8 ISBN 978-606-9044-03-2 muzeulnomad.ro MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ / THE NOMADIC MUSEUM OF CONTEMPORARY ART / PHIRUTNO MUZEO VAŠ I AKANUTNI ARTA MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ / THE NOMADIC MUSEUM OF CONTEMPORARY ART/ PHIRUTNO MUZEO VAŠ I AKANUTNI ARTA
25
Embed
MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ / MUZEUL NOMAD … file8 9 isbn 978-606-9044-03-2 muzeulnomad.ro muzeul nomad de artĂ contemporanĂ / the nomadic museum of contemporary art/ phirutno
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
8 9ISBN 978-606-9044-03-2 muzeulnomad.ro
MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ /THE NOMADIC MUSEUM OF CONTEMPORARY ART /PHIRUTNO MUZEO VAŠ I AKANUTNI ARTA
MU
ZEU
L N
OM
AD
DE
AR
TĂ C
ON
TEM
PO
RA
NĂ
/T
HE
NO
MA
DIC
MU
SEU
M O
F C
ON
TEM
PO
RA
RY
AR
T/
PH
IRU
TN
O M
UZ
EO V
AŠ
I A
KA
NU
TN
I A
RTA
10
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMuzeul Nomad de Artă Contemporană = The Nomadic Musem of Contemporary Art = Phirutno Muzeo vaš i Akanutni Arta / Muzeul Național de Artă Contemporană – București : Editura MNAC, 2018
ISBN 978-606-9044-03-2
7
,
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
Artiști / Artists / Artisturja:
George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona
Constantin, Suzana Dan, Cosmin Filișan
Coordonator Community Outreach MNAC/
Koordonatoro: Georgiana Laura Toea
Curator MNAC / Kuratoro: Sandra Demetrescu
Coordonatori / Coordinators / Koordonatorurja:
Policy Center for Roma and Minorities:
George Golița, Ana Jianu
Artiști invitați la evenimentul de lansare la Noaptea
Albă a Galeriilor / Guest artist that performers at
the launch event at White Night of the Galleries /
Artisturja akharde ke putarimasko ivento “I Galeriengi
MUZEUL NOMAD DE ARTĂ CONTEMPORANĂ /THE NOMADIC MUSEUM OF CONTEMPORARY ART /PHIRUTNO MUZEO VAŠ I AKANUTNI ARTA
Organizator / Organizer / Organizatoro
MNAC
Parteneri / Partners / Partenerurja
Policy Center for Roma and Minorities /
Electronic Arts România
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului
Cultural Național / Cultural project co-funded by
the National Cultural Administration Fund / Kulturalo
Projecto pokindo khetanes katar i Administracija pal o
Nacionalo Kulturalo Fondo
Parteneri media / Media parteners / Medijake
partenerurja: Radio România Cultural, Digi24, Noaptea
Albă a Galeriilor (NAG), Gala Societății Civile, The
Institute, Zeppelin, feeder, f64, Revista Arta
MNAC curatoriază o expoziție itinerantă pe tema
inegalității de șanse și a discriminării etnice, un muzeu
pop -up care călătorește în spații cu concentrare mare
de populație activă și ocupată, în cartiere de afaceri din
Capitală.
George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona
Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filisan sunt artiștii
selectați prin concurs pentru a crea artă care să apropie
emoțional două lumi care nu se întâlnesc niciodată –
cea a turnurilor înalte din Pipera și cea a comunităților
marginale din București.
Singura expunere a lucrărilor la MNAC a avut loc
de Noaptea Albă a Galeriilor – NAG, eveniment în
care trupa de teatru PlayHood a jucat piesa „Friday”,
iar Cosmo a făcut un performance de percuție ce a
ghidat publicul în descoperirea lucrărilor. După lansare,
MNAC împrumută gratuit expoziția companiilor.
Itinerariul Muzeului Nomad, cum va fi cerut și
primit de societate, devine în continuare subiect
de studiu. Propunem o pauză de reflecție la viețile
celor percepuți de majoritate drept ceilalți, adesea
neînțeleși prin prejudecată, marginalizați sau ignorați
și lansăm un apel la solidaritate și adaptare a culturilor
organizaționale la o etică responsabilă social.
Muzeul Nomad de Artă Contemporană este un proiect
al programului MNAC de Community Outreach ce
are ca obiectiv dezvoltarea publicului muzeului prin
derularea unor proiecte educaționale și intervenții
artistice dedicate unor comunități țintite. Astfel, muzeul
devine o agora pentru dezbatere a temelor care doar
prin dialog între membrii societății pot fi înțelese mai
bine prin spargerea limitelor impuse de prejudecată.
MNAC Bucharest is curating an itinerant visual art
exhibition on inequality in life chances and ethnic
differences, a nomadic pop-up museum that will travel
one-way only to the big office buildings of Bucharest,
after formally launching it at the Galleries’ Night event,
NAG (Noaptea Albă a Galeriilor).
Coperta I / Cover I / KopertaVedere din expoziție, Autogol - Simona Constantin, Suzana Dan, Cosmin Filișan / Exhibition view, Own Goal / Dikhipe andar i ekspozicija, Autogolo
Coperta IV / Cover IV / KopertaVedere din expoziție, So Dashti Te Keras - Claudiu Cobilanschi / Exhibition view, What is to be done? / Dikhipe andar i ekspozicija, So Dashti Te Keras andar i ekspozicija
Credite foto / Photo credits / Foto: Vlad Bâscă
12 13
George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona
Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filișan are the
selected artists who collaborated with the Rahova-
Uranus community (neighbours of MNAC Bucharest),
as well as with residents of Aleea Livezilor (Ferentari),
to create works that bring together two opposing
worlds, marginalised communities and young
professionals working in big towers.
This exhibition is offered by the museum to companies.
Its participatory itinerary and the feedback of the
audience will also be documented. The Nomadic
Museum public exhibition at MNAC Bucharest
happened only one time, as part of The White Night
of the Galleries in the artists’s presence. As a part of
the launch, the PlayHood theatre company showcased
their performance act “Friday”, and Cosmo put on a
percussion performance that guided the audience into
an exploration of the artworks on display.
We suggest a moment of reflection upon the lives
of those which the majority defines as “the others”,
often misunderstood through prejudice, marginalised
or ignored. At the same time, we launch a call to
solidarity and demand a shift in organisational cultures
towards a socially conscious work ethic.
The Nomadic Museum of Contemporary Art is a part
of the Community Outreach Program that aims to
educate the public by creating educational projects
and art interventions dedicated to different targeted
audiences. The Museum becomes a forum where
different parts of society can have a dialogue for
themes that only through dialogue between the
members of the society could be better understood by
fighting prejudice.
O NMAA si kuratoro pal jekh phirutni ekspozicija pe
tema e biegalo šansengi thaj e etnikane diskriminacijaki,
jekh muzeo kaj putrel te jakha, kaj phirel ande thana kaj
si but manuša aktivo thaj kaj keren buki ando bisniso.
George Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, Simona
Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filisan si e artisturja
alosarde pal o konkurso te keren arta kaj te pašjarel
emocionalo duj thana kaj na arakhen pes ni jekh data -
kodova e uche kherengo andar i Pipera thaj kodova e
komunitetengo kaj si dine rigate.
I angluni ekspozicija e bukjengi k-o NMAA sas kerdi
ande Parni Rjat e Galeriengi - PRG, ande kodo ivento i
teatroski trupa PalyHood kheldjas i pjesa „Friday“, thaj
o Cosmo bašaldjas i perkucija kaj geldjas e manušen
te xakjaren e artake bukja. Pal so sas sikavdi angluno
drom, o NMAA si te del užle bilovengo i ekspozicija
k-e kompanie.
Sar si te ovel dikhlo o Drom e Pirutne Muzeosko katar
i societeta, si jekh subijekto kaj godisaras pal leste.
Mangas te kerel pes jekh reflekcija pal e manuša dikhle
katar e majoritarurja sar e avera, butivar bixakjarde,
dine rigate vaj bisterde thaj putaras jekh apelo k-o
solidariteto thaj adaptacija e bare kulturengi ke jekh
etika kaj si socialo responsabilo.
O Phirutno Muzeo vaš i Akanutni Arta si jekh projekto
andar o programo NMAA vaš i komuniteta, so si les sar
obiektivo te barjarel o publiko e muzeosko kerindos
aresel jekh putardi diz kaj te vakjarel pes maškar e
manuša e teme kaj šaj te oven xakjarde maj mišto kana
phagerel pes e limite thode katar e prežudekate.
consultare publică / public consultation / publikani konsultacija. Aleea Livezilor Ferentari, 29.06.2018
14 15
Preambul / Preamble / Anglunipe
Dragă cititorule,
Eu sunt Georgiana și mă numesc omul oamenilor la
MNAC. Rostul meu este să apropii muzeul atât emoțional
cât și fizic de audiența sa prin programe croite pe
nevoile culturale specifice unor comunități alese. MNAC
creează un cadru în care etica, estetica și emoția lucrează
împreună pentru o înțelegere mai profundă a lumii.
Vecinii noștri din Rahova-Uranus cu viețile faultate de
sărăcie, evacuări forțate, ignorați de politic și trimiși
la marginea cetății, devin o voce a comunității rome
împreună cu rezidenții zonei Aleea Livezilor din
Ferentari în Muzeul Nomad de Artă Contemporană, o
expoziție itinerantă care vorbește despre inegalitate de
șanse, rasism și marginalizare.
MNomAC călătorește în districtul de business, în
turnurile înalte, unde tinerii activi, viitorul nației, își
petrec 8h/zi, la muncă.
MNAC le propune așadar o pauză de la îndeplinirea
taskurilor pentru a reflecta la problemele mari ale
societății cu ajutorul artei.
Ideea de deschidere a acestei audiențe îi aparține lui
Daniel Caraivan, tânăr activist rom ce locuiește în Făurei,
județul Brăila, vecinul meu de acasă, în urma unor
proprii încercări eșuate de apropiere de această lume.
Daniel e la dezbateri la Macaz, dar și în cadru formal
la Banca Mondială, la protestul “Aresel!”, cuminte în
bancă la masteratul SNSPA de studii rome, la concert
Vasile și Stelian din Buzău la MNAC, face mentorship la
Agentia de Dezvoltare Comunitară Împreună, e peste
tot. În forurile de business nu a fost invitat niciodată,
iar dialogurile începute pe probleme de reprezentare a
etniei din care face parte n-au avut finaluri concludente.
Crede că pojghița de corectitudine politică practicată de
majoritari este o nocivă cosmetizare a realității.
Un dialog cu actrița Alina Șerban și piesa ei “Marea Rușine”
au fost de asemenea revelatoare. Anul acesta, Alina a
devenit prima regizoare de etnie romă care a intrat într-
un program de teatru de stat în România, la Excelsior, cu
o poveste personală cu tema centrală cei 500 de ani de
sclavie a romilor în țara noastră. Această victorie a fost
dublată la nivel personal de debutul său ca actriță în lung
metrajul “Seule a mon mariage” (“Singură la nunta mea”), la
festivalul de film de la Cannes. Pentru a ajunge aici, Alina e
convinsă c-a fost avantajată și de o culoare mai deschisă a
tenului spre deosebire de restul familiei sale.
Cei doi tineri afirmă puternic că rasismul persistă ca
problemă în România contemporană și se simte la toate
nivelurile societale.
Validarea relevanței acestei expoziții în companii a venit
de îndată cu primele apropieri de acestea. Am primit
câteva refuzuri, fără argumente clare. Dar și DA hotărât
de la Electronic Arts România, Zitec sau Ubis Club.
Argumente în plus c-avem un rost ca mediatori de dialog
și că arta e dorită în companii, chiar și cea care nu te
transpune într-o stare de loisir, ci te pune pe gânduri.
În urma unui concurs de intenții și portofolii derulat
de MNAC, artiștii selectați să creeze Muzeul Nomad
sunt Claudiu Cobilanschi, George Vasilescu, Simona
Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filișan.
Aduc aminte de întregul epos transmis în opere de
artă românească precum filme, literatură, teatru etc,
care construiește o imagine exotizatoare în cel mai
bun caz, de-a dreptul injurioasă și, evident, falsă în
cele mai multe dintre cazuri. Încerc, cu ajutorul acestui
proiect, să construiesc în prototip un nou fel de mesaj,
mai aproape de realitate și mai vivace. (...) Cred că
aș putea construi un material ceva mai complex legat
de ideea de responsabilitate față de cel de lângă tine,
ambele teritorii, oricât de îndepărtate, sunt compuse
din oameni și nevoi, probleme și bucurii. Asta mi se
pare cel mai bun de folosit, familiile sunt familii la orice
scală de venit, toți copii primesc aceeași înghețată (cel
puțin așa se întampla pe strada mea, dar îmi place și aș
folosi imaginea). Responsabiliatea socială se află și în
comunitatea cea mai săracă („e nevoie de un întreg sat
pentru a crește un copil“) și în sponsorizarea unei școli
de comunitate. Din aplicația lui Claudiu Cobilanschi în
concursul derulat de MNAC.
Peste vară, cele două consultări publice din Piața de Flori
și din Aleea Livezilor precum și cercetare proprie au pus
PlayHood jucând “Friday” la lansarea Muzeului Nomad / PlayHood playing “Friday” at the Nomadic Museum’s launch event / Playhood khelindos Friday k-o putaripe e Phirutne Muzeosko
16 17
în lumină misiunea artiștilor.
Policy Center for Roma and Minorities lucrează de peste
10 ani cu comunitatea din Ferentari, consecvență care a
dat ca roade Clubul de Educație Alternativă din Școala
Gimnazială 136 și Petrache Poenaru, Clubul Mamelor,
trupa de teatru de adolescenți Playhood. Ei ne-au fost
facilitatori comunitari și consilieri în misiunea noastră de
a avea un dialog eficient cu oamenii din comunități.
Invitat de George Vasilescu în proiectul său artistic
de conștientizare a discriminării etnice, singurul artist
rom asumat de pe scenele mainstream, Connect-R, l-a
citat pe Morgan Freeman, apoi am pierdut legătura. La
întrebarea “Cum abolim rasismul?”, God dixit “Stop
talking about it!”. Pe românește, apartenență la o rasă
sau alta e irelevantă și-atunci când ne vom vedea drept
egali nu va mai clocoti cazanul în care suntem cu toții
împreună. Dar este oare această atitudine postrasistă
vizibilă în Ferentari, Pantelimon sau Făurei?
Invitat de Simona Constantin în Muzeul Nomad de Artă
Contemporană drept protagonist și role model, Bănel
Nicoliță, partener de joacă în copilărie cu autoarea
acestei consemnări, ne-a refuzat drăguț după două ore
vorbite în singurul bar din oraș. Fotbalistul s-a întors
acasă după o carieră internațională pentru a aduce gloria
în nodul de cale ferată din Bărăgan atât ca antrenor și cât
și ca jucător la echipa locală. Un vis îndrăzneț la care a
aderat întreaga-i familie, localnicii, consiliul local, toată
mica suflare a Făureiului. Sub Bănel, echipa a promovat
în liga 3 și tot urcă.
Pornind de la povestea autogolului înscris de Bănel
Nicoliță pe Bernabeu în 2006, Simona i-a propus să
revină critic asupra acelui atac universal la adresa lui
după meciul în care Steaua “a luat bătaie”. “Autogol”
vorbește despre discriminare în termenii acestui sport
popular, discriminarea este autogolul pe care societatea
și-l înscrie în propria poartă. Bănel a înțeles intenția
artiștilor, dar s-a temut că în cercurile lui (presa sportivă,
media mainstream și lumea fotbalului), această evocare
ar retrezi bășcălia.
În acest moment, sportivul dorește focus pe construcție,
pe colaborare, are o misiune mai mare decât propria-i
carieră și câteva destine de care se consideră responsabil.
În timp ce noi încercam o complicitate artistică cu Bănel,
presa de sport vorbea în continuare despre “tontogolul”
“de coșmar” al lui Bănel.
Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano-Kher a
semnalat abordări noi privind tema roma empowerement,
în principal nevoia de mai mult discurs pozitiv, atenție
sporită la exotizare și propagarea stereotipurilor, inclusiv
celui legat de sărăcie. Posterul de campanie de concurs
adresat artiștilor vizuali a fost contestat de CNCR pe
motivul că propaga stigma de ”romi săraci”.
Cultura romă este expusă de CNCR în caravane
naționale, pe scene mari din București, dar și
internațional. Artiștii invitați de Centru, muzicienii care
ne-au însoțit în consultările publice, George și Ștefania
Calofir, Georgian Stanciu, au făcut din Piața de Flori și
Aleea Livezilor scene de muzică de petrecere.
Prin CNCR am cunoscut artiști ca Florin Niculescu,
violonist de jazz stabilit la Paris, foarte iubit internațional,
în țară în concerte extraordinare. Tânărul pianist, Alex
Pădureanu, fiul Corneliei Catanga și al lui Aurel Pădureanu,
este de asemenea un artist promovat de CNCR.
Foștii parteneri au criticat și criteriile de selecție a
artiștilor vizuali invocând problema reprezentării. Cine
poate spune mai bine povești despre romi dacă nu chiar
artiști de etnie romă? Nu am ajuns în cadrul acestui
proiect la un acord. Etnia artiștilor vizuali participanți
în concurs nu a reprezentat un criteriu în selecția finală
făcută de curatorul MNAC.
Am ales să dialogăm într-un limbaj ușor de descifrat
de audiența vizată prin lucrări video, interviuri, jurnal,
monoloage care fac critică politicilor de protecție
socială, rasismului public practicat de media.
Parcursul muzeului în societate poate fi urmărit pe
muzeulnomad.ro precum și felul cum interacționează
audiența cu muzeul, efectele ce pot apărea ca urmare
a acestui dialog. Cele sperate sunt angajări de persoane
de etnie romă, diversitate culturală, informare și
cunoaștere, dezvoltarea empatiei și a simțului critic în
evaluarea informațiilor primite din media și chiar reflecție
și autocritică a propriei educații. Tot aici puteți vedea și
lucrările ce alcătuiesc expoziția, dar și surse de informare
și resurse antidiscriminare. Muzeul poate fi chemat de
către companii folosind această platformă de comunicare.
Se cere o analogie contemporană de lansare în spațiu a
unei mostre de cultură cu rol de a sparge bariere - Tesla
electrică în Falcon Heavy a lui Elon Musk pe care scrie
”Făcută pe Pământ de către oameni”.
Majoritatea am răzbit din cultura fricii de aproapele cu
care s-au făcut mari părinții noștri în comunism.
Apoi ne-au oferit șapte ani tradiționali acasă.
Tradiție și lege a fost 500 de ani ca romii să fie sclavii
românilor. Noi și rușii am fost ultimii care au renunțat la
sclavie, între 1844-1856.
Anul acesta, Putin & co au dezincriminat violența
domestică.
Cu așa un istoric și prezent al unei societăți dezbinate,
vei vedea și-n artă cum contemporanii acestei țări încă se
tem unii de alții.
consultare publică / public consultation / publikani konsultacija. Piața de Flori Rahova-Uranus / Rahova-Uranus Flowers Market / Luludjengi Diz 15.06.2018
18 19
Dear Reader,
I am Georgiana and I call myself the person of the
people at The National Museum of Contemporary Art.
My purpose here is to bring the museum closer to
its audience, both emotionally and physically, by
developing programs that are suited to the cultural
needs of certain communities. MNAC creates a context
in which ethics, aesthetics and emotion work together
for a deeper understanding of the world.
I want to tell you now the story from behind the scenes
of birthing this project of civic responsibility dedicated
by MNAC (an institution hosted in the building of The
House of the People) to its neighbors from Rahova-
Uranus. Their lives are crippled by precarity and the
ignorance of local authorities, who constantly cast them
away from their homes, further out towards the outskirts
of society. Together with the residents from Aleea
Livezilor (Ferentari), they become a voice of the Roma
communities in the Nomadic Museum of Contemporary
Art, an itinerant exhibition which talks about social
inequality and racism.
MNomAC travels to the business district, to the sky-
scrappers, where the active youth, the future of the
nation, spends 8 hours a day working.
MNAC proposes a break from daily tasks, in order to
reflect on the big issues of Romanian society.
The idea of addressing this audience belongs to Daniel
Caraivan, a young roma activist and former neighbour
from my home town of Făurei, Brăila county, who had
previously attempted and failed to get closer to this world.
Daniel joins the debates at club Macaz in Bucharest, but
also in a more formal setting, at the World Bank, he is
vocal at the Aresel! Protest, dutiful at the SNSPA master
programme on Roma studies, he is present at Vasile and
Stelian from Buzău concert at MNAC and does mentorship
at The Agency for Community Development ”Împreună”,
he is everywhere.
In the business forums he was never invited, and
whenever he attempted to start a dialogue with the
business sector regarding representation and equal
opportunity for members of his ethnic community, it never
seemed to lead anywhere. He believes that the superficial
Cosmo în performance de percuție la lansarea Muzeului Nomad / Cosmo performed a percussion session at the Nomadic Museum’s launch event / Cosmo bašaldjas i perkucija k-o putaripe e Phirutne Muzeosko 5.10.2018
20 21
political correctness practiced by the majority is a harmful
act of sweeping the bigger issues under the rug.
A dialogue with Alina Șerban, after having seen her
play ”Marea rușine” (The Great Shame) was also quite
revealing. This year, Alina became the first theatre
director of Roma ethnicity to enter the programme of
a state-owned theatre in Romania, at Excelsior, with a
personal story centred around the 500 years of Roma
slavery in our country.
This victory was doubled by her debut as an actress in
the feature film ”Seule a mon mariage” (“Singură la nunta
mea”) at the Cannes Film Festival. Explaining her success,
Alina is convinced that the lighter shade of her skin was
an advantage which the rest of her family did not have.
These two young people are claiming adamantly that
racism is still a problem in Romania and is experienced at
all social levels.
The importance of this exhibition was confirmed as soon
as we started approaching companies. We got a couple
of turndowns, without clear arguments. However,
we received some definite yeses from Electronic Arts
Romania, Zitec, and Ubis Club. It was further proof that
we do have a purpose as mediators of dialogue, and
that art is indeed wanted in companies, even if it’s not
escapist art; rather, it’s art that makes you reflect.
Following a call for portfolios and proof of concepts
run by MNAC, the visual artists selected to create the
MNomAC are Claudiu Cobilanschi, George Vasilescu,
Simona Constantin + Suzana Dan + Cosmin Filișan.
“I want to flag the epic of Romanian works of art such
as films, literature, theatre, etc., which builds an exotic
image at best, and a quite injurious and obviously false
one in most of the cases. I’m trying, with this project, to
build the prototype of a new message, closer to reality
and more vivid. (...)
I think I could build a more complex material about
the idea of responsibility towards your neighbor; both
territories, however distant, are composed of people
and needs, problems and happy events. This is the best
thing to use, families are still families at any income
bracket, all children get the same ice cream (at least
that’s what happened on my street, I like this image
and I’ll use it). Social responsibility is present in both
the poor community (“it takes a whole village to raise
a child”) and the sponsoring of a community school.
(from Claudiu Cobilanschi’s application for the MNAC
competition).
Throughout the summer, two public consultations at
Piața de Flori and Aleea Livezilor as well as individual
research cast light upon the artists’ mission.
The Policy Center for Roma and Minorities have worked
for over 10 years with the community from Ferentari,
and their relentless work gave birth to the Alternative
Education Club at No. 136 Secondary School, as well
as the Moms’ Club, and the PlayHood theatre company
for teenagers. They were the community facilitators and
advisors in our mission to have an efficient dialogue with
the people from this community.
Invited by George Vasilescu in his artistic project of
raising awareness of ethnic discrimination, Connect-R,
the only roma artist who assumes his ethnicity in
mainstream discourse, gave us a quote from Morgan
Freeman, and then – connection breakdown. When
asked “How do we abolish racism?”, God said “Stop
talking about it!”. More clearly, belonging to a race or
another is irrelevant and only when we will see each
other as equals, will the cauldron in which we’re all
boiling will stop its fire.
But is this post-racist attitude something you see
happening in Ferentari, Pantelimon or Făurei?
Invited by Simona Constantin at the National Museum
of Contemporary Art, as lead figure and role model,
Bănel Nicoliță, childhood playmate of the author of this
diary, politely refused, after talking to us for two hours
in the only bar in Făurei, our hometown. The footballer
came back home after an international career, with the
aim to bring glory to his town, which is most famous for
being a railway network node, wanting to be a coach
and player for the local team. A daring dream, adopted
by his whole family, all of the local community, the
local council, and all the breathing life from Făurei. Lead
by him, the team promoted to third league and is still
advancing.
Starting from the story of the own goal performed by
Bănel Nicoliță on Bernabeu in 2006, Simona suggested
a critical re-think on the public lynching he received
after the game where Steaua “took a hit”. “Own goal”
talks about discrimination by using the language of this
popular sport: discrimination is the own goal that society
scores in its own gate.
Bănel understood the artists’ intention, but he was
afraid that in his environment (sports media, mainstream
media and the world of football), it would reawaken the
mockery. At the moment, the footballer wishes to focus
on building his team and starting new collaborations. His
mission is bigger than his own career and the destinies
for which he feels he’s responsible.
While we were trying to make him an accomplice in
our artistic endeavors, the sports media was still talking
about his „nightmarish” ”tontogol” (stupidgoal).
Romano Kher National Roma Cultural Center flagged
new approaches for roma empowerment, mainly
the need for a more positive public discourse, and
for increased attention to exoticism and stereotype
propagation, including the one related to poverty. The
campaign poster for the competition for visual artists
was criticised by the Center on the account that it
disseminates the “poor roma” sterotype.
Roma culture is displayed by the Center in national
caravans, on big stages in Bucharest and abroad. The
artists invited by the Center, the musicians who joined
us in the public consultations, George and Ștefania
Calofir, Georgian Stanciu, made the places we visited
seem like scenes for music and party.
Through NRCC we met artists such as Florin Niculescu,
an internationally renowned jazz violinist living in Paris,
who only comes back to Romania for extraordinary
concerts. The young pianist Alex Pădureanu, the son of
Cornelia Catanga and Aurel Pădureanu is also a young
artist promoted by CNCR.
Our ex-partners also criticised the selection criteria for
the visual artists evoking the representation problem.
Who can tell the stories of the roma people better than
themselves? We did not reach an agreement on this
topic in this project. The ethnicity of the visual artists
was not a criterion in the final selection made by the
curator from MNAC.
We chose to speak in a language easy to decipher for
the audience, through video works, interviews, journals,
monologues that critique social protection policies, and
public racism practiced by the media.
The Nomadic Museum’s journey into society can be
traced on muzeulnomad.ro, as well as the ways in which
the audience interacts with it and the effects that can
arise from this dialogue. We hope to improve roma
rates of employment and cultural diversity, to spread
information and knowledge, developing empathy and
critical sense in the evaluation of information received
from the media, and even reflection and self-criticism
of one’s own education. Here you can also see the
works that make up the exhibition, as well as sources
of information and anti-discrimination resources. The
museum can be invited by companies by using this
communication platform.
A contemporary analogy is required: launching a sample
of culture into space, with the aim to break down
barriers. It’s Elon Musk’s Electric Tesla in Falcon Heavy
that says “Made on Earth by Humans.”
Most of us have broken free from the culture of “fear thy
neighbor” with which our parents were brought up in
communism.
They gave us a good traditional family upbringing.
For 500 years, the tradition and law was that Roma
people would be Romanians’ slaves. Together with the
Russians, we were the last ones to give up slavery, in
1844-1856. This year, Putin & co have decriminalised
domestic violence.
Given our history and the current divisiveness of our
society, it’s easy to see through the lens of the arts how
the people of this country still fear each other.
pagina următoare / next page / akajaver papirGeorgian Stanciu, George Calofir în concert / in concert / ando koncerto, Piața de Flori Rahova-Uranus / Rahova-Uranus Flowers Market / Luludjengi Diz, 15.06.2018
22 23
24 25
Drago drabarneja,
Me sem i Georgiana thaj bučhav o manuš e manušengo
katar o Nacionalo Muzeo pal i Akanutni Arta. Miri buki
si te pašjarav emocionalo thaj fiziko o muzeo ke manuša
vaš e programurja kerde pe specifično trebajmata
varesave komunitetenge. O NMAA kerel jekh kadro
ande saveste i etika, o šukarimos thaj i emocija
keren buki khetanes vaš jekh maj zoralo xakjaripe e
lumjako. Si te phenav tuke maj dur pal o keripe kadale
projektosko so dikhel o responsabiliteto vaš e manuša
kerdo katar o NMAA ando Palato le Parlamentosko vaš
e vecinja andar e Rahova- Uranus, savenge živimata si
phagerde katar o čoripe, katar o čhudipe avri e zorasa,
bilile samate katar e politikane manuša thaj bičhalde
kheral k-o agor e gavesko. Von aresen jekh glaso e