Muscat de Hamburg De la Wikipedia, enciclopedia liberă Muscat de Hamburg Muscat de Hamburg(sau Muscat de Hambourgi ș Tămâioasă Hamburg) este o varietate de stru guri rezultată din î ncruci area varietă ilorș ț Muscat d'Aleandriei ș !rollinger(soi cunoscut i cu ș numele "rankent#al )$ %nsă con&irmarea prin analizeADîncă nu a &ost &ăcută$ %ncă nu este clar dacă includerea numelui o ra ului ș Hamburgîn denumirea acestui soi sa datorat &aptului că îmbuteliere a vinului ba zat pe această varietate a &ost a testată prima oa ră în Hambu rg, în *+$ Din Hamburg, vinul din struguri Muscat de Hamburg a devenit popular în Anglia încep-nd din *.$ Cuprins /ascunde0 • 1trugurii • 2%n su irile biolo gic e ș • +3erin e agrote#nice ț • 4%nsu irile agrote# nice i te#nologice ș ș • 51inonime • 6ibliogra&ie Strugurii/modi&icare7 modi&icare sursă0 1unt mari, ramuro i, cu rami&ica iile secundare &oarte dezvoltate$ 8edunculul este lung i ș ț ș erbaceu, la &el i restul ciorc#inelui$ 6oabele sunt mari, cărnoase, crocante, cu gust puternic de ș muscat i acoperite cu un strat gros de ș pruină$ %n cultură se în t-lnesc două biotipuri de Muscat de Hamburg 9 un b iotip cu boabe s &eric e, u or ș ovale, colorate uni&orm în negrualbăst rui, considerat cel mai valoros, i altul cu boabe ș elip soidale, colorate neuni&orm în ro uvio lace u, mai pu in valoros$ ș ț Însu irile biologice ș /modi&icare7modi&icare sursă 0
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Muscat de HamburgDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Muscat de Hamburg
Muscat de Hamburg (sau Muscat de Hambourg iș Tămâioasă Hamburg ) este o varietate destruguri rezultată din încruci area varietă ilor ș ț Muscat d'Aleandrie iș !rollinger (soi cunoscut i cuș
numele "rankent#al)$ %nsă con&irmarea prin analize AD încă nu a &ost &ăcută$ %ncă nu este clardacă includerea numelui ora uluiș Hamburg în denumirea acestui soi sa datorat &aptului că îmbutelierea vinului bazat pe această varietate a &ost atestată prima oară în Hamburg, în *+$Din Hamburg, vinul din struguri Muscat de Hamburg a devenit popular în Anglia încep-nd din*.$
Cuprins /ascunde0
• 1trugurii
• 2%nsu irile biologiceș
• +3erin e agrote#niceț
• 4%nsu irile agrote#nice i te#nologiceș ș
• 51inonime
• 6ibliogra&ie
Strugurii/modi&icare 7 modi&icare sursă0
1unt mari, ramuro i, cu rami&ica iile secundare &oarte dezvoltate$ 8edunculul este lung iș ț ș
erbaceu, la &el i restul ciorc#inelui$ 6oabele sunt mari, cărnoase, crocante, cu gust puternic deș
muscat i acoperite cu un strat gros deș pruină$
%n cultură se înt-lnesc două biotipuri de Muscat de Hamburg9 un biotip cu boabe s&erice, u orș
ovale, colorate uni&orm în negrualbăstrui, considerat cel mai valoros, i altul cu boabeș
elipsoidale, colorate neuni&orm în ro uviolaceu, mai pu in valoros$ș ț
8erioada de vegeta ie mi:locie este de 5;. zile, timp în care necesită o temperatură globalăț
de peste +.<3$ Are o cre tere vegetativă puternică i &ertilitate bună, 5..= din lăstari &iindș ș
&ertili$ >ste sensibil la meiere iș mărgeluire, &enomene care se mani&estă puternic spre v-r&ulciorc#inilor$ %n anii cu condi ii climatice ne&avorabile, în timpul în&loritului, &lorile nu leagă i cad înț ș
masă, acesta constituind de&ectul ma:or al soiului Muscat de Hamburg$
?ezisten e biologice9 mi:locie la ger (*<3)@ slabă la secetă@ &oarte sensibilțla mană, &ăinare iș putregaiul cenu iuș al strugurilor$ %n zonele de es este puternic atacat deș molii$
Cerin e agrotehniceț /modi&icare 7 modi&icare sursă0
Muscat de Hamburg are nevoie de multă căldură iș insola ieț $ De aceea se cultivă în condi iiț
bune în podgoriile din zonele colinare subcarpatice$ 8re&eră solurile u oare, bine aprovizionate cuș
substan e nutritive i apă$ 8entru asigurarea polenizării suplimentare, în planta ii se asociază înț ș ț
sortiment biologic cu soiul 3insault9 2 r-nduri de Muscat Hamburg, r-nd de 3insault cu care seaseamană la struguri$ ecesită tăiere lungă cu *. oc#i a coardelor, &orma de conducererecomandată &iind capul înăl at dr$ț uBot$ !ăierea în cepi de rod duce la diminuarea produc iei$ț
%ncărcătura la tăiere este de 25 oc#i$
Însu irile agrotehnice i tehnologiceș ș /modi&icare 7 modi&icare sursă0
%n ?om-nia soiul Muscat de Hamburg este cultivat pe o supra&a ă de aproimativ 2$C.. #ectare$ț
%n condi iile ecoclimatice dinț ?om-nia, maturarea strugurilor se realizează cu .5 ziledupă 3#asselas dor (soi de epoca a EFa)$
%n sudul ării, maturarea strugurilor începe încă pe la &inele lunii august, iar în podgoriileț
subcarpatice în tot cursul lunii septembrie$ 8roduc iile ob inute sunt mi:locii (.4 tG#a), din careț ț
.;.= reprezintă produc ia mar&ă$ Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este redusăț
(.5 zile), după care boabele se zb-rcesc i pierd din aromă$ș
a maturarea deplină, strugurii acumulează cantită i mari de za#ăr (.;. gGl), aciditateaț
răm-ne ec#ilibrată (4,55,5 gGl H21I4), înc-t strugurii sunt vini&icabili, ob in-nduse vinuri u oareț ș