1. Dispozitivele auxiliare ale muchilor. Fasciile musculare:
conjunctive, invelesc fiecare uschi, se dezvolta din mezenchim.
Rol- circulatia singe venos si limfa spre inimaExemple:
Superficiale bine fixate pe pieleExemple:
Proprii-fixate pe muschiExemple:
Teci fibroase si osteofibroase conjunctiv-fibroase circulare
prin care trec tendoanele. Rol mentin tendonul in pozitie
fiziologica la contractia muschilor Exemple:
Burse sinoviale- subcutanate, subfasciale, subtendinoase,
submusculare. Rol- metinerea tendoanelor (la presiune)Exemple:
Oase sesamoide- scripete peste care trece tendonul. Rol-maresc
unghiul de fixare al tendonului pe os, maresc forta
muscularaExemple:
2. Muchii superficiali ai
spatelui.DenumireOrigineInsertieFunctie
TrapezProtuberanta occipitala externa, linia nuca superioara,
ligamentul nucal, apofizele spinoase T1-12Extremitatea acromiala a
claviculei, acromion, spina scapulei Partea superioara descendenta
ridica umarul, deplaseaza unghiul inferior al omoplatului lateral
Partea transversala trage omoplatul inapoi Partea ascendenta
coboara umarul Contractie simultana apropiere omoplati si umeri de
CV Contractia bilaterala extinderea CV si a capului Contractia
unilaterala inclinare CV si cap in aceeasi parte
Dorsal mareTreimea posterioara a crestei iliace, apofizele
spinoase a L1-5 si Th 6-12In L aponevrozele lor formeaza rombul
lombarCreasta tuberculului mic al humerusuluiAdductor al
bratuluiRoteste bratul interiorRidica trunchiul (bara
fixa)Participa la inspiratie
RomboidApofizele spinoase C4-6 si Th1-4Marginea mediala a
scapulei (sub spina)Apropie si ridica scapula spre CV
Ridicator al scapuleiApofizele transverse C1-4Unghiul superior
al scapuleiRidica omoplatul spre CVInclina capul si gitul in
aceeasi partePrin contractie bilaterala extinde gitul si capul
Dintat posterior superiorApofize spinoase C4-6 si Th1-3Fata
externa a coastelor 2-5Ridica coastele la inspiratie
Dintat posterior inferiorApofizele spinoase Th11-12 si L1-2(prin
aponeroza aderenta la cea lombo-dorsala)Coastele 9-12 (prin 4
digitatii)Coboara ultimele coaste al expiratiePunct de sprijin
pentru diafragm
3. Muchii profunzi ai spatelui.
DenumireaOrigineaInsertiaFunctia
Tractul spino-transvers
Splenius al capului si gituluiLigamentul nucal, apofizele
spinoase a C7 si Th1-6Linia nucala superioara, apofiza mastoidiana
(spleniul capului)Apofizele transverse C2-3 (spleniul
gitului)Contractia bilaterala extinderea capului si
gituluiContractia unilaterala inclinarea capului de aceeasi
parte
Tractul lateral
Extensor al CVApofizele spinoase a ultimelor L, fata posterioara
a sacrului, creasta iliaca si fascia toraco-lombaraSe divid in 3
muschi: Iliocostal-se insera pe coaste Lung dorsal-pe apofizele
transversale si poiza mastoidiana Spinal-pe apofizele
spinoaseExtensia CV
Tractul medial
SemispinalFaciculele se arunca pe 5-6 vertebre
MultifiziFasciculele sar peste 2-3 vertebre
RotatoriSe insera peste o vertebra
InterspinaliIntre apofizele spinoase ale vertebrelor
adiacente
IntertransversaliDintre apofizele transverse ale vertebrelor
vecine
SuboccipitaliIn regiunea articulatiilor atlantooccipitala si
atlantoaxiala4 muschi: Oblic superior al capului originea pe
apofiza transversala a atlasului si insertia pe linia nucala
inferioara Oblic inferior al capului originea pe apofiza spinoasa a
atlasului si insertia pe apofiza transversala a atlasului Mare
drept posterior al capului originea pe apofiza spinoasa a axisului
si se insera pe linia nucala inferioara Mic drept posterior al
capului originea pe tuberculul posterior al atlasului si se insera
pe linia nucala inferioara
Actiunea lor: Extensia CV. Mentinerea echilibrului corpului.
Sunt antagonisti ai flexorilor (ventralii trunchiului). Sinergisti
ai antero-lateralilor gitului si abdomenului, realizind lanturi
cinematice musculare.
4. Fasciile spatelui.Superficiala: determinata de masa adipoasa
lombo-fesiera acopera partea inferioara a muschilor lati ai
spateluiNucala: intre muschii superficiali si profunzi concreste
medial cu lig. nucal si apofizele spinoase a vertebrelor
cervicaleToracolombara: desparte muschii profunzi de cei
superficiali 2 foite superficiala- de la creasta ilionului la ceafa
medial se fixeaza pe apofizele spinoase lateral ajunge pina la
unghiul coastelor( reg T) marginea laterala a erectorului spatelui,
concreste cu foita profunda(reg L) de la ea incep muschii dorsal
mare si dintat posterior inferior - profunda (numai in reg. L)
desparte muschiul erector de muschiul patral lombar inferior se
fixeaza pe creasta ilionului superior pe coasta 12 medial pe
apofizele transverse a vertebrelor L de la ea incepe muschiul
transvers al abdomenului 5. Triunghiul lombar (Petit).Delimitari:
inferior creasta ilionului lateral muschiul oblic abdominal extern
medial marginea laterala a muschiului dorsal mareImportanta:la
efectuarea unui drenaj in caz de interventii chirurgicale in
spatiul retroperitoneal
6. Spaiul (patrulaterul) lombar (Grynfeld-Lesgaft).Delimitari:
superior marginea inferioara a muschiului dintat posterior inferior
si coasta 12 lateral muschii oblici intern si extern al abdomenului
medial muschiul erector al spatelui posterior muschiul dorsal mare
anterior foita profunda a fasciei toracolombare
7. Elementele musculare din regiunea spatelui, care pot fi
supuse inspeciei sau palpaiei pe viu. mm. trapezius, lattissimus
dorsi, rhomboideus, levator scapulae, erector spinae. Trapezul-
marginea lateroinferioar se reliefeaz pe linia dintre apofiza
spinoas a vertebrei toracice XI cu tuberculul -marginea
laterosuperioar se vede i se palpeaz de-a lungul
marginiiposterioare a regiunii cervicale laterale (triunghiul
supraclavicular al gtului). Evidenierea reliefului muchilor trapezi
din ambele pri se obine prin micarea concomitent de ridicare, dare
pe spate i rotire n afar a braelor.n paralizia trapezului umrul
este lsat n jos i naintesubiectul nu ridica umrul, muchiul e lit i
atrofiat i nu se contract. Dorsal mare poate fi palpat n timpul
contraciei, la ridicarea braului sevede marginea sa lateral;
relieful muchiului devine mai evident n exerciiile la bara fix.La
contracia ambilor muchi n regiunea lombar se reliefeaz laturile
superolateral ale rombului lombar.Muchiul e mai ngroat la bolnavii
cu afeciuni pulmonare cronice, nsoite de tuse. Romboid formeaz o
depresiune longitudinal, aflat ntre marginea lateroinferioar
atrapezului, marginea superioar a dorsalului mare i marginea
vertebral a scapulei. Ridicator al scapulei poate fi palpat n
triunghiul omotrapezoidian. Extensor al CV se reliefeaz n regiunea
lombar de ambele pri ale anului median alspatelui. Se testeaz prin
extensia coloanei vertebrale din decubitus ventral i opunerea de
presiune pe partea inferioar a toracelui.n paralizia m. erector
spinae centrul de gravitaie a corpului se deplaseaz posterior iar
lordoza lombar devine mai accentuat.8. Muchii toracelui.
DenumireOrigineInsertieFunctie
Pectoral mare Partea claviculara -2/3 mediale a claviculei
Partea sternocostala fata anterioara a sternului si cartilajele
coastlor 2-7 Partea abdominala- partea anterioara a tecii
muschiului drept abdominalFasciculele converg lateral Printr-un
tendon lung se insera pe creasta tuberculului mare al
humerusuluiRotatia mediala a bratului- pronatorBratul dispus
orizontal=> coborirea adductorRidicarea toraceluiInspirator
auxiliar
Petoral micFata externa a coastelor 2-7Apofiza coracoida a
scapuleiTrage scapula inainte si in josRidica coasteleInspirator
auxiliar( in inspiratie fortata)
SubclavicularClaviculaPrima coastaTrage clvicula in josRidica
prima coastaInspirator auxiliar
Dintat anteriorFata externa coasta 1-9Prin 2 dinti pe marginea
mediala a scapuleiPrin 7 dinti pe unghiul inferior al
scapuleiLargeste diametrul transvers al cutiei toraciceInspiratie
fortata( inspirator auxiliar)Fixeaza scapula de trunchi( cu
romboizi si trapezi impreuna)Roteste unghiu inferior al scapulei in
timpul abductiei membrului superior ( portiunea inferioara a
muschiului)
Intercostali externi(11 perechi)Se prind de marginile sup si inf
a coastelor adiacenteSe intind de-a lungul spatiului intercostalPe
partea anterolaterala orientati oblic in jos, anterior si medialPe
partea dorsala oblic in jos lateralInspiratori
Intercostali interniSub cei externiDe la marginea sternului pina
la unghiul coasteiIntre marginile coastelor adiacente cu directii
opuse celor externiExpiratori
SubcostaliPe fata interna a portiunii inferioare a toracelui,la
nivelul unghiului costalOblicitate ca si intercostali
interniInspiratori
Transversal al toraceluiPe apofiza xifoidaPe fata posterioara a
corpului sternului si cartilajele coastelor 2-7Pe cartilajele
coastelor 2-6Orientarea fasciculelor sus si lateralexpirator
9. Poriunile diafragmei. Partea lombara in reg. L1-4 si coasta
12 formata din 2 pedunculi cu originea pe fata anterioara a L1-4.
La nivelul L1 ei se incruciseaza delimitind hiatul aortal( aorta si
ductul toracic). Superior si in stinga de hiatul aortal delimiteaza
hiatul esofagian (esofagul si nervii vagi). Partea costala originea
pe fata interna coasta 6-12 de unde converge spre centru tendinos
Partea sternala originea pe apendicele xifoid, se finiseaza pe
partea anterioara a centrului tendinos.
10. Fasciile toracelui.DenumireStructuraLocalizare -Functie
Pectorala superficialaLamela subtire Acopera glanda
mamara=>capsula mamelei, separa glanda in lobi prin septuri
conjunctive De la ea, spre piele, mamelon si clavicula pornesc
fascicule ce formeaza ligamentele suspensoare ale glandei
mamare
Pectorala proprie3 lamele- superficiala, profunda, toracica a
fasciei toracale proprii Superficiala- acopera pectoralul mare, se
insera pe periostul clavicule si sternului In santul
deltoidopectoral, concreste cu lamela profunda Profunda-mai
pronuntala la nivelul triunghiului clavipectoral (fascia
clavipetorala) Toracica- acopera intercostalii externi, sternul si
coastele
EndotoracicaInveleste interior coastele, intercostalii interni,
subcostalii, transversalul toracelui
11. Muchii toracelui, explorabili pe viu. Pectoral mare - mai
usor palpabil in actiune. Tendonul- medial de nivelul fixariide
humerus. Se evidentiaza bine in adductia bratului. Partea
sternocostala se evidentiaza cind bratul( in flexie anterioara) si
antebratul(in extensie) face o miscare de adductie a membrului
superior spre soldul din partea opusa. Pectoral mic in decubit
dorsal (stind culcat pe spate). Dintat anterior in miscarea de
impingere a ceva masiv cu bratele si antebrateleextinse. In
paralizia lui se remarca incapacitatea de a ridica bratul mai sus
de nivelul orizontal si modificarea pozitiei scapulei.
12. Muchii abdomenului.DenumireOrigineInsertieSpecific
Anteriori
Drept abdominalPe fata anterioara a cartilajelor coastelor 5-7
si apofiza xifoidaOsul pubis si simfiza pubianaIntretaiat de 3-4
intersectii tendinoase, concrescute cu foita anterioara a tecii
muschiului drept abdominal=> majorarea fortei acestuia
PiramidalIntre simfiza pubiana si linia alba, anterior de
abdominalul dreptRudimentar
Laterali
Oblic abdominal externFata externa a ultimelor 7-8 coasteLa
marginea abdominalului drept trece in aponevroza, marginea
inferioara a ei formeaza ligamentul inghinal ( de la spina iliaca
sup pina la tuberculul pubian).Fasciculele aponevrozei formeaza
pedunculi: lateral-insertie pe tuberculul pubian medial- insertie
pe fata anterioara a simfizei pubiene
Oblic abdominal internFascia toracolombara, creasta iliaca si
treimea laterala a lig. inghinalFasciculele posterioare- pe
marginea inferioara a ultimelor 3-4 coasteCelelalte trec intr-o
aponevroza larga, care se imparte in 2 de-a lungul abdominalului
drept participind la formarea teacii acestuia. Sub ombilic trec
anterior de muschiul drept.Acoperit de oblic extern
Transvers abdominalFata interna coaste 6-12 ,pe fascia
toracolombara, crista iliaca si treimea laterala a muschiului drept
abdominalIn apropierea marginii laterale a abdominalului drept
trece in aponevroza curba (linia semilunara).Profund de oblic
intern
Posteriori
Patrat lombarIntre creasta iliaca si coasta 122 portiuni:
ventrala- uneste creasta iliaca cu coasta 12 dorsala- originea pe
creasta iliaca si insertia pe apofizele transverse ale vertebrelor
lombareFormeaza peretele posterior al abdomenului
Actiunea: Statica si miscarile trunchiului, miscarile
respiratorii si realizarea presiunii abdominale.Flexia - contractia
bilaterala a muschilor drepti abdominali si oblici.Flexia laterala
contractie unilaterala a muschilor patrat lombar si oblici.Rotatie
oblici la contractia opusa miscarii.Expiratie prin tractiune asupra
coastelor ( antagonisti ai diafragmului).Mentin pozitia normala a
organelor cavitatii abdominale, realizind participarea lor la
mictiune, defecatie si expulzarea fatului la nastere.
13. Fasciile abdomenului.DenumireStructuraLocalizare
-Functie
SuperficialaBine devoltata in hipogastru, unde se imparte in 2
foite intre care se gaseste tesut adipos si vene
subcutanateFasciculele se deplaseaza pe fata dorsala a penisului
(clitorisului) formind ligamentul suspensor. In regiunea inghinala
concreste cu ligamentele inghinale.
Proprie a abdomenului3 lamele: Superficiala acopera oblicul
extern, in regiunea inelului superficial al canalului inghinal
formeaza fibre intercrurale care inconjoara cordonul spermatic
continuind cu fascia cremasterica. Mijlocie acopera muschiul oblic
intern Profunda acopera muschiul transvers al abdomenului
EndoabdominalaComponenta principala fascia transversalaAcopera
din interior peretii cavitatii abdominale
14. Liniile arcuat i semilunar.Linia semilunara - aponevroza
muschiului transvers abdominalLinia Dauglasi limita dintre peretele
aponevrotic si cel fascial
15. Linia albSe formeaza la incrucisarea aponevrozelor celor 6
muschi abdominali. Intre muschii drepti ai abdomenului, se intinde
de la xifoidul sternului pina la marginea superioara a simfizei
pubiene. La mijlocul ei => inelul ombilical. In caz de majorare
a presiunii abdominale pot aparea hernii ale liniei albe.
16. Canalul inghinal.Interstitiu in portiunea inferioara al
peretelui abdominal ventral. La barbati trece funicului
spermatic.La femei- trece ligamentul rotund al uterului .
17. Pereii i orificiile canalului inghinal.Delimitat de 4 pereti
si 2 orificii: Peretele anterior format de aponevroza oblicului
extern Peretele posterior de fascia transverala Peretele superior
reprezentata de marginea inferioara a muschilor oblic intern si
transvers Peretele inferior de jgheabul ligamentului inghinal
Inelul inghinal superficial delimitat de 3 fascicule ale
aponevrozei muschiului oblic abdominal extern, superior de
pedunculul medial, inferior- de pedunculul lateral, lateral- de
fibrele intercrurale care unesc pedunculii medial si lateral,
medial ligamentul reflex. Inelul inghinal profund in regiunea
peretelui posterior al canlului inghinal. Fascia transversala in
acest loc este subtire, la marginile inelului continua pe funiculu
spermatic si testicul formind fascia spermatica interna. Marginea
mediala a inelului este fortificata de ligamentul
interfoveolar(Hesselbachii) si ligamentul Henle.
18. Interseciunile tendinoase ale m. rectus abdominis.2 mai sus
de ombilic1 la nivelul ombilicului1 putin pronuntata mai jos de
ombilic
19. Teaca muchiului rect abdominal.Constituita din aponevrozele
celor 3 muschi lati abdominali. Este impartita in 3
segmente:Superior la nivelul cartilajelor 5-8, peretele anterior e
format din aponevroza oblicului extern al abdomenului, iar
posterior de cartilajele acestor coaste.Mijlociu de la cartilajul 8
pina la linia orizontala (2-5 cm mai jos de ombilic) peretele
anterior e format din aponevroza oblicului extern si lamela
anterioara a aponevrozei oblicului intern, posterior de lamela
posterioara a oblicului intern si aponevroza muschiului
transvers.Inferior (2-5 cm mai jos de ombilic pina la simfiza
pubiana) aponevrozele celor 3 abdominali trec pe fata anterioara a
dreptului abdominal, posterior fiind numai fascia transversa.o
Peretele anterior unit cu intersectiile aponevrotice a
muschilor,impiedica alunecarile laterale ale acestora in inclinatia
trunchiuluioPeretele posterior (superior cartilaginos, mijlociu
aponevrotic, inferior fascial) nu adera la intersectiile dreptului
abdominal => procesul inflamator nu poate descinde din partea
superioara spre simfiza pubiana.
20. Muchii i formaiunile topografice ale abdomenului,
explorabile pe viu. Muchiul drept abdominal apare ca dou proeminene
verticale, situate de ambele pri ale liniei mediane. Muchiul oblic
extern al abdomenului mpreun cu aponevroza sa determin relieful
prii laterale i lateroinferioare a abdomenului.Aponevroza muchiului
oblic extern formeaza ligamentul inghinal, palpabil n regiunea
inghinal.Santuri: Intre proeminenele muchilor drepi abdominali pe
linie median se afl anul median anterior, care corespunde liniei
albe i ncepe n fosa epigastric ,aproximativ la mijlocul anului se
afl ombilicul. Marginilor laterale ale muchilor drepi abdominali le
corespund anurile longitudinale laterale ale abdomenului, care ncep
n fosa subcostal la nivelul cartilajului coastei XI, pe fundul
creia se proiecteaz punctul cistic. anuri transverse cauzate de
interseciile tendinoase mult mai pronunate n partea supraombilical.
Marginii laterale extensorului CV i corespunde anul lombar lateral.
anul costoabdominal anterior ncepe de la nivelul apendicelui xifoid
i continu cu anul longitudinal lateral iar posterior, sub coasta
XII se afl anul lombar posterior. anul inghinal anul pubian anul
taliei
21. Muchii centurii scapulare.DenumireOrigineInsertieFunctie
Deltoid3 portiuni: claviculara-marginea anterioara a treimii
laterale a claviculei acromiala-marginea laterala a acromionului
scapulara-spina scapulei si fascia infraspinataTuberozitatea
deltoidiana a humerusuluiPortiunea claviculara flecteaza si roteste
bratul interiorPortiunea scapulara extenseaza bratul si-l roteste
spre exteriorPortiunea acromiala abduce bratul
SupraspinosFosa si fascia supraspinoasaTuberculul mare al
humerusului (superior) si in capsula articulatiei umaruluiAbductia
bratuluiIntinde capsula articulara evitind strangularea
acesteia
InfraspinosFosa si fascia infraspinoasaTuberculul mare al
humerusului (mediu)Roteste bratul exteriorIntinde capsula
articulara
Rotund micMarginea laterala a scapulei si fascia
infraspinoasaFateta inferioara a tuberculului mare humeral si pe
capsula articularaRotator lateral si adductor al humerusului
Rotund maremuschiul carturarilorUnghiul inferior al
scapuleiCreasta tubercului mic al humerusuluiRotator medial si
adductor al humerusului
SubscapularFosa subscapularaTuberculul mic al humerusului Cel
mai puternic rotator medial si adductor al bratului (ridicat)
22. Muchii i formaiunile topografice din regiunea umrului,
explorabile pe viu. Deltoiddevine mai accentuat prin micarea de
abducie a braului. n astfel de poziie sepot evidenia i delimita
poriunile sale. La nivelul limitei dintre treimea proximal i cea
medie a braului poriunile anterioar i posterioar ale deltoidului
converg spre aria de inserie de pe humerus formnd o eminen
triunghiular, care delimiteaz spaiul dintre m. biceps brachii i m.
brachialis. Testarea muchiului se efectueaz prin micarea de abducie
a braului, la care examinatorul opune rezisten orientat n sens
invers. n paralizie umrul e czut , braul atrn, nu poate fi abdus i
ridicat pn la orizontal. Supraspinos se reliefeaz n regiunea feei
dorsale a scapulei ntre proeminenele muchilor deltoid i rotunzi.
Proeminena infraspinosului se vede mai bine la persoanele
musculoase cu braul n abducie (pn la nivelul orizontal). Muchiul
intraspinos poate fi testat mpreun cu rotundul mic dac examinatorul
exercit presiune pe antebra n direcie de rotaie intern a braului n
timp ce persoana examinat efectueaz o micare de rotaie a braului
(cu cotul flectat sub unghi drept). Rotund mare si mic- contururile
lor se evideniaz mai bine n poziie cu braele ridicate; la subiecii
musculoi proeminena rotundului mare se vede i n repaus.Se testeaz
prin opunerea de rezisten micrii de rotaie intern a braului.
23. Muchii braului.DenumireOrigineInsertieFunctie
Anteriori
Biceps brahialScapula prin 2 capete: Lung- petuberculul
supraglenoidal a scapulei Scurt apofiza coracoida a
omoplatuluiTuberozitatea radialaFlexor al antebratului pe bratIn
pozitie de pronatie- supinatorCapul lung- adductie, capul
scurt-abductie
BrahialFata anterioara a treimii medii si inferioare a
humerusului, septele intermusculare a bratului(intre inserii
deltoid si coracobrahial)Tuberozitatea ulneiFlexor al antebratului
pe bratTensor al capsulei articulatiei cotului
CoracobrahialProcesul coracoid al scapuleiHumerus, inferior de
creasta tubercului micFlexor si adductor al bratului
Posteriori
Triceps brahial3 capete: Lung de pe tuberculul infraglenoidal al
scapulei, se insera pe olecranon Lateral de pe fata posterolaterala
a humerusului, intre tuberculul mare si marginea superioara a
santului nervului radial. Fasciculele lui transforma santul
nervului radial in canal prin care trec nervul radial, artera
brahiala profunda si cele 2 vene satelice. Medial de pe fata
posterioara a humerusului, inferior de santul nervului
radialOlecranon
Extensor si adductor al bratului
AnconeuEpicondilul lateral al humerusuluiPartea superioara a
ulnei, capsula articulatiei cotului, fascia antebratuluiExtensor al
antebratuluiStabilizeaza rotatia ulnei
24. Capetele bicepsului brahial.Capul lung tuberculul
supraglenoidal alscapulei=>santul intertubercularCapul scurt
apofiza coracoida a omoplatuluiPrin tendon comun=>tuberozitate
radiala
25. Aponeuroza bicepsului brahial.Lamela fibroasa care se insera
pe fascia antebratului. Sub ea trec nervul median si aorta
brahiala.
26. Grupele de muchi ai antebraului.Anterioara: Stratul
superficial pronator rotund, flexor radial al carpului, palmar
lung, flexor ulnar al carpului Al 2 strat flexor superficial al
degetelor Al 3 strat flexor profund al degetelor, flexor lung al
policelui Al 4 strat pronator patrat
Laterala: brahioradial, extensor lung al carpului, extensor
radial scurt al carpului, supinator
Posterioara: extensor al degetelor, extensor al degetului mic,
extensor ulnar al carpului, abductor lung al policelui, extensor
scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al
indicelui
27. Muchii anteriori ai
antebraului.DenumireOrigineInsertieFunctie
Pronator rotund2 fascicule: Humeral- de pe epicondilul medial al
humerusului si septul intramuscular medial al bratului Coronoidian
apofiza coronoida a ulneiPartea mijlocie a fetei laterale a
radiusuluiPronator al antebratului si al miniiFlexia antebratului
in articulatia cotului
Flexor radial al carpuluiEpicondilul medial al humerusului,
fascia antebratuluiBaza metacarp 2Flexor al minii pe
antebratAbductor al minii
Palmar lungEpicondilul medial al humerusuluiTrece deasupra
retinaculului flexor pina la aponevroza palmaraFlexor slab al
miniiIntinde aponevroza palmara
Flexor ulnar al carpului2 capete: Humeral epicondilul medial al
humerusului si fascia antebratului Ulnar olecranon si treimea
superioara a marginii posterioare a ulneiInglobeaza piziformu si se
insera pe baza metacarp 2 si cirligul hamatuluiFlexor si adductor
al minii
Flexor superficial al degetelor2 capete: Humeroulnar-
epicondilul medial al humerusului, fascia antebratului, lig
colateral ulnar, apofiza coronara a ulnei Radial 2/3 superioare a
marginii anterioare a radiusului4 tendoaneLa baza falangelor medii
2-5La mijloc se bifurca pt a forma incrucisari tendinoaseFlexia
falangei medii pe cea proximala, celei proximale pe metacarp si a
minii pe antebratAdductor al minii
Flexor profund al degetelor2/3 proximale a ulnei, membrana
interosoasa a antebratului4 tendoaneFata anterioara a falangelor
distale 2-5Flexia falangelor distale, degetelor si minii
Flexor lung al policeluiFata anterioara a radusului, membrana
interosoasaPrin canalul carpal pe baza falangei distale a
policeluiFlexia falangei distaleFlexia policeluiFlexia minii
28. Muchii posteriori ai
antebraului.DenumireOrigineInsertieFunctie
Extensor al degetelorEpicondilul lateral, fascia antebratului4
tendoaneFata dorsala a degetelorSe imparte in 3=> 1 pe fata
dorsala a 1 falange, 2 pe baza falangei distale (lateral)Extensia
degete 2-5Si a minii in art/ radiocarpiana
Extensor al degetului micEpicondilul lateralBaza falangelor
medii si distale a degetului micExtensor al degetului mic si al
minii
Extensor ulnar al carpuluiEpicondilul lateral, fascia
antebratului, capsula art. cotuluiBaza metacarp 5Extensor si
adductor al minii
Abductor lung al policeluiFata dorsala a radiusului, membrana
interosoasa si ulnaBaza metacarp 1Abduce policele si mina
Extensor scurt al policeluiFata dorsala a radiusului, membrana
interosoasa si ulnaBaza falangei proximale a policeluiExtensia
falangei proximaleAbduce policele
Extensor lung al policeluiFata posterioara a ulnei, membrana
interosoasa a antebratuluiBaza falangei distale a policeluiExtensia
policeluiCind policele e abdus, contribuie la adductie
Extensor al indiceluiFata posterioara a ulnei(treimea distala)
Membrana interosoasaFalanga proximala a indiceluiExtensia indicelui
si a minii
29. Muchii, care efectueaz flexia antebraului.Biceps brahial,
brahial, brahioradial, pronator rotund30. Muchii, care efectueaz
extensia antebraului.Triceps brahial, anconeu31. Grupele de muchi
ai minii.Laterali (eminenta tenara): abductor scurt al policelui,
opozant al policelui, flexor scurt al policelui, adductor al
policeluiMediani (eminenta hipotenara): palmar scurt, abductor al
degetului mic, flexor scurt al degetului mic, opozant al degetului
micMijlocie: lumbricali, interososi (interososi palmari, interososi
dorsali)
32. Muchii palmari ai minii.DenumireOrigineOrigineFunctie
Eminenta tenara
Abductor scurt al policeluiTuberculul scafoidului, portiunea
laterala a retinaculului flexorilorPartea laterala a falangei
proximale a policeluiAbducere si rotire laterala a policelui
Opozant al policeluiOsul trapez si retinaculul
flexorilorMarginea radiala si fata anterioara metacarp1Opozitia
policelui
Flexor scurt al policelui2 capete: Superficial -retinaculul
flexorilor Profund trapez, trapezoid si metacarp 2Falanga proximala
a policeluiFlexia falangei proximale si a policelui in ansamblu
Adductor al policelui2 fascicule: Oblic osul capitat, baza
metacarp 2-3Transversal fata palmara a metacarp 3Falanga proximala
a policeluiAdductia si flexia policelui
Eminenta hipotenara
Palmar scurtRetinaculul flexor Fata profunda a dermuluiPliseaza
pielea eminentei hipotenare
Abductor al degetului micOsul piziform si retinaculul
flexorilorMarginea mediala a falangei proximale a degetului
micAbductor si flexor al degetului mic
Flexor scurt al degetului micRetinaculul flexorilor, cirliul
osului hamatFalanga proximala a degetului micFlexia degetului
mic
Opozant al degetului micRetinaculul flexorilor, cirligul osului
hamatMarginea mediala a metacarp 5Opozitia degetului mic catre
policele
Regiunea palmara mijlocie
LumbricaliSub aponevroza palmaraFata dorsala a falangelor
proximael 2-5Flexori ai falangei proximale si extensori slabi al
falangelor medii si distale 2-5
Interososi palmariFetele laterale metacarp 2,4,5Fata dorsala
falangele proximale 2,4,5Adductia degetelor 2,4,5 catre 3
33. Muchii dorsali ai minii.DenumireOrigineOrigineFunctie
Interososi dorsaliPrin 2 capete de la fetele contrapuse a
metacarpilor 1-5Falangele proximale a degetelor 2-5Abduc degetele
2-5, indepartindu-le de 3
34. Pereii i aperturile cavitii axilare.Delimitari : anterior
pectoral mare si mic posterior dorsal mare, rotund mare,
subscapular medial dintat anterior lateral biceps brahial,
coracobrahial
Aperuturi: superioara cav. axialara comunica cu reg. gitului
Delimitata anterior clavicula medial prima coasta lateral marginea
superioara a scapulei inferioara anterior marginea inferiara a
pectoralului mare posterior marginea inferioara a dorsalului mare
si rotund mare 35. Orificiile trilater i patrulater.Trilater
superior rotund mic, subscapular inferior rotund mare lateral capul
lung al tricepsului brahialPatrulater superior rotund mic,
subscapular inferior rotund mare medial capul lung al tricepsului
brahial lateral colul chirurgical al humerusului
36. Triunghiurile peretelui anterior a cavitii axilare.
Clavipectoral superior - clavicula inferior marginea superioara a
pectoralului mic Pectoral pectoralul mic Subpectoral intre marginea
inferioara a pectoralului mic si a pectoralului mare
37. Fosa cubital. Pe tegument fosa cubital are o form rombic i a
delimitat infero-lateral de brahioradial, medial de pronator
rotund, superior de brahial. De o parte i al muchiului brahial pot
fi observate anurile cubitale anterioare medial i lateral, unite
proximal cu anurile bicipitale medial i lateral, iar distal cu
anurile ulnar i radial din regiunea antebraului.Pielea din regiunea
fosei cubitale formeaz plicele cubitale transversale. n aceast
regiune sun accentuate reliefurile venelor superficiale, n care se
fac injecii intravenoase sau se recolteaz sngele analize de
laborator.In flexie maxima trigonul cubital (Hueter) ( olecranon si
cei 2 epicondili)In extensie maxima linia cubitata (Hueter)anurile
cubitale posterioare lateral i medial. Cel lateral, delimitat de
proeminenele olecranului i epicondilului lateral al humerusului,
continu distal cu gropia radial (fossa radialis superior). Destul
de adnc la femeie, aceast gropi d cotului o anumit elegan din care
motiv mai e denumit gropia frumuseii (fossa pulhidrica). Aici poate
fi palpat capul radiusului i deschis capsula articulaiei
cotului.38. Canalul humeromuscular.Intre muschiul triceps brahial
si santul nervului radial al humerusuluiOrificiul de intrare
delimitat de humerus, capul lateral si medial al tricepsului
Orificiul de iesire muschiul brahial si brahioradial ( partea
laterala a bratului)Continut nervul radial, artera si venele
brahiale profunde
39. Canalul supinator.In treimea superioara a antebratului,
intre radius si muschiul supinatorContinut: nervul supinator40.
anurile bicipitale.Pe bra din partea lui medial din fosa axilar
continu anul bicipital medial, n partea proximal a cruia se vd
contururile pachetului vasculonervos, iar n partea distal ale venei
bazilice. Din partea lateral pe bra se remarc anul bicipital
lateral coninnd vena cefalic. Proximal acest an continu cu anul
deltopectoral, iar distal trece n fosa cubital.41. anurile de pe
faa anterioar a antebraului. Santul radial printre muschii
brahioradial si flexorul radial al carpului Santul ulnar lateral
flexorul superficial al degetelor medial flexorul ulnar al
carpuluiProximal de uneste cu santul cubital posterior prin canalul
ulnar Santul median intre flexorul radial al carpului si flexorul
superficial al degetelor
42. Spatiul celular Parona (Pirogov).Delimitat: anterior -
flexorul profund al degetelor si flexorul lung al policelui
posterior- membrana interosoasa si pronatorul patrat Sediul
supuratiilor dupa panariciu al policelui sau V, incomplet sau
tardiv tratate
43. Canalul carpal. Canalele radial i ulnar al carpului.Canalul
carpal delimitariContinut:2 teci sinoviale pt flexorul superficial
si profund al degetelor si pt flexorul lung al policelui.Nervul
median.
Canalul radial delimitari Continut:tendonul muschiului flexor
radial al carpului
Canalul ulnar delimitari Continut:artera,vena si nervul
ulnar
44. Aponeuroza palmar.De la baza metacarp 2-5 pina la tendonul
palmarului lung
45. Canalele osteofibroase i tecile sinoviale ale tendoanelor
flexorilor minii i degetelor. (canalele 44)Tecile sinoviale in
canalul carpal 2 Sinoviala comuna origine falanga distala metacarp
5, acopera tendoanele degetelor 2,3,4 insertie 3-4 cm superior de
retinaculul flexorilorSinovia flexorului lung al policelui de la
baza falangei distale a policelui- 2-4 cm deasupra retinaculului
flexorilorSinovia flexorului radial al carpului de la art.
radiocarpiana pina la tendon.trece prin canalul carpalSinoviala
comuna a degetelor46. Canalele osteofibroase i tecile sinoviale de
pe faa dorsal a gtului minii.6 teci sinoviale separate. Deasupra
retinaculului extensorilor, finisindu-se sub retinacul, neajungind
la degete. Sinoviala tendonului muschiului abductor lung al
policelui si extensorului scurt, tendonului extensorului lung al
policelui, extensorilor degetelor si indicelui, extensorului ulnar
al carpului, extensorului radial al carpului, extensorului
degetului mic
47. Muchii i elementele topografice din regiunea braului,
vizibile i palpabile pe viu. Pe faa anterioar relieful m. biceps
brachii. Contururile muchiului devin mai evidente n micarea de
flexie a antebraului pe bra sau n micarea concomitent de flexie i
de supinaie a antebraului. Corpul muchiului poate fi palpat n
ntregime, n partea distal se simte tendonul lui radial mpreun cu
expansiunea aponevrotic (fascia lui Pirogov).n paralizie bicepsul
se atrofiaz, iar relieful feei anterioare a braului devine ters. M.
brachialis. Relieful lui poate fi observat la persoanele parial, n
partea proximal, ntre proeminenele bicepsului (din fa), tricepsului
(din spate) i deltoidului (de sus). Faa posterioar a braului are de
obicei un relief mai puin pronunat.Poate fi observat relieful
fiecrei poriuni a m. triceps brachii. n micarea de extensie a
antebraului contururile lui se accentueaz, aprnd sub piele
proeminenele capetelor lung i lateral (n partea superioar). M.
triceps brachii poate fi testat prin micarea de extensie a
antebraului contra creia se opune rezisten.n paralizia tricepsului
antebraul este uor flectat, extensia antebraului devine
imposibil.
48. Muchii i elementele topografice din regiunea antebraului,
explorabile pe viu. La un subiect cu constituie atletic pe faa
anterioar a antebraului, aflat n flexie (pn la 900) poate fi
observat relieful muchilor din stratul superficial. Contururile
corpurilor i ale tendoanelor lor devin mai accentuate cnd degetele
sunt strnse n pumn, iar mna se afl n flexie uoar. n treimea distal
pot fi palpate i tendoanele subiri ale flexorului superficial al
degetelor. n sens lateromedial n regiunea dat tendoanele se vor
palpa n urmtoarea succesiune: de-a lungul marginii radiale tendonul
brahioradialului, lng el al flexorului radial al carpului, urmat de
tendoanele flexorului superficial al degetelor i al palmarului lung
i n fine tendonul flexorului ulnar al carpului. Pentru a ne
convinge de faptul c urmrim tendonul unui muchi anumit propunem
persoanei examinate s efectueze micrile cum ar fi adducia sau
abducia minii (pentru flexorii ulnar i radial ai carpului), flexia
falangelor proximale ale degetelor II V (pentru flexorul
superficial al degetelor). La persoanele cu o musculatur bine
dezvoltat, n cazul, n care cotul i mna se afl n extensie, iar
degetele sunt strnse n pumn, pe faa posterioar a antebraului apare
relieful muchilor posteriori; se evideniaz ndeosebi corpurile
muchilor extensori lung i scurt ai carpului, extensorului
degetelor, extensorului degetului mic, extensorului ulnar al
carpului. Contururile tendoanelor muchilor extensori ai degetelor
devin destul de evidente pe faa dorsal a minii, cnd falangele medii
i distale sunt flectate, iar cele proximale sunt extinse. n treimea
distal a feei posterioare a antebraului la abducia i extensia
policelui poate s se contureze o proeminen oblic, format de
corpurile muchilor extensor scurt i abductor lung ai policelui,
care traverseaz radiusul.49. Muchii i elementele topografice din
regiunea axilei, explorabile pe viu..ntre faa lateral a toracelui i
faa medial a braului se afl fosa axilar, care se reliefeaz cel mai
mult cnd braul este abdus. Marginile ei, denumite i margini ale
bazei axilei, sunt prezentate de plicele de piele, care acoper
marginea inferioar a pectoralului mare ( din fa) i marele dorsal cu
marele rotund (din spate), medial i lateral fosa axilar e flancat
de liniile imaginare, care leag aceste plice respectiv pe torace i
pe bra. Aici ncepe s se contureze pachetul vasculonervos al
braului, care continu pe bra.50. Muchii i elementele topografice
din regiunea minii, explorabile pe viu.Muchii minii. Pe faa palmar
a minii proemin reliefurile eminenilor tenar i hipotenar. Relieful
eminenei tenare e format n special de mm. abductor policis brevis i
flexor policis brevis, iar al eminenei hipotenare de mm. abductor
digiti minimi i flexor digiti minimi. Planul triunghiular uor
concav dintre cele dou eminene corespunde aponevrozei palmare. Pe
faa dorsal a minii proemin muchii interosoi dorsal mai ales primul,
situat n spaiul intermetacarpian I. La nivelul feei dorsale a
gtului minii, pe marginea lui radial tendoanele extensorilor i
abductorului lung al policelui delimiteaz o depresiune
triunghiular, denumit tabacher anatomic Testarea muchilor minii se
realizeaz opunndu-se rezisten micrilor principale, efectuate de
fiecare muchi n parte. 51. Muchii interni ai
bazinului.DenumireOrigineInsertieFunctie
IliopsoasFlexorul articulatiei coxofemurale
Psoas mareFetele laterale ale corpurilor si apofizelor
transversale a Th 12 si L1-4Trohanterul mic al femurului
Psoas micCorpul Th 12 si L1Eminenta iliopubica
Iliac2/3 superioare a fosei iliace, marginea interna a crestei
iliace, lig. Iliolombar si sacroiliac anteriorTrohanterul mic al
femurului
PiriformFata anterioara a sacruluiPrin orificiul ischiadic mare
pe trohanterul mareRotator lateral, abductor si extensor al
coapsei
Obturator internMarginile orificiului obturat, fata interna a
membranei obturatoriiPrin orificiul ischiadic mic in fosa
trohantericaRotator lateral al coapsei
52. Muchii din regiunea
fesier.DenumireOrigineInsertieFunctie
Superficiali
Gluteu mareCreasta ilionului, fata dorsala a sacrului si
coccisului, ligamentul sacrotuberal, fascia
toracolombaraTuberozitatea gluteala si linia aspra a
femuruluiExtensor al coapsei, rotator lateral si abductor al
membrului inferior
Tensor al fasciei lateSpina iliaca antero-superioaraCondilul
lateral al tibieiExtensor al gambeiAbductor si rotator medial al
coapsei
Medii
Gluteu mijlociuFata externa a ilionului ,creasta ilionului,
fascia lataTrohanterul mareAbductor si rotator lateral al
coapsei
Profunzi
Gluteu micFata externa a ilionului, marginea incizurii
ischiadice mariTrohanterul mareAbductor si rotator medial al
coapsei
Gemen superiorSpina ischiadicaFosa trohantericaRotator lateral
al coapsei
Gemen inferiorTuberozitatea ischiadicaFosa trohantericaRotator
lateral al coapsei
Obturator externFata externa a pubisului, ischionului si a
membranei obturatoareFosa trohantericaRotator lateral al
coapseiMentine capul femural in articulatie
Patrat femuralTuberozitatea ischionuluiCreasta intertrohantetica
a femuruluiRotator lateral si adductor al coapsei
53. Grupele de muchi ai coapsei.Anteriori: cvadriceps femural
(drept femural, vast lateral, vast medial, vast intermediar),
croitorMediali: pectineu, adductor lung, adductor scurt, adductor
mare, gracilisPosteriori: semitendinos, semimembranos, biceps
femural
54. Muchii anteriori ai
coapsei.DenumireOrigineInsertieFunctie
Cvadriceps femuralPrin tendon, deasupra pateleiExtensor al
gambeiFlexia coapsei pe bazin
Drept femural2 tendoane: Vertical spina iliaca antero-inferioara
Orizontal marginea superioara a acetabulului
Vast medialBuza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare,
septul intermuscular lateral
Vast lateralBuza mediana a liniei aspre, septul intermuscular
medial
Vast intermediarFata anterolaterala 1/3 superioara a femurului
si septul intermuscular lateral
CroitorSpina iliaca anterioara superioaraTuberozitatea tibiei si
fascia gambeiFlexia coapsei si gambeiRotatia mediala a
gambeiRotatie laterala cu abductia coapsei
55. Capetele m. quadriceps femoris.Drept femural 2
tendoane:Vertical spina iliaca antero-inferioaraOrizontal marginea
superioara a acetabululuiVast medial- buza laterala a liniei
aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateralVast
lateral-buza mediana a liniei aspre, septul intermuscular
medialVast intermediar-fata anterolaterala 1/3 superioara a
femurului si septul intermuscular lateralSe unesc formind tendonul
cvadriepsului, inserindu-se deasupra patelei
56. Muchii mediali ai coapseiDenumireOrigineInsertieFunctie
PectineuCreasta si ramura superioara a pubisuluiCreasta
pectineeAdductor si flexor al coapsei
Adductor lungSuprafata externa a ramurii superioare a
pubisuluiMijlocul liniei aspre a femuruluiAdductor si flexor al
coapsei
Adductor scurtSuprafata unghiulara si ramura inerioara a
pubisuluiPortiunea superioara a liniei aspre a femuruluiAdductor si
rotator lateral al coapsei
Adductor mareRamura inferioara a pubisului, tuberozitatea si
ramura ischionuluiLinia aspra a femuruluiAdductor al
coapseiExtensor (uncul din acest grup)
GracilisSimfiza pubiana si ramura inferioara a
pubisuluiExtremitatea superioara a tibiei si tuberozitatea
tibialaFlexor, adductor al coapseiRotator medial al femurului
57. Muchii posteriori ai
coapsei.DenumireOrigineInsertieFunctie
SemitendinosTuberozitatea ischiadicaPartea superioara a fetei
mediale a tibiei si tuberozitatea tibialaExtensor al coapseiFlexor
al genunchiului
SemimembranosTuberozitatea ischiadicaTibie3 fascicule: 1- se
uneste cu lig.colateral tibial al genunchiului 2- se continua cu
fascia muschiului popliteu 3-constituie lig. popliteu oblicExtensor
al coapseiFlexor al genunchiului
Biceps femural Capul lung -tuberozitatea ischiadica Capul scurt
mijlocul liniei aspre Capul fibulei si condilul lateral al
tibieiFlexia gambei in articulatia genunchiuluiExtensia coapsei
58. Muchii anteriori ai
gambei.DenumireOrigineInsertieFunctie
Tibial anteriorCondilul lateral si fata laterala a tibiei,
membrana interosoasa si fascia gambeiFata medioplantara a
cuneiformului medial si partea infero-mediala a bazei primului
metatarsianFlexor dorsal al picioruluiSupinatia
Extensor lung al haluceluiMijocul fetei anterioare a fibulei si
membrana interosoasaFalanga distala a haluceluiExtensia halucelui
Flexia dorsala a picioruluiRotatia mediala a piciorului
Extensor lung al degetelorCondilul lateral al tibiei, 2/3
superioare a fibulei, superiorul membranei osoase si fascia gambei4
tendoaneLa baza falangelor medii 2-5Fasciculul peroneul tertius
metatars 5Extensor al degetelorFlexor dorsal al piciorului
59. Muchii laterali ai gambei.DenumireOrigineInsertieFunctie
(comuna)
Peronier lungCapul fibulei, treimea proximala a fibulei, fascia
si septurile intermusculare ale gambeiOsul cuneiform medial si
metatars 1 Flexia plantara Pronatia piciorului Abducerea piciorului
Cresterea concavitatii boltii piciorului Intaresc si sustin bolta
piciorului
Peronier scurt2/3 inferioare a fibulei, septurile intermusculare
si fascia gambeiTuberozitatea metatars 5
60. Muchii, care efectueaz flexia gambei. Triceps sural Tibial
posterior Flexor lung al degetelor Flexor lung al halucelui Peroneu
lung Peroneu scurt
61. Muchii posteriori ai
gambei.DenumireOrigineInsertieFunctie
Superficiali (triceps sural)Extensor(flexor plantar)
Gastrocnemian2 capete: Medial epicondilul medial Lateral
epicodilul lateralPrin tendonul lui Achille (comun cu
solear)Tuberozitatea calcaneuluiRotatia gambei
SolearCapul si treimea superioara a corpului fibulei si linia
solearului tibieiPrin tendonul lui Achille petuberozitatea
calcaneului
PlantarPe condilul lateral al femuruluiRudimentar, intre solear
si gastrocnemianTensor al capsulei articulatiei genunchiului
Profunzi
PopliteuCondilul lateral al femurului si capsula articularaBuza
superioara a liniei solearuluiFlexia gambei pe coapsapronatia
Flexor lung al degetelorPartea proximala a fetei posterioare a
tibiei, 1/3 mijlocie a fasciei gambei4 tendoaneBaza falangelor
distale 2-5Flexor al degetelorFlexia picioruluiRotirea exterioara a
picioruluiSustinera boltii
Flexor lung al halucelui2/3 inferioare a fibulei si septul
intermuscular posteriorFalanga distala a haluceluiFlexia
haluceluiSupinatia si adductia picioruluiMentinerea boltii
plantare
Tibial posteriorMembrana interosoasa (intre cei 2
flexori)Tuberozitatea osului navicularCel mai puternic supinator si
adductor Sustine bolta piciorului
62. Muchii dorsali ai
piciorului.DenumireOrigineInsertieFunctie
Extensor scurt al degetelorFata dorsala a calcaneului3
fasciculeBaza falangelor medii si distale 2-4Extensia degetelor
1. Muchii, care susin bolile piciorului. Peronier lung Peronier
scurt Flexor lung al degetelor Flexor lung al halucelui Tibial
posterior Abductor al halucelui Flexor scurt al halucelui Adductor
al halucelui Abductor al degetului mic Flexor scurt al degetului
mic Flexor scurt al degetelor
1. Muchii plantari ai piciorului.
DenumireOrigineInsertieFunctie
Mediali
Abductor al haluceluiTuberozitatea calcaneului, retinaculul
flexorilor si aponevroza plantaraBaza falangei proximale a
haluceluiAbductor si flexor al haluceluiMentinerea boltii
plantare
Flexor scurt al haluceluiFata inferioara a cuneiformilor 2-3,
cuboid i lig. mentaleSesamoidul medial al articulatiei
metatarsofalangiene a halucelui si baza falangei 1Flexor al
haluceluiMentinerea boltii plantare
Adductor al halucelui2 capete: Oblic-cuboid , cuneiform lateral,
bazele metatars 2-4Transvers capsula art. metatarsofalangiene
3-5Baza falangei proximale a haluceluiAdducerea haluceluiMentinerea
boltii plantare
Laterali
Abductor al degetului micTuberozitatea calcaneului si aponevroza
plantaraPartea laterala a falangei proximale 5Abducerea si
flexiaMentinerea boltii
Flexor scurt al degetului micBaza metatars 5, aponevrosa
plantara, lig. plantar lungFalanga prox. 5Flexor deget
micMentinerea boltii plantare
Mijlocii
Flexor scurt al degetelorTuberozitatea calcaneuluiAponevroza
plantara4 tendoaneFalangele medii 2-5Flexia 2-5Mentinerea
boltii
Patrat al plantei2 capete(medial si lateral) de la suprafata
inferioara si mediala a calcaneuluiPe tendonul flexorului lung al
degetelorFlexia degetelor
LombricaliDe pe tendoanele flexorului lung al degetelorMarginea
mediala a falangelor bazale 2-5Flexia falangelor proximaleExtensia
falange mijlocii si distale2-5
Interososi platariPartea laterala metatars 3-5Suprafata mediala
a falangelor proximale 3-5 si aponevroza plantaraApropie
degetele3-5 de axul picioruluiFlexia falangelor proximale 3-5
Interososi dorsaliDe pe fetele laterale metatars 1-5Baza
falangelor proximale si tendoanele extensorului lung al
degetelorIndeparteaza degetele de axul picioruluiFlexia falangelor
bazale
1. Orificiile supra- i infrapiriform.Superior si inferior de
piriform Trec vase si nervi (care?) 1. Lacunele muscular i
vascular.Lacuna musculara prin ea trec muschiul iliopsoas si nervul
femural Delimitata: anterior- lig. inghinal posterior marginea
anterioara a ilionului medial arcul iliopectineuLacuna vasculara
prin ea trec artera si vena femurala, vasele limfatice Delimitata:
anterior- lig. inghinal lateral arcul iliopectineu medial lig.
lacunar postero-inferior lig. pectineal 1. Inelul femural.Medial
lacunei vasculareContine septul femuralInferior adera gangionul
PirogovDin partea cavitatii abdominale e acoperita de peritoneu si
fascia transversal1. Triunghiul femural (Scarpa).Delimitari: sus
lig. inghinal lateral muschul croitor medial muschiul adductor
lung2 santuri fasciculul vasculonervos al coapsei Santul
iliopectineu lateral de muschiul iliopsoasa medial de muschiul
pectinat
Santul femural anterior medial adductori lung si mare lateral
muschiul vast medial1. Pereii i orificiile canalului
femural.Pereti: anterior lig. inghinal, cornu sperior al marginii
falciforme a fasciei late lateral vena femurala posterior fascia
pectinata (lamina profunda a fasciei late)Orificii: intern inelul
femural Extern corespunde hiatului safen
1. Fosa oval (hiatul safen). Delimitari: lateral marginea
falciforma a fasciei late superior- cornu superior al marginii
falciforme inferior cornu inferior al marginii falciforme medial
fascia pectinataContine: vena safena
1. Canalul obturator.Santul obbturator al pubisului + membrana
obturatoare+ muschiul obturator internContine:vasele si nervii
omonimi
1. Canalul adductor (Hunter).3 pereti: medial muschiul adductor
mare lateral- vastul medial anterior lamina vastoadductoria(intre
adductor si vast)3 orificii: superior delimitat de peretii
canalului inferior-printre fasciculele muschiului adductor mare
anterior- pe lamela fibroasaContinut:artera si vena femurala si
nervul safen
1. Canalul cruropopliteu (Gruber).Delimitat:anterior muschiul
tibial posterior posterior muschiul solearContine: nervul tibial,
artera si venele tibiale posterioare
1. Fosa poplitee.Posterior de articulatia
genunchiuluiDelimitari: inferior capetele gastrocnemianului
planseul- art. genunchi posterior-acoperita de fascia
proprieContine:vase, nervi, ganglioni limfatici
1. Canalele musculofibulare.Inferior delimitat de fibula,
flexorul lung al halucelui, muschiul tibial posterior Contine
artera si vena fibularaSuperior intre fibula si peroneu lung (1/3
superioara a gambei) Contine nervul fibular
1. anurile plantare.Lateral delimat de flexorul scurt al
degetelor si abductorul degetului micMedial flexorul scurt al
degetelor si abductorul halucelui79. Tractul iliotibial. 80.Canalul
lui Pirogov.Intre santurile gastrocnemianului acoperite de fascia
cruralaContine vena safena mica
81.Canalele osteofibroase i tecile sinoviale din regiunea
gleznei i a piciorului.Sub retinaculul extensor 4 canale
osteofibroase: Medial(mai proximala) teaca sinoviala a tibialului
anterior 2(de la retinacul pina baza metatars) teaca sinoviala a
extensorului lung al halucelui 3(lateral) - teaca sinoviala a
extensorului lung al degetelor Posterior (de cel mijlociu) vasele
sangvine si nervul fibular profund Sub retinaculul flexor 4 canale
osteofibroase: 1(posterior de maleola mediala)-teaca sinoviala a
tendonului tibialului posterior 2- teaca sinoviala a flexorului
lung al degetelor 3- teaca sinoviala a flexorului lung al halucelui
4 artera si vena tibiala posterioara, nervul tibialPosterior de
maleola laterala (sub retinaculul superior) teaca sinoviala comuna
a peroneilor . se imparte in 2 (la nivelul retinaculului
inferior
82.Fascia lat a coapsei. Se insera: Antero-superior lig.
inghinal Postero-superior fascia gluteala Inferior fata anteroara a
patelei, fibula, tuberozitatea tibiala
83.Aponeuroza plantar. 84.Fasciile gambei i ale piciorului i
derivatele lor.2 foite: superficiala acopera tricepsul crural
Profunda intre triceps crural si stratul profund al muschilor
gambei posterior 2 septe intermusculare: anterior anterior de
peronei Posterior posterior de peronei3 loje: anterioara- intre
fata laterala a tibiei si septul anterior (contine muschii
anteriori) Laterala intre cele 2 septuri (peroneii) Posterioara
posterioriiFormeaza retinaculele extensorilor, flexorilor, sup si
inf a peroneilor
85.Repere musculare la nivelul fesei. Muchiul gluteu
marecontururile lui sunt delimitate medial de fisura interglutea i
depresiunea din regiunea sacral, iar inferior de plica glutea, care
separ regiunea fesier de cea a coapsei. Muchiul poate fi testat din
decubit ventral, din care subiectul examinat efectueaz extensia
coapsei iar examinatorul exercit presiune asupra feei posterioare a
treimii distale a coapsei, orientat n sens opus micrii. Relieful
muchiului fesier mijlociu (m. gluteus medius) e acoperit de
fesierul mare i doar anterior i mai sus de acesta apare ca o
depresiune. Cea mai proeminen poriune a reliefului regiunii fesiere
e dat de trohanterul mare; imediat mai sus de ea se afl o
depresiune plan, mult mai conturat la brbat fosa retrotrohanteric
care corespunde poriunilor tendinoase ale muchilor fesieri.
Relieful m. tensor fasciae latae l continu lateral i anterior pe
cel al fesierului mijlociu. El apare mai jos i lateral de spina
iliac anterioar superioar, iar tractul iliotibial, care mpreun cu
muchii vecini determin relieful feei laterale a coapsei poate fi
palpat pe ntreaga sa ntindere, pn la tuberculul Gerdy de pe tibie,
unde i are inseria. ntre contururile tractului iliotibial i cel al
bicepsului femural apare un an sulcus femoralis lateralis. M.
iliopsoas se testeaz din decubit dorsal cu fixare pe creasta iliac
opus. Din acest poziie subiectul examinat efectueaz o micare de
flexie, abducie uoar i rotaie extern a coapsei, la care
examinatorul opune presiune n sens opus. Muchii obturatori intern i
extern i ptratul femural, care efectueaz rotaia extern a coapsei
vor fi testai din poziie eznd cu genunchiul ndoiat i atrnnd peste
marginea scaunului. Persoana, supus explorrii efectueaz o micare de
rotaie extern a coapsei, la care examinatorul exercit presiune,
orientat n sens invers micrii.86.Muchii anteriori ai coapsei,
explorabili pe viu. Dintre capetele m. quadriceps femoris sub piele
se contureaz trei dreptul femural, vastul medial i vastul lateral,
avnd aspect de proeminene verticale delimitate de anuri bine
pronunate. Nivelului fuzionrii capetelor cvadricepsului ntr-un
tendon comun i corespunde la exterior o depresiune plan, localizat
n treimea distal a coapsei, deasupra genunchiului. Astfel aproape
toate componentele muchiului, inclusiv ligamentul rotulian pot fi
vzute i palpate. Relieful muchiului croitor se contureaz mai bine
cnd coapsa este abdus i mpreun cu gamba se afl ntr-o flexie uoar;
el are aspect de cordon lung, orientat oblic de sus n jos. De-a
lungul lui, din partea medial, se contureaz anul femural anterior.
Tendonul muchiului poate fi palpat la nivelul genunchiului, din
partea medial, unde puin mai jos, mpreun cu tendoanele muchilor
semitendinos i gracilis formeaz laba de gsc superficial. Muchiul
croitor se testeaz din poziie vertical sau decubit dorsal.
85.Muchii posteriori ai coapsei, palpabili pe viu.Relieful feei
posterioare a coapsei e reprezentat de dou proeminene de form
conic, care delimiteaza fosa poplitee. Proeminena lateral e dat de
bicepsul femural, iar cea medial de muchii semitendinos i
semimembranos, care deasemenea pot fi palpai.ntre proeminenele
tendoanelor muchilor semitendinos i croitor, pe partea medial a
genunchiului se contureaz fosa supracondilar medial superioar prin
care se poate descoperi artera poplitee. Pentru evidenierea
bicepsului femural subiectul examinat efectueaz flexia gambei, iar
pentru semitendinos i semimembranos flexia i rotaie intern a gambei
micri contra crora examinatorul opune rezistent.
86.Fosa poplitee pe viu.Din partea posterioar a genunchiului,
cnd se afl n flexie uoar se evideniaz contururile fosei poplitee,
determinate de muchii posteriori ai coapsei i gambei. Pielea, care
acoper fosa poplitee formeaz n flexie cute transversale, iar de
ambele pri anurile longitudinale medial i lateral, delimitate de
ridicturile capetelor respective a gastrocnemianului i tendonul
muchiului biceps femural (lateral) i ale muchilor semitendinos i
semimembranos (medial).
87.Formaiunile musculare, explorabile pe viu la nivelul gambei.
M. tibialis anterior poate fi palpat imediat mai lateral de creasta
tibial anterioar. M. extensor digitorum longus se palpeaz din
partea lateral a proeminenei gambiere anterioare. Att corpul, ct i
tendonul lui se evideniaz n micarea de flexie dorsal a piciorului i
a degetelor 2 5. M. extensor hallucis longus se evideniaz prin
flexia halucelui, tendonul lui se vede bine sub piele pe dorsul
piciorului i la nivelul gtului piciorului. Muchilor peronieri lung
i le corespunde o proeminen longitudinal lateral, separat la
exterior de grupul extensorilor i cel al flexorilor prin anurile
gambiere anterior i posterior. Deasupra i posterior de maleola
lateral muchii peronieri trec n tendoane, care se contureaz bine
sub piele, avnd aspect de cordoane. Tendonul peronierului lung e
situat posterior i superficial, el se vede i se palpeaz att mai sus
de maleola lateral, ct i posterior de ea. Tendonul peronierului
scurt se afl mai profund i anterior. Aceste tendoane delimiteaz din
urm o gropi, situat imediat mai sus de maleola lateral fossa
supramalleolaris lateralis. M. triceps surae se evideniaz bine cnd
subiectul examinat se ridic n vrful degetelor.Tricepsul sural se
testeaz din decubit ventral. Tendonul comun al tricepsului sural
(tendonul lui Achille) se contureaz pe faa posterioar a jumtii
inferioare a gambei el se vede i se palpeaz n ntregime i aidoma
tendonului cvadricepsului femural este antrenat n examenul
neurologic (reflexele tendinoase rotulian i ahilian). M. tibialis
posterior nu se evideniaz n ntregime; n micarea de flexie plantar
uoar i supinaie a piciorului la subiectul, aflat n decubit dorsal
poate fi vzut i palpat doar tendonul lui, care trece prin spatele
maleolei mediale. M. flexor hallucis longus se testeaz din decubit
ventral prin flexia falangei distale i opunerea de rezistent n sens
contrar. 88.Elementele musculare i topografice din regiunea
articulaiei talocrurale (gtul piciorului) i a piciorului, palpabile
pe viu.Relieful piciorului e determinat de formaiunile osoase i
tendoanele muchilor gambei; doar corpul muchiului extensor scurt al
degetelor provoac pe partea lateral a dorsului piciorului o
proeminen puin conturat. Tot pe partea dorsal a piciorului, n
spaiile dintre proeminenele tendoanelor extensorilor lung i scurt
ai degetelor i al extensorului lung al policelui pot fi palpai
muchii interosoi dorsali.Pe faa plantar a piciorului, de-a lungul
marginilor medial i lateral pot fi simii sub piele unii din muchii
plantari mediali i laterali.
89.Grupele de muchi ai gtului.
Superficiali: platisma, sternocleidomastoidian Inserati pe
hioid: suprahioidieni, digastric, stilohioidieni, milohioidieni,
geniohioidieni, omohioidieni, sternohioidieni, sternotiroidieni,
tirohioidieni
Profunzi: laterali (scalen anterior, mediu si posterior) ,
prevertebrali (lung al gitului, lung al capului, drepti anteriori
si laterali ai capului)
90.Muchii, nserai pe osul
hioid.DenumireOrigineInsertieFunctie
Suprahioidieni(urmatorii 4)Baza craniului, mandibula, limba si
faringeleOsul hioidCoboritor al mandibulei, masticatie, deglutitie,
vorbireRidicarea hioidului
DigastricVenterul posterior originea incisura mastoidiana a
temporaluluiVenterul posterior originea- fosa digastrica a
mandibulei insertia tendon intermediarDelimiteaza triunghiul
submandibular
StilohioidianApofiza stiloidaOsul hioid
MilohioidianLinia milohioida a mandibuleiOsul hioidFormeaza
planseul cavitatii bucale
GeniohoidianSpina mintalaOsul hioid
InfrahioidieniCoboritori ai hioidului
Omohioidian2 ventere Inferior- margineasuperioara a omoplatului,
medial de incisura scapulei si lig. transvers superior Superior de
latendon (inferiorului) Osul hioidDilata venele gituluiDeschide
lumenul venos in fazele respiratiei
SternohioidianSuprafata posterioara a manubriului sternalOsul
hioid
SternotiroidianFata posterioara a manubriului si cartilajului
coastei 1Lina oblica a cartilajului tiroidTractiunea laringelui in
jos
TirohioidianCartilajul tiroidOsul hioid
91.Muchii profunzi ai gtului.DenumireOrigineInsertieFunctie
Scaleni (tab de jos)
PrevertebraliFlexori ai capului
Lung al gituluiC1-th4Flexor al C cervicale
Lung al capuluiApofizele transverse C3-6Partea bazilara a
occipitalului
Dreti anteriori si laterali ai capuluiMasele laterale a
atlantului si apofizele lateralePartea bazilara si laterala a
occipitalului
92.Muchii scaleni.DenumireOrigineInsertieFunctie
AnteriorTuberculii anteriori ai apofizelor transversale
C3-6Tuberculul muschiului scalen anterior de pe coasta 1Maresc
rigiditatea CVInclinarea CVFlexia cervicalei
MediuApofizele transverse C2-7Coasta 2(uneori 3)
PosteriorTuberculii posteriori ai apofizelor transverse
C4-6Coasta 2(uneori 3)
93.Triunghiurile gtului.
94.Triungiul arterei linguale (Pirogov).Delimitat: anterior
marginea posterioara a milohioidului posterior venterul posterioral
digastricului superior nervul hipoglosContine: artera linguala
95.Muchii i formaiunile topografice din regiunea gtului,
explorabile pe viu. M. platysma se evideniaz n caz de contracie
bilateral a sa. M. sternocleidomastoideus proemin foarte mult la
persoanele slabe i la brbai, mai ales n micarea de rotire i
nclinare lateral a capului. Relieful sternocleidomastoidianului
mbrac aspectul unui cordon oblic, ntins ntre apofiza mastoidian,
manubriul sternal i extremitatea sternal a claviculei.M.
sternocleidomastoideus poate fi palpat n ntregime, ndeosebi cnd
este contractat.n partea sa superioar proeminena muchiului se
apropie mult de proeminena ramurei mandibulare; ntre ele, imediat
mai jos de lobulul auricular se afl o depresiune, care corespunde
fosei retromandibulare.ntre proeminenele celor dou capete de
origine sternal i clavicular ale muchiului se evideniaz triunghiul
sau fosa supraclavicular mic (fossa supraclavicularis minor), n
care pe scalenul anterior poate fi palpat nervul frenic.Lateral
proeminena sternocleidomastoidianului mpreun cu proeminena marginii
laterale a trapezului i cea a claviculei delimiteaz triunghiul sau
fosa supracalvicular mare, care este vizibil n poziie obinuit de
repaus, dar devine mai pronunat n inspiraie profund i ndeosebi cnd
subiectul examinat ridic umrul, proiectndu-l anterior i nclin spre
el capul. Marginea anterioar a proeminenei muchiului
sternocleidomastoidian i proeminena viscerelor cervicale mediane
delimiteaz anul carotidian n profunzimea cruia este plasat pachetul
vasculonervos al gtului, aici pot fi percepute pulsaiile arterei
carotide comune.n partea lor inferioar marginile anterioare ale
proeminenelor ambilor sternocleidomastoidieni i conturul incizurii
jugulare demarc o depresiune fosa suprasternal sau jugular (fossa
jugularis). Pe faa anterioar a gtului uneori poate fi sesizat
conturul unora din muchii infrahioidieni (sternohioidian,
sternotiroidian), contraciile crora se simt sub degetele palpatoare
n micarea de coborre a hioidului (cauzat de inspiraie profund,
tuse).n partea superioar a feei anterioare a gtului, de ambele pri
ale liniei mediane se evideniaz proeminenele muchilor
suprahioidieni, dintre care mai mult venterul anterior al
biventerului. Lateral de proeminenele muchilor, care constituie
planeul bucal se afl cte a depresiune mic, ce corespunde localizrii
glandei submandibulare. Muchii profunzi ai gtului nu sunt
reprezentai la exterior prin reliefuri separate; dintre ei doar
scalenii pot fi palpai (cel anterior n fosa supraclavicular mic,
ceilali n fosa supraclavicular mare).
96.Muchii mimici ai feei.
DenumireOrigineInsertieFunctie
Orbicular al ochiului1.Partea palpebrala pielea
pleoapelor2.Partea orbitala-circumferinta orbitei3.Lacrimala crista
lacrimala si peretele dorsal al sacului lacrimalUnghiul lateral al
ochiului1. Apropie pleoapele (inchide ochiul)1. Inchiderea fortata
a ochiului1. Scurgerea lichidu;ui lacrimal
SprincenosArcul superciliarPielea sprincenelorCutele verticale(
minie, durere)
Nazal(transversal si alar)Osul nazal Cartilajul si septul
nazalConstrictia/dilatarea orificiilor nazale
Depresor al septului nazalPartea lara a muschiuli
nazalCartilajul septului nazalTrage septul nazal in jos
Piramidal al nasuluiOs si cartilaj nazalPielea fruntiiCute
transversale (durere)
Orbicular al guriiPartea labiala buzePartea marginala marginea
muschiuluiInchidere orificiu bucalPronuntarea literelor
o,uDeterminarea fizionomiei
Ridicator al buzei superioareMarginea infraorbitala a
maxileiPlina nazo-labialaRidica buza superioara
Depresor al buzei inferioareBaza mandibuleiBuza
inferioaraCoboara buza inferioara
Ridicator al unghiului guriiPartea superioara a fosei
canineComisura labialaRidicator al comisurii labiale si buza
superioara
Depresor al unghiului guriiFata externa a bazei
mandibuleiComisura labialaCoboara comisura labiala
BuccinatorCreasta buccinatorie a mandibuleiApofiza alveolara a
maxileiBuze
Apasa orazul la dintiFluierat si cintat
MentalProieminentele allveolare incisivi si caniniGropita
barbieiPropulsarea buzei inferioare
Zigomatic micOs zigomaticPielea coltului guriiRidicarea buzei
superioare, formind santul nazo-labial
Zigomatic mareOs zigomaticPielea coltului guriiProvocarea
risului
RizoriuPielea obrazului si fascia masetericaComisura
labialaGropite in obraji
97.Muchii masticatori.
DenumireOrigineInsertieFunctie
MaseterPartea superficiala origine-2/3 anterioare a arcului
zigomatic, marginea inferioara a osului zigomatic -insertie-
tuberozitatea maseterica a mandibuleiPartea profunda
origine1/3posterioara a arcului zigomatic -insertie apofiza
coronara a mandibuleiRidica mandibula
TemporalFosa temporalaProcesus coronoid a mandibuleiRidicarea
mandibulei
Pterigoidian medialFosa pterigoidiana a apofizei
omonimeTuberozitatea pterogoidiana a unghiului
mandibuleiRetropulsia
Pterigoidian lateralFata maxilara ala major sfenoidApofiza
pterigoidianaColul mandibulei, discul intraart., capsula
art.Anteropulsia, Miscari laterale a mandibulei
98.Repere musculare din regiunea capului, explorabile pe
viu.Muchii mimici asigur statornicia plicelor cutanate i prin
contracia lor dau expresivitate feei, pe viu ei sunt vizibili i
explorabili n ntregime. Relieful regiunii frontale, a regiunii
orbitale i expresia ochilor sunt influenate de m. procerus, venter
frontalis m. occipitofrontalis, m. corrugator supercilii, m.
orbicularis oculi. Starea funcional a acestor muchi poate fi
apreciat mai nti prin inspecie, privind simetria (sau asimetria)
fantei palpebrale, a cutelor de piele de pe frunte (plicae cutanei
transversi i plica verticalis), de pe rdcina nasului etc. persoanei
examinate i se solicit s ncreeasc fruntea, s apropie (s ncrunte)
sprncenele, s nchid ochii, s ncreeasc nasul. Muchii mimici din
jurul orificiului bucal, din regiunile nasului i a brbiei determin
relieful i forma buzelor, prezena anurilor (sulcus nasolabialis,
sulcus mentolabialis) i a gropielor (fossa mentalis, gropia din
obraz). Micrile buzelor i forma orificiului bucal sunt influenate
de m. orbicularis oris, m. depressor anguli oris, m. depressor
labii inferioris, m. zygomaticus major, m. levator labii
superioris, m. buccinator. Despre starea funcional a acestor muchi
se poate judeca dup aspectul plicelor i gropielor i simetria feei,
mai ales n timpul vorbirii i n reaciile emotive (zmbet, rs, plns),
precum i dup micrile voluntare, pe care le efectueaz subiectul
examinat. Dintre muchii masticatori la formarea reliefului
regiunilor temporal i maseterin contribuie muchii omonimi. Aceti
muchi pot fi palpai sau chiar observai n timpul actului de
masticaie.Funcia muchilor masticatori poate fi apreciat examinnd
micrile masticatorii, poziia mandibulei cnd persoana examinat
deschide gura, precum i palpnd muchii i opunnd rezisten micrilor de
ridicare, lateralitate i de proiecie nainte i napoi a
mandibulei.