Page 1
Cap. 1 Organizarea şi funcţionarea
Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi
În România, învăţământul este o prioritate naţională urmărind realizarea idealului
educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii
româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. Idealul educaţional al şcolii româneşti
constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea
personalităţii autonome şi creative.
1.1. Scurt istoric
Liceul Industrial pentru Construcţii Maşini s-a înfiinţat ăn anul 1966. Începând cu 1
septembrie 1966 a funcţionat în clădirea Şcolii de Arte şi Meserii Iaşi iar din 1969 s-a mutat în
localul propriu în care funcţionează şi astăzi.
Păstrând profilul pentru construcţii de maşini, denumirea şcolii s-a schimbat în timp. Între
1 septembrie 1974 şi 31 august 1977 s-a numit Liceul Mecanic Nr. 1. din 1 septembrie 1992 şi
până în prezent poartă denumirea de Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi.
Din anul 1970 s-a înfiinţat ;i şcoala Profesională. Personal calificat a fost pregătit şi prin
şcoala de maiştri postliceală şi complementară.
După 1990, în afara meseriilor din domeniile mecanic şi electrotehnic s-a început
pregătirea elevilor şi în meserii din domeniul transporturilor. De asemenea au funcţionat anual
câte două clase de liceu teoretic, în profil real şi umanist.
În şcoală funcţionează şi un Centru de perfecţionare maiştri instructori din domeniile
mecanic şi electrotehnic. Din activitatea Centrului se poate aminti: elaborarea de programe,
organizarea cursurilor de perfecţionare şi a examenelor de definitivat şi gradul II, a inspecţiilor
speciale pentru gradul I, îndrumarea lucrărilor de grad şi susţinerea colocviilor.
3
Page 2
1.2. Obiect de activitate
Învăţământul are ca obiectiv fundamental educarea, instruirea şi formarea profesională a
fiecărui membru al societăţii.
Ţinând cont de specificul instituţiei ca unitate de învăţământ preuniversitar de stat, obiectul
de activitate al acesteia îl reprezintă prestarea de servicii educaţionale către beneficiarii
reprezentaţi de elevii din învăţământul gimnazial şi liceal.
Obiectul de activitate al Grupului Şcolar Minail Sturdza Iaşi presupune:
oferirea unei culturi generale orientate spre domenii de activitate precise;
formarea elevului şi asigurarea accesului la o gamă largă de informaţii;
asigurarea calităţii şi finalităţii procesului educativ;
respectarea caracteristicilor de vârstă, a intereselor şi motivaţiilor elevilor;
urmărirea caracterului aplicativ al cunoaşterii şi al activităţilor de învăţare.
În vederea satisfacerii nevoii publice, corespunzător obiectului său de activitate, fiecare
instituţie publică necesită o bază materială adecvată specificului activităţii desfăşurate.
Grupul Şcolar Minail Sturdza Iaşi dispune de o bază materială formată din:
clădire principală dată în folosinţă în anul 1969, care conţine:
- 21 săli de clasă şi cabinete şcolare;
- 6 laboratoare;
- cancelarie;
- cabinet director;
- secretariat;
- contabilitate;
- o reţea de calculatoare.
spaţiu pentru internat
clădirea cantinei conţine cantina propriu-zisă împreună cu spaţiile de depozitare şi
spălătoria;
sală de gimnastică;
teren sportiv;
o bibliotecă cu un număr de 20625 volume.
4
Page 3
1.3 Organizarea internă
Activităţile din cadrul Liceului Mihai Eminescu se desfăşoară în conformitate cu structura
organizatorică a liceului cuprinsă în organigrama anexa nr. 1 care este aprobată prin ordin al
Ministerului Învăţământului.
Activitatea poate fi structurată pe două mari componente:
activitatea de bază ce reprezintă activitatea educaţională, în concordanţă cu obiectul de
activitate al instituţiei;
activitatea auxiliară, complementară celei dintâi, menită să asigure buna desfăşurare a
procesului educaţional din punct de vedere al condiţiilor concrete, al cadrului în care acesta
se desfăşoară.
Activitatea auxiliară presupune gestionarea fondurilor necesare, asigurarea bazei materiale,
îndeplinirea obligaţiilor legale cu privire la ţinerea evidenţei şi raportare, asigurarea condiţiilor
de igienă şi securitate în desfăşurarea procesului educaţional.
Grupul şcolar Mihail Sturdza Iaşi este o unitate de învăţământ condusă de către Consiliul
de Administraţie şi Consiliul Profesoral. Preşedintele acestor consilii este directorul liceului, care
are drept de veto în deciziile luate de aceste două organisme. Restul compartimentelor
organizatorice ale liceului (Consiliile Metodice, Secretariatul, Conpatimentul financiar- contabil,
Compartimentul Administrativ , bibliotecarul ) sunt subordinate directorului, desfăşurându-şi
activitatea sub conducerea acestuia.
5
Page 4
Fig. nr. 1 Organigrama Grupulului şcolar “Mihail Sturdza” Iaşi
6
Consiliul de Administraţie
Consiliul Profesoral
DIRECTOR
Comisii Metodice
DIRECTOR ADJUNCT
Contabil Şef
Comisia Diriginţilor
Personal Didactic
Personal Auxiliar
Laboranţi
Bibliotecar
Pedagogi
Inginer sistem
Secretar şef
Secretari
Personal Nedidactic
ContabilMagazioner
CasierieAdministrator
Muncitori
Bucatar
Paznici
Îngrijitori
Spălătoreasă
Tehnician
Page 5
Consiliul de Administraţie este format din 16 membri dintre care:
- directorul liceului;
- directorul adjunct;
- contabilul şef;
- alte cadre didactice;
- reprezentanţi ai părinţilor, ai administraţiei publice locale, ai consiliului elevilor.
Consiliul de Administraţie este organul de decizie al activităţii şcolare în domeniile:
administrativ, al programelor de dezvoltare ale liceului, în dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu
comunitatea locală, politica salarială, financiară, de personal etc.
Consiliul de administraţie se întocmeşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar
directorul sau o treime din membrii acestuia. El este legal constituit prin prezenţa a două treimi
dim numărul membrilor.
hotărârile Consiliului de Administraţie se iau prin vot deschis, cu jumătate plus unu din
numărul membrilor componenţi ai acestuia;
secretarul Consiliului de Administraţie este numit de director dintre membrii acestuia; el
consemnează într-un registru special, procesul-verbal al şedinţei;
la şedinţă pot fi invitaţi, fără drept de vot, liderul sindical din liceu, reprezentanţi ai
părinţilor şi ai elevilor, când sunt luate în discuţie probleme specifice;
membrii coordonează şi răspund de activitatea Comisiilor Metodice, a comisiilor şi
colectivelor de lucru din liceu pe baza delegării de sarcini realizate de director.
Răspunderile Consiliului de Administraţie sunt:
- asigură respectarea Legii Învăţământului, a legii privind statutul personalului didactic, a
actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a deciziilor Inspectoratului
Şcolar General şi a celui Judeţean;
- analizează şi propune spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean proiectul planului
anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi contabilul-şef;
- elaborează strategia educaţională pe termen scurt;
- hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare conform
legislaţiei;
- elaborează împreună cu sindicatele fişele şi criteriile de evaluare specifice unităţii de
învăţământ pentru personalul nedidactic în vederea acordării calificativelor anuale, primelor
lunare şi a salariilor de merit;
7
Page 6
- elaborează regulamentul de ordine interioară al liceului împreună cu reprezentanţii
organizaţiilor sindicale.
Consiliul de Administraţie se întâlneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar
directorul sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin două
treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile Consiliului de Administraţie se iau prin vot deschis,
cu jumătate plus unul din numărul membrilor acestuia.
Consiliul Profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de
instruire practică (titular şi suplinitor) şi are rol de decizie în domeniul instructiv educativ.
Personalul didactic auxiliar al liceului poate participa la şedinţele Consiliului Profesoral atunci
când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia.
la şedinţele Consiliului Profesoral, directorul poate invita reprezentanţi ai personalului
didactic auxiliar, reprezentanţi ai părinţilor , ai autorităţilor locale sau ai partenerilor sociali,
în funcţie de tematica abordată;
Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru şi ori de
câte ori directorul condideră necesar; poate fi cnvocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a
minim o treime din numărul membrilor săi;
dezbaterile din Consiliul profesoral sunt consemnate într-un registru special de procese-
verbale de secretarul consiliului, numit de director;
hotărârile în Consiliul profesoral se iau prin vot deschis, cu cel puţin jumătate plus unul
din numărul membrilor săi şi sunt obligatorii pentru întregul personal al liceului; Consiliul
profesoral este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor săi;
Consiliul Profesoral are următoarele atribuţii:
- dezbate şi aprobă proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unităţii de
învăţământ, prezentat de director;
- dezbate şi aprobă rapoartele de activitate şi programele semestriale, precum şi planul
anual de activitate;
- alege cadrele didactice care fac parte din Consiliul de Administraţie;
- propune directorului competenţa comisiilor sau catedrelor metodice din liceu;
- stabileşte diferite sancţiuni, recompense pentru personalul propriu şi elevi;
- formulează aprecieri privind activitatea personalului didactic de predare şi de instruire,
practică care solicită acordarea salariului sau a gradaţiei de merit, pe baza raportului de
autoevaluare a activităţii desfăşurate;
8
Page 7
- aprobă regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ elaborat împreună cu
reprezentanţii organizaţiilor sindicale în şedinţă extraordinară la care participă şi personalul
didactic auxiliar şi nedidactic.
Consiliul Profesoral se întâlneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru sau ori de câte
ori directorul de învăţământ consideră că este necesar. Şedinţele Consiliului Profesoral se
constituie legal în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor, iar hotărârile se iau prin
vot şi sunt obligatorii pentru întregul personal din învăţământ.
Directorul unităţii este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi reprezentat de
inspectorul şcolar general. Directorul este conducătorul unităţii de învăţământ numit prin Ordinul
Ministerului sau prin decizia inspectoratului general şcolar. Fişa postului şi fişa de evaluare ale
directorului sunt elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
În activitatea de conducere, directorul se bazează pe Consiliul Profesoral care are rol de
decizie în domeniul instructiv educativ şi pe Consiliul de Administraţie care are rol de decizie în
domeniul administrativ (art. 145 din Legea Învăţământului nr.84/1995).
Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal salariat al
unităţii de învăţământ, este directorul compartimentului financiar-contabil şi în acelaşi timp este
preşedintele Consiliului de Administraţie şi a Consiliului Profesoral.
Potrivit prevederilor Legii nr. 72/1996 privind Finanţele Publice, directorul de şcoală, în
calitate de conducător al unei instituţii publice, are competenţele şi îşi asumă răspunderile ce
revin ordonatorului terţiar de credite.
Ca ordonator terţiar de credite, directorul şcolii este primul responsabil care asigură
demersurile legale, iniţiativele şi acţiunile pentru constituirea şi folosirea resurselor financiare,
pentru administrarea, dezvoltarea şi protejarea patrimoniului unităţii pe care o conduce.
Alături de răspunderile privind organizarea şi conducerea procesului educativ din şcoală,
directorului îi revin multiple responsabilităţi privind angajarea, organizarea şi folosirea resurselor
umane, salarizarea personalului, protejarea patrimoniului, organizarea evidenţei contabile,
întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi realizarea execuţiei bugetare.
Directorul adjunct îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade
determinate, precum şi pe cele stabilite prin regulamentul de ordine interioară al liceului, cu
excepţia dreptului de a semna documentele contabile şi actele de studii.
Directorul adjunct este subordonat directorului, care îi elaborează fişa postului, îi evaluează
activitatea şi îi acordă calificativul anual. Acesta răspunde în faţa directorului, a Consiliului
Profesoral, a Consiliului de Administraţie şi a organelor de control pentru activitatea proprie,
conform fişei postului.
9
Page 8
Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii
pentru instituţiile publice subordonate finanţate de la bugetul de stat precum şi atribuţiile
acestora se stabilesc prin ordin al Ministerului Învăţământului.
Liceul Mihai Eminescu are un personal format din 120 angajaţi care poate fi grupat în trei
mari categorii:
a) personal didactic (de bază) – atribuţiile sale fiind cu preponderenţă în desfăşurarea
activităţii de bază, educaţionale;
b) personalul didactic auxiliar – îndeplineşte atribuţii care fără a fi educaţionale sunt
direct legate de acesta;
c) personalul nedidactic – atribuţiile sale sunt legate de activitatea auxiliară.
Personalul didactic cuprinde corpul de cadre didactice al liceului. Numărul total de
profesori este de 64. Toate cadrele didactice au studii superioare.
În ceea ce priveşte pregătirea profesională şi metodică a corpului profesoral se pot preciza
următoarele:
- profesori grad I = 17;
- profesori grad II = 13;
- profesori definitivat = 20;
- profesori debutanţi = 4;
- maiştri instructori grad I = 8;
- maiştri instructori grad I = 2.
Încadrarea personalului pe grade didactice, numărul personalului cu gradaţii de merit,
îndrumători de practică pedagogică, metodişti reprezintă elemente determinante în
fundamentarea cheltuielilor cu salariile.
Personalul didactic auxiliar cuprinde 9 persoane pentru 9 posturi normate, şi anume:
- 1 secretar şef;
- 2 secretari;
- 1 bibliotecar;
- 2 laboranti;
- 1 pedagog ;
- 1 tehnician ;
- 1 inginer de sistem.
10
Page 9
Pedagogul este subordonat directorilor şi colaborează cu diriginţii, contabilul şef,
profesorii de serviciu, administratorul. Acesta răspunde de munca de instruire şi educare a
elevilor din unitatea şcolară în afara orelor de curs.
Bibliotecarul este, la fel ca pedagogul, subordonat directorilor şi are următoarele atribuţii:
- organizează activitatea bibliotecii şi asigură funcţionarea acesteia potrivit normelor
legale;
- elaborează programul de activităţi, raportul de activitate anuală şi situaţiile statistice ale
bibliotecii;
- ţine la zi documentele de evidenţă a fondurilor de publicaţii şi a activităţilor de bibliotecă
şi asigură instrumentele de informare necesare orientării rapide în colecţiile bibliotecii;
- îşi perfecţionează pregătirea profesională prin participarea la cursurile şi întâlnirile de
specialitate;
- desfăşoară în colaborare cu cadrele didactice activitatea de reînnoire a colecţiilor
bibliotecii.
Personalul nedidactic cuprinde 25 de angajaţi, şi anume:
- 1 contabil şef;
- 1 contabil;
- 1 administrator;
- 1 casier
- 1 magazioner;
- 5 muncitori;
- 1 bucătari;
- 3 paznici;
- 10 îngrijitori;
- 1 spălătoreasă.
Administratorul este subordonat directorului, directorului adjunct şi contabilului şef şi are
următoarele sarcini:
- coordonează, îndrumă şi controlează modul cum angajaţii din subordine îşi îndeplinesc
sarcinile;
- rezolvă cu aprobarea conducerii şcolii toate problemele ce revin sectorului administrativ -
gospodăresc;
- îndeplineşte toate sarcinile stabilite de conducerea şcolii, de organele sanitare, de pază
contra incendiilor, precum şi a celorlalte sarcini stabilite de normele legale;
- gestionează şi răspunde de păstrarea bunurilor mobile şi de inventar ale instituţiei;
11
Page 10
- întocmeşte lista cu obligaţiunile elevilor conform prevederilor regulamentului de
organizare şi funcţionare a internatelor şi a cantinei şcolare.
1.4 Funcţionalitatea Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi
Atribuţiile, sarcinile, răspunderile şi competenţele fiecărui angajat al instituţiei publice sunt
stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
elaborat de către Ministerul Învăţământului. Fiecare instituţie are obligaţia elaborării propriului
Regulament de Ordine Interioară, în completarea celui emis de către minister, în care să se
prevadă elementele cu caracter de specificitate pentru fiecare instituţie de învăţământ
preuniversitar în parte. Consiliul Profesoral aprobă acest regulament la care participă şi
personalul auxiliar şi nedidactic.
Directorul unităţii
Din punct de vedere al organizării şi conducerii procesului instructiv educativ (în
realizarea funcţiei de conducere), directorul are ca principale atribuţii:
- întocmeşte şi asigură respectarea regulamentului de ordine interioară al unităţii pe baza
reglementelor cadru elaborate de organele ierarhic superioare;
- întocmeşte planul de muncă al şcolii şi urmăreşte realizarea lui;
- controlează şi asigură aplicarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare;
- răspunde de îndeplinirea planului de şcolarizare, organizarea formelor de studiu şi de
întocmirea orarului, asigurând respectarea cerinţelor pedagogice;
- constituie cadrele şi stabileşte diriginţii pe clase;
- numeşte şefii colectivelor de catedră;
- stabileşte atribuţiile şefilor catedrelor şi ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii,
precum şi responsabilităţile membrilor Consiliului de Administraţie;
- vizează fişele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii şi contractului colectiv
de muncă;
- răspunde de întreaga activitate educativă din şcoală.
Din punct de vedere al activităţii economico - financiare şi administrative, directorul
reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu personalul angajat, organele ierarhic superioare şi
cu părinţii elevilor, cu instituţiile publice, agenţi economici şi alte persoane fizice sau juridice. În
această calitate de angajator directorul îndeplineşte următoarele atribuţii:
12
Page 11
- numeşte transferă şi eliberează din funcţie personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, în
conformitate cu legislaţia muncii şi le acordă drepturile salariale şi sociale (concedii, ajutoare);
- stabileşte atribuţiile personalului administrativ şi controlează îndeplinirea lor;
- aplică sancţiuni personalului din subordine în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- angajează unitatea în toate acţiunile patrimoniale;
- semnează listele de avans chenzinal, state de plată a salariilor, lista de indemnizaţii de concedii
de odihnă, state şi liste de premii;
- vizează şi aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli din creditele bugetare repartizate;
- numeşte comisia de inventariere a patrimoniului unităţii şi asigură buna desfăşurare a acestei
activităţi;
- vizează statul de funcţii al unităţii întocmit în baza criteriilor aprobate de minister şi cere
aprobarea acestuia de către Inspectoratul Şcolar Judeţean, în baza normativelor legale în vigoare;
- îndeplineşte orice alte sarcini primite de la conducerea Inspectoratului Şcolar în legătură cu
buna funcţionare a unităţii.
Directorul, în calitatea de ordonator terţiar de credite are ca atribuţii principale:
- elaborarea proiectului de buget propriu;
- urmărirea modului de încasare a veniturilor;
- necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare în limita şi cu
destinaţiile aprobate prin bugetul propriu;
- integritatea bunurilor aflate în administrare;
- organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a
contului de execuţie bugetară.
Directorul se ocupă şi de atragerea de resurse extrabugetare precum: sponsorizări,
donaţii, prestări de servicii, colectarea de materiale, închirieri, taxe etc.
Anual întemeiază un raport general privind starea învăţământului din unitatea pe care o
conduce la solicitarea Inspectoratului Şcolar.
Contabilul şef
Contabilul şef al unităţii de învăţământ este subordonat directorului unităţii şcolare, iar din
punct de vedere funcţional şi conducătorului compartimentului financiar - contabil din
Inspectoratul Şcolar Judeţean. Colaborează cu secretarul şef, diriginţii şi administratorul. Are în
subordine casieria şi salariaţii compartimentului contabilitate.
13
Page 12
Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi desfăşurare a
activităţii financiare a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, având
următoarele atribuţii:
- reprezintă unitatea alături de directorul acesteia în relaţiile cu agenţii economici, instituţiile
publice în cazul încheierii contractelor economice de colaborare, de sponsorizare;
- angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială;
- întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare la termenele şi condiţiile
stabilite de lege;
- întocmeşte acte justificative şi documente contabile, cu respectarea formulelor şi regulilor de
alcătuire şi completare în vigoare;
- urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificaţiei bugetare;
- organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod cronologic şi sistematic
în evidenţa contabilă;
- întocmeşte formule pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin conturi bancare;
- organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti;
- instruieşte personalul în vederea efectuării corecte a operaţiunilor de inventariere;
- instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale;
- întocmeşte şi execută planul de muncă şi salariu al unităţii;
- urmăreşte aplicarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi drepturile personalului
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;
- întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice, precum şi contul de execuţie bugetară;
- verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, îndemnizaţiile de concediu de odihnă,
concediu medical;
- verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume;
- verifică documentele privind închirierea spaţiilor temporar disponibile şi verifică încasarea
chiriilor şi utilităţilor;
- repartizează în funcţie de necesitate materialele de întreţinere;
- întocmeşte referat şi îl supune aprobării directorului privind componenţa comisiilor de recepţie
atât pentru materiale, cât şi pentru bunuri intrate în unitate, prin dotări de la buget, din
autofinanţare, donaţii;
- întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri;
- întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru alimente şi
materiale de curăţare şi anual pentru mijloace fixe;
- clasează şi păstrează toate actele justificative şi răspunde de arhiva financiar - contabilă;
14
Page 13
- stabileşte obligaţiile către bugetul statului şi asigură vărsarea sumelor respective în termenele
stabilite;
- verifică încasările de la elevi pentru hrană, regie cămin;
- efectuează demersurile fondurilor necesar plăţii salariilor şi a celorlalte acţiuni finanţate de la
bugetul republican sau local;
- îndeplineşte orice alte sarcini cu caracter financiar - contabil date de conducătorul unităţii sau
stipulate expres în acte normative.
Secretarul şef
Secretarul şef este ierarhic subordonat directorilor şi colaborează cu contabilul şef,
diriginţii şi administratorul.
Sarcinile sale de serviciu sunt:
- conduce operaţiunile de înscriere a elevilor, verificând actele şi completând registrul de
evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară, cataloagele, registrul matricol;
- întocmeşte situaţia statistică privind începerea anului şcolar;
- întocmeşte statele de plată a salariilor sau a altor drepturi băneşti ale întregului personal;
- întocmeşte statele pentru plata burselor;
- completează şi păstrează dosarele cu acte şi cărţile de muncă ale personalului din şcoală.
Secretarul şef are în subordine:
- Secretarul ce îndeplineşte sarcinile date de secretarul şef cum ar fi: completează registrele
de evidenţă, ţine evidenţa concediilor de odihnă;
- Dactilograful are atribuţii legate de efectuarea la maşina de scris a tuturor lucrărilor
privind activitatea secretariatului, contabilităţii şi administraţiei şcolii.
1.5 Relaţiile cu exteriorul
Grupulşcolar Mihail Sturdza Iaşi este o instituţie de învăţământ preuniversitar de stat,
liceal, , având calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare şi este subordonat Inspectoratului
Şcolar Judeţean al cărui conducător, Inspectorul General, are calitatea de ordonator secundar de
credite bugetare. Relaţiile de subordonare rezultă din faptul că o parte din cheltuielile liceului
sunt suportate din bugetul de stat.
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi, în vederea îndeplinirii sarcinilor şi scopului său, are
legături cu instituţii precum Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratul Şcolar Judeţean,
15
Page 14
primăria prin care se primesc fonduri pentru desfăşurarea activităţii sale şi ordine, instrucţiuni,
directive, informări.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi
Directorul elaborează proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi îl trimite spre
aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean.
Inspectoratul organizează concursuri pentru angajarea personalului, iar pentru personalul
didactic deja angajat în unitate organizează inspecţii ale inspectorilor de specialitate pentru
obţinerea diferitelor grade (gradul I, gradul II, definitivat).
În cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean liceul se adresează serviciului juridic, serviciului
contabilitate, serviciului investiţii.
16
Grupul Şcolar Mihail Sturdza
Iaşi
PRIMĂRIAIAŞI
ISJ IAŞI
TREZORERIE
CEC
C J A S
C J PADMINISTAŢIA
FINANCIARĂ
BENEFICIARI
PERSOANE FIZICE ŞI JURIDICE
FURNIZORI
Page 15
La nivelul liceului, contabilul şef trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean situaţii
contabile şi financiare: indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi solicită de la unităţile de învăţământ preuniversitar
următoarele situaţii:
Chestionarul SA1 – se întocmeşte între 3-4 ale fiecărei luni şi se predau pe data de
5 a fiecărei luni.
Necesarul de credite bugetare pentru salarii, fond de perfecţionare şi ajutoare
sociale, cheltuieli materiale – se întocmeşte pe data de 14 a lunii şi se predă pe 15
Centralizatorul statelor de funcţii – întocmit trimestrial sau ori de câte ori este
cazul şi predat în aceleaşi condiţii
Chestionarul S2 – se întocmeşte când este cazul şi se predă
Darea de seamă contabilă şi anexele – se întocmeşte şi se predă trimestrial
Proiect de buget – plan de cheltuieli – se întocmeşte şi se predă anual sau ori de
câte ori este cazul după care se trimite şi la primăria Vaslui
Monitorizarea cheltuielilor de personal
Liceul este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean în ceea ce priveşte aprobarea
numărului de personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit. Statele de funcţii
întocmite la nivelul liceului sunt aprobate de Inspectoratul Şcolar General în conformitate cu
normele legale în vigoare.
Grupul şcolar Mihail Sturdza primeşte de la M.E.C. prin intermediul Inspectoratului Şcolar
Judeţean Iaşi fonduri pentru plata cu ora a examenelor. Pe aceeaşi linie se primesc hotărâri,
ordine, informări.
De la Grupul Şcolar Mihail Sturdza se transmit înştiinţări, informări, propuneri privind
activitatea desfăşurată.
Primăria Iaşi (serviciul buget-finanţe din cadrul direcţiei economice)
Conform Ordonanţei Guvernului nr. 32/2001 şi Hotărârii de Guvern nr. 538/2001 privind
finanţarea învăţământului preuniversitar, relaţia liceului cu Primăria se concretizează prin faptul
că majoritatea cheltuielilor materiale şi de personal sunt finanţate din bugetul local al
Municipiului Iaşi.
Fiind ordonator terţiar de credite bugetare Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi nu are
instituţii subordonate.
CEC
17
Page 16
Relaţiile cu casa de Economii şi Consemnaţiuni se concretizează prin contul de garanţii
materiale ale gestionarilor care se utilizează astfel:
- se completează cu sumele privind garanţiile materiale reţinute din salariile gestionarilor
(administrator, magazioner/casier) în sumă de o zecime din salariu până se atinge limita a
unu sau trei salarii de bază;
- sumele se utilizează pentru acoperirea pagubelor produse în gestiune sau a fraudelor
gestionarilor.
Trezoreria Iaşi
Toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Grupului Şcolar Mihail Sturdza se fac prin
Trezoreria Municipiului Iaşi. Documentele utilizate în cadrul acestor operaţiuni sunt:
- ordinul de plată,
- cecuri,
- foi de vărsăminte.
Liceul are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuială, pe surse de
finanţare astfel:
- cont burse
- cont cheltuieli de personal (perfecţionare, bacalaureat, admitere)
- cont burse elevi români (transferuri)
- cont cheltuieli de personal
- cont cheltuieli materiale şi servicii
- cont cheltuieli de capital
- cont venituri proprii (încasări venituri proprii din sponsorizări, închirieri de spaţii)
Către Trezorerie se trimit următoarele situaţii:
Centralizatorul statelor pentru lata salariilor – întocmit până la data de 4 a fiecărei
luni şi predat până pe 8
Declaraţii pentru ridicarea salariilor din bancă – întocmite şi predate până pe data
de 5 a fiecărei luni
Necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – se
întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni şi se predau cel târziu pe data de 10
Centralizatorul statelor de funcţii – trimestrial sau ori de câte ori este cazul
Urmărirea, evidenţa şi redactarea documentelor de reţinere şi virarea ratelor,
propirilor şi imputaţiilor din salarii – se întocmesc între 1 şi 5 a lunii şi se predau până pe
data de 5
18
Page 17
Întocmirea şi predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori
este cazul
Retragerea sau depunerea numerarului în bancă se întocmeşte şi se predă zilnic
sau ori de câte ori este cazul
Întocmirea şi predarea ordinelor de plată către diverşi furnizori sau beneficiari se
realizează tot zilnic sau când este cazul
Furnizorii
Furnizorii instituţiilor publice diferă, aceştia fiind salariaţi conform legii privind achiziţiile
publice astfel:
- prin alegerea celui cu preţul cel mai mic, fiind necesar un număr de minimum cinci
oferte. Aceste reguli se aplică pentru achiziţiile de valoare mică. Exemplu: achiziţiile de
hrană pentru cantină;
- prin licitaţie publică, ţinută în urma unui anunţ public, pentru achiziţii de valoare mare.
Exemplu: reparaţii curente, capitale, investiţii.
Printre cei mai importanţi furnizori ai liceului se numără:
Utilităţi: Rajac Iaşi (apă), Transgaz (gaz metan), SC Electrica SA (energie
electrică);
Telecomunicaţii: Romtelecom Iaşi;
Aprovizionare: Sitmex SRL, Aldis SRL, Metro;
Dotări: SC Ideal Casa SRL;
Reparaţii curente şi capitale: SC Consens SRL.
Alte instituţii financiare privind contribuţiile datorate:
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) – contribuţiile la asigurările sociale de
sănătate ale liceului şi angajaţilor acestuia;
Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările sociale de stat;
Administraţia Financiară.
Grupul Şcolar Mihail Sturdza întocmeşte lunar între data de 10-20 şi depune pe data de 20
la Casa Judeţeană de Pensii Iaşi „Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a
obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în acelaşi interval,
departamentul financiar contabil, calculează contribuţiile datorate de către unitate şi angajaţi şi
întocmeşte „Declaraţia privind obligaţiile de plată la fondul de asigurări sociale de sănătate” care
este trimisă la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi. Către Direcţia de Muncă şi Protecţie
19
Page 18
Socială se trimite „Declaraţia privind obligaţiile de plată către bugetul fondului pentru plata
ajutorului de şomaj”.
Către Administraţia Financiară se trimite darea de seamă privind fondul de salarii şi
numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se întocmeşte între 3-5 ianuarie, 1-5 iulie şi se
predă în datele de 15 ianuarie şi 15 iulie.
Persoane fizice şi juridice
Aceste relaţii privesc sponsorizările şi donaţiile primite, atât de la persoane fizice (părinţii
elevilor), cât şi de la persoane juridice.
Beneficiarii
Elevii primesc de la şcoală activităţi instrictiv – educative şi burse. Lor li se transmit
decizii, hotărâri, ordine, informări. Elevii pot trimite liceului, prin compartimentele specializate,
propuneri, solicitări, informări.
1.6 Structura şi evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor
În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia
următoarele:
- ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielile cu personalul (88,78
% în 2003 , 82,42 % în 2004 şi 78,75 % în 2005 );
- cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de
personal (10,62 % în 2003 , 16,84 % în 2004 şi 13,44 % în 2005 ). Ponderea cea mai mare
dintre acestea o au cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărie;
- specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din bugetul local,
precum şi din cel de stat (0,58 % în anul 2003, 0,729 % în anul 2004 şi 0,61 % în anul 2005);
- cheltuielile de capital se întâlnesc doar în anul 2005 în ptoporţie de 7,17 %, fiind
suportate din surse de la bugetul local şi sunt utilizate pentru investiţiile instituţiei de
învăţământ.
Nr. Denumire indicator 2003 2004 2005
20
Page 19
Crt. lei % lei % lei %
1. Cheltuieli curente 1369745.1 100 1834621.5 100 2168629.6 92.82
2. Cheltuieli de personal 1216167.1 88.78 1512239.6 82.42 1839935.3 78.75
3. Cheltuieli cu salariile 902471.1 65.88 1122269.9 61.17 1455736.1 62.31
4.Contribuţiile pentru
asigurările sociale de stat
205161 14.98 271338.7 14.78 342965.9 14.68
5.Contribuţiile pentru
asigurările de şomaj
44859.8 3.28 39283.2 2.14 59341.5 2.54
6.
Contribuţiile pentru
asigurările sociale de
sănătate
63196 4.61 78566.9 4.28 101628.2 4.35
7.Deplasări, detaşări,
transferuri
479.2 0.034 780.9 0.042 934.5 0.04
8.Cheltuieli materiale şi
servicii
145590.5 10.62 309001.9 16.84 314219.6 13.44
9.Cheltuieli de întreţinere şi
gospodărire
121844.7 8.89 197166.8 10.74 220778.5 9.45
10.
Materiale şi prestări de
servicii cu caracter
funcţional
1263 0.092 2078 0.113 2359.6 0.101
11.
Obiecte de inventar de
valoare mică sau de
scurtă durată şi
echipamente
103.6 0.0075 29747.2 1.62 239001.5 1.023
12. Reparaţii curente 7637.2 8.55 42972.1 2.34 143681.2 6.15
13. Reparaţii capitale 14742 1.076 32406.4 1.87 22895.5 0.98
14. Cărţi şi publicaţii - - 4172.4 0.22 8176.9 0.35
15. Alte cheltuieli - - 459 0.025 2102.6 0.09
16. Burse 7987.5 0.58 13380.0 0.729 14474.7 0.61
17. Cheltuieli de capital - - - - 167650.5 7.17
TOTAL 1369745.1 100 1834621.5 100 2336280.1 100
Tabel nr. 1 Evoluţia cheltuielilor
Analiza veniturilor proprii
- lei -
Nr. Denumire indicator 2003 2004 2005
21
Page 20
Crt.
1. Închirieri spaţii 5.832 5.333,4 4.475,8
2. Alte venituri, din care:
3. Sponsorizări - donaţii 5.740,7 1.181,1 4.256,1
TOTAL 11.572,7 6.514,5 8.731,9
Tabel nr. 2 Evoluţia veniturilor
Cap 2. Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli
la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi
2.1. Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare
Clasificaţia bugetară reprezintă un instrument de lucru în plan informaţional cu referire în
special la relaţiile bugetare concretizate prin balanţe financiar-operative în toate etapele
procesului bugetar cu deosebire în elaborarea proiectelor de bugete publice şi cu referire la
execuţia bugetară.
Structura clasificaţiei bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni şi subdiviziuni în
care sunt încadrate veniturile şi cheltuielile bugetare. Fiecare sumă încasată prin buget sau plătită
în contul bugetului trebuie încadrată într-o anumită subdiviziune a clasificaţiei bugetare,
corespunzătoare venitului realizat sau cheltuielii făcute.
Clasificaţia bugetară se foloseşte în toate verigile sistemului bugetar şi cuprinde părţi,
titluri, capitole, subcapitole, articole şi alineate.
Cheltuielile cu învăţământul sunt localizate în cadrul clasificaţiei cheltuielilor de stat în
partea a III-a „Cheltuieli social-culturale” pe următoarele capitole şi subcapitole:
CAPITOL SUBCAPITOL DENUMIRE ÎNVĂŢĂMÂNT
57
01 Administraţie centrală
22
Page 21
02 Învăţământ preşcolar
03 Învăţământ primar şi gimnazial
04 Învăţământ liceal
05 Învăţământ profesional
06 Învăţământ postliceal
07 Case de copii
08 Învăţământ special
09 Învăţământ superior
14Internate, cămine şi cantine pentru elevi
şi studenţi
25 Servicii publice descentralizate
50 Alte instituţii de învăţământ
Raportat la capitolele şi subcapitolele clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice,
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se înscrie deci la subcapitolul 04 – „Învăţământ liceal” şi la
subcapitolul 05 – “Învăţământ profesional”
2.2 Fundamentarea veniturilor proprii
În fundamentarea veniturilor proprii este importantă evaluarea corectă a acestora, prin
efectuarea de studii şi analize asupra factorilor ce pot influenţa realizarea sau nerealizarea lor.
Aceşti factori trebuie analizaţi prin prisma întinderii lor în anul în care se elaborează bugetul.
Dacă baza de calcul sau veniturile se diversifică, volumul veniturilor anului viitor poate creşte
faţă de anul de bază, iar dacă sursa de venit dispare veniturile se reduc până la neincluderea lor în
buget.
Sursele din care provin veniturile Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi sunt:
a) Finanţarea de la bugetul de stat – de aici provin veniturile unităţilor de învăţământ
sub formă de credite bugetare care se alocă în funcţie de nivelul cheltuielilor prevăzute în
bugetul de venituri şi cheltuieli propriu. Aceste venituri sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu
perfecţionarea personalului didactic, pentru acoperirea cheltuielilor de personal legate de
desfăşurarea examenelor de capacitate, bacalaureat precum şi bursele elevilor străini
(moldoveni).
b) Finanţarea de la bugetul local. Primăria Iaşi (Serviciul Buget-finanţe din cadrul
Direcţiei Economice) alocă sume din bugetul local potrivit cu prevederile din bugetul de venituri
23
Page 22
şi cheltuieli propriu în ceea ce priveşte cheltuielile materiale şi de servicii, toate cheltuielile de
personal (din anul 2004), transferuri (bursele elevilor români) şi cheltuielile de capital.
În legătură cu veniturile provenind din finanţarea de la bugetul local trebuie spus că:
- pentru cheltuielile materiale şi de servicii precum şi pentru cheltuielile de capital, sumele
respective provin din veniturile proprii ale bugetului local;
- pentru cheltuielile de personal şi cele reprezentând bursele elevilor români, sumele
respective provin din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată care este un venit la
bugetul local.
c) Venituri proprii ale unităţilor de învăţământ preuniversitar - reprezintă venituri
realizate de către unitatea de învăţământ dintr-o activitate desfăşurată pe lângă activitatea de
bază.
Veniturile proprii ale Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi provin din:
- venituri din chirii;
- venituri din donaţiile făcute de persoane fizice şi juridice;
- venituri din sponsorizări primite de la persoane fizice şi juridice conform legii;
- venituri din regie cămin;
- alte venituri.
La baza fundamentării părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli a Grupul
Şcolar Mihail Sturdza Iaşi stau următoarele:
Baza legală a veniturilor ce presupune că veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi
cheltuieli şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate printr-un act normativ.
Execuţia preliminată pentru anul de bază care reprezintă execuţia certă pe o anumită
perioadă de timp, plus execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu eventualele
influenţe.
Analiza şi studierea comparativă a veniturilor. Structura veniturilor prezintă întrucât
fondurile bugetare se acordă în completarea veniturilor proprii.
Evoluţia volumului veniturilor în funcţie de factorii producători de venituri. Se fac
calcule analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori ce privesc
veniturile medii realizate sau preliminate, corectaţi cu influenţe ce vor apare în anul de plan.
Baza normativă:
La baza fundamentării veniturilor proprii ale instituţiilor de învăţământ stau o serie de
acte normative:
- H.G. nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice pentru finanţarea
învăţământului preuniversitar;
24
Page 23
- Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată şi completată prin O.G. nr. 36/1998
aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001;
- Legea 500/2002 privind finanţele publice.
2.2.1. Fundamentarea veniturilor din închirierea
spaţiilor disponibile
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi obţine venituri din închirierea următoarelor spaţii:
închirierea unui teren în suprafaţă de 20 mp;
închirierea unui spaţiu pentru funcţionarea unui magazin alimentar.
Veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriilor
stabilite în contractul de închiriere, contract aprobat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, la care
se adaugă cheltuielile cu întreţinerea, utilităţile folosite, reparaţiile curente ale spaţiilor şi
bunurilor închiriate.
Formula potrivit căreia are loc fundamentarea veniturilor din chirii este următoarea:
Venituri din chirii = Suprafaţa închiriată x Tarif (EUR) / mp x Curs de schimb x
Nr. luni închiriere + Cheltuieli întreţinere, reparaţii curente .
Exemplu de calcul:
Considerăm închirierea unui spaţiu de 20 mp pentru funcţionarea magazinului alimentar
la un tarif stabilit prin contractul de închiriere de 7 EUR/lună şi un curs de schimb de 3.5
RON/EUR. Durata de închiriere este de 12 luni, iar cheltuielile lunare cu întreţinerea, reparaţiile
etc. sunt de 280 RON. Valoarea veniturilor din chirii de înscris în buget va fi:
Chirie = 20 mp x 7 EUR/mp x 3.5 RON/EUR x 12 luni + 280 RON =
6.160 RON
Pentru anul 2005 veniturile din chirii prevăzute a fi încasate prin bugetul de venituri şi
cheltuieli sunt de 6.160 RON.
2.2.2. Fundamentarea veniturilor din regiile elevilor
Veniturile din regiile elevilor provin din contribuţia elevilor care beneficiază de servicii
de cazare în internatul liceului, fiind destinate acoperirii cheltuielilor pentru curăţenie în incinta
căminului şi a cantinei.
25
Page 24
Acestea se fundamentează în funcţie de următorii indicatori:
- număr mediu de elevi interni în anul de plan;
- cuantum contribuţie regie (lei/zi);
- număr de zile.
-
Formula de fundamentare este următoarea:
Venituri din regii = Nr. mediu elevi interni x Contribuţia zilnică x Nr. zile/an
Valoarea contribuţiei zilnice stabilit de Consiliul de Administraţie al liceului este de 0.7
RON/zi, din care 0.35 RON /zi sunt destinaţi curăţeniei în cantină, iar 0.35 RON /zi sunt
destinaţi curăţeniei în internat.
Exemplu de calcul:
Pentru un număr de elevi interni preconizat pentru anul de plan de 75 şi un număr de 9
luni pe an de contribuţie, suma obţinută din regiile elevilor va fi:
Regiile elevilor = 75 x 0,7 x 9 x 30 = 14.175 RON
2.2.3. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări
În categoria veniturilor din sponsorizări se încadrează sumele care se alocă pe bază de
contract încheiat, conform prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea cu modificările
ulterioare, de regulă de persoane juridice în scopul finanţării unei anumite acţiuni cum ar fi:
dotarea laboratoarelor, finanţarea campionatelor şcolare, completarea veniturilor unităţii în
vederea asigurării unei mai bune funcţionări.
Includerea în bugetul de venituri şi cheltuieli a veniturilor provenind din sponsorizări se
face pe baza sumelor provenind din sponsorizări aferente anului precedent, eventual corectate cu
anumite influenţe: coeficienţi de creştere a preţurilor sau pe baza contractelor de sponsorizare
încheiate pentru anul următor.
Pentru anul 2005 veniturile din sponsorizări prevăzute a fi încasate prin bugetul de
venituri şi cheltuieli sunt de 5.000 RON.
2.2.4. Fundamentarea veniturilor din donaţii
26
Page 25
Veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de persoanele fizice şi juridice pentru a fi
folosite la acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale unităţii de învăţământ.
Aceste venituri se prevăd în bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul anului precedent,
fie la nivelul estimat pentru anul curent dacă există informaţii în acest sens.
2.2.5. Fundamentarea veniturilor reprezentând
autofinanţarea pentru cantină
În categoria veniturilor privind autofinanţarea se includ contribuţiile părinţilor pentru
cantină. Fundamentarea veniturilor reprezentând autofinanţarea se face având în vedere următorii
indicatori:
- număr mediu de elevi interni pentru anul de plan;
- taxă cantină/zi;
- număr zile/an.
Formula de fundamentare este următoarea:
Venituri din autofinanţare = Nr. mediu elevi interni x Contribuţie zilnică x Număr
de zile/an
Nivelul taxei zilnice pentru asigurarea mesei la cantină este de 8 RON/zi.
Exemplu de calcul:
Pentru un număr de elevi interni previzionat pentru anul de plan de 75 şi un număr de 9
luni pe an de contribuţie, suma obţinută din contribuţiile părinţilor va fi:
Autofinanţare cantină = 75 x 8 x 9x 30 = 162.000 RON
2.3. Fundamentarea cheltuielilor
Pentru a-şi desfăşura activitatea pentru care au fost create, instituţiile publice trebuie să
consume valoare, adică o sumă de bani sub formă de alocaţii bugetare sau venituri proprii,
consum ce trebuie reflectat în contabilitatea acestora sub diferite tipuri.
Una din problemele esenţiale ale gestiunii unei instituţii de învăţământ este stabilirea
opţiunilor şi priorităţilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor necesare
îndeplinirii în cât mai bune condiţii, cu minim de efort material, uman şi financiar a obiectivelor
în anul plan, concretizate în acţiuni şi sarcini eficient realizate.
27
Page 26
Fundamentarea cheltuielilor de cuprins în buget se face pornind de la următoarele noţiuni
generale:
Baza normativă reprezintă suportul legal ce stă la baza fundamentării cheltuielilor. Nici o
cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă
nu este reglementată printr-un act normativ;
Execuţia preliminată pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o anumită
perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite influenţe;
Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi
dinamică, fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un anumit interval
de timp. Această analiză comparată se face de către organul ierarhic superior în etapa de
analiză a proiectului de buget primit de la instituţia subordonată;
Preţurile şi tarifele diferitelor servicii, care au repercusiuni asupra structurii şi evoluţiei
cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de
cheltuieli deoarece îşi pune amprenta caracterul inflaţionist al economiei;
Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de
cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depăşit şi care sunt actualizate
periodic în funcţie de rata de creştere a preţurilor şi tarifelor.
Pentru cuantificarea previzională a cheltuielilor, a cifrelor de înscris în buget este
importantă fixarea unor repere în funcţie de care să se stabilească mărimea fondurilor necesare
desfăşurării activităţii. Cu referire la toate instituţiile publice, prin norme metodologice de către
Ministerul Finanţelor Publice, sunt precizate procedee individualizate pentru indicatorii fizici
potrivit cu o anumită specificitate pe domeniu de activitate, forme de organizare, categorie
instituţională, în cadrul fiecărui domeniu de activitate. Respectivii indicatori pot fi abordaţi prin
prisma utilizării lor. De aici rezultă o clasificare în: indicatori operativi, indicatori lucrativi şi
indicatori orientativi. O altă structură are în vedere sfera sau poziţie iererhică a instituţiei, de
unde rezultă indicatori la nivelul macroeconomic şi indicatori la nivelul microeconomic.
Indicatorii operativi sunt cei folosiţi efectiv în calcule, în relaţiile de determinare a
cheltuielilor la nivelul fiecărei instituţii în parte. Spre exemplu, la capitolul cheltuieli în
învăţământ, beneficiarii capătă denumiri concrete ca: număr de elevi, număr de studenţi.
Respectivii indicatori sunt folosiţi la Ministerul de Resort în calculele proprii privind cuantumul
fondului bugetar de solicitat. Aceeaşi indicatori au caracter orientativ la nivelul instituţiei de
bază, conduse de ordonatori de credite bugetare.
Situaţia anului de bază exprimă continuitatea activităţi şi acţiunilor care au acoperire în
fondul public. Procedural se lucrează cu două categorii de date: date privind execuţia certă a
28
Page 27
indicatorului ( an bază ); cu aceste date se compară cifrele rezultate din calculul indicatorilor
specifici.
Notele şi normativele financiare vizează cheltuieli de ordin bugetar sau interes public, ele
fiind folosite de instituţii în planificarea necesarului de fonduri. Ele exprimă limite unitare sau
variabile care se au în vedere la determinarea unor cheltuieli precise, strict legate de indicatorii
specifici instituţiei de învaţământ. Notele şi normativele financiare se referă la destinaţii concrete
de cheltuieli prin corelaţie cu indicatorii operativi.
Normele pot fi definite conform utilizării lor în norme obligatorii şi norme indicative.
Normele obligatorii ( legale ) sunt exprimate unitar, valoric sau sub altă formă şi vizează
indicatori la nivel de ramură, subramură. De exemplu, salariul tarifar de bază pe funcţie. O parte
importantă a cheltuielilor însă nu pot fi determinate sau nu pot avea ca efect o acoperire
bănească, potrivit cu necesarul exprimat în funcţie de specificul activităţii şi acţiunilor
desfăşurate.
Normele indicative sunt stabilite de regulă pentru cheltuielile mnţionate, ele având de
regulă dimensiuni la care se optează potrivit cu un anumit interval.
Cadrul juridic de acţiune priveşte actele normative folosite în măsurarea previzională a
indicatorilor financiari de înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei de înv[ţământ.
Planificarea indicatorilor financiari la instituţiile publice presupune, din punct de vedere
metodologic, intervenţii instituţionale în mai multe etape:
- din partea Ministerului Finanţelor Publice prin norme metodologice privind elaborarea
proiectului bugetului public;
- Ministere şi instituţii centrale ce au răspunderea administrării gestiunii celorlalte bugete
publice prin istrucţiuni complementare normelor Ministerului Finanţelor Publice;
- Din partea Consiliului Local, în cazul finanţării instituţiei din bugetul local, prin
instrucţiuni, precizări cu caracter complementar la normele Ministerului Finanţelor Publice;
- Din partea ordonatorilor principali de credite prin instrucţiuni ce subliniază specificul
domeniului, în sensul completării faţă de normele şi instrucţiunile menţionate mai sus.
Indicatorul reprezentativ din domeniu este exprimat prin numărul beneficiarilor din
învăţământ pentru care, în intenţia trecerii de la anul şcolar la anul bugetar, se calculează
contingentul mediu potrivit relaţiei de calcul:
unde:
29
Page 28
In – număr de indicatori reprezentativi ( şcolari, preşcolari, elevi ) din anul de bază care
desfăşoară activităţi în anul în plan
tn – numărul lunilor de funcţionare a indicatorului In ( de regulă 8 -9 luni )
In+1 – număr de indicatori reprezentativi specifici care încep noul an şcolar ( sau continuă anul
şcolar) din anul bugetar
tn+1 - numărul lunilor pentru care se acceptă acoperirea bugetară a indicatorului In+1 ( de regulă
între 3 şi 4 luni )
Aceste calcule se fac la Ministerul de resort şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean, iar la nivel
central au caracter orientativ. Calculele sunt importante în relaţiile cu instituţiile superioare, la
transmiterea şi primirea bugetului de venituri şi cheltuieli, pentru a fi centralizate sau cuprinse în
proiectele de bugete publice, din care se face finanţarea.
Indicatorul principal utilizat în calculul necesarului de fonduri financiare pentru o unitate
de învăţământ este numărul de elevi înscrişi în unitatea de învăţământ, respectiv în Grupul
Şcolar Mihail Sturdza Iaşi.
Criteriul fundamental de alocare a fondurilor financiare destinate unităţii de învăţământ îl
reprezintă costul standard pe elev corectat cu indicatori de corecţie dependenţi de diversitatea de
elevi din zonă, severitatea dezavantajelor, alţi factori.
De asemenea, alocarea fondurilor financiare destinate finanţării liceului trebuie să
răspundă următoarelor criterii:
- eficienţă
- eficacitate
- echitate
Decizia privind managementul financiar şi administrativ se plasează la nivel local, inclusiv
la nivelul directorilor unităţii de învăţământ, care au un anumit grad de libertate şi flexibilitate în
proiectarea şi execuţia bugetară şi răspund faţă de conumitatea locală.
caracteristici
30
MEC OPC
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi OSC
Grupul ŞcolarMihail Sturdza Iaşi OTC
▪ pe aliniate şi articole▪ pe total unitate▪ separate pe forme de învăţământ
- grădiniţă- primar- gimnazial- liceal- postliceal
- Baza legală a cheltuielilor- Execuţia preliminată pt. anul de bază- Analiza comparativă a cheltuielilor- Preţ, tarif serviciu- Baremele de cheltuieli
Page 29
▪
De la Din
Fig. Fluxul informaţional privind fundamentarea indicatorilor de cheltuieli
Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de venituri
şi cheltuieli, planul de finanţare a investiţiilor, indicatori şi calcule de fundamentare, planul
cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole şi subcapitole. Cuantificarea cheltuielilor se
realizează cu ajutorul indicatorilor fizici şi valorici şi cu ajutorul calculelor de fundamentare
conform normelor şi normativelor de cheltuieli care sunt reglementate prin acte normative, ce
sunt modificate şi perfecţionate în raport cu evoluţia inflaţionistă a preţurilor şi tarifelor, deci în
conformitate cu conjunctura economică.
La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o grupare
judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative,
în toate etapele procesului bugetar. Potrivit acestei clasificaţii pe titluri, articole şi aliniate,
cheltuielile incluse în buget se grupează în două mari categorii:
1 Cheltuieli curente, din care:
I Cheltuieli de personal (Titlul I)
II Bunuri şi servicii (Titlul II)
III Alte Cheltuieli (Titlul IX)
2 Cheltuieli de capital (Titlul X , Titlul XI ).
31
Propunerile Bugetului deVenituri şi Cheltuieli
INDICATORI FINANCIARI
Legislaţia:- legea finanţelor publice- instrucţiuni metodologice elaborate de MECMetodologia:- clasificaţia de tip bugetar
FINANŢARE CHELTUIELI DE EFECTUAT
BUGETUL DE STAT
BUGETUL LOCAL
SURSE PROPRII
Page 30
2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor curente
Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizază în concordanţă cu cerinţele
etapelor de dezvoltare economico – socială şi ale egalizării condiţiilor de educare a membrilor
societăţii conducând la creşterea resurselor alocate acestuia.
Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:
- baza legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi
cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
- execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o anumită
peroadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventualele influenţe;
- analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în
dinamică;
- preţurile şi tarifele diverselor servicii ( cazare, masă, transport ) care au repercursiuni
directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;
- baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva categorii de
cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic în
funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.
Cuantificarea previzională a cheltuielilor instituţionale se realizează pornind de la
activităţile proprii ale fiecărei instituţii şi pe baza comparării celculelor proprii ( la nivelul
instituţiilor ierarhic superioare: Primărie, Inspectoratul Şcolar Judeţean ) cu datele primite de la
instituţiile inferioare. Fundamentarea cheltuielilor la nivel macroeconomic presupune luarea în
considerare a indicatorilor reprezentativi în domeniul învăţământului, defalcarea lor pe forme
organizaţionale şi instituţii subordonate. Pornid de aici se realizează calcule proprii în care se
folosesc indicatorii reprezentativi şi cheltuielile medii pe aceştia în anii de bază.
În cazul activităţii proprii, la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare şi la toţi
ordonatorii terţiari de credite bugetare, cheltuielile sunt cuantificate previzional pe subdiviziuni
ale clasificaţiei economice: titluri, articole, alineate.
Pentru fundamentarea cheltuielilor curente trebuie avute în vedere cele trei categorii de
cheltuieli, ceea ce presupune fundamentarea fiecărui aliniat şi articol de cheltuială bugetară,
pornindu-se de la prevederile anului de bază şi corectate cu influenţa factorilor semnificativi.
Calculele şi fundamentările se produc pe subdiviziuni ale clasificaţiei economice, mai întâi
la nivel de alineate de cheltuieli şi apoi, prin ]nsumare, se obţine dimensiunea cheltuielilor la
articole. Dacă se solicită se fac în continuare, prin însumare, calcule şi la titlurile de cheltuieli.
32
Page 31
Este necesar să se pună de acord activitatea de bază din învăţământ, ce se desfăşoară de pe
un an calendaristic pe altul, cu activitatea financiar/ bugetară care este construită şi se desfăşoară
pe un exerciţiu financiar, în intervalul 1 ianuarie- 31 decembrie.
Privite prin prisma subdiviziunilor clasificaţiei economice, cheltuielile la instituţiile publice
se ragăsesc în mod diferit de la un domeniu la altul, de la sector la sector şi uneori la instituţii de
acelaşi fel. Totuşi reprezentativ este faptul că pe primul loc ca dimensiuni apar cheltuielile de
personal, iar în cadrul acestora cheltuielile cu salariile.
2.3.1.1 Fundamentarea cheltuielilor de personal (Titlul I)
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi
obligaţiile aferente faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu.
Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensiunea personalului de specialitate,
auxiliar şi administrativ finanţat din buget, în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe care le
are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în
domeniul salarizării.
În cadrul Titlului I al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, intitulat „Cheltuieli de personal”,
fundamentarea cheltuielilor la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se face pe următoarele articole
şi aliniate de cheltuieli:
10.01 – Cheltuieli salariale în bani
10.01.01 Salarii de bază
10.01.02 Salarii de merit
10.01.03 Îndemnizaţie de conducere
10.01.04 Spor de vechime
10.01.05 Sporuri pentru condiţii de muncă
10.01.06 Alte sporuri
10.01.07 Ore suplimentare
10.01.08 Fond de premii
10.01.09 Prima de vacanţă
10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul
10.01.11 Fond aferent plăţii cu ora
10.01.12 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii
33
Page 32
10.01.13 Indemnizaţii de delegare
10.01.14 Indemnizaţii de detaşare
10.01.15 Alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă
10.01.16 Alocaţii pentru locuinţe
10.01.30 Alte drepturi salariale în bani
10.02 - Cheltuieli salariale în natură
10.02.01 Tichete de masă
10.02.02 Norme de hrană
10.02.03 Uniforme şi echipament obligatoriu
10.02.04 Locuinţa de serviciu folosită de salariat şi familia sa
10.02.05 Transportul la şi de la locul de muncă
10.02.30 Alte drepturi salariale în natură
10.03 - Contribuţii
10.03.01 Contribuţii de asigurări sociale de stat
10.03.02 Contribuţii de asigurări de somaj
10.03.03 Contribuţii de asigurări sociale de sănătate
10.03.04 Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale
10.03.05 Prime de asigurare viaţă plătite de angajator pentru angajaţi
Fundamentarea cheltuielilor cu salariile
Acestea au ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor efectuate de către unitate.
Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizează de fiecare
unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi din fiecare an de
învăţământ şi de la prevederile şi normativele legale în vigoare privind constituirea formaţiilor de
studiu, planurile de învăţământ, normarea personalului didactic de administraţie şi salarizarea
acestuia.
În învăţământ, cheltuielile cu salariile şi asimilate au o pondere de aproximativ 70 %.
Ponderile diferă în funcţie de formele de învăţământ: spre exemplu, în învăţământul primar
aceste cheltuieli au o pondere de 85 %.
Diferenţele între instituţii privind structura cheltuielilor ţin şi de o anumită orientare de la
nivel central a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor, şi anume, într-un anumit an o instituţie
poate fi în situaţia de a avea în structura bugetului cheltuieli saalriale în proporţie de 80% – 90%,
iar într-un alt an mărimea cheltuielilor salariale să se reducă la sub 60%. Aceste situaţii se produc
pe parcursul unui an bugetar, la instituţii de acelaşi gen ( licee, şcoli generale) putând apare
situaţii ca cea menţionată.
34
Page 33
Indicatori de fundamentare
Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizează de
fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi din fiecare
an de învăţământ şi de la prevederile şi normativele legale în vigoare privind constituirea
formaţiilor de studiu, planurilor de învăţământ, normarea personalului didactic, de administraţie
şi salarizarea acestuia.
Necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile dintr-o unitate de învăţământ se
calculează pornindu-se de la:
- numărul de elevi pe fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- numărul de clase/formaţiuni de studiu;
- curricula şcolară pentru fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- prevederile legale privind normarea, încadrarea şi salarizarea personalului didactic,
didactic auxiliar şi de administraţie.
Indicatorii de luat în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
- numărul de personal angajat, respectiv numărul de posturi, indicator specific unităţilor de
învăţământ care sunt reflectate într-un document specific şi anume statul de funcţii;
- numărul de beneficiari salarii de merit, îndemnizaţii de conducere, spor de vechime etc.;
- salariul tarifar de încadrare (salariul de bază), îndemnizaţia pentru sporul de vechime, alte
sporuri potrivit statului de funcţii.
Indicatorul fizic specific număr de posturi se determină ţinând cont de criteriile şi normele
privitoare la normarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.
Pentru personalul didactic postul se determină prin raportarea numărului total de ore dintr-o
săptămână la numărul de ore pe catedre dintr-o săptămână.
Pentru un profesor norma didactică de predare este de 18 ore pe săptămână, însă directorul
şi directorul adjunct beneficiază de normă redusă. Astfel pentru director norma de predare se
stabileşte astfel:
- 12 – 14 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu până la 12 clase de elevi;
- 8 – 10 ore pentru unităţile de învăţământ care funcţionează cu 12 – 14 clase de elevi;
- 4 – 6 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu peste 24 clase de elevi.
La Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi norma didactică a directorului este de 6 ore, iar a
directorului adjunct de 10 ore.
35
Page 34
În vederea salarizării personalului didactic, odată stabilit numărul de posturi, în
determinarea salariului se au în vedere şi o serie de alte elemente distincte, cum ar fi:
- funcţia şi norma didactică îndeplinită;
- nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice;
- gradul didactic;
- titlul ştiinţific;
- vechimea recunoscută în învăţământ;
- calitatea activităţii instructiv – educative;
- locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea.
Pe baza tuturor indicatorilor de mai sus conducerea unităţii întocmeşte statul de funcţii cu
încadrarea personalului pentru fiecare parte şi îl supune spre aprobare Inspectoratului Şcolar
Judeţean. Statul de funcţii este documentul fundamental ce stă la baza fundamentării cheltuielilor
cu salariile.
În vederea fundamentării cheltuielilor cu salariile este necesară fundamentarea fiecărui
element component (aliniat de cheltuială).
Salarii de bază (10.01.01)
În această categorie sunt cuprinse salariul de încadrare (cel real) şi anumite sporuri şi
îndemnizaţii care sunt incluse în salariul de bază.
Salariul de încadrare se stabileşte în mod diferit pentru diferite categorii de personal:
didactic, auxiliar şi nedidactic.
Pentru personalul didactic şi auxiliar salariul de încadrare se stabileşte pe baza
următoarelor elemente:
valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 – valoare de referinţă sectorială;
coeficienţii de multiplicare.
Valoarea coeficientului de multiplicare se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului după
aprobarea legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile în vederea realizării obiectivelor,
programelor şi proiectelor stabilite. Această valoare suferă modificări succesive ca urmare a
indexărilor salariale acordate personalului din învăţământ.
Începând cu ianuarie 2006 coeficientul de multiplicare 1,000 are o valoare de 210,807 lei .
36
Page 35
Coeficienţii de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcţie de:
- gradul didactic sau gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar;
- nivelul studiilor;
- vechimea în muncă (doar pentru personalul didactic);
- funcţia deţinută (profesor, educator etc.).
Pentru personalul didactic coeficienţii de multiplicare se prezintă sub forma unui tabel în
care sunt specificate elementele prezentate.
Pentru personalul didactic auxiliar coeficienţii de ierarhizare se prezintă sub forma unor
limite minime şi maxime şi se determină pentru fiecare angajat pe baza unei evaluări a
performanţelor profesionale la începutul fiecărui an, în funcţie de rezultatele anului precedent.
Pentru calificativul „excelent” se acordă coeficientul de ierarhizare maxim.
Salariul de încadrare a unui angajat (personal didactic sau auxiliar) se determină după
formula:
Sî = Vrs x Ci, unde:
Sî – salariul de încadrare;
Vrs – valoarea de referinţă sectorială ( val coeficient de multiplicare );
Ci – coeficientul de ierarhizare specific pentru funcţia, gradul, vechimea deţinută.
Pentru personalul nedidactic baza stabilirii salariului de încadrare este Legea 154/1998
modificată prin O.G. nr. 33/2001. În această ordonanţă sunt prevăzute limite minime şi maxime
ale salariului de încadrare în funcţie de:
- funcţie;
- grad profesional;
- studii efectuate.
Încadrarea între salariul minim şi maxim se efectuează în urma evaluării performanţei
fiecărui angajat din sectorul administrativ, evaluare care are loc la începutul fiecărui an,
testându-se performanţele anului anterior.
Evaluarea se efectuează pe baza unei fişe de evaluare a performanţelor individuale ale
fiecărui angajat. Criteriile avute în vedere sunt:
- gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă – 50%;
- asumarea responsabilităţii – 25%;
- adecvarea la complexitatea muncii – 15%;
- iniţiativa şi creativitatea – 10%.
Fiecare criteriu are atribuită o anumită pondere, în funcţie de gradul de importanţă pe care
îl are, astfel încât suma ponderilor să fie 100%.
Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 fiecărui criteriu de către:
37
Page 36
- angajat (autoevaluare);
- conducătorul compartimentului (persoana ierarhic superioară);
- persoana desemnată de director cu gestiunea resurselor umane;
- conducătorul unităţii.
Pentru fiecare criteriu se stabileşte un punctaj reprezentând evaluarea finală a criteriului, ca
medie aritmetică a punctajului oferit de fiecare dintre evaluatori pentru criteriul respectiv.
Punctajul final se stabileşte prin pondere, astfel:
Pt = pi x Pi, unde:
Pt – punctajul total;
pi – ponderea criteriului;
Pi – punctajul criteriului.
Salariul de încadrare realizat pentru fiecare angajat se determină pe baza salariului de
încadrare şi ţinând cont de numărul de ore prevăzute a fi lucrate în cadrul normei didactice sau
ţinând cont de faptul că unii angajaţi dintre cei administrativi au doar jumătate de normă. Acest
salariu coincide, de cele mai multe ori, cu salariul de încadrare.
Pentru personalul didactic norma didactică avută în vedere este de:
- 18 ore pe săptămână ca normă generală pentru profesorii din învăţământul preuniversitar;
- 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare şi instruire practică, cu o
vechime în învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I;
- 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct şi 6 ore pe săptămână pentru director.
Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de învăţământ nu se cuprinde în norma
didactică de predare.
Orele care depăşesc norma didactică sunt plătite cu ora, iar dacă se prestează un număr mai
mic de ore, salariul de încadrare real se diminuează corespunzător.
Salariul de bază se mai numeşte şi salar tarifar.
numărul porturilor cheltuiala medie numărCheltuielile cu = didactice prevăzute * lunară pe post didactic * luni de
salariile tarifare în anul de referinţă în anul de bază acordare
Indicatorul specific la cheltuielile cu salariile tarifare este reprezentat de numărul de posturi
didactice prevăzute în anul de referinţă.
Asupra acestui indicator acţionează mai mulţi factori: volumul activităţii didactice exprimat
în ore, structura activităţii didactice, formaţii de studiu ( număr beneficiari ), structura funcţiilor
didactice, numărul de ore pe funcţie didactică. Cea mai mare importanţă o au volumul activităţii
didactice şi formaţiile de studiu conduse.
38
Page 37
Mărimea cheltuielii medii lunare pe post didactic ( Cmpd ) este dată de următoarea relaţie de
calcul :
În cazul personalului auxiliar, chletuielile cu salariile se detrmina astfel:
Cheltuieli cu salarii = număr de funcţii * cheltuiala medie pe post * număr luni acordare
( aproximativ 11 luni)
Prin însumarea celor două poziţii se ajunge la total cheltuieli salariu tarifar.
În salariul de bază se mai includ şi o serie de sporuri şi îndemnizaţii:
1. Spor de suprasolicitare neuropsihică (spor de stres)
De acest spor beneficiază personalul didactic şi didactic auxiliar şi este specific activităţii
de învăţământ. El este de 3% pentru fiecare tranşă de vechime în învăţământ şi se calculează la
salariul de bază.
0 – 2 ani: 3%
2 – 6 ani: 6%
6 – 10 ani: 9%
10 – 14 ani: 12%
14 – 18 ani: 15%
18 – 22 ani: 18%
22 – 25 ani: 21%
25 – 30 ani: 24%
30 – 35 ani: 27%
35 – 40 ani: 30%
peste 40 ani: 33%.
De acest spor beneficiază toate cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare şi se
include în salariul de bază.
2. Sporul de stabilitate
Personalul didactic şi didactic auxiliar cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10
ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază (salariu de încadrare
realizat).
39
Page 38
De sporul de stabilitate la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi beneficiază 45 de cadre
didactice şi 4 cadre didactice auxiliare.
3. Gradaţia de merit
Gradaţia de merit se acordă prin concurs şi poate beneficia personalul didactic de predare,
didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe deosebite în
inovarea didactică, în pregătirea elevilor la concursuri şcolare, precum şi cu o vechime de peste 3
ani în învăţământ.
Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul
Inspectoratului Şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului persoanei în
cauză. Gradaţia de merit se include în salariul de bază.
Procedura de atribuire a gradaţiei de merit prin concurs cuprinde următoarele faze:
- candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de autoevaluare a
activităţii desfăşurate;
- consiliul profesoral, pe baza dezbaterilor acestui raport, formulează o apreciere asupra
candidatului;
- directorul unităţii şcolare transmite Inspectoratului Şcolar raportul de evaluare, aprecierea
consiliului profesoral şi propria apreciere; în urma consultării consiliului consultativ de
specialitate inspectoratul întocmeşte un raport motivat;
- consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de
autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţii, precum şi raportul
motivat al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului concursului aparţine
Inspectoratului Şcolar General;
- consiliul de administraţie al inspectoratului alcătuieşte lista candidaţilor admişi pe care o
înaintează Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru emiterea ordinului ministrului.
40
Page 39
Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani, iar personalul didactic care a
beneficiat de gradaţie de merit poate participa din nou la concurs.
La Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi beneficiază de gradaţie de merit 29 de cadre
didactice şi 2 cadre didactice auxiliare.
4. Spor de dirigenţie
Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte şi învăţătorii primesc o
indemnizaţie de 10% din salariul de bază, cu titlul de spor de dirigenţie. Aceste îndemnizaţii se
includ în salariul de bază.
La Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi de spor de dirigenţie beneficiază 35 de profesori
5. Spor de doctorat
Personalul didactic din învăţământul preuniversitar, care are titlul ştiinţific de doctor, este
remunerat cu un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază. Acest spor nu se include în
salariul de bază (însă potrivit legii includerea sa se face la alineatul 10.01 Salarii de bază).
De spor de doctorat la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi nu beneficiază nici un cadru
didactic.
Candidatul întocmeşte şi depune la Director raportul de autoevaluare a activităţii sale
Directorul trimite Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi propria apreciere
Inspectorul de specialitate întocmeşte un raport
Consiliul profesoral analizează raportul şi îl supune dezbaterii
41
Primirea spre analiză a raportului de autoevaluare, a aprecierii Directorului precum şi a raportului consiliului de administraţie
Întocmirea listei candidaţilor admişi
Înaintarea listei către Ministerul Educaţiei
Page 40
Salarii de merit (10.01.02)
Personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar poate beneficia de salariul de merit
conform prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede că pentru rezultate deosebite
obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate primi un salariu de merit care face parte din
salariu de bază. Acesta poate fi de până la 15%, aplicat la salariul de bază.
Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi
prevăzute în statul de funcţii al unităţii bugetare, din care cel puţin două treimi vor fi utilizate
pentru funcţiile de execuţie.
Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul
inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţile de învăţământ indiferent de numărul cadrelor
didactice ale acestora.
Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit.
Ministerul Învăţământului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de
merit şi a salariului de merit consultând federaţiile sindicale din învăţământ recunoscute la nivel
naţional.
De salariu de merit beneficiază la Grupul Şcolar Mihail Sturdza 10 cadre didactice, 1 cadru
didactic auxiliar şi 3 cadre nedidactice. Salariul de merit acordat este de 15% din salariul de
bază.
Îndemnizaţii de conducere (10.01.03)
De indemnizaţie de conducere beneficiază atât personalul didactic cu funcţii de conducere,
îndrumare şi control, cât şi personalul auxiliar şi nedidactic de conducere (secretarul şef şi
contabilul şef).
Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare şi de control din unitatea de
învăţământ se face prin salariul de bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii
recunoscute în învăţământ la care se adaugă o indemnizaţie calculată la salariul de bază al
funcţiei didactice, astfel:
- 15 – 25% pentru educatorii, învăţătorii sau institutorii care îndeplinesc funcţia de
director;
- 20 – 25% pentru directorul adjunct de şcoală sau de liceu;
- 25 – 35% pentru directorul de şcoală sau de liceu.
Stabilirea diferenţiată a îndemnizaţiei de conducere se face în baza unei metodologii
aprobate de Ministerul Învăţământului. Îndemnizaţia se revizuieşte, după caz, anual în funcţie de
42
Page 41
performanţele manageriale evidenţiate prin evaluare obiectivă. Această indemnizaţie se include
în salariul de bază.
Îndemnizaţii de conducere sunt stabilite şi pentru posturile de secretar şef şi contabil şef.
Aceste îndemnizaţii se stabilesc de către conducerea instituţiei anual în raport cu rezultatele
obţinute şi cu răspunderea aferentă.
De indemnizaţie de conducere la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi beneficiază: directorul
general – 33%, directorul adjunct – 25%, secretarul şef – 10%, contabilul şef – 40%.
Sporul de vechime (10.01.04)
Persoanele salarizate beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 25% calculat
la salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal.
Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, tranşele de vechime sunt stabilite astfel:
- între 3 şi 5 ani – 5%;
- între 5 şi 10 ani – 10%;
- între 10 şi 15 ani – 15%;
- între 15 şi 20 ani – 20%;
- peste 20 ani – 25%.
Spor pentru condiţii de muncă (10.01.05)
Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate
plăti un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de
bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22
– 06).
La Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi beneficiază de spor de noapte 2 paznici şi un
supraveghetor.
Ore suplimentare (10.01.07)
Acest spor se aplică personalului auxiliar, administrativ şi nedidactic.
Orele prestate peste durata normată a timpului de lucru de către personalul încadrat în
funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensare nu se poate efectua,
orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de 50% pentru primele două ore
de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi cu 100% din salariu pentru următoarele ore.
Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute pot
fi plătite numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul instituţiei de
43
Page 42
învăţământ, fără a depăşi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior şi a
conducătorului instituţiei.
Fondul de premii (10.01.08)
Personalul didactic beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de lege şi de
contractul colectiv de muncă.
Unităţile de învăţământ pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de
2% asupra fondului de salariu prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli al acestora. Din acest
fond Consiliul de Administraţie poate acorda un premiu în cursul anului salariaţilor cu rezultate
deosebite. Sumele neutilizate din acest fond pot fi utilizate în luna următoare în cadrul aceluiaşi
an bugetar.
Pentru activitatea desfăşurată personalul din unităţile de învăţământ preuniversitar
beneficiază la sfârşitul anului şcolar de un premiu anual (al 13 lea salar) de până la un salariu
mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata. Consiliul de Administraţie poate
reduce sau anula premiul anual în cazul salariaţilor care în decursul anului au desfăşurat o
activitate profesională slabă sau necorespunzătoare ori au avut abateri pentru care pot fi
sancţionaţi.
Alte drepturi salariale în bani (10.01.30)
Prima de instalare se acordă personalului didactic de predare, o singură dată la angajarea
în învăţământ prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se
stabileşte conform legii şi poate ajunge până la un salariu lunar.
Personalul didactic şi didactic auxiliar poate fi plătit şi cu ora, în condiţiile legii, pentru
depăşirea normei didactice de predare de 18 ore sau 16 ore pe săptămână pentru profesori şi 6
ore pe săptămână pentru director. Sumele referitoare la plata cu ora se calculează la salariul de
încadrare la care se adaugă drept sporuri sporul de stabilitate şi sporul neuropsihic, proporţional
cu numărul de ore plătite cu ora lucrate.
În regim de plată cu ora se realizează şi remunerarea personalului pentru activitatea depusă
în timpul bacalaureatului, a examenului de capacitate şi admitere, sume suportate din bugetul de
stat.
Fondul de salarii anual
Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face
analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate celelalte sporuri
44
Page 43
şi drepturi băneşti. Aceasta face ca fundamentarea cheltuielilor cu salariile să fie cea mai exactă,
sumele înscrise în buget în cazul unei fundamentări judicioase fiind cele care se apropie cel mai
mult de cerinţele reale.
Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de funcţii, se
determină astfel:
Cheltuieli cu salariile = SB + SM + GM + IC + SV + SCM + POS + AS, unde:
SB – salariul de bază;
SM – salariul de merit;
GM – gradaţie de merit;
IC – indemnizaţie de conducere;
SV – spor de vechime;
SCM – spor condiţii de muncă;
POS – plata orelor suplimentare;
AS – alte sporuri.
Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii ca
fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ.
În determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar următor, metodologia de
fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai
sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, aşa cum apare el în statul de
funcţii.
Pentru elaborarea bugetului pe anul 2005, la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi s-a luat în
considerare fondul de salarii aşa cum apare el în statul de funcţii pentru luna octombrie, ultimul
stat de funcţii aprobat.
Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a necesarului de
fond de salarii pentru anul următor, înmulţit cu 12 luni. La acesta trebuie să se adauge şi fondul
destinat plăţii celui de-al treisprezecelea salar, precum şi cuantumul premiilor (2% aplicat la
totalul fondurilor), întrucât acestea nu apar incluse în statul de funcţii, document ce stă la baza
calculelor de fundamentare.
Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după formula:
45
Fund brut de salarii
= ∑ Cheltuieli cu salariile lunare ale angajaţilor
Page 44
FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii
Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se anticipează o
creştere a salariilor (de exemplu de 10%).
În vederea justificării cheltuielilor cu salariile se întocmesc următoarele documente:
Statul de funcţii – acest document este înlocuit de câte ori se produc modificări
legislative referitoare la salarii. Rolul său este evidenţa salariaţilor ;i a modului de salarizare
a acestora şi are aceeaşi forma ca şi statul de salarii.
Statul de salarii – este un document justificativ pentru plata salariilor. Acesta se
întocmeşte pentru fiecare categorie de personal: didactic, didactic-auxiliar, nedidactic.
Până la partea de contribuţii este întocmit de secretariat, după care este transmis
departamentului Contabilitate pentru completarea în întregime.
Acesta se întocmeşte lunar în două exemplare pe baza documentelor de evidenţă a
salariaţilor ( contractul de muncă, fişa postului ), a documentelor privind retinerile legale, a
listelor de avans chenzinal, a condicilor de prezenţă, a foilor colective de prezenţă, cererilor de
concediu de odihnă, certificatelor medicale.
declaraţii stat de plată
virament
46
DGFP
CJP
CJAS
AJOFM
TREZORERIE
BANC POST
CONTABILITATE ( state salarii )
SECRETARIAT ( state salarii )
Page 45
Fig. Fluxul informaţional şi circuitul drepturilor salariale
Exemplu de calcul
Ne propunem să determinăm necesarul de fonduri pentru plata drepturilor salariale pentru
un angajat, personal didactic pentru a evidenţia specificul activităţii de învăţământ, pentru o lună
de calcul.
Vom avea în vedere pentru exemplificare cazul unui profesor de limba română care,
potrivit statului de funcţii, ocupă funcţia de profesor I, grad didactic I, spor vechime 25%, salar
de încadrare 1156RON, spor de dirigenţie 139RON, gradaţie de merit 231RON, norma de 16 ore
şi ore suplimentare în număr de două.
Salariul de încadrare se determină prin înmulţirea coeficientului de multiplicare cu valoarea
coeficientului de ierarhizare K (extrasă după funcţia deţinută, nivelul studiilor şi vechimea în
învăţământ) şi este, conform statului de funcţii, în valoare de 1156RON.
Pe baza salariului de încadrare se calculează gradaţia de merit :
Gradaţie de merit = 20% * Salariul de încadrare =
= 20% * 1156RON =
= 231RON
Sporul de dirigenţie se aplică la suma dintre salariul de încadrare şi gradaţia de merit
după cum urmează :
Spor de dirigenţie = 10% * (Salariul de încadrare + Gradaţia de merit) =
= 10% * (1156RON +321RON) =
=10% * 1477RON =
= 147,7RON ≈147RON
Pe baza salariului de încadrare, a gradaţiei de merit şi a sporului de dirigenţie se
determină salariul de bază :
47
SALARIAŢI
Contacte de
muncă
Condică prezenţăFoi colective de
prezenţă
Cerere concedii de odihnă
Certif. medicale
Documente reţineri legale
Listă avans
chenzinal
Page 46
Salariul de bază = Salariul de încadrare + Gradaţia de merit + Spor de dirigenţie=
= 1156RON + 231RON + 147RON =
= 1534RON
Sporul de vechime se calculează la salariul de bază prin aplicarea unei cote de 25%:
Spor de vechime = 25% * Salariul de bază =
= 25% * 1534RON =
= 384RON
Sumele aferente plăţii cu ora se calculează în funcţie de norma didactică, astfel ca celor 2
ore suplimentare le corespunde, conform statului de funcţii, suma de 128RON.
Premiile acordate acestui cadru didactic sunt în proportie de 2% procent aplicat valorii
salariului de bază la care se adaugă sporul de vechime :
Premii = 2% * (Salariul de bază + Spor vechime) =
= 2% * (1534RON + 384RON) =
= 2% * 1918RON =
= 38,4RON
Salariul brut se determină prin însumarea salariului de bază cu sporul de vechime, cu
valoarea aferentă plăţii cu ora şi cu premiile acordate:
Salariul brut = Salariul de bază + Spor vechime + Plata cu ora + Premii =
= 1534RON + 384RON + 128RON + 38,4RON =
= 2084,4RON
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru
asigurările sociale de stat
(10.03.01)
Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se determină în
funcţie de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale de stat.
În fondul brut de salarii al unităţii se cuprind toate sumele acordate salariaţilor cu titlu de:
- salarii de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi
suplimentar;
48
Page 47
- sporurile, îndemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salarul de bază;
- sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, sărbători);
- sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie
- premiile anuale şi cele din cursul anului;
- al 13-lea salar, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase.
Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 22%, fiind vorba de
condiţii normale de muncă.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este
următoarea:
CASS = Fond brut salarii x 22%
CASS = 855.998,3173 RON x 22% = 188.319,6298 RON
Datele folosite pentru calculul contribuţiei la asigurările sociale de stat a unităţii sunt
luate din Centralizatorul statului de funcţii la data de 01.10.2005.
Unitatea mai constituie şi un fond de risc în procent de 0,5%. Acest fond se calculează la
fel ca la contribuţia unităţii la asigurările sociale de stat.
Fond de risc = Fond brut salarii x 0,5%
Fond de risc = 855.998,3173RON x 0,5% = 4.279,9916 RON
Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului pentru
plata ajutorului de şomaj
( 10.03.02 )
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de fondul brut
de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 3%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:
C.F.S. = Fbs x 3%, unde:
C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;
Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.
La un fond de salarii brut anual de 855.998,3173 RON, contribuţia unităţii la constituirea
fondului de şomaj va fi de:
C.F.S. = 855.998,3173 RON x 3% = 25.679,9495 RON
49
Page 48
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru
constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate
( 10.03.03 )
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se determină în
funcţie de următoarele elemente:
fondul brut de salarii al unităţii;
cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 7%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este
următoarea:
CAS = Fbs x 7%
La un fond de salarii brut anual de 855.998,3173 RON, contribuţia la asigurările sociale de
sănătate va fi de:
CAS = 855.998,3173 RON x 7% = 59.919,8822 RON
50
Page 49
Figura 1 – Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor de personal
2.3.1.2 Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii
(Titlul II)
Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri se vor face pe baza calculelor proprii şi a actelor
normative specifice fiecărui domeniu de activitate. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat
calculează şi propun necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei
Director
Secretariat
Contabilitate
Primăria Iaşi
IJS Iaşi
- Cărţi de muncă- Studii efectuate- Grad didactic- Gradaţii deţinute
Întocmirea statelor de funcţii pentru anul şcolar 2005-2006
State de funcţiiActe normative Determină cheltuielile de personal
State de funcţii
Stat de funcţii
Stat de Funcţii aprobat
Sume aprobateProiect buget 2005
51
Page 50
materiale pe care o deţin, de la numărul de elevi şcolarizaţi şi de la consumurile specifice de
energie, căldură, materiale de curăţenie etc.
În cadrul titlului II al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, intitulat „Bunuri şi servicii”,
fundamentarea cheltuielilor la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se face pe următoarele articole
şi aliniate de cheltuieli:
20.01 - Bunuri şi servicii
20.01.01 Furnituri de birou
20.01.02 Materiale pentru curăţenie
20.01.03 Încalzit, Iluminat şi forţă motrică
20.01.04 Apă, canal şi salubritate
20.01.05 Carburanţi şi lubrifianţi
20.01.06 Piese de schimb
20.01.07 Transport
20.01.08 Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet
20.01.09 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional
20.01.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare
20.02 - Reparaţii curente
20.04 - Medicamente şi materiale sanitare
20.04.01 Medicamente
20.05 - Bunuri de natura obiectelor de inventar
20.05.01 Uniforme şi echipament
20.05.03 Lenjerie şi accesorii de pat
20.05.30 Alte obiecte de inventar
20.06 - Deplasări, detaşări, transferări
20.06.01 Deplasări interne, detaşări, transferări
20.11 - Cărţi, publicaţii şi materiale documentare
20.30 - Alte cheltuieli
Fundamentarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii
( 20.01 )
În cadrul acestui articol se includ fondurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii
şcolii, reprezentând cheltuieli pentru încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate, poştă, telefon,
telex, radio, televizor, telefax, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi
prestări de servicii necesare şcolii.
52
Page 51
Furnituri de birou ( 20.01.01 )
Aceste cheltuieli se dimensionează în funcţie de următorii indicatori:
- necesarul de rechizite de birou şi imprimate tipizate
- tariful rechizitelor şi imprimatelor tipizate
Baza de calcul o reprezintă execuţia anului precedent care va fi actualizată.
Ch. fb = Rechizite de birou x Tarif rechizite
Ch. fb = Cantitate anuală estimată x Preţ unitar
Materiale curăţenie ( 20.01.02 )
În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:
- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului,
grupurilor sanitare, pardoselii etc.
- materiale pentru spălatul lenjeriei;
- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea curăţeniei;
- materiale igienico – sanitare pentru personal.
Administratorul şcolii este cel care oferă informaţiile în legătură cu norma de consum,
necesarul de materiale de curăţat pe metru pătrat, deoarece el este cel care răspunde de
administrarea materialelor de curăţenie şi gospodărie.
Pe perioada vacanţelor, când la nivelul liceului au loc activităţi de curăţenie generală,
necesarul de materiale este mai mare, aspect ce trebuie avut în vedere în momentul
fundamentării.
Indicatorii de fundamentare se referă la:
- numărul de săli de clasă;
- suprafaţa de curăţenie a şcolii, cantinei, căminului;
- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun etc.);
- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri)
- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.
Formula de determinare este:
Materiale pentru curăţenie = Cantitatea anuală din tipul de material necesar x
Preţul unitar
Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul
indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.
53
Page 52
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată o sumă
de 12.000 RON.
Încălzit, Iluminat şi forţă motrică ( 20.01.03 )
Încălzit
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi are centrală proprie funcţionând pe bază de gaz metan,
iar fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor indicatori: număr
metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz x Tarif/mc
sau
Cheltuieli pentru încălzit = Consum lunar x 6 luni x Tarif/Gcal x (1 + k)
La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului
precedent, de unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful de mc
gaz, luând în considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.
De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 130.000 mc/an şi
un tarif al gazului metan de 0,4311 RON/mc, cheltuielile pentru încălzire se vor determina astfel:
Cheltuieli pentru încălzire = 130.000 x 0,4311 = 56.043 RON
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a Grupul Şcolar Mihail
Sturdza Iaşi a fost fundamentată pentru cheltuielile cu încălzirea o sumă de 140.000 RON,
repartizată în mod inegal pe trimestre, mai mult în perioada de iarnă (trimestrul I şi IV ale
anului).
Iluminat şi forţă motrică
În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru iluminat,
pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.
Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se
fundamentează în funcţie de următorii indicatori:
- număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;
- număr corpuri iluminat, aparatură;
- consum de energie electrică;
- tariful pentru un kw.
Formula de determinare este următoarea:
54
Page 53
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = Nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură
x Nr. corpuri iluminate x Consum energie electrică/ corp;aparat/oră x Tarif / kw
sau
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = Consum lunar x 12 luni x Tarif / kw x
(1+k )
sau
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = Suprafaţă iluminată x Normă de consum
x Tarif / kw
La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (Electrica)
precum şi execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de unde se preia
numărul de kw consumaţi.
De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 130.000 kw/an şi un
tarif al energiei electrice de 0,2850 RON/kw, cheltuielile privind costul curentului electric se vor
determina astfel:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 130.000 x 0,2850 = 37.050 RON.
Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după următorii
indicatori:
- număr de săli iluminate cu becuri;
- număr de becuri pe o scală;
- o medie a becurilor schimbate într-un an;
- preţul unui bec.
Formula de determinare este:
Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri
neschimbate/an x Preţ unitar
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată o
sumă de 45.000 RON, repartizată în mod inegal pe trimestre mai mult în perioada de iarnă.
Apă, canal, salubritate ( 20.01.04 )
Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi, canal.
Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de costul diferit
al acestora.
55
Page 54
În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii
indicatori:
- consum de apă caldă mc/an;
- consum apă potabilă mc/an;
- gunoi mc/an;
- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;
- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.
Formula de determinare este:
Apă, canal, salubritate = Consum apă (mc) x Tarif/mc + Tarif canalizare (anual) +
Tarif servicii de salubritate (anual)
sau
Apă = consum x 12 luni x Tarif/mc x (1+k)
Salubritate = Taxa x 12 luni
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor
utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul de mc
consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de inflaţie.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată la acest
aliniat o sumă de 8.000 RON.
Poştă, telecomunicaţii, radio, televizor, internet ( 20.01.08 )
În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă, abonamentelor de
telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale.
În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:
- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;
- numărul de posturi telefonice;
- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
- numărul de televizoare, aparate radio;
- tariful pentru abonamentul radio şi TV;
- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.
Formulele de determinare sunt:
Ch. Telefon = Abonament x Nr. luni x Nr. impulsuri x Tarif/ impuls
Ch. TV = Nr. Televizoare x Tarif TV
Ch. Radio = Nr. aparate radio x Tarif abonament radio
56
Page 55
În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat
referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio,
timbre etc.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată o sumă
de 9000 RON.
Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional ( 20.01.09 )
Aici se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea prestaţiilor de
servicii, precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice fiecărui domeniu de activitate,
care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii.
Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de natură
funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de tâmplărie şi la
reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor utilaje tehnologice.
Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi servicii sunt:
tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar.
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de execuţia bugetară a anului precedent.
Suma înscrisă în proiectul de buget pe anul 2005 la această categorie de cheltuieli este de 3.000
RON.
Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare ( 20.01.30 )
În această categorie de cheltuieli se includ:
- cheltuieli de transport privind materiale, alimente, combustibil, medicamente, obiecte de
inventar;
- materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţii;
- plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie, legătorie, pază
contractată;
- costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de unităţi
specializate;
- plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate;
- materiale pentru prevenirea incendiilor.
Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii pentru
prestarea serviciilor de întreţinere, precum şi execuţia pentru anul precedent.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată o sumă
de 45.000 RON.
57
Page 56
Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţii curente ( 20.02 )
Reparaţiile curente se execută periodic, sau după necesitate, în scopul creării posibilităţii de
exploatare a fondului fix supus reparaţiei.
Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în 5%
din valoarea de înlocuire a fondului fix.
Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere
şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsirea
tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului şcolar precum şi costul
lucrărilor de reparaţii executate de terţi.
Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în funcţie de
suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.
Suma înscrisă în buget la acest articol de cheltuieli pe anul 2005 este de 50.000 RON.
Fundamentarea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare
( 20.04 )
Medicamente ( 20.04.01 )
Acest aliniat cuprinde fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor care
asigură buna funcţionare a cabinetului medical al şcolii. Nivelul acestor cheltuieli se determină
în funcţie de anul de bază, corectat cu anumite influenţe, în special cu indicele de inflaţie.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată o sumă
de 1.200 RON, repartizată în mod egal pentru trimestrele I, II, III şi IV ale anului.
Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar ( 20.05 )
Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea de
existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare desfăşurării
procesului de învăţământ în condiţii normale.
Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi echipament, de
cantitatea şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.
Aliniatul 20.05.30 – Alte obiecte de inventar - cuprinde alte plăţi făcute pentru procurarea
de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ – gospodăresc, în limita
58
Page 57
stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an, indiferent de valoarea lor, cum ar fi
de exemplu mobilierul şcolar.
Suma înscrisă în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2005 la acest aliniat este
de 15.000 RON.
Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări,
detaşări, transferări ( 20.06 )
Aceste cheltuieli sunt generate de deplasarea personalului unităţii şcolare în alte localităţi
în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore
deschise, schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă
cheltuielile reprezentând:
- diurna în condiţiile legale stabilite;
- decontarea transportului între localităţi;
- decontarea cazării;
- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.
Ch. DDT = [ Nr. angajati care efect deplasare x Nr.zile deplasare x Ch.cu deplasarea] +
[ Ch.de transport x Nr.persoane] + [ Ch.cu cazarea x
Nr.persoane]
Ch.DDt = cheltuieli cu deplasările, detaşările şi transferările
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,
ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de
perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe,
creşterea tarifelor la transporturile de călători). Fundamentarea cheltuielilor cu deplasările,
detaşările şi transferările se face plecând de la valoarea acestor cheltuieli la 1 ianuarie a anului de
bază înmulţită cu 12 luni şi cu un procent de prognozare ce ţine seama de elementele precizate
mai sus.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată la acest
articol o sumă de 2.400 RON, egal repartizată pe trimestre.
59
Page 58
Fundamentarea cheltuielilor cu cărţi, publicaţii şi
materiale documentare ( 20.11 )
Acest articol cuprinde plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi şi publicaţii.
La nivelul liceului, bibliotecarul este cel ce oferă informaţii în legătură cu necesarul de cărţi şi
publicaţii, el fiind cel ce gestionează fondul de cărţi.
În această categorie de cheltuieli sunt incluse:
- plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi pentru biblioteca instituţiei de
învăţământ;
- costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice din ţară şi
străinătate;
- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative utilizate în
activitatea instituţiei;
- costul dischetelor, casetelor, filmelor, imprimate definitiv şi arhivate la bibliotecă.
Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea
acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.
Pentru anul 2005 s-a previzionat o sumă de 3.000 RON pentru achiziţii de cărţi şi pentru
abonamentul la Monitorul Oficial.
Fundamentarea altor cheltuieli ( 20.30 )
La acest articol se includ cheltuielile cu protecţia muncii şi cu transportul personalului
didactic. Acestea se fundamentează în funcţie de execuţia anului precedent.
Pentru anul 2005 la acest articol s-a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli o sumă de
2000 RON.
2.3.1.3. Fundamentarea altor cheltuieli (titlul IX)
În cadrul titlului iX al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, fundamentarea acestora la
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se face în cadrul articolului 59.01 intitulat „Burse”
60
Page 59
Burse ( 59.01 )
Cheltuielile cu bursele se diferenţiază prin prisma modului lor de finanţare, în funcţie de
naţionalitatea beneficiarului, astfel: bursele pentru elevii români se suportă din bugetul local şi
bursele pentru elevii moldoveni se suportă din bugetul de stat.
În ceea ce priveşte bursele elevilor români, potrivit H.G. 558/1998, există două categorii de
burse: burse pentru stimularea elevilor (burse de studiu şi de merit) şi burse sociale.
Bursele de studiu se acordă în procent de 1,5% şi pot beneficia de aceste burse elevii cu
media anuală peste 8,5 şi nota 10 la purtare.
Bursele de merit se acordă în procent de maxim 1% la nivel de inspectorat pentru elevii
care au obţinut locul I la olimpiadele şcolare (faza naţională) şi pentru cei care au realizat media
anuală peste 9,5 şi au nota 10 la purtare.
Bursele sociale cuprind:
- burse pentru copii orfani;
- burse de boală (pentru boli severe stabilite de lege);
- burse pentru elevii proveniţi din familii cu situaţie materială precară, cu îndeplinirea
anumitor condiţii;
- burse pentru elevii ai căror părinţi au calitatea de „erou al Revoluţiei”.
Numărul de burse precum şi beneficiarii acestora se stabilesc de către comisia de evaluare a
dosarelor de burse, constituită la nivelul unităţii de învăţământ şi formată din contabil, secretar,
precum şi doi reprezentanţi ai Consiliului Profesoral, pe baza dosarelor de bursă depuse de elevi.
Numărul elevilor se trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru aprobare.
Necesarul de fonduri pentru plata burselor se fundamentează pe baza următorilor
indicatori: nivelul mediu de elevi care au obţinut burse în anul precedent şi nivelul mediu al
bursei în anul de bază, corectat cu eventuale indexări.
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli cu bursele = Nr. mediu elevi bursieri x Nivel mediu bursă x Nr. luni de
acordare a bursei
Pentru anul 2005 au fost incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli următoarele sume
privind bursele: 105.720 mii lei pentru elevii români şi 264.099 mii lei pentru elevii basarabeni.
61
Page 60
Contabilitate
Proiect buget 2005
62
ISJ IAŞI
Elevi
Secretariat
Comisia de evaluare
Liste elevi bursieri pe categorii
Cuantum bursă pe fiecare categorie
+
Figura 2 - Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor cu bursele
Page 61
2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor de capital
Faţă de celelalte categorii de cheltuieli , cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul
că: sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate, favorizează dezvoltarea instituţiei, au un
impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget, implică
financiar perioade ce depăşesc anul bugetar de debut.
Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli care permit achiziţionarea sau constituirea unor
bunuri publice de folosinţă îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea şcolii.
În cadrul acestor cheltuieli se cuprind :
ACTIVE NEFINANCIARE ( Titlul X )
71.01 Active fixe (inclusiv reparatii capitale)
71.01.01 Constructii
71.01.02 Maşini, echipamente si mijloace de transport
71.01.03 Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale
71.01.30 Alte active fixe
71.02 Stocuri
71.02.01 Rezerve de stat şi de mobilizare
ACTIVE FINANCIARE ( Titlul IX )
72.01 Active financiare
72.01.01 Participare la capitalul social al societatilor comerciale
Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei de lucrări,
utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, cu desfăşurare atât fizic cât şi valoric.
În bugetul de venituri şi cheltuieli al Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi sunt prevăzute
pentru anul 2005 cheltuieli de capital în valoare de 5.000.000 mii lei.
Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale ( 71.01 )
63
Page 62
În cadrul reparaţiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente
sau părţi componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea iniţială. Valoarea
lucrărilor de reparaţii capitale nu poate depăşi 60% din valoarea de înlocuire a mijlocului fix.
În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale se includ:
- reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii, utilaje executate în antrepriză, inclusiv costul
devizelor şi proiectelor tehnice;
- costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii capitale
executate în regie.
Cheltuielile cu reparaţiile capitale se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza
devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de executantul lucrării.
Suma înscrisă în proiectul de buget pe anul 2005 la categoria cheltuielilor cu reparaţiile
capitale este de 400.000 RON.
2.4. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli
Bugetul este un procedeu metodologic specific prin intermediul căruia se reliefeaz[ modul
de formare şi dimensionare a resurselor băneşti aparţinând unităţii de învăţământ, pe de o parte şi
modul de repartizare pe diverse destinaţii a resurselor respective în vederea înfăptuirii în practică
a obiectivului educaţional, pe de altă parte.
Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă instrumentul central de conducere, prognozare şi
analiză a activităţii economico - financiare a instituţiei publice, ca verigă de bază a structurii
bugetului administraţiei centrale şi locale.
Bugetul instituţiei de învăţământ se realizează în cadrul departamentului de contabilitate,
pe baza fundamentărilor primite de la celelalte departamente: biblioteca (cheltuieli cu cărţi şi
publicaţii), departament administrativ (materiale de curăţenie, reparaţii curente, etc), secretariat
(state de salarii), etc.
Etapele parcurse în elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli sunt:
64
Page 63
1) Inventarierea bazei materiale, a serviciilor necesare şi a numărului de persoane care
participă la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli.
2) Fundamentarea indicatorilor privind cheltuielile şi veniturile, având în vedere sursele de
venituri şi destinaţiile de cheltuieli, baza legală, volumul sau nivelul acestora.
3) Analizarea de către Inspectoratul Şcolar Judeţean a propunerilor prezentate de către
directorul liceului, precum şi discutarea propunerilor.
4) Definitivarea proiectului de buget în ceea ce priveşte subevaluarea veniturilor şi
supraevaluarea cheltuielilor.
Instrucţiunile emise de Inspectoratul Şcolar Judeţean în scopul elaborării bugetului de
venituri şi cheltuieli au în vedere următoarele elemente:
- respectarea normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice în elaborarea
proiectului de buget;
- dimensionarea corectă şi reală a cheltuielilor conform normelor şi normativelor în
vigoare;
- evaluarea veniturilor în mod distinct, ca venituri bugetare şi extrabugetare.
-
Bugetul de venituri şi cheltuieli este elaborat de directorul liceului şi trimis apoi
Inspectoratului Şcolar Judeţean (ordonator secundar de credite) spre aprobare, pentru cheltuielile
privind acoperirea cheltuielilor legate de desfăşurarea examenelor de bacalaureat, precum şi
cofinanţarea unor programe de dezvoltare cu finanţare externă, finanţarea unor programe
naţionale de pregătire profesională a personalului didactic şi de conducere al şcolii, şi Primăriei
Iaşi în legătură cu cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri
(bursele elevilor români) şi cheltuielile de capital.
Conform Normelor Metodologice privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
de stat nr. 9606/2000, directorii de şcoli au următoarele drepturi şi obligaţii:
- finanţarea tuturor cheltuielilor în cursul exerciţiului financiar (an calendaristic) se efectuează în
funcţie de sursele financiare şi destinaţia acestora;
- fiecare unitate de învăţământ este obligată să-şi desfăşoare activitatea pe baza unui buget
propriu de venituri şi cheltuieli în condiţii de echilibru şi autonomie financiară;
- organizarea în mod distinct a evidenţei contabile proprie în cadrul unităţii de învăţământ, la un
centru de execuţie bugetară, de către contabili autorizaţi;
65
Page 64
- directorul are obligaţia să-şi fundamenteze sursele de venituri şi cheltuieli pe baza indicatorilor
fizici care să reflecte în mod real necesarul de finanţare şi să aplice măsuri de utilizare eficientă a
fondurilor băneşti şi a bazei materiale;
- mijloacele băneşti alocate unei şcoli se concentrează în conturile unităţii de învăţământ, la
trezorerie sau în bănci comerciale, indiferent de sursa de finanţare (buget de stat, buget local,
venituri proprii) sau de locul unde se organizează evidenţa contabilă;
- veniturile proprii ale unităţii de învăţământ (chirii, venituri din activitatea de producţie şi
servicii, taxe, sponsorizări, venituri din asocieri) se încasează exclusiv de către acestea şi se
administrează potrivit legilor finanţelor publice şi a contabilităţii.
Fluxul informaţional privind elaborarea şi aprobarea bugetului de venituei şi cheltuieli:
(1) - Comisiile didactice şi compartimentele funcţionale transmit departamentului
Contabilitate solicitările privind necesarul de resurse pentru buna desfă;urare a activităţii
(2) - Contabilul şef împreună cu Directorul , pe baza solicittărilor primite şi pe baza
indicatorilor financiari din anii precedenţi elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli
(3) - Proiectul de buget astfel întocmit este supus spre aprobare Consiliului de
Administraţie
(4) - În situaţia în care Consiliul de Administraţie îşi dă acordul favorabil, bugetul astfel
întocmit aste transmis la ISJ Iaşi şi la Consiluil Local.
(5) - ISJ şi Consiliul Local întocmesc propiul proiect de buget de venituri şi cheltuieli pe
care îl transmit instituţiilor ierarhic superioare
(6) - Prin intermediul instituţiilor ierarhic superioare şi pe baza propriului lor proiect de
buget de venituri şi cheltuieli se fundamentează la nivelul MFP bugetul de stat
(7) - În sens invers de la instituţiaierarhic superioară la Grupul Şcolar Mihail Sturdza, pe
baza sumelor aprobate se întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli pe fiecare instituţie în parte.
66
Page 65
(6) (6)
(7)
(7)
(5) (7) (7) (5)
(4)
(7) (7)
(3)
(2)
(1)
67
MFP
MEC OPC
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi OSC
DGFP
Consilul Judeţean
ConsilulLocal
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi
-Consiliul de Administraţie-
DIRECTORCONTABIL ŞEF
Departament Contabilitate
Comisii Metodice
Bibliotecar Cabinet Medical
Department Administrativ
Page 66
Fig. Flux informaţional privind elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli
Cap. 3 Finanţarea activităţii Grupului Şcolar
Mihail Sturdza Iaşi
Cheltuielile bugetare pentru învăţământ ocupă un loc central între acţiunile finanţate de
către stat, ceea ce duce la creşterea rolului învăţământului ca factor de progres şi civilizaţie.
Recunoaşterea contribuţiei decisive a şcolii la pregătirea societăţii moderne, în condiţiile
revoluţiei ştiinţifice contemporane, a impus dezvoltarea şi modernizarea reţelelor şcolare şi
alocarea din bugetul statului de sume tot mai mari pentru finanţarea învăţământului.
Creşterea cheltuielilor publice pentru învăţământ este determinată de creşterea populaţiei,
în general, şi a celei de vârstă şcolară, în special, cât şi de progresul tehnico-ştiinţific şi
modernizarea economiei naţionale.
Fiecare tip de instituţie şcolară realizează atât cheltuieli comune cât şi unele specifice. În
principiu, cheltuielile pentru învăţământ cuprind două mari grupe: cheltuieli de investiţii (de
capital) şi cheltuieli curente (de funcţionare).
Din prima grupă fac parte cheltuielile pentru crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale
a procesului de învăţământ, constând în: clădiri, terenuri, utilaje, echipamente de laborator,
mobilier, fiind concretizate în bunuri de natura mijloacelor fixe cu care se dotează instituţiile de
învăţământ pentru a putea funcţiona.
Din a doua grupă fac parte toate cheltuielile reprezentând consumuri legate de funcţionarea
instituţiei, concretizate în materiale de laborator, combustibil, energie, apă, rechizite, servicii
poştale, reparaţii, întreţineri ale mijloacelor fixe, ponderea cea mai mare având-o salariile şi
plăţile asimilate acestora pentru personalul didactic, cel auxiliar şi nedidactic.
Finanţarea bugetară reprezintă alocarea de mijloace baneşti din bugetele publice la
dispoziţia instituţiilor publice, cu titlu definitiv, cu destinaţii precis stabilite potrivit cu înscrierile
din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.
La o instituţie de învăţământ preuniversitar cele mai importante surse de finanţare le
reprezintă bugetul de stat şi bugetul local, acestea asigurând finanţarea de bază.
68
Cantină Magazie
Page 67
3.1 Surse de finanţare
Finanţarea Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se realizează, în general din două mari surse
de finanţare:
surse bugetare
▪ bugetul de stat
▪ bugetul local
surse extrabugetare.
3.1.1 Finaţarea din surse bugetare
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri
alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ – teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară
activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.
Fondurile alocate liceului, indiferent de surse (buget de stat, buget local sau surse proprii),
vor fi acordate sub următoarele forme: fonduri pentru finanţarea proporţională cu numărul de
elevi şi fonduri pentru finanţarea complementară.
a) Finanţarea proporţională cu numărul de elevi ( finanţarea de bază ) se asigură prin
bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru:
- cheltuieli de personal
- manuale şcolare
- perfecţionarea cadrelor didactice
Sumele necesare pentru finanţarea proporţională se calculează de către liceu în momentul
fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza numărului de elevi şi a costului mediu
anual pe un elev, comunicat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi. Nivelul costurilor medii se
stabileşte pe baza costurilor istorice medii naţionale, corectate cu coeficienţi de diferenţiere pe
judeţe. La stabilirea acestor costuri se va ţine seama şi de costurile standard calculate de
69
Page 68
Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat pe bază de consumuri
fizice de resurse materiale şi umane.
Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ pentru finanţarea de bază, o
constituie costul standard pe elev/preşcolar. Costul standard pe elev/preşcolar se determină
pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de numărul de
posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alţi indicatori specifici de învăţământ,
de specificul instruirii şi de mediu urban/rural.
Determinarea costului standard pe elv/preşcolar se face de către Consiliul Naţional de
Finanţare a Învăţământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor moen’ionaţi mai sus, conform
normelor metodologice elaborate decătre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobate prin
hotărâre a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev/preşcolar se aprobă de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea partenerilor sociali şi a structurilor asociative ale
autorităţilor administraţiei publice locale.
Alocarea fondurilor pentru finanţare de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei
formule de finanţare, care ia în considerare costul standar pe elv/preşcolar, numărul de
elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de corecţie dependenţi de
densitatea de elevi din zonă, severitatea dezavantajelor şi alţi factori.
Fondurile pentru finanţarea proporţională vor fi alocate ca o sumă globală în bugetul
instituţiei. Repartizarea pe capitole şi articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanţării
proporţionale aprobate de ordonatorul principal de credite sau provenite din rectificările bugetare
din timpul anului va fi realizată la propunerea directorului unităţii, cu aprobarea Consiliului de
Administraţie.
b) Finanţarea complementară se asigură din bugetul local şi pe seama veniturilor proprii
ale unităţii de învăţământ, efectuându-se în funcţie de necesităţile liceului. Aici sunt cuprinse
următoarele categorii de cheltuieli: reparaţii capitale, consolidări şi investiţii; subvenţii pentru
internate şi cantine şcolare; cheltuieli cu bursele elevilor; cheltuieli pentru transport elevi şi/sau
cadre didactice; alte cheltuieli care nu sunt determinate preponderent de numărul de elevi.
Ocazional, se utilizează ca surse de finanţare donaţii făcute de persoane juridice sub formă
materială, cum ar fi: cărţi şi publicaţii şcolare, mobilier şi, în special, materialul didactic (materie
primă de natură lemnoasă) folosit pentru practica elevilor.
Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară va fi stabilit în funcţie de amploarea şi
urgenţa satisfacerii unei nevoi de reabilitare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiei, de
amploare a nevoilor de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin social, precum şi de
capacitatea de finanţare a ordonatorilor de credite ierarhic superiori.
70
Page 69
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se face pe bază
de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanţarea învăţământului
preuniversitar, încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii
în raza căreia se aflăunitatea de învăţământ. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la
data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanţarea de bază şi finanţarea
complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Finanţarea din bugetul de stat
Finanţarea din bugetul de stat ia forma finanţării proporţionale cu numărul de elevi şi se
realizează astfel:
1. Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de stat ( CNFIP)
propune spre aprobarrea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, criteriile şi standardele
pentru stabilirea finanţării proporţionale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
2. Pe baza criteriilor şi standardelor aprobate, CNFIP propune ministrului educaţiei
costurile anuale pe niveluti de instrucţie în funcţie de care se stabileşte finanţarea
proporţională;
3. După aprobare, costurile medii pe elev se comunică de către minister, inspectoratelor
şcolare judeţene;
4. La nivelul fiecărui inspectorat judeţeanşcolar se constituie „Comisia pentru stabilirea
costurilor medii anuale pe elev”, comisie formată din:
- inspectorul şcolar general;
- şeful serviciului şcolarizare;
- contabilul şef al inspectoratului şcolar;
- 1-2 directori de unităţi de învăţământ cu experienţă în administrarea fondurilor;
- 1-2 contabili şefi de la unităţile de învăţământ.
Pe baza datelor transmise de la Inspectoratele Şcolare, MEC calculează costurile medii pe
elev aferente drepturilor salariale ale personalului din învăţământul preuniversitar se stat, la nivel
de ţară şi pe judeţ.
Fondurile de salarii calculate pentru a fi repartizate vor fi comparate ce cererile cu caracter
de credite, formulate de fiecare inspectorat şcolar judeţean. După analiza comparativă a unor
informaţii suplimentare, oferite de fiecare inspectorat conducerea DGFP şi CNFIP vor decide
asupra volumului de credite repartizat pentru fiecare judeţ.
71
Page 70
Cheltuielile acoperite din bugetul de stat sunt:
- cheltuielile de personal
- cheltuielile cu bursele elevilor din Republica Moldova bursele elevilor străini şi a elevilor
români din afara graniţelor ţării;
- cheltuielile cu manualele şcolare
- cheltuielile cu perfecţionarea personalului didactic
- cheltuielile legate de programe anuale sau multianuale de investiţii, modernizare şi
dezvoltare a bazei materiale a unităţilor de învăţământ (consolidări, reabilitări de şcoli,
dotarea cu mijloace de transport, rechizite şcolare etc.)
- cheltuielile legate de unele programe de dezvoltare cu finanţare externă;
Finanţarea din bugetul local
Finanţarea complementară se efectuează din bugetul local în funcţie de necesităţile de
cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat. La bugetele proprii ale comuneloe,
oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti sunt cuprinse:
- chletuieli materiale şi servicii
- cheltuieli de capital
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi efectuează operaţiuni de încasări şi pl[ţi prin Trezorerie.
Bugetul local alimentează cu fonduri unităţile de învăţământ de stat pentru următoarele
categorii de cheltuieli:
- cheltuielile salariale aferente personalului didactic auxiliar şi nedidactic;
- cheltuielile materiale curente necesare procesului instructiv educativ, pentru întreţinere şi
reparaţii şi pentru plata utilităţilor;;
- reparaţii capitale şi investiţii, inclusiv dotarea cu materiale pentru facilitarea în”elegerii
materiei redate;
- subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;
- suplimentarea fondului de burse primit de şcoală de la bugetul de stat, pentru bursele
elevilor români;
- organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice.
3.1.2 Finanţarea din resurse extragugetare
72
Page 71
Fianţarea extrabugetară sau din veniturile proprii presupune acoperirea unor cheltuieli pe
baza veniturilor realizate de unitatea de învăţământ preuniversitar în afara celor primite din
bugetele publice drept credite bugetare.
Veniturile extrabugetare se încasează, administrează şi contabilizează de instituţia de
învăţământ potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte la bugetul de
stat şi fără afectarea alocaţiilor primite de la acesta. Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului
financiar, respectiv soldurile anuale obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din
veniturile extrabugetare, se preiau ca venituri în anul următor.
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi realizează venituri proprii sub forma:
- venituri din chirii;
- venituri din donaţiile făcute de persoane fizice şi juridice;
- venituri din sponsorizări primite de la persoane fizice şi juridice conform legii;
- venituri din regie cămin;
- alte venituri.
Veniturile din închirieri sunt incluse în bugetul şcolii şi pot fi utilizate conform
reglementărilor în vigoare pentru acoperirea următoarelor tipuri de cheltuieli:
Cheltuieli materiale curente şi de capital
Suplimentarea fondurilor aferente finanţării proporţionale pentru acordarea de
salarii diferenţiate personalului angajat
Suplimentarea fondului pentru bursele elevilor şi alte forme de ajutor social
acordat acestora.
În general, Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi utilizează aceste fonduri proprii pentru
acoperirea unor cheltuieli materiale curente şi de capital.
Veniturile proprii sunt încasate în numerar, prin casieria proprie de la persoanele fizice şi
prin virament de la persoanele juridice în conturile deschise la unităţile teritoriale ale TFP.
Operaţiunile de încasări prin casieria proprie se organizează potrivit dispoziţiilor legale şi
se efectuează numai pe bază de documente legale aprobate în drept, care se înregistrează
cronologie în “Registru Jurnal de Casă”. }n casările zilnice în numerar se depun de c[tre
mandatari în contul “ Disponibilităţi din venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ”.
Persoanele juridice virează sumele în contul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat cu
ordin de plată tip trezorerie, în care, pe verso se specifică natura sumelor virate.
3.2. Metode şi tehnici de finanţare bugetară a cheltuielilor
73
Page 72
În ceea ce priveşte finanţarea bugetară se au în vedere două tehnici de finanţare diferite:
finanţarea de la bugetul de stat şi finanţarea din bugetul local.
Astfel, finanţarea de la bugetul de stat se face prin deschiderea şi repartizarea de credite
bugetare, în vreme ce finanţarea de la bugetul local se face prin alocarea de mijloace băneşti.
Finanţarea din bugetul de stat
Ca parte a finanţării bugetare, finanţarea de la bugetul statului are în vedere punerea
mijloacelor băneşti conforme cu prevederile din bugetul de stat la dispoziţia fiecărei instituţii
publice. Astfel, finanţarea se face printr-o tehnică numită deschiderea şi repartizarea de credite
bugetare.
Creditele bugetare reprezintă sume aprobate prin legea bugetară în limita cărora instituţia
bugetară poate cheltui în cursul anului mijloace băneşti primite pentru îndeplinirea sarcinilor prin
buget.
Creditele bugetare sunt limite maxime ce nu pot fi depăşite şi care nu angajează
rambursabilitate şi nici dobândă.
Dreptul de a utiliza creditele bugetare este acordat prin lege conducătorilor instituţiilor
publice, care în această calitate poartă denumirea de ordonatori de credite bugetare, care pot fi:
- ordonatori principali de credite bugetare ( OPC )
- ordonatori secundari de credite bugetare ( OSC )
- ordonatori terţiari de credite bugetare ( OTC )
Deschiderea de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare din bugetul de stat este autorizarea pe care MFP a dă TFP,
de a pune la dispoziţia OPC sumele necesare potrivit prevederilor legale.
În deschiderea de credite bugetare sunt implicaţi: finanţatorul adică, instituţia centrală în
numele Guvernului răspunzătoare de gestiunea bugetară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
ordonatorul principal de credite al bugetului local şi Trezoreria, ca unitate bancară specializată.
Iniţiativa în deschiderea acestor credite o are ordonatorul principal al bugetului local, care
se adresează finanţatorului (MEC). Solicitarea se va face până la data de 20 a lunii în curs pentru
luna următoare, adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a creditelor bugetare”,
întocmită în trei exemplare. Pe baza acestei cereri, finanţatorul onorează solicitarea prin
74
Page 73
verificarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile
clasificaţiei bugetare şi încadrarea lor în bugetul aprobat.
În primul exemplar al cererii se consemnează deschiderea creditelor bugetare, deschidere
ce devine executorie pe baza celui de-al doilea exemplar al cererii trimis Trezoreriei Iaşi, unde
sunt deschise conturi în numele liceului pentru sumele virate din bugetele publice.
Al doilea exemplar trimis de către finanţator are ca semnificaţie trecerea sumelor de bani,
cu titlu de credite bugetare, din contul bugetului finanţator în contul ordonatorului principal de
credite al bugetului local care are obligaţia, prin lege, de a repartiza aceste credite.
Prin al treilea exemplar al cererii finanţatorul informează ordonatorul principal al bugetului
local de deschiderea creditelor solicitate în contul Trezoreriei Iaşi pe seama liceului.
O cerere de deschidere de credite bugetare urmăreşte următoarele elemente:
- încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima perioadă
pe care se solicită creditele respective;
- codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi pentru
activitatea Trezoreriei;
- corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cererile de
deschidere de credite bugetare;
- încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul
creditului bugetar, cât şi pe diviziunile acestuia.
Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei. După analiza şi verificarea cererii de
deschidere de credite bugetare, Direcţia Generală a Trezoreriei aprobă deschiderea creditelor
bugetare.
Cerere deschidere credite ( 3 exemplare ) ex. 3
comunicare destinaţie Buget propru credite - ex.2 de venituri şi chelt.
dispozitie bugetară derepartizare ex. 1
Alimentare cont OSCPlan de venituri şi cheltuieli
Extras de cont
Alimentare cont OTC
75
MEC
Inspectoratul Şcolar judeţean
Iaşi
Grupul Şcolar Mihail Sturdza
Iaşi
MFP
TFP
TFP IAŞI( contul ISJ Iaşi )
Înregistrare credite
bugetare
Înregistrare credite
bugetare
Page 74
Solicitare de plată
Extras de cont
Fig . Flux informaţional privind finanţarea de la bugetul de stat
Repartizarea creditelor bugetare
Repartizarea creditelor bugetare are loc prin transmiterea mijloacelor băneşti cu titlu de
credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul principal la cei subordonaţi, având la bază un
document numit dispoziţie bugetară de repartizare adresată unităţilor Trezoreriei Finanţelor
Publice.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării adresează dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor
bugetare Trezoreriei Finanţelor Publice. Acestea din urmă (la nivel judeţean) trimite un exemplar
pentru repartizarea creditelor, prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare.
Odată repartizate creditele bugetare, Direcţiile de Trezorerie Judeţene şi Municipale
eliberează extrase de cont, informând totodată ordonatorii subordonaţi Ministerului
Învăţământului despre deschiderea creditelor bugetare.
Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorii subordonati are la bază un document
numit dispoziţie bugetară de repartizare adresată unităţilor TFP.
Dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor bugetare se întocmesc pentru cheltuielile
proprii şi pentru cheltuielile ordonatorilor secundari de credite bugetare, de exemplu
Inspectoratele Şcolare Judeţene.
Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare se efectuează de către ordonatorul principal
de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 „Învăţământul cu desfăşurarea pe titlurile
clasificaţiei bugetare economice”.
La primirea dispoziţiei bugetare, unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică
înregistrează creditele bugetare repartizate de ordonatorul principal de credite bugetare în contul
instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat: 02 „Credite deschise şi repartizate pe seama
ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale” care se desfăşoară în conturi analitice, pe
titluri corespunzător repartizării creditelor bugetare.
76
TFP IAŞI( contul Grupului
Şcolar Mihail Sturdza Iaşi )
Page 75
Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică instituţiilor de
învăţământ preuniversitar de stat primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea creditelor
bugetare de către ordonatorul principal de credite eliberând şi extrasul de cont.
Conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat răspunde administrativ dacă nu
solicită la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în
luna următoare a finanţării proporţionale şi complementare.
Finanţarea din bugetul local
Tehnica de finanţare din bugetul local se numeşte alocare de fonduri sau de mijloace
băneşti.
Cheltuielile, pe capitole şi subcapitole, sunt angajate în sensul realizării lor numai dacă
sunt disponibilităţi în contul specific al bugetului local. Dacă fondurile băneşti nu sunt suficiente,
cheltuielile sunt ordonate potrivit cu anumite urgenţe şi acoperite integral sau parţial, urmând ca
diferenţa neacoperită să fie rezolvată în perioada următoare.
Ordonatorii terţiari de credite solicită, până la sfârşitul lunii ordonatorului principal de
credite al bugetului local (primarul), repartizarea necesarului de credite din bugetul local
reprezentând finanţarea pentru luna următoare.
Rolul principal în finanţare revine tot ordonatorului principal de credite bugetare, care se
adresează finanţatorului, acesta fiind un departament de serviciu sau chiar o instituţie financiară
ce are răspunderea gestiunii bugetului local, solicitând bani necesari desfăşurării de acţiuni
referitoare la activitatea proprie dar şi a ordonatorilor subordonaţi bugetar.
Organul financiar local analizează solicitările de fonduri prin compararea bugetului local
aprobat cu bugetul de venituri şi cheltuieli al ordonatorului principal de credite bugetare în
strânsă legătură cu subdiviziunile corespunzătoare, cu luarea în considerare a disponibilităţilor
existente în contul bugetului local şi a priorităţilor de finanţare din acestea.
Finanţatorul întocmeşte o dispoziţie bugetară prin care se dispune, ca din contul bugetului
local, o anumită sumă să treacă în contul de disponibil al ordonatorului principal de credite.
Dispoziţia bugetară (ordinul de plată) este adresată Trezoreriei Finanţelor Publice din teritoriu .
Trezoreria alimentează contul disponibil al ordonatorului principal de credite bugetare şi
îl informează pe acesta de alimentarea contului său de la Trezorerie. Din contul său de
77
Page 76
disponibil, ordonatorul principal de credite dispune, printr-o dispoziţie de repartizare, ca o
anumită parte să treacă în contul ordonatorului terţiar, conform solicitărilor făcute în perioada
25-30 ale lunii în curs pentru luna următoare.
Ordonatorul principal de credite este informat că i s-a alimentat contul de disponibilităţi.
Din acest cont el dispune ca o anumită parte să treacă în contul ordonatorului terţiar. În
momentul în care contul ordonatorului terţiar de credite bugetare este alimentat acesta este
anunţat.
(2) (3)
(1) (4)
(5)
Fig. Flux informaţional privind finanţarea din bugetul local
(1) - Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi solicită ordonatorului principal de credite bugetare
necesarul de credite;
(2) - primarul ( OPC ) solicită finanţatorului alocarea de fonduri;
78
Primarul Municipiului Iaşi ( OPC )
Direcţia Economică
FINANŢATOR
Grupul Şcolar Mihail Sturdza
Iaşi ( OTC )
Contul Bugetului
Local
Cont de disponibil( OPC )
ContOTC
TREZ.
MUN.
IAŞI
Page 77
(3) - Finanţatorul dă TFP Iaşi o dispoziţie de repartizare a sumelor respective din cadrul
bugetului local în contul de disponibil;
(4) - OPC este anunţat că în contul de disponibil sunt înregistrate fondueile solicitate. Din
contul de disponibil, OPC dispune transferul sumelor în contul OTC.
(5) - OTC este anunţat că în contul său sunt virate sumele solicitate.
3.3. Utilizarea creditelor bugetare şi a mijloacelor băneşti
aprobate. Plăţi pentru cheltuieli
Aprobarea creditelor bugetare, utilizarea banului public, este supusă unor reguli, principii
foarte stricte după care sunt solicitate şi apoi întrebuinţate sume de bani din bugetele publice.
Principiile sunt:
orice cheltuială trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în bugetele de
venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare;
folosirea mijloacelor băneşti presupune apoi prezenţa şi manifestarea unui control
preventiv care pune accent pe aspecte importante precum: necesitatea, oportunitatea şi
legalitatea cheltuielilor.
În vederea perfectării unei cheltuieli sunt parcurse trei momente:
- propunerea de cheltuieli, porneşte din interiorul instituţiei de la o persoană autorizată cu
competenţe în a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, materiilor prime,
materialelor, obiectelor de inventar;
- angajarea cheltuielilor, ordonatorii de credite bugetare împreună cu compartimentul
financiar-contabil analizează propunerile de cheltuieli prin prisma legalităţii, necesităţii,
oportunităţii şi a existenţei disponibilităţilor pentru efectuarea plăţilor respective;
- aprobarea efectuării cheltuielilor, eliberarea mijloacelor băneşti pentru achitarea
obligaţiilor faţă de personal.
În cadrul Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi, angajarea cheltuielilor se efectuează de către
director în calitatea sa de ordonator terţiar de credite bugetare. La baza angajării cheltuielilor stau
documente legale – state de plată, comenzi, contracte, vizate pentru controlul financiar preventiv,
întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local, bugetul de stat şi venituri
extrabugetare.
Efectuarea plăţilor se face prin Trezoreria Finanţelor Publice din creditele deschise şi
repartizate pe baza unor dispoziţii generale şi a unor dispoziţii speciale.
79
Page 78
Plăţile pot fi dispuse prin numerar sau prin cont. Instrumentele folosite în vederea efectuării
plăţilor sunt: cecul pentru eliberarea numerarului din cont, ordinul de plată pentru efectuarea
plăţilor din contul instituţiei către terţi, cecul cu limită de sumă şi factura cu dispoziţie de
încasare.
1) Cheltuielile pentru salarii au la bază ca document fundamental statele de salarii, care
se întocmesc la compartimentul Secretariat, de către secretarul şef, până la nivelul stabilirii
contribuţiilor, urmând a fi completate de către compartimentul Contabilitate cu reţinerile şi
contribuţiile plătite în numerar angajaţilor şi semnate, avizate de către directorul liceului.
În vederea eliberării banilor pentru plata salariilor unitatea de învăţământ va prezenta
Trezoreriei Finanţelor Publice – serviciul de control şi evidenţă a cheltuielilor – o serie de
documente:
- cecul pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi salariale;
- ordine de plată în trei exemplare pentru virarea din cont a unor sume datorate (impozitul
pe salarii, contribuţia la fondul de şomaj);
- dispoziţie de plată/ordin de plată pentru plata contribuţiei la asigurările sociale;
- situaţia recapitulativă a salariilor la nivelul lunii.
După primirea acestor documente serviciul de control şi evidenţă a cheltuielilor va verifica
o serie de elemente: respectarea numărului de salariaţi aprobaţi, respectarea prevederilor legale
referitoare la salarizarea personalului angajat în învăţământ, stabilirea sumelor de plată şi
încadrarea acestora în creditele bugetare aprobate la subdiviziunea „Cheltuieli de personal”,
stabilirea corectă a contribuţiilor precum şi întocmirea corectă a ordinelor de plată.
După efectuarea acestei proceduri se procedează la efectuarea plăţii prin casierie.
State
funcţii
State
salarii
aprobare documente
documente
Solicitare
fonduri
80
SECRETAR ŞEF
CONTABIL ŞEF
DIRECTOR
PRIMĂRIA IAŞI (departament
financiar-contabil)
Page 79
ordin de
plată
virament
plată
Fig. Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal
2) Cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferări. Propunerea de cheltuieli are loc de
către persoana care urmează să desfăşoare o anumită activitate ce necesită deplasarea şi se face
verbal sau scris. Documentul este analizat la compartimentul financiar-contabil urmărindu-se
dacă acea acţiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri şi cheltuieli şi dacă e
necesară şi are suport legal. Se acordă avizul precizându-se şi subdiviziunea clasificaţiei bugetare
unde se încadrează, iar conducerea unităţii eliberează ordinul de deplasare.
În cazul cheltuielilor pentru deplasări şi transferări se au în vedere documente specifice ca:
situaţia recapitulativă a deplasărilor, ordine de deplasare aprobate de către organele în drept şi
calculaţia sumelor de transfer.
Sumele necesare efectuării acestor plăţi se ridică din cont pe baza cecului în numerar, iar pe
verso se specifică suma plăţilor pentru deplasări, detaşări, transferări.
3) Cheltuieli pentru materiale şi servicii au ca punct de pornire solicitările de materiale,
obiecte de inventar, cărţi etc. care se fac de diverşi angajaţi în funcţie de necesităţile desfăşurării
activităţii lor. Aceste solicitări trebuie avizate de către directorul liceului, în calitatea sa de
ordonator de credite .
cereri de materiale necesare
ordin de plată
81
TFP IAŞI BANC POST
SALARIAŢI
SECRETAR ADMINISTRATOR CONTABIL BIBLIOTECAR
DIRECTOR TFP IAŞI
Page 80
cereri aprobate
factură marfă
Fig. Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor
materiale şi de servicii
Plăţile se fac în funcţie de conţinutul şi natura lor, dispuse de Grupul Şcolar Mihail Sturdza
Iaşi potrivit cu o anexă stabilită la nivelul Trezoreriei în care sunt grupate cheltuielile pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Pentru efectuarea plăţii se prezintă următoarele documente:
ordin de plată pentru plata prin virament, dispoziţie de încasare cu factură primită de la unitatea
bancară a furnizorului, cec pentru ridicarea de numerar, în cazul în care cheltuielile materiale se
achită în numerar. La Trezorerie urmează a se verifica aceste elemente.
4) Cheltuieli de capital. Plăţile pentru acestea, potrivit Legii Finanţelor Publice, vizează
investiţii ce apar prezente pe baza unei liste de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de
investiţii aprobate de Ministerul Finanţelor. Finanţarea cheltuielilor de capital se efectuează la
cererea ordonatorului de credite bugetare principal prin deschiderea de credite bugetare de către
Ministerul Finanţelor şi prin prezentarea unor documente specifice: lista de investiţii şi ordinul
de plată privind alimentarea contului de disponibil de la unitatea finanţatoare.
5) Cheltuieli cu bursele. Documentul ce stă la baza acestora este statul de plată pentru
burse întocmit de către compartimentul Secretariat. Suma se eliberează de către Trezoreria
Finanţelor Publice în limita creditelor bugetare repartizate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean
Iaşi, pe baza cecului sau a ordinului de plată însoţit de o notă justificativă.
Odată prezentate documentele la Trezorerie în vederea efectuării plăţilor se verifică trei
repere lucrative:
încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole de
cheltuieli potrivit cu o anumită procedură;
82
CONTABILITATE
ADMINISTRATOR
FURNIZORI
Page 81
respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare;
respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor legată de
înştiinţarea instituţiei.
dosare burse plăţi burse
state plată documente
documente cereri cereri cec aprobate burse aprobate ridicare
numerar state de plată burse
numerar
Fig. Flux informaţional privind efectuarea plăţilor pentru burse
Odată prezentate documentele la Trezorerie în vederea efectuării plăţilor se verifică trei
repere lucrative:
încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole de
cheltuieli potrivit cu o anumită procedură;
83
ELEVI
SECRETARIAT
ISJ IAŞI( Comisia de aprobare a burselor )
CONTABIL ŞEF DIRECTOR
TFP IAŞI CASIER
Page 82
respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare;
respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor legată de
înştiinţarea instituţiei.
Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din creditele bugetare deschise ori
repartizate astfel:
- în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri şi
cheltuieli ( curente );
- în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.
Plăţile din creditele bugetare aprobate se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de credite
care poartă răspunderea utilizării mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse: în numerar, prin
casieriile instituţiilor: prin decontarea din cont în favoarea terţilor care au livrat mărfuri,
alimente, materiale, combustibil, energie termică, au prestat servicii sau au executat lucrări.
Instrumentele de plată sunt:
- cecul – pentru eliberarea numerarului;
- ordinul de plată – prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plăţi
din conturile sale în favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice;
- factura cu dispoziţie de încasare – întocmită ( potrivit convenţiei ) de furnizori pentru o
instituţie publică în cazul livrărilor de mărfuri, combustibili, etc.
Instituţiile publice pot beneficia de garanţia Trezoreriei, în favoarea unităţilor furnizoare
care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.
Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,
prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasifica’iei bugetare.
Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise ale
instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de cheltuieli aprobate.
La aceste documente, ordonatorul de credite are obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la
necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.
Normele metodologice de organizare şi funcţionare a Trezoreriei Finanţelor Publice au
prevederi distincte pentru ceea ce se cheamă plă’i prin unităţile operative ale acesteia, în acest
sens putând fi enumerate următoarele referiri tehnice:
- dispoziţii generale privind efectuarea plăţilor prin trezorerie din credite bugetare deschise
şi repartizate ( prezentate, în mare măsură, anterior ).
- efectuarea de plăţi din creditele deschise din bugetul de stat pentru salarii;
84
Page 83
- deplasări, detaşări şu transferuri la instituţiile publice; cheltuieli materiale; garanţia
bugetară acordată instituţiilor publice; subvenţii şi transferări din bugetul de stat ( privind
bursele pentru elevi şi studenţi ); cheltuieli de capital; utilizarea de către instituţii a
veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor; reconstituirea creditelor bugetare şu reîntregirea
plăţilor de casă la instituţiile publice;
- efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local;
- efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul asigurărilor sociale de
stat;
- casele de plăţi şi închiderea acestora;
- plăţi din conturile de disponibilităţi : din fonduri cu destinaţie specială, din mijloace
extrabugetare, privind sumele de mandat şi sumele de depozit, privind fondul de tezaur etc.
Salariile în sistemul bugetar se plătesc o dată pe lună în intervalul 5 – 15 a fiecărei luni,
pentru luna precedentă. Eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite bugetare se face
prin ordinul Ministrului Finanţelor Publice. La unităţile operative ale trezoreriei, în vederea
ridicării sumelor necesare plăţii salariilor la sfârşitul lunii, instituţiile publice prezintă
compartimentului control şi evidenţa cheltuielilor ( la termenul de plăţi stabilit ) anumite
documente ( cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii, indemnizaţii
de asigurări sociale, dacă este cazul; ordine de plată pentru virarea din cont a impozitului pe
salarii re’inut, a contribuţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor sociale de
sănătate; ordinul de plată însoţit de borderoul centralizator cu salariaţii pentru care se virează
salariile nete la băncile comerciale, în sistemul plăţii prin carduri; situaţia recapitulativă a
salariilor pe lună etc. ).
În vederea avizării din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verifică şi se analizează
următoarele: respectareadiapoziţiilor legale privind salariile şi indemnizaţiile de asigurări sociale
precum şi a celorlalte drepturi ( indemnizaţiile de conducere, plata orelor din posturile vacante,
sporuei etc.); stabilirea sumelor de plată şi încadrarea acestora în disponibilul de credite bugetare
la subdiviziunea cheltuieli de personal; stabilirea contribuţiilor pentru asigurări sociale, fondul de
şonaj, asigurările de sănătate precum şi întocmirea corectă a ordinelor de plată. După analiză,
verificare şi introducerea în documente a modificărilor rezultate, compartimentul control şi
evidenţa cheltuielilor procedează astfel: mai întâi vizează cecul pentru suma care urmează a fi
ridicată de la casa plătitoare din cadrul trezoreriei, după care îl remite casieriei pentru eliberarea
sumei, apoi, reţine ordinele de plată pentru înregistrarea şi întocmirea formelor de decontare în
bănci.
85
Page 84
La celelalte categorii de cheltuieli, plăţile prin trezorerie impun mai întâi prezentarea de
documente justificative potrivit cu specificul destinaţiei sumelor de bani către terţi şi apoi se
aplică procedura de analiză şi verificare a acestora.
Pentru efectuarea plăţilor către agenţii economici prin Trezorerie se transmite acesteia un
ordin de plată întocmit în trei exemplare, dintre care unul se păstrează de către instituţia de
învăţământ, unul de către Trezorerie şi altul se transmite băncii agentului economic. Trezorerie,
pe baza ordinului de plată, creditează contul agentului economic. Banca informează agentul
economic asupra operaţiunii realizate printr-un extras de cont.
Informare cu privire la realizarea plăţii
Alimentare cu fonduri
Ordin plată
Răspuns cu privire la control
86
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi
Propunere angajare cheltuieli
Compartiment Contabilitate
Control financiar preventiv
Primărie
Trezorerie
Dispoziţie bugetară
Grupul Şcolar Mihail Sturdza
IaşiAgent
economic
TrezorerieBanca agentului economic( furnizor)
Page 85
Ordin de plată
3 exemplare
Extras de cont
Fig . Efectuarea plăţilor pentru cheltuieli prin Trezorerie
Cap. 4 Organizarea şi conducerea gestiunii financiare la
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi
Contabilitatea observă ansamblul mişcărilor de valori exprimate în bani, într-un perimetru
de mică sau de mare întindere , precum şi raporturilor economico-juridice care iau naştere între
instituţiile publice care provoacă decontări băneşti între acestea, între acestea şi salariaţii săi; cu
bugetul statului; bugetul asigurărilor sociale etc. Calculele contabilităţii reflectă totodată
mişcarea şi transformarea mijloacelor economice, precum şi sursele acestora, în ordinea formării
şi a destinaţiei lor în procesele economice.
4.1. Sistemul informaţional specific
Informaţia a devenit, în societatea contemporană, o resursă primordială. Însă adevărata
sursă de putere şi bogăţie nu o reprezintă volumul resurselor informaţionale acumulate, ci
modul în care informaţia este prelucrată, valorificată şi transformată în cunoaştere şi acţiune.
Informaţia economică reprezintă acea categorie de informaţii având ca reprezentare
agenţii economici, procesele şi mărimile economice, procesele sociale de producţie, repartiţie,
87
Page 86
schimb şi de consum al bunurilor materiale. Informaţiile economice se prezintă în cea mai mare
parte sub forma unor indicatori cu diferite grade de grupare şi sintetizare.
Informaţia bugetară, ca şi componentă a celei economice, are ca obiect principal reflectarea
corectă a modului de realizare a veniturilor şi cheltuielilor, a modului de gospodărire a mijloacelor
economice ale instituţiilor publice, fiind baza de calcul a indicatorilor necesari procesului de
conducere a unităţilor bugetare. Ea poate fi clasificată ca informaţie previzionată şi informaţie
de reflectare sau de control.
Informaţia previzionată este reprezentată sub forma indicatorilor înscrişi în bugetele de
venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice sau sub forma normelor privind întocmirea şi execuţia
bugetelor.
Informaţia de reflectare sau de control exprimă modul în care s-au încasat veniturile şi
cheltuielile bugetare, modul de utilizare a valorilor materiale şi băneşti, apărând sub formă de
date contabile, operative şi statistice.
Evidenţa bugetară, prin modul de organizare, concepere şi funcţionare, furnizează
organelor de decizie datele necesare pentru controlul execuţiei bugetare, asigurând totodată baza
de informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor bugetului de stat.
Evidenţa bugetară se poate caracteriza prin următoarele:
- asigură folosirea fondurilor bugetare în limitele şi destinaţiile prevăzute de buget;
- semnalează neconcordanţele în realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor;
- asigură furnizarea la timp a indicatorilor necesari în controlul execuţiei bugetare.
Sistemul informaţional bugetar reprezintă un ansamblu de elemente interdependente,
cuprinde mai multe subsisteme de informare referitoare la execuţia bugetelor şi se realizează în
practică prin evidenţa bugetară, ca latură a evidenţei economice, îmbrăcând cele trei forme ale
acesteia, şi anume:
1. evidenţa tehnico - operativă;
2. evidenţa statistică;
3. evidenţa contabilă.
Pentru fiecare compartiment de evidenţă bugetară, există planuri de conturi diferite şi
instrucţiuni de aplicare elaborate de Ministerul Finanţelor. Excepţie face în acest caz execuţia de casă
a bugetului de stat de la Trezorerie.
Cele trei forme ale evidenţei economice constituie un tot unitar, o sursă importantă de informare
asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile stabilite. Evidenţei contabile îi revin
sarcinile:
- să înregistreze activitatea desfăşurată, dând posibilitatea comparării activităţii curente ce se
deafăşoară cu perioada de gestiune anterioară;
88
Page 87
- să asigure cunoaşterea situaţiei economice aflate în propietatea unităţii de învăţământ;
- să permită stabilirea rezultatelor executării bugetelor;
- să urmărească felul ]n care se respectă legistaţia economică şi alte norme de drept.
Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi îşi organizează evidenţa bugetară în cadrul
compartimentului financiar-contabil, prin intermediul contabilului şef.
4.1.1. Evidenţa tehnico – operativă
Evidenţa tehnico - operativă, ca parte componentă a evidenţei economice, pe lângă
celelalte două forme, contabilă şi statistică, contribuie în mod consecvent la reflectarea şi
controlul existenţei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării corespunzătoare a
cerinţelor unităţii. Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea fenomenelor primare
care au loc în unitate adică, intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti, darea în
consum sau folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al unităţii sau la o anumită dată.
Evidenţa tehnico - operativă se organizează în funcţie de nevoile fiecărei instituţii pe
compartimente de activitate şi foloseşte ca tehnică de înregistrare şi de exprimare a datelor fie
etalonul natural (număr, greutate, lungime, volum), fie etalonul bănesc (valoarea), fie ambele sau
alte etaloane cum ar fi ore - om, în funcţie de scopul urmărit de către organizatorul sau şi de
specificul activităţii unităţii. Caracteristicile acestei forme de evidenţă constau în faptul că ea
îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate şi că este operativă (promptă şi rapidă) în
furnizarea datelor. La organizarea evidenţei tehnico - operative a valorilor materiale se au în
vedere înregistrările care se fac numai în etalon natural, ea organizându-se pe fiecare
gestiune în parte şi ţinându-se la locul de depozitare sau de folosinţă, ca unitate de evidenţă.
Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu
materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi existenţa şi
folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie.
Evidenţa analitică se ţine pe două domenii:
din punct de vedere al „plăţilor de casă”, prin încadrarea fiecărei plăţi făcute prin
trezoreria teritorială a finanţelor publice;
din punct de vedere al cheltuielilor efective, pe fiecare subdiviziune a clasificaţiei
economice, se analizează comparativ cu ce s-a plătit, ce s-a cheltuit din stoc, plus intrările de
valori materiale, ce a rămas din plăţi în stocurile de materiale, ceea ce elimină orice eroare
sau omisiune contabilă.
Orice operaţiune economică sau financiară trebuie consemnată în momentul efectuării ei,
într-un document justificativ.
89
Page 88
Documentele justificative cuprind următoarele elemente principale:
denumirea documentului;
denumirea şi sediul unităţii care întocmeşte documentul;
numărul documentului şi data întocmirii lui;
conţinutul operaţiunii;
datele cantitative şi valorice;
semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunilor economice sau
financiare;
alte date determinate de caracterul operaţiunii.
Înainte de înregistrare în contabilitate, documentele se verifică în mod obligatorii. Folosirea
imprimatelor tipizate sau a formatelor prevăzute prin instrucţiunile în vigoare este obligatorie.
Dosarele cu documentele justificative, precum şi dările de seamă contabile se păstrează
conform dispoziţiilor legale la arhiva unităţii. Termenul de păstrare pentru fiecare document se
stabileşte printr-un indicator de termen întocmit de unitatea respectivă, potrivit instrucţiunilor
date de Direcţia Generală a Arhivelor Statului.
Notele de contabilitate la care sunt ataşate documentelor justificative se păstrată în dosarele
pe luni sau trimestre. Originalul statului pentru plata salariilor, după efectuarea plăţilor, se
îndosariază separat celelalte acte justificative de casă se păstrată permanent în arhiva unităţii.
La expirarea termenului de păstrare, dosarele se predau fie la Arhivele statului (dacă actele
sunt cu termen permanent nu permite arhivarea lor), fie ca maculatură (cele cu termen
nepermanent).
Modul de ţinere a evidenţei tehnico - operative şi formularele folosite în acest liceu dar
şi la celelalte unităţi bugetare şi extrabugetare sunt stabilite de Normele metodologice ale
Ministerului Finanţelor nr. 596/1970 privind contabilitatea unităţilor bugetare. Conform
legislaţiei în vigoare, evidenţa tehnico - operativă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
- obţinerea de date exacte, cantitative şi valorice, în orice moment, cu privire la
existenţa şi răspândirea valorilor materiale la locurile de depozitare sau de folosinţă;
- asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale în scopul păstrării integrităţii
patrimoniului public;
- asigurarea delimitării răspunderii individuale sau colective în administrarea bunurilor
materiale;
- asigurarea bazei de date necesare efectuării inventarierilor periodice şi anuale prin
furnizarea datelor scriptice pe locuri de depozitare şi de folosinţă.
90
Page 89
Pe lângă aceste cerinţe trebuie respectate şi regulile de bază privind completarea
documentelor de către gestionarii şi administratorii care răspund material, disciplinar şi
penal de gospodărirea bunurilor materiale date în primire.
Ca documente specifice evidenţei tehnico-operative la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi
putem aminti:
Condica de prezenţă
Bonul de consum al materialelor
Aparate tehnice de înregistrare (apometre, contoare, etc.)
4.1.2. Evidenţa statistică
Evidenţa statistică este şi ea o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura
cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social - economice în
condiţii concrete de loc şi timp, în expresia lor numerică.
Statistica are în vedere înregistrarea şi prelucrarea formelor social - economice de masă. În
vederea realizării obiectului său (studierea activităţii economico - socială), se folosesc diferite
unităţi de măsură în mărime naturală sau valorică. Pe baza datelor furnizate de evidenţa
statistică, a grupării şi generalizării fenomenelor şi proceselor economico – sociale se pot stabili
interdependenţe între ele şi tendinţele de dezvoltare.
Informaţiile prelucrate prin metode statistice sunt prezentate prin tabele, grafice, scheme,
situaţii comparative.
Informaţiile care se obţin prin intermediul statisticii sunt utile în procesul conducerii dar, la
nivel microeconomic, au un rol redus comparativ cu cele furnizate de contabilitate. Statistica
prezintă de asemenea, neajunsul cunoaşterii parţiale a activităţilor desfăşurate de un agent
economic, respectiv cu ajutorul statisticii pot fi urmărite doar anumite aspecte, deci şi statistica
are un caracter limitat, informaţiile furnizate fiind insuficiente pentru fundamentarea deciziilor.
Contabilitatea interferează cu statistica social – economică în toate unităţile patrimoniale,
dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă. Indicatorii şi indicii sunt
corelaţi cu cei pe care îi folosesc celelalte forme de evidenţă bugetară.
Procesele proprii evidenţei statistice sunt:
- culegerea datelor necesare din documentele primare;
- folosirea de procedee ca: observarea, sondaje de opinie, anchetarea etc.;
- prelucrarea datelor sub formă de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.
91
Page 90
Raportările statistice sunt specifice evidenţei statistice, pe care le face unitatea de
învăţământ preuniversitar către organele ierarhic superioare. Aceste raportări statistice se referă
la: structura pe grad, vechimea profesorilor, numărul de profesori, numărul de elevi pe diferite
categorii.
Institutul de Statistică trimite liceului lunar un formular spre completare cu privire la
numărul mediu de elevi, numărul mediu de salariaţi etc.
4.1.3. Evidenţa contabilă
Evidenţa contabilă este acea formă a evidenţei economice care reflectă aspecte ale
activităţii ce pot fi exprimate valoric. Prin metoda şi procedeele sale, contabilitatea este
fundamentul evidenţei bugetare, contabilitatea instituţiilor publice privind execuţia de casă a
bugetelor aprobate, precum şi alte operaţiuni financiare efectuate în contul acestor unităţi,
purtând denumirea de contabilitate publică.
Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigurând controlul asupra
modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele. O particularitate a contabilităţii este faptul că
se ţine în etalon bănesc, utilizând şi etaloane naturale. Contabilitatea trebuie privită sub două
aspecte, şi anume: unul primar, prin care se reflectă în expresie băneasca mişcările de valori şi
unul centralizator, prin care se exprimă sintetic existenţele, mişcările, transformările mijloacelor
economice şi a surselor de constituire a acestora.
Obiectul contabilităţii bugetare cuprinde înregistrarea operaţiilor patrimoniale care se
produc în cadrul instituţiilor publice in procesul execuţiei bugetare.
Totodată, contabilitatea centralizatoare analizează sintetic şi rezultatele financiare
finale raportate la o perioadă de gestiune dată (luna, semestru, an de gestiune).
Instituţiile publice şi serviciile publice, indiferent de modul de finanţare a cheltuielilor au
obligaţia potrivit legii să conducă contabilitatea în partidă dublă, să întocmească bilanţ contabil
si cont de execuţie bugetară.
Înregistrările în contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit planului de conturi si
normele de utilizare a acestuia.
Răspunderea pentru organizarea si conducerea contabilităţii la instituţii publice revine
ordonatorului de credite.
Instituţiile publice utilizează un plan de conturi specific si o evidenţă contabilă adaptată la
particularităţile impuse de natura obiectului de activitate.
92
Page 91
Contabilitatea bugetară are sarcina să asigure informarea cu privire la execuţia bugetului de
venituri si cheltuieli la nivelul fiecărei instituţii publice, a fiecărei unităţi administrativ-
teritoriale, deci la nivel microeconomic cât şi pe nivelele organizatorice ierarhic superioare ale
sistemului bugetar şi pe întregul buget general consolidat al României.
Satisfacerea cerinţelor de informare, atât la nivel microeconomic cât şi la nivel
macroeconomic, impune două forme organizatorice ale contabilităţii bugetare:
1. contabilitatea bugetara curenta
2. contabilitatea bugetara centralizatoare
Contabilitatea bugetară curentă sau proprie este organizată şi condusă de fiecare instituţie
publică in scopul înregistrării la azi a tuturor operaţiunilor patrimoniale. Potrivit Legii
contabilităţii, s-a stabilit obligativitatea conducerii contabilităţii de către toate instituţiile publice
care au calitatea de ordonatori de credite. Răspunderea pentru organizarea si tinerea contabilităţii
revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane, care are obligaţia gestionarii
patrimoniului.
Ordonatorii de credite pot organiza si conduce contabilitatea in cadrul instituţiei, ca un
compartiment distinct (direcţie, servicii, birou sau colective) in funcţie de mărimea instituţiei
publice potrivit organigramei, conduse de către directorul financiar-contabil, contabilul şef sau
alta persoana împuternicita sa îndeplinească aceasta funcţie, fiind obligatoriu sa posede studii
economice superioare.
Aceşti conducători împreună cu personalul din compartimentul financiar-contabil din
subordine răspund de tinerea contabilităţii potrivit legii. Contabilitatea instituţiilor publice mai
poate fi organizată şi ţinută de persoane juridice autorizate sau expert contabil pe bază de
contract de prestări servicii şi care răspund de conducerea contabilităţii potrivit legii.
Sistemul de evidenţă a instituţiilor publice îmbracă forma contabilităţii şi formă evidenţei
tehnico-operative. În cadrul instituţiilor publice se foloseşte contabilitatea în partidă dublă, iar
pentru conturile (de ordine şi evidenţă) în afara bilanţului, cea în partidă simplă.
În cadrul contabilităţii în partidă dublă, mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale
de activ şi de pasiv în instituţiile publice se urmăresc prin dubla înregistrare, care constă în
înregistrarea simultană a creşterilor şi micşorărilor ce se produc în structura activelor şi
pasivelor. Prin înregistrarea în partidă dublă a tuturor operaţiunilor economice care privesc
mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale se stabileşte permanent un echilibru (o
egalitate) între cele doua parţi a patrimoniului instituţiilor publice, elemente de activ şi elemente
de pasiv realizându-se în permanenţă A=P, principiu de bază a contabilităţii în partidă dublă.
Periodic, acest dublu aspect al patrimoniului este prezentat în mod generalizat prin bilanţul
contabil.
93
Page 92
Contabilitatea în partidă simplă reflectă elementele patrimoniale potrivit principiului
simplei înregistrări, adică se înregistrează numai natura acestora, fără a se reflecta în acelaşi timp
(prin aceeaşi înregistrare) aspectul sursei de provenienţa, dobândire sau formare. Contabilitatea
în partidă simplă presupune înregistrarea operaţiilor economice ce privesc mobilizarea
veniturilor bugetare şi utilizarea cu maximum de eficienţă a mijloacelor băneşti şi financiare în
limita destinaţiilor aprobate, după principiul simplei înregistrări. Veniturile se înregistrează
nominal, pe plătitori, în registre separate deschise pe părţi, iar sursele acestor venituri,
centralizat, în alte registre. În mod asemănător se înregistrează şi cheltuielile privind materialele,
obiectele de inventar, mijloacele fixe, salariile şi alte operaţiuni economice specifice acestor
instituţii publice.
Evidenţa economică se particularizează prin următoarele trăsături:
contabilitatea analitică se organizează atât în cazul partidei simple cât şi în cazul
partidei duble pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
contabilitatea analitică se tine separat pentru activităţile şi acţiunile finanţate din
mijloacele bugetare şi pentru activităţile finanţate din mijloace extrabugetare pe baza
autofinanţării;
institutiile publice au obligativitatea întocmirii lunare a unor dări de seama
contabile, cu privire la utilizarea creditelor bugetare primite şi cu privire la veniturile
încasate;
conturile privind veniturile şi cheltuielile se închid numai la sfârşitul anului cu
ocazia încheierii exerciţiului bugetar;
toate operatiile ce vizează efectuarea cheltuielilor sunt supuse în mod obligatoriu
controlului financiar-contabil din fiecare instituţie cât şi de organele curţii de conturi şi ale
trezoreriei finanţelor publice.
Înregistrările în contabilitatea instituţiilor bugetare se fac cronologic şi sistematic, în
funcţie de natura lor, pe baza unor documente comune tuturor agenţilor economici, cum sunt:
facturi, bonuri de consum, state de salarii, note de intrare-receptie, extrase de cont, ordine de
deplasare etc., cât şi pe baza unor documente specifice, ca de exemplu: „cererea pentru
deschiderea de credite”, „dispoziţie bugetară privind repartizarea şi retragerea creditelor”, „lista
zilnică de alimente” şi altele.
În instituţiile publice se practică forma de înregistrare „Maestru sah” cu unele simplificări
ce cuprind: notele de contabilitate, jurnalul de înregistrare, fişele conturilor sintetice şi analitice.
Înregistrarea operaţiunilor în evidenţa sintetică se face pe baza documentelor anexate la notele
contabile.
94
Page 93
La sfârşitul fiecarei luni, are loc verificarea înregistrarilor în contabilitatea sintetică şi
analitică cu ajutorul balanţelor de verificare, iar trimestrial şi anual se întocmesc dări de seamă
contabile privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli. Darea de seamă contabilă se depune
de catre instituţiile publice la organele ierarhice superioare, iar consiliile locale şi judeţene depun
darea de seamă la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, care le
centralizează şi le depune la Ministerul Finanţelor.
Contabilitatea bugetară centralizatoare sau periodică se realizează pe calea centralizării
dărilor de seama periodice şi anuale. Ea funcţionează la ordonatorii de credite superiori şi la
organele finaciare, în perioadele de prezentare a dărilor de seamă şi cuprinde date deja
centralizate furnizate de contabilitatea bugetară curentă.
Având prin obiectul său o sfera larga de cuprindere, contabilitatea bugetară apare ca o
evidenţă de sinteză în ansamblul său, prin indicatori sintetici pe care îi determină, oglindeşte
rezultatele întregii activităţi din economia naţională.
Contabilitatea foloseşte procedee şi mijloace de lucru proprii cum sunt: contul, balanţa
de verificare, bilanţul contabil precum şi Norme metodologice şi reguli precise, stabilite de
Ministerul Finanţelor.
Cea mai folosită tehnică a metodei contabilităţii o constituie înregistrarea operaţiunilor
contabile pe „jurnale”, fiind incluse aici documentele de evidenţă, notele contabile, registrul
jurnal, cartea mare şi balanţa de verificare.
Documentele de evidenţă se înregistrează în ordinea intrării lor şi se păstrează în dosare
separate, pe jurnale, pentru a se putea stabili cu uşurinţă legătura dintre documentele, jurnalele sau
situaţiile în care s-au înregistrat.
În cadrul acestor mijloace de lucru, registrul jurnal reprezintă formularul de baza destinat
înregistrării operaţiunilor economice în ordine cronologică pe baza documentelor primare,
contabile şi centralizatoare. Jurnalele se deschid lunar şi cuprind operaţiunile economice din
cursul lunii privind creditul unuia sau al mai multor conturi cu conţinut similar, în
corespondenţă cu conturile debitoare. Centralizarea se efectuează la sfârşitul lunii iar totalul
obţinut se trece în registrul cartea mare în care operaţiunile se înregistrează în forma sintetică a
totalurilor.
Cu ajutorul registrului cartea mare se determină lunar rulajele şi soldul final ale fiecărui cont
sintetic, cumulativ de la începutul anului.
Aceste date urmează a fi scrise în balanţele de verificare a conturilor sintetice precum şi în
cele analitice.
Fazele de lucru în cadrul formei de înregistrare contabilă pe jurnale sunt următoarele:
întocmirea documentelor primare şi a notelor contabile;
95
Page 94
înregistrarea documentelor de evidenţă în formularele şi fişele de
evidenţă analitică;
trecerea sumelor din jurnale şi situaţii în cartea mare;
întocmirea bilanţului contabil.
Documentul oficial de gestiune a patrimoniului acestei unităţi de învăţământ, precum şi a
tuturor instituţiilor publice, îl constituie bilanţul contabil, care dă o imagine fidelă, clară şi
completă a modului de administrare a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute
la data întocmirii acestuia.
Bilanţul contabil, denumit în setul formularelor tipizate „Darea de seamă contabilă”, are în
structura sa următoarele:
- Bilanţul;
- Contul de execuţie bugetară;
- Anexe privind:
a) detalierea cheltuielilor;
b) disponibilul din fonduri cu destinaţie specială;
c) contul de execuţie al fiecărui fond special;
d) finanţarea bugetară;
e) finanţarea investiţiilor;
f) obligaţiile de plată restante;
g) pagubele materiale;
h) indicatorii specifici de calcul şi de fundamentare a bugetului instituţiei.
- Raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico - financiare la data
raportării.
Bilanţul contabil cuprinde în Activul său totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa liceului,
iar în Pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele. Urmărirea execuţiei bugetare se face
folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare, care conţine: o evidenţă contabilă bugetară
curentă şi o evidenţă contabilă bugetară centralizată.
Prima formă de evidenţă, cea curentă, procură date operative privind modul cum se
îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor. Evidenţa
centralizată se întocmeşte periodic, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, pe baza
datelor din evidenţa curentă, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile bugetare
centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei bugetare pe
întregul buget de stat.
Darea de seamă contabilă bugetară are un caracter unitar în ce priveşte structura şi
conţinutul ei deoarece este supusă unor reglementări speciale şi condiţii unitare de întocmire.
96
Page 95
Principiile care stau la baza întocmirii acestui document sunt următoarele:
oglindirea realităţii faptelor şi puritatea cifrelor pe care aceasta le cuprinde.
Asigurarea unui conţinut real tuturor datelor cuprinse în darea de seamă depinde de
însăşi exactitatea datelor evidenţei contabile care se realizează numai printr-o evidenţă la
timp cu înregistrări corecte, complete şi prin corelarea datelor evidenţei sintetice cu cele din
evidenţa analitică;
ea trebuie să fie completă şi corect întocmită cu toate datele şi corelaţiile cerute
între conturi şi formulare, respectându-se instrucţiunile date de către Ministerul Finanţelor
pentru încheierea fiecărui exerciţiu bugetar. Ea trebuie să cuprindă toate formularele care
intră în componenţa ei, fiecare formular fiind completat cu toate datele cerute, făcându-se
obligatoriu şi verificarea corelaţiilor dintre conturile din bilanţ sau dintre formularele - anexă
la bilanţ şi conturile din acesta;
simplitate şi claritate; condiţia de simplitate este îndeplinită atunci când darea de
seamă este compusă dintr-un număr redus de formulare care sa conţină numai indicatori
strict necesari, dar cu suficientă putere de informare;
darea de seamă trebuie să fie întocmită şi înaintată la timp, adică la termenele
stabilite prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor pentru ca acestea să poată constitui
instrumente eficiente în conducerea şi controlul operativ al activităţii financiare a instituţiei
de învăţământ;
darea de seamă constituie pentru ordinatorul de credite superior o bază utilă şi
sigură pentru analiza sistematică a utilizării mijloacelor bugetare cu spirit de
economie, în limita creditelor acordate şi în concordanţă cu nivelul de îndeplinire a
indicatorilor specifici activităţii liceului, fiind o sursă de date pentru întocmirea bugetului de
venituri şi cheltuieli pe perioada viitoare.
Pentru a da o imagine fidelă patrimoniului instituţiei, trebuie respectate regulile
privind evaluarea patrimoniului dar şi celelalte norme şi principii contabile, şi anume:
- principiul prudenţei, conform căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de Activ şi a
veniturilor respectiv, subevaluarea elementelor de Pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de
deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent
sau anterior;
- principiul permanenţei metodelor care conduce la continuarea aplicării regulilor şi normelor
privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a
rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile; - principiul
continuităţii activităţii, conform căruia se presupune că unitatea patrimoniala îşi continuă în mod
97
Page 96
normal funcţionarea într-un mod previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere
sensibilă a activităţii;
- principiul independenţei exerciţiului presupune delimitarea în timp a veniturilor şi
cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la
rezultatul exerciţiului la care se referă;
- principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă
cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent;
- principiul necompensării, conform căruia elementele de Activ şi de Pasiv trebuie să fie evaluate
şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de Activ
şi cele de Pasiv ale bilanţului, precum nici între venituri şi cheltuieli.
Instituţiile publice, pe lângă documentele şi registrele de evidenţă financiar contabile
obişnuite întâlnite în unităţi economice, folosesc documente şi registre specifice activităţii de
derulare a exerciţiului bugetar, stând la baza înregistrărilor contabile astfel:
a) bugetul de venituri şi cheltuieli ce se întocmeşte de către compartimentul financiar -
contabil şi cuprinde informaţii de fundamentare a creditelor solicitate. După întocmire,
acesta se transmite ordonatorului de credite pentru avizare. După avizare,
bugetul se remite liceului, unde este semnat de director şi de contabilul şef;
b) cererea de deschidere a creditelor bugetare care este o adresă scrisă către Trezoreria Iaşi
(Trezorerie din localitatea unde instituţia are deschise conturile), prin care se solicită deschiderea
creditelor şi se semnează de conducătorul unităţii şi de contabilul şef.
Urmărirea execuţiei bugetului de stat trebuie făcuta folosind indicatorii evidentei contabile
bugetare in cadrul fiecărui organ care participa la aceasta execuţie, pe verigile sistemului bugetar
si pe scara întregului buget de stat. Pentru satisfacerea acestei cerinţe in cadrul economiei
naţionale funcţionează doua forme de evidenta contabila bugetara si anume:
o evidentă contabilă bugetara curenta;
o evidentă contabilă bugetara centralizata.
Evidenta contabila bugetara curenta procura date operative privind modul cum se
îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor in fiecare instituţie
in parte.
Pe baza datelor evidentei contabile bugetare curente, periodic-trimestrial si anual se
întocmeşte evidenţa contabilă bugetară centralizată, pe verigi (ordonatori de credite, organe
financiare), cumulat de la începutul anului, raportarea făcându-se prin dările de seama contabile
bugetare centralizate, pană la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei
bugetare, pe întregul buget de stat.
98
Page 97
Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe surse de finanţare având la bază structura
clasificaţiei economice. În contul de execuţie se înscriu pentru fiecare titlu, articol si alineat
plăţile nete si cheltuielile efective pe modalităţi de finanţare. După elaborarea contului de
execuţie bugetară se compară cu finanţarea aprobată si deschisă. Atât plăţile nete cât si
cheltuielile efective nu pot depăşi finanţarea deschisă decât în situaţia în care există surse din anii
precedenţi sau credite bugetare reportate în anul pentru care se elaborează contul.
Conturile anuale de execuţie a bugetului cuprind:
la venituri: venituri realizate;
la cheltuieli: credite aprobate iniţial, credite definitive, plăţi efectuate.
4.2. Organizarea şi conducerea contabilităţii
Reforma economică şi instituţională a României, de după decembrie 1989, vizează
trecerea de la o economie supercentralizată şi totalitaristă la una de piaţă, bazată pe libera
iniţiativă şi pe privatizare, acest proces cuprinzând implicit şi domeniul managementului
financiar şi contabil.
Potrivit legislaţiei în vigoare, şi anume: Decretul - Lege nr. 54/1990, Legea nr. 31/1990,
Legea Contabilităţii nr. 82/1991, H.G. nr. 704/1993, toate unităţile lucrative, indiferent de forma
juridică de organizare, ce gestionează valori materiale şi băneşti, sunt obligate să organizeze şi să
desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină contabilitate proprie.
Obiectul contabilităţii bugetare îl constituie existenţa şi mişcarea valorilor materiale şi
băneşti, consumul de muncă vie şi remuneraţia acesteia, rezultatele activităţii desfăşurate şi
închiderea exerciţiului bugetar. Acest obiect este complex şi, ca urmare, prin intermediul
instituţiilor bugetare, are loc nu numai un proces de repartiţie (alocarea de la buget a
fondurilor băneşti necesare), ci şi un proces de consumare a fondurilor alocate pentru
diferite activităţi. Particularităţile şi specificul activităţii bugetare obligă la centralizarea
informaţiilor contabile din diferitele sectoare ale execuţiei bugetare pentru a se putea obţine o
imagine clară asupra acesteia în ansamblul său, favorizând îmbinarea contabilităţii curente cu cea
centralizatoare şi permiţând cuantificarea datelor din treaptă în treaptă până la final (la
Ministerul Finanţelor unde se determină datele de sinteză privind execuţia bugetului).
Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă, fac înregistrări contabile pe
baza unui plan de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a acestuia elaborate de către
Ministerul Finanţelor.
Principiile care stau la baza contabilităţii în partidă dublă sunt următoarele:
99
Page 98
- principiul gestionar (principiul patrimoniului închis);
- dubla reprezentare a stării şi a mişcării patrimoniului;
- principiul dublei înregistrări;
- principiul înregistrării cronologice şi sistematice;
- principiul înregistrării analitice şi sintetice;
- principiul fundamentării prin documente a înregistrărilor contabile.
Pe lângă aceste principii prevăzute în Regulamentul de aplicare al Legii Contabilităţii,
în practică sunt aplicate şi alte principii dintre care prezintă interes pentru instituţiile de
învăţământ următoarele:
- principiul cuantificării monetare - neprevăzut în mod concret în legislaţia noastră dar,
conform legii, „contabilitatea se ţine în moneda naţională, iar operaţiunile efectuate în
valută se ţin atât în monedă naţională cât şi în valută”;
- principiul costului istoric - presupune înregistrarea în contabilitate a bunurilor la valoarea lor de
achiziţie, iar creanţele şi obligaţiile la valoarea nominală;
- principiul sincerităţii - în primul rând presupune ca documentele întocmite să fie cât
mai exacte posibil, iar în al doilea rând presupune un comportament loial şi onest din
partea contabilului, astfel încât să nu se deformeze în nici un fel realitatea;
- principiul regularităţii - presupune respectarea regulilor şi procedurilor în vigoare în raport
cu textele legislative;
- principiul fidelităţii (imaginii fidele) - conform căruia documentele contabile de sinteză oferă o
imagine fidelă a unităţii patrimoniale.
La organizarea contabilităţii instituţiei de învăţământ, un rol important îl reprezintă
cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare care presupune gruparea judicioasă şi sistematică
a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative. Aşezarea la baza
contabilităţii a clasificaţiei bugetare asigură, pe de o parte un limbaj comun cu planificarea
bugetară (adică, identitatea de conţinut a veniturilor şi cheltuielilor atât în planificare cât şi
în evidenţa execuţiei bugetului), iar pe de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei
bugetare comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activităţii instituţiilor publice locale şi centrale.
Pentru a-şi îndeplini rolul, contabilităţii bugetare îi revin următoarele obiective:
- de a reflecta corect desfăşurarea procesului de execuţie a bugetului în toate compartimentele sale;
- de a furniza la timp informaţii de organizare reale necesare organelor de decizie;
- de a contribui prin modul său de organizare şi funcţionare la executarea corectă şi
deplină a bugetelor, prin preîntâmpinarea deturnării de fonduri şi de încadrare în alocaţiile
bugetare stabilite, fără a fi nevoie de suplimentări de fonduri;
100
Page 99
- de a reliefa nivelul de eficienţă la care sunt cheltuite fondurile bugetare şi financiare, în
general.
În scopul realizării obiectivului contabilităţii, metoda acesteia foloseşte o serie de procedee
care permit furnizarea de informaţii cu privire la fenomenele şi procesele economice care au loc
în cadrul unităţilor patrimoniale. Între aceste procedee ale metodei contabilităţii se găsesc contul,
bilanţul şi balanţa de verificare.
Contul reprezintă procedeul cu ajutorul căruia se asigură urmărirea existenţei,
mişcării şi a situaţiei finale, pe elemente patrimoniale. Contul oglindeşte mişcările succesive
care au loc în structura şi mărimea patrimoniului, el fiind instrumentul de lucru cel mai frecvent
utilizat.
Bilanţul contabil este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilităţii care asigură
încheierea procesului de cunoaştere contabilă în cadrul unui exerciţiu financiar.
Balanţa de verificare asigură centralizarea datelor din conturi şi, în acelaşi timp, şi o
verificare a înregistrărilor efectuate. Elementele patrimoniale oglindite diferit în conturi sunt
centralizate cu ajutorul acestui document atât pentru perioada curentă cât şi cumulat, de la
începutul exerciţiului.
Faţă de agenţii economici, specific unităţilor de învăţământ şi a tuturor unităţilor publice, în
general, sunt următoarele elemente:
- instituţiile publice nu funcţionează pe principiul acoperirii cheltuielilor de funcţionare
din venituri proprii, cu excepţia celor care sunt organizate pe principiul autofinanţării. Principala
sursă de finanţare, de acoperire a cheltuielilor proprii şi de investiţii a instituţiilor publice o
constituie creditele bugetare;
- instituţiile publice nu calculează amortizarea mijloacelor fixe, acestea rămânând înregistrate în
contabilitate la valoarea de intrare, valoarea contabilă sau de inventar, până în momentul scoaterii
din folosinţă;
- instituţiile statului de drept şi celelalte instituţii bugetare, indiferent de modul lor de finanţare,
îndeplinesc în majoritatea cazurilor funcţii sociale, de exercitare a autorităţii statului de
drept - învăţământ, sănătate, cultură, artă, apărare naţională, unele activităţi cu caracter
economic de interes public;
- conturile de cheltuieli apar cu sold în bilanţ doar în cursul anului, când se înregistrează suma
angajamentelor pe care instituţia le are faţă de terţi, pe baza creditelor bugetare aprobate. La
finele exerciţiului se înregistrează diminuarea propriu-zisa a finanţării cu cheltuieli colectate pe tot
parcursul execuţiei bugetare;
101
Page 100
- instituţiile finanţate în întregime de la bugetul de stat realizează decontările cu acesta pe
baze brute, primind resurse pentru acoperirea integrală a cheltuielilor dar vărsând la buget orice
fel de venituri realizate.
Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile
legale, revine în totalitate ordonatorului de credite. În acest scop ei trebuie să asigure
condiţiile necesare pentru:
organizarea compartimentului financiar - contabil, condus de către contabilul şef;
întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale;
organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului precum şi valorificarea
rezultatelor acesteia;
respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil şi depunerea la termene la organele
de stat;
păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor contabile în
termenele prevăzute de lege.
Flux informaţional privind raportările trimestriale şi anuale
Bilanţul contabil şi contul de execuţie sunt trimise la Trezorerie, iar dările de seamă
contabile privind execuţia bugetară sunt transmise ordonatorilor de credite ierarhic superiori şi
anume Inspectoratului Şcolar Judeţean şi Primăriei.
Inspectoratul Şcolar Judeţean centralizează situaţiile privind execuţia bugetară pe instituţii
de învăţământ şi transmit Consiliului Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat
situaţia trimestrială sau anuală privind execuţia bugetară din instituţiile de învăţământ
preuniversitar de stat.
Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat, pe baza datelor
transmise de la inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, analizează modul în
care se respectă prevederile legii bugetului de stat, criteriile şi principiile finanţării învăţământului
preuniversitar de stat precum şi eventualele fenomene perturbatorii care se manifestă. Pe baza
acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se înaintează conducerii
Ministerului Învăţământului însoţite de propuneri de îmbunătăţire ale sistemului de finanţare şi
execuţie bugetară, în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat .
102
Page 101
Biliografie
1. Crauciuc Mihai, Pintilie Corneliu – Angajarea personalului din învăţământ, Editura Pan-
Europe, Iaşi, 2000
2. Dogaru Ilie – Formula de finanţare a învăţământului preuniversitar din România, Editura
Economică, Bucureşti, 2001;
103
Page 102
3. Ştefura Gabriel – Procesul bugetar în România, Ediţia a II-a, Ed. Junimea, Iaşi, 2004
4. LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învăţământului
5. LEGE nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
6. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
7. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
aprobat prin OMEC nr. 4747/16.10.2001
***www.edu.ro
104