sau de specializare în
d ife r ite dom enii pen tru asigurarea unei profesii.
P rin în treb area referitoare la d o m ic iliu l s ta b il am
încercat sa evaluăm mediul dc p ro v e n ie n ţă al s tu d e n ţilo
r . A stfe l sc O bservă că m a jo r ita te a lo r p ro v in d in m
ed iu l u r b a n şi d o a r m ai puţini provin din mediul rural.
Rezultatele arată astfel: studenţii proVin din municipii în
proporţii dc 58 %, deci cci mai mulţi, din oraş mic 29,33% , iar
din mediul rural 12,67 %. Sc constată dcci că în mediul urban sc
păstreazăo m entalita te înc lina tă spre op ţiun i în carc stud
iile su p erio a re sîn t percepute ca im portante pentru
împlinirea unei cariere profesionale (87,33 %' dintre studenţi
provin din mediul urban).
, Studenţii domiciliază în Cluj astfel: - : ., - la părinţi',
rude - ,20,66 %
- locuinţă proprie - 2,33 %- cămin - 53,66 %- chirie singu r- ■
4,33 %- chirie comună - 13,33 %- altele - ■ 4,66%Deci, cei mâi
mulţi studenţi
locuiesc în cămine, în ciuda lo c u rilo r pu ţine şi a sup raag
lom eratei existente. Este preferat căminul datorită cuantumului
relativ scăzut al ch ir ie i com para tiv cu în c h ir ie re a um
ii astfel de spaţiu în oraş. Tot mai mulţi studenţi, însă, au ales
varianta chiriei în oraş
-
' J j ) m iercu ri, 8 noiem brie 19 9 5 PUBLICITATE n s n s s r
-. . . . - .
V S .c . C C M P P IL S A . C iu l
cu sediul în Quj-Napoca, str. Fabricii de zahăr n r.l6 5 ■
aferă s n r e r in x n t 'n " E M J R O - P A E i E Ţ t " ’
otînd d i m e n s i u n i l e 8 0 / 1 2 0 c m , confecţionaţi d in
m a t e r ia l d e e se n ţă t a r e (lemn d e f a g ) , la p r e ţ
u l d e lS .ttO O le i/b u c , ţară T V A .
Informaţii la telefon 064-415123, 415124.• [ 5 8 4 1 2 8 ] • ' 7
;
r a A E R O P O R T Cluj-Napocascoate la CONCURS următoarele
posturi:
- D I S P E C E R S O L
- P O M P I E R C IV ILInformaţii tlf. 192238/161 ^
D-na Munteanu Felicia (762946)
___________________________________
7 SC " K O R T N E R & C O " S R L angajează Tn funcţia df
coordonator a| activităţii filialei din C lu j ttn S rc u studii s
u p e rio a re care să înde p lin e a scă u rm ătoa rele condiţii:
do m iciliu l Tn C lu j, bun com erciant, dinamic, c u p o sib
ilita te a de a se deplasa Tn ţarir* (depreferat m a şin ă si ca rn
e t de co n d u ce re ), cu n o ştinţe de o p e ra re pe ca
lculator.Informaţii la te l. 1 9 7465 lnt.1 07 Tntre orele 9°-°1
5°° fila tel. 1 8 0 7 1 5 Tntre orele 16°-18°° TncepTnd din datade
7 n o ie m b rie 1995. (584154)
N O U . T . N O U 2 . N O U . Î . N O U . Î . N O U .
i
MITSUBISHIE L E C T R O N IC V IS U A L S Y S T E M S
a r e p l ă c e r e a d e a a n u n ţa p e c e i in te re sa ţi
c ă d i s p u n e a c u m şi în R o m â n ia d e u n s to c
• c u p r in z â n d to a tă g a m a d e C O N S U M A B ILE
• ( in c lu s iv h â r tie te rm o s e n s ib ilă s p e c ia lă
) , pentru v id e o p r in te re te M ITSU BISH I a lb -n e g ru ş
î c o lo n .
Toţi u tiliza to rii s is te m e lo r e le c tro n ic e v iz u a
le şi ai p r o d u s e lo r e le c to n ic e d e la rg c o n s u m
m a rc a
■ : M ITSUBISHIpot b e n e f ic ia d e s e rv ic e p o s t-g a
ra n ţie şi în tre ţ in e re '
p rin in te rm ed iu l C E N T R U L U I S E R V IC E
d e s c h is d e firm a n o a s tră .
Pentru detalii suplimentare contactaţi biroul nostru de
informare din Bucureşti,
Str. Speranţei nr. 21, Sector 2Tel-/Fax: 01-323 61 16; 01 -615
37 38; (762877)
scDIAKI PRODCOWIsn' Cluj-Napoca
str. Viilor nr.l6, tel. 12-34-15
. L
■ ■ 4 7 1 ,OFERĂ: PRODUSE DIN POUESTERI ARMATE CU FIBRĂ DE
STICLA
• CAROSERII AUTO -£l£MENTE CAROSCRN AUTO -
cocnCD *— , s rOJ
SC HEMAN mPEX SRLstr.Dobrogeanu Gherea nr.16, et.II, ap.5A, tel.
116481,136051
i : u
- Jeieuri; „ acadele;
dropsuri;caramele,
-produse I, cacao; gume;
biscuiţi;alune.
Cel mai ieftin pref (preful importatorului)!
Societate Comercială
F IN A N C IA R Ă P E A C Ţ IU N I.
oferă posibilitatea ' persoanelor fizice să
""investească pe bază deC O N T R A C T Î N A F A C E R I
S I G U R E,Se oferă 10 % dobîndă pe lună la investiţiile în"
lei. " Investiţie minimă
5 milioane lei. , Relaţii la tel. 414147. ‘
[•MUaUHcM
D X 2 /6 6 - 8 6 3 $
|D X 2 /8 0 -8 7 1 $
> X 4/100J9 2 2 $
lîfax:432680;I37523
Firmă străină distribuitor al unei gam e varia te de
p roduse cosm etice & ciocolată
A n gaje a ză p rin concurs:• a g e n ţi c o m e rc ia li
- p o s e s o r a u t o t u r i s m .
- e x p e r i e n ţ ă 3 l u n i
- v î r s t ă m a x i m ă 3 5 a n i . .
• S e f z o n ăi . "- e x p e r i e n ţ ă m i n . 6 l u n i î n
d i s t r i b u ţ i e
- v î r s t ă m a x . 4 0 a n i
- p e r m i s d e c o n d u c e r e .
S e o f e r ă c o n d i ţ i i a v a n t a j o a s e d e p l a t
ă
( s a l a r i u + c o m i s i o n ) .