Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2 Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu _________________________________________________________________________ __ S.C. IPTANA S.A. Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor - REVIZIA 2 - Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu B O R D E R O U A. PIESE SCRISE 1. Foaie de semnături 2. Borderou 3. Memoriu tehnic B PIESE DESENATE 1. Plan încadrare in teritoriu, ds. nr. 300 – 00.R2.D scara 1 : 50.000 2. 2. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 1, ds. nr. 300-01.R2 scara 1 : 5000 3. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 2, ds. nr. 300-02.R2 scara 1 : 5000 4. 4. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 3, ds. nr. 300-03.R2 scara 1 : 5000 5. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 4, ds. nr. 300-04.R2 scara 1 : 5000 6. Plan amplasare traseu conductă, Tronson 5, ds. nr. 300-05.R2 i
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
2.1. Oportunitatea investiţiei şi utilitatea publică
.
Având in vedere dezvoltarea accentuata a municipiului Bucureşti şi a zonei
limitrofe ,incluzând aici si sectorul agricol Ilfov, in ultimul deceniu, s-a constatat o creştere
substanţiala a numărului de consumatori,precum si o extindere foarte mare a clădirilor,a parcurilor
industriale,reprezentante ale unor firme de prestigiu,etc.
Urmare acestui lucru, planurile urbanistice au suferit multe modificări.
Dezvoltarea accentuata a zonei a afectat şi conductele magistrale de transport gaze naturale.
Pentru respectarea distanţelor impuse de normele departamentale în vigoare, a fost
necesar să se intervină de nenumărate ori pentru reamplasarea conductelor de transport gaze
naturale, la distante normate, fata de obiectivele apărute in diverse locaţii.
Ţinând cont si de dezvoltarea de perspectiva a zonei, care este foarte clar evidenţiata in
toate proiecţiile de viitor,S.N.T.G.N.TRANSGAZ S.A. MEDIAS, a decis sa abordeze cu o strategie
de actualitate aceasta problematica, luând in considerare si conceptul european de dezvoltare
durabila .
Ca urmare a celor prezentate, este necesara si oportuna realizarea unei conducte de
transport gaze naturale – presiune înalta, care sa aibă o capacitate de transport mărita si care sa
fie amplasata la distante corespunzătoare, fata de diversele obiective, incluzând aici si zonele de
intravilanuri ale localităţilor, aprobate prin Planurile de Urbanism Generale.
2.2. Descrierea lucrărilor
2.2.1. Situaţia existentă
In prezent municipiul Bucureşti precum si localităţile din jurul acestuia ,sunt alimentate cu gaze
naturale, in principal dintr-o conducta de transport gaze naturale Ø 700 mm care funcţionează de
câteva decenii si care are forma unui inel ce înconjoară radial amplasamentul capitalei,precum si
zonele limitrofe ale acesteia. Conducta este amplasata subteran.
2.2.2. Studiu geotehnic
Cercetările s-au efectuat în perioada iulie 2006 şi au avut ca scop:
- descrierea litologiei terenului de pe traseul conductei de transport Φ 32”, Crevedia –
Podişor, la traversări de ape, a autostrăzii Bucureşti-Piteşti şi a altor drumuri
- caracterizarea morfologică a terenului de pe traseul conductei
5
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________- caracterizarea morfo- hidrologică a cursurilor de apă traversate
- precizarea condiţiilor geologice în care este situat traseul conductei şi în zona traversărilor
de ape şi drumuri
- precizarea parametrilor geotehnici a pământurilor de pe traseul conductei şi la traversări.
Pentru traversarea cursurilor de apă. Studiul recomandă următoarele variante:
- varianta 1 : subtraversarea prin foraj orizontal dirijat
- varianta 2 : traversarea aeriană a conductei :
o pe fundaţii indirecte (piloţi),
sau
o pe fundaţii directe
Varianta adoptată va depinde de calculele economice efectuate.
2.2.3. Lucrări proiectate
Date tehnice ale investiţiei
Conducta de transport gaze naturale va avea lungimea totala de 43,861 km, din care
lungimea aferenta judeţului Dâmboviţa este de 24 km, iar lungimea aferenta judeţului Giurgiu este
de 19,861 km.
Diametrul la care va fi dimensionata conducta este de Ø 800 mm, iar ţeava metalica va fi
alcătuita din otel X60 PSL 2-dupa norma A.P.I.5L.Grosimea de perete se va dimensiona in funcţie
de clasa de locaţie (apropierea ca distanta de diverse obiective) si are valori cuprinse intre 7,1 -
10,3 mm.
Presiunea maxima de regim pentru funcţionarea conductei este 40 bar.
Conducta se va realiza in sistem de montaj subteran la o adâncime de cca. 1,10m, iar pe
traseul acesteia se vor traversa o serie de obstacole, cum ar fi: cursuri de ape, cai ferate, drumuri
naţionale, judeţene, comunale etc., zone mlăştinoase etc.
Se vor obţine acordurile proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri afectate de lucrările de
construcţii montaj ce se vor realiza.
Aceasta conducta reprezintă o prima etapa de realizare a inelului municipiului Bucureşti.
Inelul prezentat anterior-conducta de transport gaze naturale Ø 700 mm-CONDUCTA
EXISTENTA,va rămâne operaţionala (in funcţiune) la o presiune maxima de regim de 6 bar,ceea
ce va permite ca distantele minime de siguranţa sa fie mai permisive.
Amplasamentul lucrărilor de investiţii
6
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________Amplasamentul lucrărilor de investiţii proiectate în vederea execuţiei conductei de transport
gaze naturale Dn 800 x 4,0 MPa Crevedia – Podişor, se află pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa şi
Giurgiu, la vest de Municipiul Bucureşti.
La alegerea amplasamentului obiectivului de investiţie proiectat s-au avut în vedere
următoarele:
- traseul propus să afecteze cât mai puţin terenurile agricole;
- evitarea zonelor cu alunecări de terenuri;
- necesitatea de amenajări minime ale terenului în raport cu alte variante posibile;
- considerente tehnico-economice şi constructive, precum şi posibilităţi de supraveghere a
conductei în timpul exploatării;
- impact minim asupra mediului înconjurător (cu toate componentele sale);
- asigurarea condiţiilor pentru execuţia mecanizată a lucrărilor de săpătură şi construcţii-
montaj.
Amplasamentul optim al conductei din punct de vedere ecologic, constructiv şi tehnico-economic,
rezultă din planurile de amplasare, respectiv de situaţie, anexate.
Regimul juridic al terenurilor
Gabaritele si gradul de ocupare a terenului se încadrează conform normativelor departamentale.
Suprafaţa de lucru pentru conducta Dn 800 pe terenuri agricole este de 21 m (culoarul de
lucru) x L (lungimea conductei), cu grad de ocupare de 100%.
Pentru limitarea scoaterilor de teren din circuitul agricol, păşuni, neproductiv,etc. s-a avut în vedere
următoarele: alegerea traseelor cât mai scurte,optime şi în siguranţă. Menţionăm că traseul
conductei s-a proiectat pe cât posibil în extravilanul localităţii. S-au respectat distanţele de
siguranţă între conductele de gaze şi obiectivele de pe traseu (drumuri, LEA, LTc, cabluri
subterane electrice şi telefonice, fibră optică de telecomunicaţii etc), conform normativelor şi
legislaţiei în vigoare.
Pe zona de protecţie nu se vor planta pomi şi sunt interzise lucrările ce ar afecta conducta
îngropată (scarificări şi nivelări ).
Terenurile ce urmează a fi ocupate temporar vor fi redate la categoria şi starea iniţială.
Incadrarea in clasa de importanţă
În conformitate cu HGR 766/1997 şi a Regulamentului privind stabilirea categoriilor de
importanţă a construcţiilor, conducta de interconectare se încadrează în „construcţie de importanţă
normală C”.
7
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Forajul orizontal nu afecteaza in nici un fel cresterea plantelor, putan-du-se executa astfel de lucrari in perimetre in care sunt amplasate spatii verzi (parcuri, alei cu copaci etc)
Se protejeaza ecologic mediul ambiant evitan-du-se poluarea fonica si atmosferica din intravilan
Spatiile mici ce sunt afectate amplasarii utilajelor si operatiilor tehnologige afecteaza in mica masura circulatia in zonele pietonale
Sunt evitate prăbuşirile de teren şi efectele amplasării utilajelor care afectează în special zona de la marginea ariei de forare deschisă
plan, in pantă, accidentat)
Elimină decopertarea terenului şi săpării de şanţuri
Diminuarea semnificativă a cheltuielilor ulterioare operaţiunilor de forare şi pozare a conductelor, materialele excavate ce trebuie transportate şi depozitate fiind în cantităţi mici, iar reamenajarea perimetrelor în care au fost realizate astfel de lucrări nu necesită lucrări complexe.
3.2 Managementul organizării de şantier
Organizarea de şantier se amplasează com. Bucşani, sat Podişor. In vederea protecţiei
factorilor de mediu, la amplasarea şi proiectarea organizării de şantier s-a urmărit realizarea
următoarelor deziderate:
Tabel 3.2.1 – Măsuri privind protecţia mediului in organizarea de şantier
Nr.crt
.
Măsura propusă
1. Evitarea amplasării organizăriii de santier în zone sensibile
2. Neamplasarea organizării de şantier în rezervaţii naturale.
3. Minimizarea distanţelor parcurse de utilajele de construcţii.
4. Limitarea spaţiului ocupat de organizarea de şantier la strictul necesar şi imprejmuirea acestuia pentru a se asigura securitatea zonei .
5. Asigurarea utilităţilor necesare pentru desfăşurarea lucrărilor în bune condiţiii (sursa de
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________alimentare cu apă, loc special amenajat pentru servirea mesei, facilităţi igienico-sanitare, containere pentru depozitarea deseurilor).
6. Asigurarea accesului auto şi semnalizarea orizontala şi verticala corespunzătoare
7. Stocarea substanţelor periculoase în celule etanşe şi depozitate în locuri speciale.
8. Schimburile de ulei de la utilaje se vor efectua în staţii speciale pentru astfel de operaţii
9. Depozitele de materiale (ciment, lianţi, şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau
acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol,
infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusă.
3.3. Protecţia calităţii apelor
3.3.1. Studii hidrologice
Debitele pentru secţiunile de traversare a cursurilor de apă au fost puse la dispoziţie
proiectantului de INHGA prin adresa nr. 2577/13.07.2006 (pentru pârâul Ilfovăţ) şi de Direcţia
Apelor „Argeş Vedea”, prin adresele nr.2927/23.02.2006 şi 54/20.02.2006 pentru celelalte cursuri
de apă.
Astfel, debitul maxim cu probabilitatea de depăşire 1% pe p. Ilfovăţ, in regim natural de
scurgere, ce nu conţine sporul de siguranţă, respectiv
Q1% = 28,0 m3/s, a fost transmis de INHGA prin adresa nr. 2577/13.07.2006.
Pentru celelalte cursuri de apă traversate de conducta de gaze, debitele sunt prezentate în
tabelele 3.3.1 şi 3.3.2 de mai jos.
Tabel 3.3.1 – Debite cu probabilitatea de depăşire Q1% şi Q0,1%, in secţiunile de traversare, in regim natural de scurgere, fără spor de siguranţă
Nr.crt. Râul Secţiunea F Q(m3/s)
14
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________- Depozitarea substanţelor chimice şi periculoase
- Activităţi de întreţinere a utilajelor
De menţionat faptul că organizarea de şantier nu va fi dotată cu rezervoare de combustibil
Alimentarea maşinilor cu motorină se va efectua la staţiile PECO. Pentru alimentarea cu
combustibil a unor utilaje se va folosi o cisternă.
In condiţii normale de funcţionare, impactul organizării de şantier asupra factorului
de mediu apa va fi minim ca urmare a măsurilor luate prin proiect şi a celor propuse pe perioada
de funcţionare a organizării de şantier.
În cazul subtraversării cursurilor de apă cu foraj dirijat, poluarea apelor de suprafaţă se poate
datora poluărilor accidentale ce pot apare în perioada de şantier ca urmare a neintre’inerii
utilajelor.
In cazul subtraversării prin tranşeee deschisă, acţiunea nemijlocită asupra fundului şi malurilor
râului cu scopul execuţiei tranşeelor, pozării conductei şi refacerii apoi a secţiunii transversale
generează o serie de surse potenţiale de poluare a apelor.
Sursele potenţiale de poluare a apelor cursurilor de apă în timpul execuţiei subtraversării
prin tranşee sunt generate de:
a. Funcţionarea drăgii. O importantă parte din materialul dragat din fundul apei (în special
fracţiunile fine constituite din mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri
prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în cursul de apă respectiv. Aceste părţi fine,
în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi
vor fi transportate de curgere spre aval. Astfel, o mare parte din fracţiunile fine extrase de
pe fundul cursului de apăi, se vor redistribui prin depunere, pe distanţe variate, spre aval.
Turbiditatea apei în ampriza lucrării şi în aval va creşte proporţional cu ritmul de dragare.
Activitatea drăgii va trebui corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval.
b. Dezafectarea cu greiferul a mantalei de protecţie a taluzelor şi excavarea cu draglina sub
nivelul apei. Deşi în mai mică măsură decât dragarea fundului albiei, lucrările menţionate
vor duce şi ele la creşterea temporară a turbidităţii apelor şi la redepunerea fracţiunilor fine
spre aval.
c. Realizarea patului de balast, nivelarea acestuia pe fundul tranşeii, protejarea cu piatră
spartă a conductei şi închiderea tranşeii cu piatră brută. Părţile fine şi praful existent în
masa balastului, pietrei sparte şi pietrei brute vor intra în suspensie contribuind la creşterea
turbidităţii în apele râului.
19
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________d. Prezenţa drăgii constituie o sursă potenţială de poluanţi, în special de reziduuri de produse
petroliere (motorină, uleiuri, etc.), ape uzate menajere sau de santină. Această sursă se
activează numai în cazul stării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale
necorespunzătoare.
Aprecierea cantitativă a aportului de poluanţi este foarte dificilă deoarece depinde de starea
tehnică a utilajelor folosite şi de măsurile tehnologice vizând protecţia factorilor de mediu pe care le
adoptă constructorul.
Între sursele potenţiale de poluare menţionate, inevitabile sunt cele ce duc la creşterea
turbidităţii apelor râului traversat. Celelalte surse pot fi eliminate sau limitate prin măsuri
manageriale.
In cazul subtraversării prin foraj orizontal, poluarea ca urmare a creşterii turbidităţii este
exclusă.
Curăţirea şi testarea conducteiIn cazul subtraversări unui curs de apă, înainte de punerea în funcţiune a conductei, aceasta
se curăţă în interior, se testează rezistenţa şi se face verificarea etanşeităţii. Operaţiunile
menţionate se realizează conform unor instrucţiuni speciale, care reflectă condiţiile locale de lucru,
şi sub conducerea unei comisii, alcătuite din reprezentanţii Antreprenorului, ai Beneficiarului, ai
Inspectoratului de Stat in Construcţii etc.
Curăţirea cavităţii conductei se realizează prin spălare cu apă. Testarea rezistenţei se face prin
procedeu hidraulic.
Apa pentru spălare şi testarea prin procedeu hidraulic se va lua din râul subtraversat. Conducta va
fi supusă testării hidraulice pentru rezistenţă timp de 24 h iar pentru etanşeitate – timp de 12 h
După testarea hidraulică reuşită a rezistenţei şi verficarea etanşeităţii, apa din interiorul
conductei este eliminată în bazine speciale de sedimentare.
Conducta se consideră testată la rezistenţă şi etanşeitate dacă pe durata testării rezistenţei
ţeava nu a fost distrusă, iar în timpul verificării etanseităţii presiunea a rămas constantă şi nu au
fost constatate pierderi de gaze.
În perioada de exploatare, având în vedere clasa de importanţă a conductei, măsurile luate la
sudarea tronsoanelor de conductă, teoretic, nu permit pierderi de gaz. De asemenea, măsurile de
lestare adoptate ca urmare a calculelor de afuiere, exclud producerea unor avarii având ca rezultat
deteriorarea conductei. Ţinând cont şi de gradul de seismicitate luat în calcul, teoretic pe perioada
de exploatare nu pot apare avarii care să ducă la poluarea apelor cursurilor de apă traversate.
20
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Pe fondul climatic temperat - continental al României, amplasamentul conductei aparţine
sectorului climatic având următorii parametri:
- Temperatura medie anuală: + 10,70C;
- Temperatura minimă absolută: - 30,20C,
- Temperatura maximă absolută + 42,2 0C..
Precipitaţii atmosferice: cantităţi medii anuale: 545 mm şi reprezintă media valorilor
înregistrate de-a lungul a 10 ani.
Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 96,5 mm; primăvara
141,2 mm, vara 195,1 mm, toamna 112,2 mm . sunt considerate „cu precipitaţii” toate zilele în
care apa căzută sub forma de ploaie, lapoviţă, grindină, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de
0,1 mm.
Referitor la mărimea şi direcţia vânturilor se poate concluziona că direcţia predominantă a
vânturilor este cea estică (21,2%) şi vestică (16,3%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de
18,9 %, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,4-2,4 m/s.
Adâncimea maximă la inghet in conformitate cu STAS 6054/77, este de 0,80 – 0,90 m, iar
frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T ≤ 00C este de 105,1 zile/an.
3.4.2. Sursele potenţiale de poluare a aerului şi protecţia calităţii aerului
Pe perioada execuţiei lucrărilor propuse, activităţile generatoare de poluanţi atmosferici
sunt:
Activitati desfăşurate în amplasamentul lucrarilor
Traficul aferent lucrarilor de constructii.
Pe perioada de exploatare a conductei de gaze, în condiţii normale de exploatare, impactul
este nul.
Executarea lucrărilor implică o serie de operaţii care pot constitui surse staţionare sau
mobile de emisie a poluanţilor atmosferici, şi anume:
- mişcarea pământului (curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile) şi
manevrarea agregatelor. Sursele aferente manevrării agregatelor, precum şi
22
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________stocării acestora sunt surse joase, la nivelul solului sau în apropierea solului,
deschise şi punctuale. Sursele aferente stocării agregatelor sunt surse de
suprafaţă, deschise, în apropierea solului.
- traficul aferent transportului materialelor
Impactul prognozat
a) Emisiile din timpul executării lucrărilor sunt asociate în principal cu mişcarea pământului
(curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile), manevrarea şi transportul unor materiale.
Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, funcţie de operaţiile specifice,
condiţiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Impactul va fi local, numai
pe perioada de realizare a acestor lucrări.
b) In cazul traficului asociat transportului materialelor şi execuţiei lucrărilor, utilajele şi
maşinile de transport funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în
atmosferă conţinând întreaga gamă de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid
de sulf (SO2).
Gama poluanţilor organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament
conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa, pe lângă poluanţii
comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin sudii
epidemiologice efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: cadmiu, nichel, crom şi hidrocarburi
aromatice policiclice).
Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O) – substanţă incriminată în
epuizarea stratului de ozon stratosferic – şi a metanului, care, împreună cu cu CO2 au efecte la
scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră.
Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă depind, în principal, de următorii factori:
- nivelul tehnologic al motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- vârsta utilajului/motorului;
- dotarea cu dispozitive de reducere a poluării (catalizatoare).
23
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________Este evident că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate,
tendinţa în lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu
un control cât mai restrictiv al emisiilor. Aceste două elemente sunt reflectate de dinamica
legislaţiei în domeniul mediului a UE şi a SUA.
Pentru mijloacele de transport încadrate în categoria vehiculelor grele (heavy duty
vehicles), estimările efectuate de literatura de specialitate americană corelează emisiile de poluanţi
cu nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km,
vârsta vehicului etc.
Astfel, metodologiile americane estimează pentru vehiculele grele (diesel heavy duty
vehicles) un consum mediu de 29,9 l/100 km, în timp ce basculantele de 16 t fabricate în România
au un consum de carburant de 40 – 45 l/100 km. Consumul specific, raportat la 1 tonă de material
transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor româneşti de
16 t.
Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi a mijloacelor de
transport se consideră ampriza căii de rulare extinsă lateral, pe ambele părţi, cu câte o fâşie de 10-
15 m lăţime.
Concentraţiile maxime de poluanţi se realizează în cadrul acestei arii.
Studii de dispersie completate cu măsurători arată că, în exteriorul acestei arii,
concentraţiile de substanţe poluante în aer se reduc substanţial.
Astfel, la 20 m în exteriorul acestei fâşii, concentraţiile se reduc cu 50 %, iar la peste 50 m,
reducerea este de 75 %.
În tabelul nr. 3.4.1 prezentăm o estimare a emisiilor la autovehicule şi vehicule grele în
conformitate cu literatura de specialitate.
Tabelul nr. 3.4.1 - estimarea emisiilor la autovehicule (gr/km)
TIP VEHICUL CO HIDROCARBURI NO PARTICULE ÎNSUSPENSIE
Cu catalizator 0,02 0,10 0,61 0,18
Fără catalizator 0,60 0,10 0,79 0,29
Autoturisme 2000 cmc 0,5 0,105 0,4 0,131
Autoturisme 2000 cmc 0,5 0,105 0,7 0,131
Autovehicule 3,5 t 1,5 0,7 1,3 0,6
Autoveh. 3,5 – 5,5 t 2,0 1,0 6,0 1,0
Autoveh. 5,5 – 12,0 t 4,0 2,5 10,0 2,0
Autoveh. 12,0 – 15,0 t 4,5 3,0 13,0 2,5
Autoveh. 15,0 t 5,0 3,5 20,0 3,0
24
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________Având în vedere numărul redus de utilaje şi maşini folosite, putem aprecia că traficul
asociat activităţilor desfăşurate pentru execuţia lucrărilor nu va avea un impact deosebit asupra
calităţii aerului în zonele adiacente punctelor de lucru.
Pe ansamblu, emisiile de poluanţi de la aceste surse se încadrează în prevederile Ordinului
592/20021.
Măsuri de protecţie a calităţii aerului:
- Menţinerea curată a platformelor tehnologice prin stropire şi spălare zilnică
pentru evitarea acumulării prafului
- Întreţinerea corespunzătoare a autovehiculelor şi utilajelor şi asigurarea reviziilor
periodice
- Transportul materialelor pulverulente se va face acoperit.
In conditii specifice, pot insa apare unele evenimente generatoare de daune, precum:
Poluarea atmosferei ca urmare a producerii unui incendiu in organizarea de şantier
Măsuri propuse:
- se amenajeaza un pichet PSI dotat cu toate echipamentele de prima urgenta
prevazute de lege in astfel de cazuri.
3.5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Pe traseul conductei, sursele de zgomot sunt constituite din traficul inregistrat pe
drumurile naţionale şi judeţene subtraversate, cel mai mare nivel de zgomot înregistrându-
se in zona autostrăzii A1.
Pe perioada de execuţie a lucrărilor, zgomotul va fi produs de utilajele de construcţie
folosite în acest scop.
Prezentăm mai jos puterile acustice asociate ale câtorva utilaje de construcţii:
1 Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea
valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător25
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________Pentru o sursă fixă, amplasată pe un teren plan şi la distanţa „d” între sursă şi receptor, nivelul
sonor se calculează cu formula:
LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr unde
LwA – nivelul acustic specific utilajului
Cd – corecţie de distanţă
Ctf – corecţia timpului de funcţionare a utilajului
Ce – corecţie de ecran
Cr – corecţie datorată prezenţei reflectorului
Din literatura de specialitate rezultă că în câmp liber, când sunetul nu este reflectat de
obstacole, nivelul acustic scade cu 6 dB la dublarea distanţei faţă de sursă.
Conform tabelului 3 din STAS 10009/88 – Acustică urbană – Limite admisibile ale nivelului de
zgomot, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot echivalent, la limita zonelor funcţionale din
mediul urban, respectiv la limita unei incinte industriale este:
Lech = 65 dB(A)
Nivelele sonore obţinute mai sus se încadrează în această valoare.
Lucrările fiind executate în afara localităţilor, populaţia nu va fi afectată.
Referitor la traficul auto, zgomotul vehiculelor rutiere este în principal generat de motor şi de
contactul cu frecare a vehiculelor cu aerul şi calea de rulare (zgomotul de rulare). Ca regulă,
vehiculele mai mari şi mai grele emit mai mult zgomot decât cele uşoare sau mici.
În general, la viteze ce depăşesc 60 km/h, zgomotul de rulare depăşeşte zgomotul produs
de motor.
Nivelul presiunii sonore produs de trafic depinde de volumul traficului, viteza de rulare,
proporţia vehiculelor grele şi de natura suprafeţei de rulare.
Probleme speciale apar în locurile unde traficul implică variaţii în viteza şi puterea
motorului, respectiv la intersecţii semaforizate, pante etc. sau în condiţii topografice sau
meteorologice nefavorabile.
26
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________Se poate considera că zgomotul produs de traficul asociat transportului de materialelor se
va resimţi pe toată perioada de execuţie a lucrărilor de montare a conductei, dar nu va fi continuu.
Se va resimţi pe perioade scurte de timp.
În vederea reducerii zgomotului, pe perioada de execuţie a lucrărilor, şi mai ales a vibraţiilor
produse de traficul greu, se recomandă ca viteza să nu depăşească 20 km/oră la trecerea prin
localităţi.
Pe perioada de exploatare a conductei de gaze, nu se produce poluare fonică.
3.6. Protecţia împotriva radiaţiilor
Activităţile de execuţie a lucrărilor privind amenajarea organizării de şantier se desfăşoară
cu utilaje şi echipamente care nu utilizează surse de radiaţii. De asemenea, lucrările propuse nu
constituie surse de radiaţii ionizante.
3.7. Protecţia solului şi subsolului
3.7.1. Geomorfologia regiunii
Teritoriul pe care se va amplasa conducta de gaze face parte din marea unittae
morfologică Câmpia Română, cu o unittae geomorfologică denumită Câmpia Teleormanului,
care cuprinde Câmpia Boianu, Câmpia Găvanu-Burdea şi Câmpia Burnas. Această unitate
este străbătută de o serie de văi, cu direcţie generală nord vest- sud est şi au cursuri leneşe
şi meandrate.
Unitatea geomorfologică amintită prezintă o înclinare generală sudică, având pante
sub 5%, cu excepţia sectoarelor de trecere către văile care o străbat în care pantele înclină
către est sau vest. Această unittae este rezultatul depunerii în Holocenul Superior a unor
depozite tinere, în general uniforme, alcătuite la partea superioară din nisipuri fine, argile,
iar spre bază din pietrişuri cu stratificaţie torenţtală şi lentile subţiri din nisipuri alcătuind
complexul stratelor de Frăteşti şi Cândeşti.
Această unitate prezintă altitudini în genere sub 200m şi face trecerea de la zona
subcarpatică situată mai la nord cu zona Câmpiei Dunării, situată mai la sud.
Câmpia Găvanu- Burdea se împarte în Câmpia Găvanu, Câmpia Burdea şi Câmpia
Calniştei.
Câmpia Găvanu- Burdea se dezvoltă la vest de râul Argeş şi prezintă o înclinare
generală de la nord-vest către sud-est.
Câmpia Găvanu este delimitată la sud de Câmpia Burdea şi Câmpia Calniştei, la est
de Lunca Argeşului, la nord de Câmpia Titu şi la vest de Câmpia Piteştiului.
27
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________Din analiza geomorfologică a zonelor de travesare a cursurilor de apă, se constată că
la data efectuării cercetărilor, in aceste zone nu se traversează zone cu alunecări active,
prăbuşiri sau alte fenomene geologice care să pună în pericol exploatarea în siguranţă a
obiectivului proiectat.
3.7.2. Geologia regiunii
Aşa cum s-a menţionat in cap. 3.7.1 de mai sus, Câmpia Română reprezintă o unitate care s-a
format structural pe intervalul stratificat cuprins între Baremian-Holocen Cândeşti.
Această unitate geomorfologică se suprapune şi peste o unitate hidrogeologică bine
individualizată, formată în Pleistocen prin combinarea unor mişcări de subsidenţă combinate cu
reunirea şesurilor aluvionare ale râurilor care traversează zona. In legătură cu compoziţia litologică
a formaţiunilor sedimentare care alcătuiesc zona se constată prezenţa la partea auperioară a
argilelor, prafurilor şi nisipurilor combinate cu prezenţa formaţiunilor aluvionare situate pe terase şi
pe văi.
3.7.3. Date seismice
Potentialul seismic al regiunii este cel corespunzator zonei seismice de calcul,,C”, caracterizata
prin parametrii seismici Ks = 0,20 şi perioada de colt Tc=1,5 secunde, conform STAS 11100/1-93,
(fig. 3.7.1 de mai jos)
28
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________3.7.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului
Perioadei de execuţie a lucrărilor îi sunt asociate numeroase puncte de impact asupra
solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluanţilor.
Formele de impact identificate în această perioadă pot fi:
a) Decaparea stratului de sol vegetal şi realizarea platformei organizării de şantier;
b) Decaparea stratului de sol vegetal şi realizarea tranşeei pentru amplasarea conductei;
c) Betonarea unor suprafeţe din ampriza organizării de şantier;
d) Poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanţe, precum şi cu ape uzate fecaloid-
menajere, dacă nu se iau măsurile de protecţie corespunzătoare;
e) Depozitarea necontrolată a deşeurilor, a materialelor de construcţii, a deşeurilor
tehnologice;
f) Modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.
Pulberile rezultate din procesele de excavare, încărcare, transport şi respectiv descărcare a
agregatelor pot fi considerate poluante numai în măsura în care sunt asociate cu alţi poluanţi (de
ex. SO2 cu particule de praf).
În perioada de execuţie se poate produce poluarea accidentală a solului cu reziduuri de
produse petroliere (motorină, uleiuri etc.) în zona organizării de şantier şi a lucrărilor.
Acest tip de poluare poate fi evitat prin întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi o bună
organizare de şantier.
De asemenea, au loc o serie de modificări în calitatea şi structura solului şi subsolului ca
urmare a ocupării unei suprafeţe de teren cu organizarea de şantier şi în zona lucrărilor.
Pentru diminuarea impactului asupra solului în perioada de realizare a lucrărilor, se propun
următoarele măsuri de protecţia solului:
Solul fertil decopertat de pe teren va fi depozitat astfel încât să poată fi refolosit.
Se vor evita materialele cu risc ecologic imediat sau în timp
Zonele în care s-au depozitat materiale provenite din excavaţii vor fi reamenajate la terminarea
lucrărilor.
Culoarul conductei va fi reamenajat la terminarea lucrărilor.
Măsurile propuse la celelalte capitole, vor contribui la reducerea impactului negativ asupra
solului pe perioada de execuţie a lucrărilor.
29
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Până la km 32, conducta nu traversează zone împădurite, terenurile având folosinţă
agricolă.
Intre km 2 şi km 3, conducta trece prin apropierea pădurii Lucianca, unde este amenajat
Aventura Park, iar intre km 5 şi 6 se apropie de pădurea Ciocăneşti.
Intre km 11 şi km 13, conducta este amplasată in apropierea pădurii Boaga, iar de la km 32
intra in pădurea Bolintin.
Prin Ordinul 1.964/20072 au fost declarate următoarele situri de importanţă comunitară ca
parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (Anexele nr. 17-20) :
o ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului
o ROSCI0138 Pădurea Bolintin
Hartile acestor situri sunt prezentate în continuare şi in anexele 19 şi 20.
o ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului
Conform formularului standard NATURA 2000 (prezentat in anexa 17), importanţa acestui sit
constă în prezenţa unor specii de peşti (Aspius aspius (avat), Gobio kessleri (porcuşor de nisip),
Sabanejewia aurata (dunăriţă)) şi a buhaiului de baltă cu burta roşie (Bombina bombina).
Râul Argeş este subtraversat prin foraj orizontal dirijat în zona Km 30+678 – km 30+963.
Ca urmare, lucrările de subtraversare nu vor avea impact asupra ecosistemului acvatic,
neefectuându-se lucrări în albie.
2 Ordinul 1.964/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România – publicat în M.Of. nr. 98/7 febr.2008
31
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Pentru acest sit, legislatia specifica nu prezintă un formular standard.
Din Anexa nr. 4 la Ordinul 1.964/20072, rezultă că tipurile de habitat întâlnite în sit sunt:
91 M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun,
91 Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen
92 A0 – zăvoaie cu Salix Alba şi Populus alba
Specii de amfibieni şi reptile: 1188- Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
In foto de mai jos se prezintă câteva aspecte din interiorul pădurii.
Foto 1 Foto 2
Intre km 35 şi km 36 traversează culoarul LEA 400 KV, iar între km 35 şi km 42+500,
traseul conductei este paralel cu drumul forestier – foto 3.
Situl nu are o structură de administrare proprie pentru scopul propus, fiind în prezent
administrat de Ocolul Silvic Bolintin.
34
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________La nivelul Ocolului Silvic Bolintin3, regimul silvic majoritar adoptat este cel de codru,
excepţie făcând zăvoaiele de plopi indigeni, unde se aplică regimul crângului. Acest regim silvic
presupune o gospodărire eficientă a fondului forestier administrat, ţinând cont mai ales de
principiul ecologic al continuităţii vegetaţiei forestiere şi de conservare a biodiversităţii. Prin
adoptarea unor lucrări de conducere şi gospodărire corespunzătoare se urmăreşte prezervarea
mediului natural reprezentat de complexele ecosisteme forestiere, factorul antropic având o
influenţă benefică în dezvoltarea pădurii.
În cadrul Ocolului Silvic Bolintin, se aplică tratamentul tăierilor progresive, punându-se bază pe
regenerarea naturală a pădurii. Numai în cazuri de forţă majoră, în funcţie de prevederile
amenajamentului silvic şi fructificaţia arborilor, se recurge la regenerări mixte şi semănături directe
sau plantaţii sub masiv. Adoptarea acestui tratament păstrează caracterul pădurii, asigurând
regenerarea naturală a speciilor adaptate. Prezintă de asemenea avantaje economice, fiind mai
ieftin decât alte tratamente şi oferind condiţii ecologice pentru regenerarea arboretelor.
Condiţiile geografice şi pedoclimatice sunt favorabile dezvoltării unor specii ale căror fructe
sunt folosite în alimentaţie, fiind solicitate pe piaţa internă şi externă.
în flora spontană se întâlnesc arbuşti fructiferi cu pondere economică:măceş, corn, porumbar,
alun, păducel, cireş sălbatic,soc negru. Structura arboretelui permite dezvoltarea grubelor de
rădăcină, mânătărcilor, gălbiorilor şi iuţarilor. Vegetaţia spontană este numeroasă şi reprezintă o
sursă de plante medicinale
Referitor la faună, în zona de interes pentru lucrare, Ocolul Silvic Bolintin cuprinde nouă fonduri
de vânătoare, dintre care două sunt administrate sub formă de gospodării vânătoreşti speciale:
Bălăşcuţa şi Căscioarele.
Fondul de vânătoare numărul 4, Căscioarele, are o suprafaţă de 8.223 ha, din care 4.039 ha
pădure şi este împrejmuit. Vânatul care îl populează este reprezentat de cerb lopătar, căprior,
mistreţ, iepure şi vulpe .
3 Informatii de pe net şi din deplasarea in teren.35
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Amplasament Tip deşeu Cantitate Cine/ ce a generat deşeul Mod de colectare-evacuare Observaţii
Deşeuri generate pe perioada de realizare a organizării de şantier
Organizare de
şantier şi
amplasament
lucrări
Menajer sau asimilabile
Zilnic cca. 5 kg Personalul care vadesfăşura activităţi în incinta organizării de şantier şi la punctul de lucru
In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele. Periodic vor fi transportate în condiţii de siguranţă la o rampă de gunoi indicată de primărieLa punctele de lucru se vor prevedea containe
Se vor păstra evidenţe stricte privind datele calendaristice, cantităţile eliminate şi identificatorii mijloacelor de transport utilizate
Deşeuri metalice Cca. 0,01 tone lunar Rezultate din activităţile de întreţinere a utilajelor
Vor fi colectate şi depozitare temporar în incinta, pe platforme şi/sau in containere specializate, inclusiv deşeurile metalice rezultate din celelalte amplasamente. Vor fi valorificate în mod obligatoriu la unităţile specializate
Uleiuri uzate Cca. 120 l lunar Schimb de ulei la utilaje şi autovehicule
Vor fi colectate în butoaie închise, etichetate, ce vor fi depozittae într-o incintă închisă. Vor fi predate periodic la punctele de colectare.
Schimbul de ulei se va face în locuri special amenajate
Deşeuri materiale construcţii
Cca. 70 mc In ipoteza cea mai defavorizată, reprezentând demolări.
In funcţie de contextul situaţiei se propun mai multe metode:
- valorificarea locală în pavimentul drumurilor de exploatare;- depunerea în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare;- utilizarea ca material de acoperire intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri comunale utilizate în zonă
Amplasament Tip deşeu Cantitate Cine/ ce a generat deşeul Mod de colectare-evacuare Observaţii
41
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Deşeuri lemn Cca. 1 mc Activităţi curente de întreţinere, ambalaje
Vor fi selectate, fiind eliminate funcţie de dimensiuni ca accesorii şi elemente de sprijin în lucrările de construcţii. Funcţie de calitatea lor, vor putea fi valorificate ca lemn de foc pentru populaţia din zonă.
Acumulatori uzaţi Cca. 5 bucăţi lunar Activităţi de întreţinere a utilajelor şi autovehiculelor în cadrul atelierelor
Materiale cu potenţial toxic deosebit de ridicat, vor fi stocaţi şi depozitaţi corespunzător, sub cheie, urmând să fie valorificaţi prin unităţi specializate
Anvelope uzate Cca. 10 bucăţi lunar Activităţi de întreţinere a utilajelor şi autovehiculelor în cadrul atelierelor
Vor fi depozitate în locuri special amenajate iar antreprenorul va găsi o soluţie pentru eliminarea acestora. Se interzice arderea lor.
Hârtie şi deşeuri specifice activităţii de birou
Cca. 30 kg lunar Activităţi de păstrare a evidenţelor, supraveghere şi dirigenţie de şantier
Vor fi colectate şi depozitate separat, în vederea valorificării
42
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
LEGISLAŢIA SPECIFICĂ PROTECŢIEI MEDIULUI, CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII,
SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII ÎN MUNCĂ
1. Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - publicată în M.Of. nr. 586/ 6 iulie 2006
2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - publicată în M.Of. nr. 1196/30 dec. 2005;
3. Legea apelor nr. 107/1996 - publicată în M.Of. nr. 224/1996, cu modificările ulterioare
4. Codul SILVIC aprobat prin Legea nr. 26/1996- publicat în M.Of. nr.93/1996;
5. Legea nr.289/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul– publicată în M.Of. nr. 606/13 iulie 2006
6. Legea nr. 41/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a. Zone protejate. – publicată în M.Of. nr. 152/2000;
7. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Sectiunea a IVa. Reţeaua de localităţi. – publicată în M.Of. nr. 408/2001;
8. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Zone de risc natural. – publicată în M.Of. nr. 726/2001;
9. Legea nr. 137/1996 pentru aprobarea Ordonanţei nr.33/1995 privind măsuri pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel- publicată în M.Of. nr.264/1996, cu modificările ulterioare
10. Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor - publicată în M.Of. nr.411/2001, cu modificările şi completările ulterioare
11. Legea nr. 431/2003 privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin(2) al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile - publicată în M.Of. nr.773/4.11. 2003;
12. Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.243/2000 privind protecţia atmosferei- publicată în M.Of. nr.773/2001, cu modificările ulterioare
13. Hotărârea Guvernului nr. 1336/2000 privind limitarea conţinutului de sulf din motorină – M.Of. nr.687/21. XII. 2000
45
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
14. Legea nr. 5/1991 pentru aderarea la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, Ramsar, 1971- publicată în M.Of. nr.18/1991;
15. Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice – publicată în M.Of. nr. 442/29 iunie 2007
16. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România– publicată în M.Of. nr. 739/31.10.2007
17. Ordinul 776/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind declararea siturilor de importanţă ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România – publicat în M.Of. nr. 615/5 sept 2007
18. Legea nr.378/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional - publicată în M.Of. nr.45/2001;
19. Legea nr.422/2001 pentru protectia monumentelor istorice- publicată în M.Of. nr.407/2001;
20. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – M.Of. 646/26 iulie 2006
21. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii- publicată în M. Of. nr.12/1995, cu modificările
şi completările ulterioare
22. Legea nr.587/2002 pentru modificarea art.40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii- publicată în M. Of. nr.817/12.11.2002;
23. Legea nr.98/1994 privind normele legale de igienă şi sănătate publică - publicată în M.Of. nr.317/1994;
24. Hotărârea Guvernului nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri – M.Of. nr.802/25 septembrie 2006
25. Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate - publicată în M.Of. nr.398/2005
26. Hotărârea Guvernului 349/2005 privind depozitarea deşeurilor– publicată în M.Of. nr394/10 mai 2005;
46
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________27. Hotărârea Guvernului 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje – publicată în M.Of. 269/23 aprilie 2002;
28. Hotărârea Guvernului nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate - publicată în M.Of. 446/8 august 2001, cu modificările ulterioare;
29. Hotărârea Guvernului nr. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului înconjurător – publicată în M.Of. nr.85/1997;
30. Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.- publicată în M.Of. nr. 659/2002;
31. Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase. M.O. 667/25.09.2008;
32. Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. – publicată în M.Of. 160/24.02. 2004;
33. Ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă –M.Of.nr. 511/2006
34. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului – publicat în M.Of.nr. 52/2003;
35. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu – publicat în M.Of.nr. 52/2003;
36. Ordinul nr. 210/2004 al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului privind modificarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu – publicat în M.Of.nr. 309/7.04.2004;
37. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului
privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor and metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM10 and PM2,5), plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător - publicat în M.Of.765/2002;
38. Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 732/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România – publicat în M.Of. nr. 739/2002;
47
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________39. Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2182/2005 privind aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 - monumente dispărute– modificări şi completări - M.Of. nr.996/2005
40. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei – publicat în M.Of. nr.140/1997;
41. Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă – M.Of. nr. 683/09.08.2006
42. Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă – M.Of. nr.
722/23.08.2006
43. Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot – M.Of. nr. 493/3.05.2006
44. Hotărârea Guvernului nr 1323/2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2004
privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în
exteriorul clădirilor- M.Of. 1048/25.11. 2005
45. STAS 6156-86 – Acustica în construcţii. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ÎN
CONSTRUCŢII CIVILE ŞI SOCIAL-CULTURALE. Limite admisibile şi parametrii de izolare
acustică;
46. SR EN 1794-1/2001 – Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Performanţe neacustice – Partea 1: Performanţe mecanice şi cerinţe de stabilitate;
47. STAS 10009/88 – ACUSTICA URBANĂ. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;
48. STAS 12025-2/1993 – Acustica în construcţii. EFECTELE VIBRAŢIILOR ASUPRA
CLĂDIRILOR SAU PĂRŢILOR DE CLĂDIRE. Limite admisibile;
49. Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor asupra
mediului a unor proiecte publice şi private;
50. Directiva Consiliului nr.97/11/EEC din 3 martie 1997 ce amendează Directiva nr.85/337/EEC
privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor proiecte publice şi private;
51. Directiva Consiliului nr 79/409/EEC din 2 Aprilie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice;
52. Directiva Consiliului nr 92/43/EEC din 21 Mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a
faunei şi florii sălbatice;
48
Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 40 bar Crevedia – Podişor – REVIZIA 2
Memoriu tehnic pentru Acordul de mediu
___________________________________________________________________________53. Directiva Consiliului şi a Parlamentului nr. 60/2000 privind politica în domeniul apei.