8/17/2019 Municipiul Giurgiu (1) http://slidepdf.com/reader/full/municipiul-giurgiu-1 1/24 UNIVERSITATEA DIN BUCURE TI Ș FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE Căi i mijloace de evaluarea ș ecopoten ialită ii i ț ț ș Ecodinamicii înveli ului ș Municipiului Giurgiu Dobre Elena Lumini a ț Goke!e Onur O"man Gru!a #$# Anul II Bu%ure i& #$'( ș Cuprins: 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
!rezenta lucrare are ca punct central de oberare i analiză+ municipiul -iurgiuș +re edin a ude ului cu acela i nume. /n capitolele ce or urma+ e i aea parte de o 0călătorie laș ț ț ș ț
niel conceptual în cadrul analizei i interpretării ecopoten ialită ii i ecodinamicii îneli uluiș ț ț ș ș
egetal+precum i în cadrul ugetiilor referitoare la îmbogă irea calită ii ie ii i a mediului dinș ț ț ț ș
-iurgiu.
1.Localizarea arealului. Limite
unicipiul -iurgiu+re edin a ude ului cu acela i nume+ ete ituat în partea de ud aș ț ț ș
ării+ în cadrul marii unită i geografice numită 'âmpia Română+ în lunca i pe malul tâng alț ț ș
unării (ig. 1)4
54 ude ul âmboi a6ț ț
,4 fluiul unărea care îl departe de 7ulgaria6 E4 ude ul 'ălăra i6ț ș
84 ude ul 9eleorman6ț
5E 4 unicipiul 7ucure ti6ș
584 ude ul Arge 6ț ș
ig. 1 Localizarea -iurgiu (,ura4 prelucrare după -oogle Eart$ 2:13)
ig. 1.2.1România în cadrul regiunilor biogeografice europene (,ura 4http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/80/Biogeographical!egions"urope#$ap%intl&.png/850p'#Biogeographical!egions"urope#
$ap%intl&.png( cu prelucrare&
,e poate obera în claificarea anterioară+ că în România e regăec în pa iulț
biogeografic+ & din cele 11 regiuni biogeografice identificate la niel european+ după cumurmează4• continentală (&3C)6• alpină (23C)6• tepică (1BC)6• panonică (*C)6• pontică (1C).
ig. 1.2.2 Regiuni biogeografice ale României(,ura4 !relucrare după 4 http://www.natura2000.ro&
atorită acetor & regiuni biogeografice diere+ România e poate conidera 0 onorocoaă în ceea ce prie te tarea mediului în comparatie cu -ermania au !olonia ( ări ceș ț
prezintă doar 2 regiuni biogeografice).%http://uac.incd.ro&
1.3 Localizarea orizontului local )n unită ile i su%unită ile de relie aleț ș ț
-omniei
'onform $ăr ii prezentate mai o (ig. 1.3.1)+ municipiul -iurgiu ete ituat în udulț
ării+ îț n cadrul 'âmpiei Române (-$. 8lăceanu+ >. >ano +1F) <ș relieful format din &unită i principale ale 'âmpiei Române4ț
ig. 1.3.1 Localizarea municipiului -iurgiu în cadrul unită ilor i ubunită ilor de relief aleț ș ț
României (,ura âciu .+ 1F)
2. Particularităţi ale potenţialului ecoloic2.1 !oten"ialul litologic #i $idrogeologic
in punct de edere litologic+ ude ul -iurgiu cuprinde o dieritate a olurilor printre careț
claa moliolurilor+ claa argiluiolurilor+ olurile $idromorfe i olurile $alomorfe. e<aș
lungul râurilor+ datorită upraumezirii freatice a meterialului litologic+ are loc gleizarea unororizonturi+ uneori aungând până la fenomenul de înmlă tinire.ș
Clasa molisolurilor < reprezentată prin cernoziomuri+ cernoziomuri cambice #i argiluiale.
oliolurile unt oluri lab < : moderat G eoluate+ în condi"ii de drena natural moderat.,ărurile unt u#or olubile unt îndepărtate din profil+ iar carbonatii unt păla"i numai în parteauperioară a olului #i acumula"i într<un orizont.
condi"ii de drena bun au moderat+ unde apa freatică ete ituată la pete & m adâncime.Hrizontul uperior ete arac în argilă+ are un colorit dec$i+ pu"in permeabil.
Clasa solurilor idromore G prezente în zonele ocupate de mla#tini+ când umiditatea ete delungă durată. /n acete condi"ii proprietătile fizice #i biologice unt pu"in faorabile culturilor
agricole+ din cauza eDceului de umiditate.
Clasa solurilor alomore G proprietă"ile acetor oluri unt influen"ate u#or de condi"iile unuidrena lab( A. !opecu+ A.nic$ita+ '. 'ontantin+ 2::).
9eritoriul municipiului -iurgiu repezintă unitatea geomorfologică cea mai tânară areliefului+ în cea mai mare parte operă a unării(în $olocen)+ fiind contituit din luncă+ inule+ băl i i canale (bra e). ,uprafa a dintre unăre i 'âmpia 7urnazului ete ubdiizată în trei<ț ș ț ț ș
patru fî ii morfo$idrografice ditincteș 4 grind+ lunca internă+ lunca eDternă i uneori teraa deș
luncă. /n pa iul municipiului -iurgiu lunca ete îndiguită i canalizată pe mari uprafe e iț ș ț ș
tranformată în teren agricol. /n apropierea ora ului -iurgiu e întâlnec bra e i canale adaptate pe fote gârle+ș ț ș
utilizate în principal pentru naiga ie dar i agricultură au poten ial turitic. ('ăpă înă .+ >lincaț ș ț ț
5.+1F*)
2.3 !oten ialul climaticț
Aben a barierelor orografice+ altitudinea oaă+ dar i dec$iderea largă pre toateț ș
direc iile de mi care a aerului+ generează caracteritici comune pentru lunca unării. 'limaț școntinentală e caracterizează prin contrate terice de la zi la noapte i de la ară la iarnă dintreș
cele mai mari din ară. >nfluen a maelor de aer din zona ora ului -iurgiu au o frecen ă+ duratăț ț ș ț
i intenitate ce difera de la o direc ie la alta.en ionăm în acet en 'riă ul(ânt puternic iș ț ț ț ș
rece< determină îng$e uri intene+ polei i icole)+ Autrul(ânt ucat< determină iarna ger iț ș ș
ara ecetă)+ 7ăltăre ul(ânt umed pecific băl ilor unării+ îno it de nori negri i gro i ce aducț ț ț ș ș
o ploaie măruntă i umedă) i ,u$oeiul(ânt fierbinte i ucat ce aduce ecetă+eroziunea oluluiș ș ș
i furtuni de praf). ('ăpă înă .+ >linca 5.+1F*).ș ț
ate i itua ii mai eDacte+ pot fi oberate în cadrul diagramelor i indicilor prezenta i iș ț ș ț ș
interpreta i în continuare4ț
iarama in scară du%lă ,aussen la sta ia meteoroloică ,iuriuț
(AneDa 1)
Aceată diagramă pune în eiden ă temperaturile medii lunare+ precum i precipita iileț ș ț
medii lunare la ta ia -iurgiu. Hberăm că în timpul iernii+ temperaturile medii lunare au aloriț
negatie+ minima inregitrandu<e în luna ianuarie i anume <2+&I'. 'urba termică eteș
acendentă atingând aloarea maDimă de 23+2I' în luna iulie.
inima pluiometrică ete inregitrată în luna februarie de 2 mm+ iar maDima eteinregitrată în luna iunie i ete de F:+% mm.ș
!utem obera că pentru ta ia -iurgiu curba ombrică e ituează ub curba termică dinț
prima decadă a lunii augut pâna în a doua decadă a lunii eptembrie+ ceea ce îneamnă că eînregitrează zile cu deficit de umiditate+ în retul anului curba ombrică men inându<e deaupraț
,e poate obera pe grafic+ interalul cu deficit poten ial de umiditate ce ine din lunaț ț
aprilie până în prima decadă a lunii octombrie. >nteralul cu deficit real de umiditate ine înăț
mai pu in+ i anume+ din luna aprilie+ până în prima decadă a lunii iulie.ț ș
Indicii ecometrici climatici
/ntre componentele mediului înconurător i îneli ul biotic al unui teritoriu untș ș
raporturi de interdependen ă. Reparti ia geografică a organimelor e modifică în timp împreunăț ț
cu componentele mediului.
,tabilirea raporturilor cantitatie i calitatie dintre îneli ul biotic i factoriiș ș ș
comico<atmoferici ai mediului <a realizat pe baza indicilor ecometrici climatici. !oten ialulț
climatic în dezoltarea diferitelor forma ii egetale <a putut aprecia după dinamica alorilorț
lunare+ anuale i din ezonul de egeta ie a indicilor ecometrici.ș ț
Indicele de ariditate 6e artonnne8 eDprimă caracterul retriciti al condi iilorțclimatice pentru anumite forma ii egetale. upă acet indice e oberă dezoltarea cuț
precădere a egeta iei foretiere la altitudini de pete 2:: m. /ntre 1::<2:: m e eiden iazăț ț
caracterul eceto al climatului i la altitudini J2&: m ete faorabilă dezoltarea een elorș ț
lemnoae.
>ar K !9M1: K &3311+3M1: K &B+1* unită iț
9etraterma ar ete o medie a temperaturilor din lunile mai<augut. EDprimăoptimul de căldură pe care îl au plantele dintr<un teritoriu în perioada lor maDimă de actiitate biologică. /ntre 1:: i 3:: m unt faorizate plantele termofile i intre 2&: i 3&: m untș ș
faorizate elementele mezotermofile.
98<8>>> K (98 M 98> M 98>> M 98>>>) 4 % K (13+3M 2:+M 23+2M22+%) 4 % KB+F4 % K 1+&I'
*ilan ul con'en ional al umidită ii ;<=ț ț ț ete raportul dintre precipita iile dinț
perioada cu temperaturi J1:I' i uma temperaturilor din aceea i perioadă.ș ș
N!J1:I' K >8 M 8 M 8> M 8>> M 8>>> M >O M O K %3+FM *2+BM F:+%M *2+FM %3+M 3%+2M%1+%K3*+2 mm
Indicele ,ams ete raportul dintre cantitatea de precipita ii anuale i altitudine+ iț ș ș
reprezintă o aloare neceară pentru tabilirea arealelor faorabile pentru dezoltarea fagului. /npa iul analizat indicele are alorea de 31+3&+ ceea ce indică nefaorabilitatea condi iilorț ț
climatice pentru eDiten a fagului.ț
>- K !altitudine K &331B K 31+3&
uma precipita iilor din inter'alul noiem%rie > martieț
N! O><>>> K O> M O>> M > M >> M >>> K %2+BM %2+*M 3*+3M 2M 33+2K 1F3+F mm
Aceată aloare de 1F3+F mm reprezintă cantitatea de precipta ii de care or dipuneț
plantele la începutul ezonului de egeta ie(interalul corepunde cu perioada de acumulare aț
umezelii în ol).
uma precipita iilor din lunile iulie i auustț ș
N! 8>><8>>> K 8>> M 8>>> K *2+FM %3+K 1:*+B mm
Aceată aloare a precipita iilor reprezintă doar un fert din uma precipita iilor dinț ț
lunile cu temperaturi de pete 1:I '. Acet interal iulie<augut corepunde cu perioada în care
aem cele mai mari alori ale eapotranpira iei.ț
Indicele erozi'ită ii climaticeț reprezintă raportul dintre pătratul cantită ii deț
precipita ii din luna cu aloarea cea mai mare (iunie) i cantitatea anuală de precipita ii+ț ș ț
dezăluind atfel eroziunea olului din cauza energiei cinetice prezentă în momentul ploilor deară.
>cl K p2p K F:+%2&33 K 12+12 unită iț
/n cazul -iurgiului+ luna iunie prezintă cele mai mari precipita ii+ înă indiceleț
eroziită ii climatice rămâne la alori foarte mici+ de doar 12+12 unită i+ datorită altitudinii miciț ț
la care e află ta ia meteorologică+ lucru ce determină o eroziune a olului foarte mică.ț
,olul reprezintă mediul de ia ă al organimelor+ 0ancora rădăcinii plantelor de undeț
acetea î i iau apa neceară+ oDigenul+ ubtan e nutritie i căldura. e aemenea+ olul are rolș ț ș
reglator al regimului apelor i rol filtrator<eliminator al ubtan elor nocie+ care ar putea aungeș ț
în plante au ar contamina apa freatică.in păcate+ în prezent+ olul nu mai are capacitatea de a< i atribui cum e cuine aceteș
roluri din cauza prezen ei poluării din concentra iile urbane i indutriale. /n ora e olurileț ț ș șreprezintă în primul rând uport pentru clădiri+ trăzi+ căi ferate etc+ ca urmare+ unt acoperite cu beton i afalt. /n pa iile urbane(cum ete i cazul -iurgiu) au mai răma pu ine oluri foloiteș ț ș ț
ca parcuri+ grădini în urul caelor+ locuri pentru port etc. '$iar i acete oluri rămae+ au fotș
puternic modificate de mâna omului+ încât î i îndeplinec func iile într<o mică măură.ș ț
/n ora ul -iurgiu+ precum i în maoritatea pa iilor de concentrare urbană+ e potș ș ț
diferen ia următoarele tipuri de oluri4ț
,oluri modificate care au eoluat în mod natural6 ,oluri antropice rezultate din uprapuneri de traturi (ubtan e naturale+ te$nologice au dinț
ametecurile acetora)6 ,oluri acoperite cu beton i afalt pe mari uprafe e.ș ț
!oten ialul edafic cel mai ridicat e întâlne te în primul tip de ol+ în zonele cu pa iiț ș țerzi. 'onform unor tudii realizate de A! -iurgu <a contatat faptul că cele mai pu inț
poluate oluri unt întâlnite în cadrul parcurilor (eDemple4 !arcul 5atural 'omana+ !arcul'olorat+ !arcul Alei etc).
9otu i+ uneori+ acete oluri ale parcurilor i grădinilor unt upue unor aplicări deș ș
in punct de edere biogeografic+ -iurgiu ete ituată în zona ilotepei (ce ocupă partea de ud i et a ude ului) i a pădurilor de foioae<tear (ce ocupă câmpul dintre Arge iș ț ș ș ș
5ealo i partea de nord< et a ude ului) înă maoritatea acetor păduri au fot ditrue înș ț
trecut de oameni+ pentru ob inerea lemnului i pentru ob inerea de terenuri arabile. (âciu et al+ț ș ț1F2)
ig. 3.1.1 8egeta ia ude ului -iurgiu (,ura4 âciu et al+ 1F2)ț ț
3.2 'aracteritici ale grupărilor egetale
/n cadrul arealelor ocupate de ilotepă+ care unt reprezetate în ude ul notru+ prinț
/n afara de acete păduri eDită leauri de câmpie cu tear(Puercu robur)+ tei(9iliaș
tomentoa)+ carpen('arpenu betulu) etc. /n ubarboretul acetor păduri î i faceș
prezen a g$erg$inarul('rataegu monog?na)+ lemnul câinec(L?gutrum ulgare)+ț
măce ul(Roa canina)+ cornul('ornu ma) au porumbarul(!runu pinoa). (âciu etș
al+ 1F2)
3.3 urata medie a ezonului de egeta"ie #i a fenofazelor
Atât zona ilotepei+ cât i zona pădurilor cu cer i gârni ă au o durată medie aș ș ț
ezonului de egeta ie i a fenofazelor+ ce unt bine interpretate în cadrul $itofenogramei4ț ș
?istoenorama
(AneDa 3)
,ezonul de egeta"ie reprezintQ perioada fiziologic actiă din ia"a plantelor+ pe parcurulcăreia acetea realizează proceul de aimila"ie clorofiliană+aând aparat foliar în diferite tadiide dezoltare. !e parcurul ezonului de egeta"ie+ e ucced mai multe fenofaze4 înmugurirea+înfrunzirea+ înflorirea+ fructificarea+ coacerea+ dieminarea emin"elor+ pierderea par"ială #icompletă a aparatului foliar. urata ezonului de egeta"ie #i a fenofazelor diferQ de la o peciela alta #i ariază iner propor"ional cu altitudinea #i latitudinea.
;itofenograma ete metoda graficQ+ cu autorul căreia putem determina durata medie aezonului de egeta"ie într<un anumit teritoriu. Aceata reprezintă o analiză a ucceiuniialorilor medii lunare anuale au multianuale ale temperaturii aerului+ care direct #i indirectinfluen"ează comportamentul plantelor #i+ prin urmare+ biodieritatea unui teritoriu.
enofazele plantelor e produc ub directa influen ă a condi iilor climatice din perioadaț ț
de egeta ie. 9recerea alorilor temperaturilor prin anumite praguri i îndeoebi prin cel de 1:ț ș o'contituie începutul i fâr itul perioadei efectie deegeta ie.ș ș ț
/n interalul în care temperaturile crec dinpre pragul de &o' pre pragul uperior de 2:o'e defQ#oarQ fenofaze de la începutul ezonului de egeta"ie(înmugurire+ înfrunzire+ înflorire+fructificare)6 pentru unele plante+ între pragurile de & < 1: o' au loc înmugurirea #i înfrunzirea+iar pentru cele $ec$itoterme+ e defQ#oarQ întregul ezon de egeta"ie. /ntre pragurile de 1: <1&o'+ pentru unele plante e defQ#oară fenofaza de înflorire+ iar pentru altele+ cea de
fructificare. /ntre pragurile de 1& < 2:o'+ pentru plantele mai termofile+ e defQ#oarQ fenofazade coacere #i maturizare.
!artea uperioarQ a graficului+ când temperaturile au atin amplitudinea maDimQ+corepunde perioadei cu actiitate biologicQ maDimQ (aparatul foliar ete dezoltat la maDimum+eapotranpira"ia ete de aemenea maDimQ).
/n interalul în care temperaturile decrec către pragurile de 1& #i 1:o' e defQ#oarQfenofaze de la fâr#itul ezonului de egeta"ie. /ntre pragurile de 2: G 1& G 1:o' au loc fenofazade dieminare a emin"elor #i pierdere a aparatului foliar (în pecial pentru plantele mai
termofile)6 între 1: #i &o' fenofazele nu apar"in decât plantelor microterme #i celor$ec$itoterme+ pecifice regiunilor reci (dieminare #i pierderea aparatului foliar).
in analiza $itofenogramei realizată pe baza temperaturilor medii lunare multianualeînregitrate la ta ia meteorologică -iurgiu e poate obera că durata medie a ezonul deț
egeta ie ete de 2&3 de zile+ iar durata reală a ezonului de egeta ie ete de 2:3 zile.ț ț
/nmugurirea dureaza 2& de zile de pe data de 13 martie până pe data de % aprilie.
/nfrunzirea dureaza 22 de zile de pe data de % aprilie pâna pe data de 2% mai.
/nflorirea i fructificarea ete realizata de pe data de 2% mai pâna pe data de 11 iunie iș șdureaza 1F zile.
'oacerea fructelor în arealul tudiat are loc de pe data de 11 iunie până pe data de %eptembrie. Aceata dureza F& de zile.
ieminarea dureaza 2 de zile din data de % eptembrie până pe data de 2 octombrie.
!ierderea par ială a aparatului foliar dureaza 23 de zile din data de 2 octombrie până peț
data de 2& octombrie+ iar pierderea totală a aparatului foliar dureaza 2* de zile din data de 2&octombrie până pe data de 2: noiembrie.
romaniae)+ eretele(Falco vespertinus) i gaia ro ie(ș ș Milvus milvus).intre reptile+ frecente unt gu terul dobragean i opârla de pădure.ș ș ș
/n luncile râurilor mari+ peciile cuibărec în preama apelor+ eDemplificând în aceten codabatura+ lâtunul de mal+ barza+ iar în zăoaiele luncilor î i faca apri ia acila de câmp+ș ț
pecărelul albatru mic+ etc. /n Lunca unării+ fauna ete împra tiată în pai ti+ tufării i zăoaie. /n preamaș ș ș
lacurilor om întâlni4• 5agâ ul(ț Vanellus vanellus)6• Lopătarul ( Platalea leucorodia)6• Egreta mică( Egretta garetta)6• ,târcul cenu iu(ș !rdea cinerea)6• 7roaca etoaă de baltă(ț Emys or"icularis)6• arpele de apă6Ș
!e pai tile umede din Lunca unării mai pot fi întâlnite fâa de luncă+ cârteii+cocorulș
mare. /n stuări uri i păpuri uriș ș ș unt remarcabile păările cântătoare precum pecăru ii+ ra aș ț
fluierătoare+ li i a+ iar dintre păările clocitoare amintim gai a de pădure+ pupăza+ itarul+ ciuful+ș ț ț
acila ipătoare+ oimul dunărean.ț ș
/n aceată zona peciile de mamifere unt pu ine+ cele mai frecente fiind piica ălbatică+ț
mitre ul+ di$orul+ oarecele de pădure.ț ș
/n apele rurilor de cmpie trăiec4• 7ibanul ( Perca Fluviatilis)6
unărea are o faună mult mai bogată i ariată fa a de râurile de câmpie+ atfel e facș ț
prezente peciile4
igratoare din mare precum4morunul+ pătruga+nietrul i crumbia de unăre6ș
Reofile4 mreana+ cleanul+ cega dar i cobarul6ș
,emimigratoare(pătrund primăara din unăre în lacurile luncii+ loc în care e$rănec+ e reproduc i e întorc în unăre la căderea nielului apelor)4craul+ș
babu ca+ alăul6ș ș
,edentare (nu părăec lacurile din luncă decât la ecarea totală a acetora)4 linul+ro ioara i bibanul. (>linca+ 1*).ș ș
4.Consideraţii pri'ind protecţia (i conser'area 'eetaţiei (i lumii animale )n
orizontul local (i pro$imităţile acestuia4.1 rii prote@ateA ar%ori ocrotiţi
=ude ul -iurgiu cuprinde arii proteate de intere na ional (rezera ii naturale)+ precum4ț ț ț
'0O"roa*ele Cama1 Dinu1 P/"/ri%a G rezera ie faunitică i floritică6ț ș
#0 P/,urea Oloa.a1 Gr/,iari G rezera ie floritică6ț
20 P/,urea 3ana-u G rezera ie floritică6ț
(0P/,urea Pa,ina T/arului G rezera ie floritică6ț
40P/,urea Te ilaș < rezea ie foretieră6ț
50Par%ul Na ional Comanaț < rezera ie miDtă6ț
La nielul ierburilor ete întâlnită o gamă dieră de plante dintre care unele foarte rare+ proteate prin lege au endemice pentru aceată zonă+ reprezetate de capul< arpelui+ trifoia ul deș ș
baltă i ouăle<popiiș . intre peciile faunitice men ionămț două mamifere 4 popândăul i liliaculș
comun+ o reptilă 4 etoaa de baltă+ț doi amfibieni 4 bu$aiul de baltă cu burtă ro ieș iș tritonul cucreată danubian.
4.2 uestii pri'ind protecţia (i conser'area ecoondului si enoondului
/n en larg+ protec"ia naturii are ca obiecti principal pătrarea nealterată aecoitemelor naturale (ecofondului) #i a fondului genetic (genofondului) la niel global #iregional+ în ederea aigurării ec$ilibrului între componenetele naturale ale mediului+ pe de o parte #i între acetea i ocietatea umană+ pe de altă parte.
• EDtinderea i între inerea pa iilor erzi6ș ț ț
• !rotearea egeta iei ce acoperă caele ora ului6ț ș
• !lantarea unor perdele de protec ie în urul unită ilor indutriale6ț ț
• /ntre inerea fâ iilor plantate de<a lungul arterelor de circula ie6ț ș ț
• !lantarea de alcâmi+ catani+ teari+ platani în parcuri+ grădini i alte pa ii erzi6ș ț
• >nterzicerea+ precum i anc ionarea tăierii arborilor i deatării pa iilor erzi6ș ț ș ț
• Hrganizarea unor concururi de plantare a copacilor + cu copul de a cre te uprafe ele erzi aleș ț
ora ului6ș
• 'rearea unei centuri de egeta ie( 0green belt) în eDtrailan.ț
Concluzii
/n urma informa iilor decrie i analizate în capitolele prezentei lucrări+ reiee faptul căț ș
poten ialul ecologic(dat de poten ialul litologic+morfologic+climatic+$idrologic i edafic)+precumț ț ș
i eDploatarea biologică a municipiului -iurgiu nu e află la tandardele normale+ș
nemaipomenind măcar de cele dorite. 9otu i+ eDită încă peran ă că -iurgiu ar putea redeeniș ț
un ora erde i frumo. Acet lucru ar fi poibil+ doar dacă în oc ar intereni informarea cât eș ș
poate de erioaă în priin a adeăratei tări a ora ului i atfel <ar 0trezi în oameni ambi ia iț ș ș ț șdorin a de a aea un ora cu adeărat frumo+ atât din punct de edere etetic+ cât i din punct deț ș ș
edere al calită ii îneli ului egetal al ora ului.ț ș ș
9oate acetea+ din păcate+ neceită mult timp+ capital+ for ă de muncă+ paiune pentruț
natură+ lucruri ce e pierd pe zi ce trece din min ile i inimile oamenilor.ț ș
*I*LI+,-/I0:
'ălinecu R+!ătroecu .+ 7unecu A.(1B3)+ 7iogeografie+ Editura idactică i !edagogică+ș
7ucure ti6ș
'ăpă ină .+>linca 5.+1F*+ -iurgiu<ic îndrumător turitic+ Editura port turim+ 7ucure ti6ț ș