Monocameralism Versus Bicameralism in Parlamentele Europene(1)

Monocameralism versus bicameralism in

parlamentele europene

Student:

Profesor coordonator:

1

Cuprins

Introducere ..pag.

Cap.1 Puterea legislativpag.

Principiului separaiei puterii in statpag.

Istoricul principiului separaiei puterii in statpag.

Consideraii generale.pag.

Analiza si evoluia instituiei Parlamentului.pag.

Evoluia parlamentului..pag.

Parlamentul in cadrul societilor democratice.pag.

Structura parlamentului.pag.

Cap. II Parlamentul bicameral.pag.

Bicameralismul.pag.

Diferenele dintre camerepag.

Structura camerelor secundare.pag.

Avantaje ale bicameralismului..pag.

Studiu de caz Regatul Unit al Marii Britanii.pag.

Parlamentul.pag.

Sistemul bicameral..pag.

Camera Comunelor..pag.

Camera Lorzilor..pag.

Regatul Unit si Uniunea European..pag.

2

Cap. III Parlamentul unicameral..pag.

Unicameralismulpag.

Studiu de caz Danemarca..pag.

Parlamentul.pag.

Lucrul in camera Parlamentului danezpag.

Instituiile Parlamentului danezpag.

Comitetul pentru Afaceri Europene al Parlamentului danezpag.

Cap. IV Parlamentul European, un alt tip de parlament .pag.

Apariia si evoluia Parlamentului European .pag.

Organizarea Parlamentului European.pag.

Preedintele si organele de conducere..pag.

Comisiile si intergrupurile parlamentarepag.

Secretariatul generalpag.

Alte organe aflate in legtur cu Parlamentul Europeanpag.

Elemente organizatorice..pag.

Sistemul electiv in Parlamentul Europeanpag.

Grupurile politice in Uniunea Europeanpag.

Relaia Parlamentului European cu celelalte instituii comunitare si cu parlamentele

statelor membre ale Uniunii Europene..pag.

Concluziipag.

Bibliografie...pag.

3

Introducere

4

Cap.1 Puterea legislativ

Principiului separaiei puterii in stat

Istoricul principiului separaiei puterii in stat

Principiul separatiei puterilor este intai mentionat de Aristotel, dezvoltat de John Locke si

isi gseste consacrarea in lucrrile lui Jean-Jacques Rousseau si Montesquieu. De asemenea,

consacrarea acestui principiu in documente constitutionale, si nu numai, arat importanta ce i se

acord.1

Cu exceptia democratiilor antice, in care puterea public era exercitat de oamenii liberi

in mod direct, fr intermediari, oranduirile moderne de stat au practicat, in general, sistemul in

care puterea este divizat in trei ramuri: legislativ, executiv si judectoreasc. Este o

modalitate de franare a abuzurilor si a arbitrariului.2 Din punct de vedere istoric, principiul

separatiei puterilor se inftisa ca un principiu al suveranittii nationale, ca o arm de rzboi

dirijat impotriva puterii absolute a monarhului.3

In celebra sa lucrare Lesprit des lois, Montesquieu4 a formulat cunoscuta teorie

general a separatiei (sau echilibrului) puterilor in stat. Ideea fundamental a acesteia este c

puterea legislativ, executiv si judectoreasc nu trebuie s se gseasc in aceleasi maini.

Astfel, teoreticienii au gsit in principiul acesta o modalitate eficient de a slbi omnipotenta

statului, divizandu-i prerogativele.

Mai mult, John Locke sustinea c tentatia de a obtine fraiele puterii ar fi prea mare dac

aceeasi oameni ar avea puterea de a face legile si de a le si aplica, deoarece astfel s-ar putea

1 Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 85 91

2 Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 43

3 Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag. 12

4 Considerat astzi printele teoriei separatiei puterilor in stat

5

sustrage legilor pe care le creeaz.5 Aristotel afirma in lucrarea sa, Politica, faptul c in orice

stat sunt trei prti. Aceste trei prti, odat bine organizate, statul intreg este, in mod necesar, bine

organizat el insusi.6

In conceptia lui Rousseau, ideea separatiei puterilor se intalneste ca un instrument firesc

pentru limitarea absolutismului monarhic si pentru o pregresiv organizare a statului. Pentru

Rousseau, puterea legislativ se confund cu insusi conceptul de suveranitate si nu admitea

independenta puterii executive, deoarece aceasta era supus puterii legislative ale crei ordine le

execut si care o supravegheaz asupra modului de indeplinire a atributiilor fixate de ea.7

Consideraii generale

Din punct de vedere politic, principiul separatiei puterilor a fost considerat ca generator

de libertti politice, prin echilibrul si colaborarea puterilor separate, apartinand in mod necesat

statului constitutional, de drept, unde este asigurat demnitatea persoanei, in care exist

domnia dreptului.8

Principiul separatiei celor trei puteri ale statului este unul fundamental, un principiu ce

subliniaz organizarea si functionarea activittii statale. Avand in vedere preeminenta legii, acest

principiu guverneaz relatiile ce se stabilesc intre puterea public, pe de o parte, si cetteni de

cealalt parte, precum si relatiile ce se nasc intre legislativ, executiv si puterea judectoreasc.

Aceste trei puteri sunt egale intre ele iar operarea lor pe aceast baz asigur exprimarea deplin

a suveranittii si a exercitiului democratiei in stat.9

Pe de alt parte, cu totul, se aduce in discutie puterea politic ce are intelesul de putere

a poporului, a natiunii si are deci un continut mai larg decat cea de stat (care reprezint partea

institutionalizat a puterii politice). C puterea politic apartine poporului si c, asadar acesta

este titularul puterii, al suveranittii, este un principiu de baz, explicitat in toate constitutiile.10

5 Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 88

6 Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag. 6

7 Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag. 11 12

8 Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag 13

9 Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 85

10 Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 55 56

6

Principiul separatiei puterilor a avut o semnificatie atat de mare pe continentul european

si american, incat nu se poate vorbi despre crearea noilor societti democratice in afara acestui

principiu. Iar atunci cand, odat cu regimul constitutional s-a ajuns la ideea statului de drept,

principiul separatiei puterilor a fost considerat ca fiind singurul instrument capabil s il

realizeze.11

Asigurarea echilibrului acestor trei puteri ale statului intr-un regim parlamentar este

caracterizat de urmtoarele aspecte12:

Disocierea autorittii executive in functia sefului de stat si in functiile guvernamentale;

Seful statului nu este responsabil din punct de vedere politic, aceast responsabilitate

revenind guvernului, ca organ colegial pe care parlamentul il poate demite;

Guvernul rspunde direct pentru lucrarea sefului statului, cele mai importante

documente fiind contrasemnate de seful guvernului;

Guvernul este sprijinit in lucrarea sa de ctre o majoritate parlamentar, din randurile

propriului partid; dac guvernul pierde increderea parlamentului, acesta este fortat s se

retrag;

Guvernul, prin presedinte, poate conduce la dizolvarea adunrii, aducand totodat noi

alegeri.

11

Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag. 5 12

Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 56 57

7

Analiza si evoluia instituiei Parlamentului

Evoluia parlamentului

In istoria politic a Europei au existat diferite organe, foruri ce au avut atributii de

adoptare a legilor si a deciziilor de drept public.

Nu o dat, in limbajul mai vechilor constituionaliti, parlamentele mai erau denumite si

corpuri sau adunri deliberante sau deliberative. Si astzi se consider c parlamentul se

desemneaz prin expresia de putere deliberativ.13

Forme primitive ale parlamentelor de astzi au fost, de exemplu, Gerusia sau Sfatul

btranilor si apella sau Adunarea poporului din Sparta antic, Ecclesia sau Adunrile

poporului din Grecia antic, ori Senatul si Adunarea poporului din Roma antic.14 Vedem

astfel cum principiile si organizarea din spatele parlamentelor moderne nu sunt o idee tocmai

nou, ci semintele acestora au existat inc de acum foarte mult timp, oamenii fiind reprezentati

inaintea puterii oficiale a statului prin aceste forme institutionale.

Prin denumirea de parlament, astzi intelegem in ptimul rand, acel organ de stat care

functioneaz pe baz reprezentativ si este autoritatea public legislativ cea mai important.15

Potrivit acestei definitii, parlamentul este un organ de autoritate public, un purttor al

suveranittii statale. Deciziile luate de acesta, fundamentate pe puterea de stat, sunt obligatorii si

trebuie tratate ca cea mai inalt form a manifestrii de voint statal, avand un rang superior

tuturor deciziilor ce pot fi adoptate de celelalte organe de stat.16

Parlamentele moderne au natur reprezentativ, avand in compunerea lor membri alesi,

care reprezint la randul lor o anumit comunitate, comunitate de interese sau intreaga populatie

si care actioneaz teoretic in vederea influentrii deciziilor luate in parlament in interesul

alegtorilor. Desi adoptarea legilor apare ca principala atributie parlamentar, parlamentele

13

Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 64 65 14

Parlamentul European Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Editura Wolter Kluwer, Bucuresti 2007, pag. 15 15

Idem. 16

Istoria Constitutionalismului si parlamentarismului european B. Mezey, Z. Szente, Editura Osiris, 2003, pag.

579

8

moderne exercit si o atributie de control asupra puterii executive, respectiv au atributii in

domeniul adoptrii si modificrii legilor fundamentale, in cazul situatiilor de urgent, la

ratificarea tratatelor internaionale sau in procedura adoptrii bugetului national.17

Institutia parlamentului intr-o form apropiat de cea a legislativelor din zilele noastre, a

aprut in unele state din vestul Europei in secolele XII XIV, ca organ reprezentativ al claselor

dominante. Parerile specialistilor inc sunt imprtite, unii sustin c primele sedinte parlamentare

au fost tinute in regatele spaniole iar altii consider c primul parlament a fost cel al englezului

Simon Monfort din 126518. Denumirea de parlament se pare c a fost folosita pentru prima

oar intr-o cronic scris in 1183. Adunri ale aristocratilor au aprut in secolul XIII in Anglia,

in timp se in Franta, prima adunare de acest gen a fost convocat in 1302.19

De asemenea, pentru istoricul parlamentarismului european, trebuie mentionat

parlamentul Confederatiei Helvetice organizat pe baza Constitutiei Federale din 1848. Camera

inferioar20 avea caracter reprezentativ, cu membri alesi pe trei ani de electori brbati. Camera

superioar21 era format din cate doi reprezentanti ai cantoanelor. Modelul elvetian era

bicameralism simetric, deoarece cele dou camere aveau prerogative legislative egale si similare.

In 1831m dup ce Belgia a devenit independent, constitutia acestei tri, in premier in Europa,

prevedea infiintarea unui parlament bicameral, ale crui camere erau alese Senatul si Camera

Deputatilor.22

Parlamentul in cadrul societilor democratice

In principiu, o democratie poate fi organizat si poate functiona in multe feluri; in

practic, democratiile moderne posed si ele o varietate de institutii guvernamentale formale,

cum sunt legislativele, de asemenea sistemele de partide politice si grupurile de interese.

17

Idem. 14 18

A se vedea studiul de caz despre Marea Britanie. 19

Parlamentul European Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Editura Wolter Kluwer, Bucuresti 2007, pag. 16 20

Nationalrat / Conseil National 21

Standerat / Conseil detat 22

Parlamentul European Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Editura Wolter Kluwer, Bucuresti 2007, pag. 19

9

Abraham Lincoln afirma c democratia inseamn guvernarea nu numai de ctre ci si pentru

popor adic, guvernarea in acord cu preferintele poporului.23

Parlamentele moderne care funcioneaz n cadrul unui regim democratic reprezint

sediul democraiei iar principala funcie a unui parlament ntr-un sistem democratic este cea de

reprezentare24

. n mod concret, ntr-o democraie contemporan, reprezentarea se realizeaz prin

intermediul partidelor politice.

Regimul parlamentar se bazeaz pe ideea unei colaborri a puterilor statale. Acesta este

sistemul politic in care corpurile executive si legislative fiind distincte se angreneaz intr-o

colaborare in exercitiul functiilor publice si am parghii politice ce le permite s se controleze de

comun acord. Regimurile parlamentare sunt, in esent, dualiste avand un sef de stat numit de

Parlament si un guvern condus de un prim ministru.25

Sistemele parlamentare ofer o important considerabil parlamentului care este, in

esent, realul forum de guvernare. Aceste sisteme pot fi bipartide (sau Anglo-saxone

caracterizate de alternarea a dou partide principale) si multipartide (sau latine caracterizate

de existenta unei majoritti parlamentare fluctuante, datorit multitudinii de partide).26

Structura parlamentului

Parlamentul poate fi constituit dintr-o singur instan sau dou unicameral sau

bicameral in acest cadru actionand de fapt raporturile dintre reprezentantii poporului si

guvernantii, fortele aflate la guvernare confruntandu-se cu cele din opozitie, intr-o reprezentare

rezultat din alegeri. Parlamentarismul este oglinda anumitor practici democratice iar

bicameralismul si unicameralismul constituie si expresia luptei pentru echilibrarea puterilor, a

preocuprilor de a se evita abuzul de putere.27

O clasificare dihotomic a parlamentelor ca unicamerale sau bicamerale pare simp si

direct, ins realitatea de multe ori ne-a dovedit altfel. Alegerea ntre o Camer sau dou Camere

23

Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 25 24

Reprezentarea presupune un transfer al atributelor guvernrii de la popor ctre autoritile sale statale 25

Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 54 55 26

Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 57 58 27

Politologie Ion Mitran, Pamfil Nichitelea, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2006, pag. 157

158

10

pentru un parlament nu este exclusiv o chestiune tehnic care ine de construcia instituional.

Decizia de a institui un parlament unicameral sau bicameral este strns legat de modelul de

democraie care funcioneaz ntr-un stat. n general, modelul pur majoritarist atrage

concentrarea puterii legislative ntr-o singur camer, n timp ce modelul pur consensualist

presupune, n principiu, un parlament bicameral, n care puterea se mparte egal ntre cele dou

camere diferit constituite. Bineneles, n practica constituional a statelor democratice, exist

numeroase variante intermediare, precum i o serie de situaii atipice.

Intr-un extins studiu comparat28

despre bicameralism se relata c in jurul anilor 2000

aproape o treime din trile lumii aveau parlamente bicamerale iar dou treimi unicamerale.29 In

cadrul U.E. ins, cele mai multe state au un parlament bicameral.

Pe parcursul istoriei parlamentelor au existat numeroase controverse cu privire la

avantajele sau dezavantajele uni sau bicameralismului. Dup cateva secole de experient s-a

observat c, in procesul dezbaterii si adoptrii legilor, existenta uneia sau a dou camere

legislative este insotit de anumite avantaje si dezavantaje, proportional diferite.30

S-a artat c in societtile omogene, legislativul este unicameral iar in societtile

eterogene din punct de vedere etnic, religios, lingvistic mai potrivit este bicameralismul. John

Stuart Mill spunea ca infiintarea celei de-a doua camere este motivat de acel efect negativ care

este exercitat asupra constiintei celor aflati la putere, care sunt convinsi c in afara lor, nimeni nu

trebuie intrebat sau luat in considerare. Abatele Sieges ins, in favoarea unicameralismului, arta

c legea este vointa poporului, poporul nu poate avea in acelasi timp dou vointe diferite cu

privire la acelasi subiect; de aceea corpul legislativ, care reprezint poporul, in esent poate nu

poate fi decat unul singur.31

Exist si o relatie puternic empiric intre dihotomiile bicameral unicameral si federal

unitar: toate sistemele formal federale au legislative bicamerale, in timp ce unele sisteme

nonfederale au parlamente fie bicamerale fie unicamerale.32

28

Studiul lui George Tsebelis si Jeannette Money (1997) 29


Idem. 31

Idem. 22 32

Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 199

11

In ciuda deficientelor sale, parlamentul asigur functionalitatea pluralismului politic,

reprezentarea diverselor interese, determinand dezbateri pentru solutii cat mai bune, imprimand

caracter public atat vietii de stat si permitand realizarea intr-o form sau alta a controlului puterii

de ctre societate.

12

Cap. II Parlamentul bicameral

Bicameralismul

Bicameralismul ofer, pe de o parte, posibilitatea de a se supune unui dublu examen de

proiecte de legi si de a se asigura un cadru mai larg confruntrilor de idei dar, pe de alt parte, se

ajunge la dilatarea ilogic a timpului deliberrii, ritmul elaborrii legilor fiind incetinit. Cu

timpul, bicameralismul a intrat sub incidenta criticii politicienilor si juristilor pentru neajunsurile

rezultate din simetria atributiilor si puterilor celor dou camere. Exist ins si parlamente

bicamerale asimetrice, una dintre camere avand atributii restranse in raport cu cealalt.33

Limbajul politic utilizeaz uneori conceptele de camer inferioar si camer superioar

chiar in cazul egalittii de atributii. In unele tri, una dintre camere a cptat ascendent fat de

cealalt in privinta prerogativelor legislative, asimetria implicand inegalitti fie cantitative fie

calitative intre cele dou componente parlamentare. Cum ins pentru mentinerea stabilittii

sistemelor politice este nevoie de echilibru, cumpn a fortelor componente, acestea tind spre

mentinerea stabilittii prin autoreglri, societatea in genere fiind un sistem deschis.34

Imprtirea activittii legislative intre cele dou camere este in acelasi timp si un mijloc

tehnic, o garantie pentru ca vointa majorittii poporului s fie exprimat cat mai corect.35

Diferenele dintre camere

Cele dou camere ale legislativelor bicamerale tind s difere in mai multe privinte. La

origini, cea mai important functie a celei de-a doua camere, sau a camerei superioare, aleas pe

baza unui sufragiu limitat, era de a activa conservator impotriva camerei inferioare, aleas mult

33

Politologie Ion Mitran, Pamfil Nichitelea, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2006, pag. 158 34

Idem. 35

Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 127 128

13

mai democratic. Diferentele dintre camere determin dac bicameralismul este o insitutie

semnificativ.36

Exist si cateva diferente mai mici care nu indic neaprat acest lucru. In primul rand, a

doua camer tinde s fie mai mic decat prima37. Apoi, mandatul legislativ tinde s fie mai lung

pentru a doua camer decat prima. Mandatele primelor camere variaz de la doi la cinci ani in

comparatie cu variatia camerelor secunde, de la patru la nou ani38. In fine, o trstur comun

camerelor secunde este alegerea lor in trepte. Aceste diferente afecteaz modul in care opereaz

cele dou camere ale mai multor legislative. In particular, de exemplu,camerele mai mici pot s

isi organizeze activittile intr-o manier mult mai relaxat si neceremonioas decat in primele

camere.39

Trei caracteristici ale parlamentelor bicamerale determin forta sau slbiciunea

bicameralismului. Primul aspect important il constituie puterile formal constitutionale pe care le

au cele dou camere. Tendinta general este ca a doua camer s fie subordonat primei.40

In al doilea rand, importanta politic real a celei de-a doua camere nu depinde numai de

puterile sale formale, ci si de metoda de alegere a ei toate camerele prime sunt alese direct de

ctre alegtori dar membrii celor mai multe camere secunde sunt alesi in mod indirect sau, mai

frecvent, numiti. Camerelor secunde, ce nu sunt alege direct, le lipseste legitimitatea democratic

si prin urmare, adevrata influent politic pe care o confer alegerea popular. Invers, alegerea

direct a camerei secunde poate compensa, pan la un anumit punct, puterile sale limitate.41

Pe baza celor dou criterii de mai sus puterile relativ formale ale celor dou camere si

legitimitatea democratic a camerelor secunde legislativele bicamerale se pot clasifica in

36

Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 190 191 37

Exceptie face, de exemplu, cazul Regatului Unit, unde Camera Lorzilor are de aproape dou ori mai multi membri

decat Camera Comunelor desi s-ar prea c exceptia este mai degrab aparent decat real, dac se iau in calcul

anumite variabile. 38

In Marea Britanie, de exemplu, calitatea de membru se intinde chiar pe durata intregii vieti respective pan la

pensionare. 39




14

simetrice si asimetrice. Astfel, camerele simetrice sunt acelea cu puteri constitutionale egale sau

moderat inegale din acest punct de vedere.42

A treia diferent crucial intre cele dou camere ale legislativelor bicamerale const in

faptul c a doua camer poate fi aleas prin metode diferite sau gandit astfel incat s

suprareprezinte anumite minoritti. Din acest punct de vedere, cele dou camere difer in

compozitia lor si pot fi numite incongruente (respectiv, cand este cazul, congruente). Cele mai

izbitoare exemple sunt camerele secunde ce au functia de camere federale si de

suprareprezentare a unittilor componente mai mici ale federatiei sau, din contr43, cand exist

egalitate de reprezentare a statelor sau a contoanelor fr a se tine seama de populatia acestora.44

Aadar, Bicameralismul puternic presupune ca cele dou camere ale legislativului s fie

egale ca atributii si diferite ca formare concret, prin simetrie si incongruent. In legislativele

nationale, devierile de la egalitatea atributiilor tind s vin in avantajul camerei inferioare. In

cazul U.E., de exemplu, situatia a fost pan recent invers camera superioar (Consiliul) era

considerabil mai puternic decat camera inferioar (Parlamentul)45 ins odat cu Tratatul de la

Lisabona acestea au trecut pe picior de egalitate.

In bicameralismul mediu, unul dintre cele dou elemente mentionate lipseste iar in cazul

bicameralismului slab, camerele sunt si asimetrice si congruente.46

Teoreticienii federalismului observ ca trsturi secundare ale acestuia fiind un

bicameralism puternic, o constitutie rigid si un control constitutional energic. Unul dintre

argumentele lor privitor la garantarea divizrii federale a puterii este c aceasta poate avea loc

doar dac exist o camer federal in legislativul national in care regiunile s aib o reprezentare

puternic de aici nevoia de bicameralism.47

42


Bundesrat-ul german este un exemplu de camer federal in care unittile componente nu sunt egal reprezentate

dar in care unittile mai mici sunt suprareprezentate iar cele mari subreprezentate. 44




Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 27

15

Existenta unui sistem parlamentar bicameral se poate justifica in statele federale prin

inssi natura dualist a statului: pe de o parte interesele statelor federate cu particularittile lor,

iar pe de alt parte interesele generale ale intregului stat federal.48

Structura camerelor secundare

Structura acestor camere difer de la stat la stat. Modalitatea de obtinere a functiei,

numrul de membri si durata mandatului senatorilor sunt astfel de diferene.

O varietate de moduri de accedere in functie exist in cadrul sistemelor bicamerale ins

alegerea, prin sufragiu direct sau indirect uneori chiar mixt49, este principiul ntrebuinat cel

mai des. Unele camere sunt partial alese si partial numite iar altele sunt pe deplin numite. Exist

camere mici cu 19 membri sau mai putin, camere medii cu 50 109 membri sau camere mari cu

peste 109 membri.50

In ceea ce priveste puterile acestei camere, in spet cele legislative, modelul cel mai

rspandit este ce al simetriei cu varianta simetriei de facto51. In alte cazuri, camera superioar are

un rol esenialmente consultativ sau are o putere legislativ limitat ori, in anumite cazuri, poate

decide in ultim instant.52

Avand in vedere argumentele prezentate pan acum, se pot enunta concret urmtoarele

avantaje ale bicameralismului, mai mult sau mai putin obiective.

48

Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 127 49

In cazul Spaniei si Belgiei 50

Traducere de pe site-ul oficial al Senatului francez, www.senat.fr, la adresa:

http://www.senat.fr/senatsdumonde/introenglish.html, (accesat ultima oar la data de 01.06.2014) 51

Camera detine, theoretic, aceast putere ins ii este neutralizat de necesitatea unei majoritti calificate. 52

Idem 50

16

Avantaje ale bicameralismului53

:

Se evit concentrarea puterii ntr-o singur camer, deoarece in acest mod cele dou se

vor mpiedica reciproc s devin despotice ori un suport pentru regimuri autoritare.

Exercitarea functiei de control in ceea ce priveste executivului poate fi mai eficient.

Sistemul parlamentar bicameral poate minimiza efectele tiraniei majoritii.

A doua Camer, prin posibilitatea de a amna adoptarea legilor, ofer o protecie

mpotriva excesului de legiferare.

Din punct de vedere politic, bicameralismul mbin principiul reprezentrii la nivel

naional cu principiul reprezentrii la nivel teritorial.

Bicameralismul este modalitatea adecvat pentru realizarea unor politici de

descentralizare eficiente.

Sistemul parlamentar bicameral reprezint si o modalitate contemporan de asigurare a

respectrii principiului separaiei puterilor ntr-un stat democratic.

Bicameralismul este, cel puin la nivel empiric, mai potrivit n statele mari, n timp ce

unicameralismul este mai degrab regsit n statele mici54.

53

Site-ul oficial al camerei deputatilor, http://www.cdep.ro/ la adresa:

http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7281&prn=1, (accesat ultima oar la data de 27.05.2014) 54

Mai mici ca suprafa i numr de locuitori.

17

Studiu de caz Regatul Unit al Marii Britanii

Parlamentul

Aparitia parlamentului in Anglia este legat de numele lui Simon de Monfort, care in

1265 s-a rsculat impotriva regelui. Monfort a convocat o adunare national (Parlamentul

Monfort) in care care, pe lang baroni, au fost convocati cavalerii si trimisii marilor orase.

Ulterior, desi Monfort a fost invins in cursul aeluiasi an, regele a fost nevoit s convoace primul

parlament oficial din Anglia, care a primit denumirea de parlamentul model. De la aceast

dat, ori de cate ori regele avea nevoie de impozite, dorea s declare rzboi sau solicita acordarea

unor atributii suplimentare pe plan national, trebuia s apeleze la sprijinul si voturile

parlamentarilor. Ulterior s-a scindat in House of Lords (Camera Lorzilor), format din

aristocrati si clerici si House of Commons (Camera Comunelor), in care se adunau

reprezentatii cavalerilor si burghezimii.55

Originile Parlamentului merg asadar pan in secolul al XIII-lea si exist numeroase reguli

si obiceiuri ce influenteaz modul in care acesta functioneaz. Unele din acestea sunt scrise56

ins o bun parte s-au cimentat de-a lungul intrebuintrii continue de-a lungul secolelor.

De asemenea, diferite traditii sunt implicate in lucrrile Parlamentului. Printre acestea se

numr votarea cu aye sau no in Camera Comunelor si cu content sau not content in

Camera Lorzilor, rugciunile cretine ale ambelor camere, ridicarea pentru a atrage atentia

vorbitorului si multe altele.57

Atat Parlamentul cat si guvernul joac un rol in formarea legilor Regatului Unit. Ele sunt

institutii distincte, desigur, ins lucreaz indeaproape impreun. Parlamentul este cea mai inalt

55

Parlamentul European Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Editura Wolter Kluwer, Bucureti 2007, pag. 17 56

Numite standing orders acestea sunt formulate de fiecare camer in parte. 57

O list cu mai multe exemple se poate gsi pe site-ul oficial al Parlamentului, www.parliament.uk, la adresa:

http://www.parliament.uk/about/how/role/traditions/

18

autoritate legislativ a statului. Camera Comunelor este cea care nvestete guvernul cu votul de

incredere.

Coroana este, alturi de cele dou camere, parte a intitutiei Parlamentului. Regina

(Regina Elisabeta a II-a actualul monarh ereditar) joac un rol contitutional in deschiderea si

dizolvarea Parlamentului si aprobarea proiectelor de lege, inainte de a deveni efectiv legi. La o zi

dup alegeri, regina invit liderul partidului ce a castigat cele mai multe locuri in Camera

Comunelor s devin primul ministru si s formeze guvernul. Coroana informeaz Parlamentul

despre ideile de politici publici planurile legislative ale guvernului printr-un discurs58

de pe tron,

din Camera Lorzilor.

Parlamentul reprezint, asadar, o parte esential din ceea ce inseamn politicile Regatului

Unit al Marii Britanii. Principalele sale atribute sunt59

:

Examinarea si provocarea lucrarilor guvernului (validare, verificare)

Dezbaterea si aprobarea tuturor legilor (legislatie)

Imputernicirea guvernului de a mri taxele

Suveranitatea Parlamentului este un principiu enuntat in constitutia Regatului Unit. Face

din Parlament autoritatea legal suprem in stat, putand s creeze sau s abroge orice lege. In

general, curtile nu pot trece peste legislatia emis de acesta si nici un Parlament nu poate adopta

legi pe care Parlamentele viitoare s nu le poat schimba. Suveranitatea Parlamentului este cea

mai important parte a constitutiei britanice.60

Adesea, se face referire la constitutia Regatului Unit ca fiind una nescris dar nu este

pe deplin adevrat. Ea poate c nu exist intr-un singur text, cum este cazul de exemplu in

Germania, dar o bun parte este scris multe in legile adoptate de Parlament cunoscute ca

drept statutar61

.62

58

Discursul este tinut de regin, ins guvernul este cel care alctuieste continutul acestuia. 59

Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:

http://www.parliament.uk/about/how/role/ (accesat ultima oar 25.05.2014) 60


http://www.parliament.uk/about/how/sovereignty/ (accesat ultima oar 29.05.2014) 61

Statute law engl. 62

Idem. 60

19

Membrii Parlamentului63

sunt alesi pentru a reprezenta interesele si preocuprile

cettenilor in cadrul Camerei Comunelor. Membrii sunt implicati in formularea si propunerea de

noi legi si se pot folosi de pozitia lor pentru a pune ministrilor guvernului ntrebri despre

problemele curente. In cadrul lucrrilor Parlamentului, in general membrii isi petrec timpul

lucrand in Camera Comunelor. Aceasta poate include votarea de noi legi, participarea la

dezbateri, discutarea problemelor ce ii afecteaz pe cetteni. Cei mai multi parlamentari sunt, de

asemenea, membrii in comitete, ce analizeaz in detaliu diferite probleme, de la politici

guvernamentale si noi legi, pan la subiecte mai vaste, precum drepturile omului.64

Membrii Parlamentului discut chiar si cu alegtorii pentru a afla despre problemele ce ii

privesc. De asemenea, ei trebuie s participe la diverse evenimente, s viziteze scoli si

intreprinderi si in general s incerce s intlneasc cat mai multi oameni posibil. Toate aceste le

ofer membrilor o privire de ansamblu si de detaliu asupra contextului problemelor pe care le pot

discuta in lucrrile lor.65

Parlamentul britanic are membri din toate zonele Angliei, Scotiei, Tara Galilor si Irlandei

de Nord. In plus, exist un Parlament in Scotia, o Adunare National in Tara Galilor si o

Adunare National in Irlanda de Nord. Alegeri distincte sunt organizate pentru aceste corpuri

politice deconcentrate (crora le-au fost acordate puteri la nivel regional, puteri de care inainte

era responsabil Parlamentul Regatului Unit) iar candidatii ce castig locuri in aceste alegeri nu

devin si membri in Parlamentul Regatului Unit.66

Sistemul bicameral

Activitatea parlamentului se desfsoar in dou camere: Camera Comunelor (camera

inferioar) si Camera Lorzilor (camera superioar). Att Camera Comunelor, ct i Camera

Lorzilor, se ntrunesc n Palatul Westminster iar lucrrile acestora sunt similare: intocmirea

legilor (legislatie), verificarea lucrrilor guvernului (validare, verificare) si dezbaterea

63

Pentru membrii Parlamentului se folosete prescurtarea M.P. 64


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/members/mps/ (accesat ultima oar 28.05.2014) 65

Idem. 66

Idem. 60

20

problemelor curente. In general, deciziile luate intr-o Camer trebuie aprobate de cealalt. In

acest fel, sistemul bicameral functioneaz drept balant si modalitate de verificare si control

pentru ambele Camere.67

Membrii celor dou Camere sunt organizate in bun parte in acelasi

mod dar cu cateva diferente importante: membrii Camerei Lorzilor nu reprezinta circumscriptii si

multi nu sunt membri intr-un partid politic.68

69

Ambele camere ale Parlamentului tin dezbateri in care membrii discut politici

guvernamentale, propuneri legislative si probleme curente. Acestea au menirea de a-i ajuta pe

membrii celor dou camere s ajung la o decizie informat asupra unui subiect anume. Adesea

se voteaz in incheierea unei dezbateri, ceea ce poate implica adoptarea sau respingerea unei noi

legi sau pur si simplu inregistrarea unei opinii asupra subiectului in discutie. Toate dezbaterile

sunt notate intr-o publicatie numit Hansard.70

Un sistem similar de dezbatere se aplic la cele dou camere. Subiectele sunt introduse,

drept propunere sau motiune, de ctre membrii si apoi dezbtute potrivit unui set strict de reguli.

Astfel, parlamentarii pot da glas preocuprilor si intereselor alegtorilor iar membrii Camerei

Lorzilor pot vorbi despre problemele ce le-au fost aduse la cunostint de ctre public.

Dezbaterile in Camera Comunelor sunt cat se poate de insufletite ins cele din Camera Lorzilor

sunt mai flexibile, avand in vedere caracter auto-reglator al acesteia.71

Un aspect interesant il reprezint culorile diferite pe care le folosesc cele dou camere:

Camera Comunelor verde iar Camera Lorzilor rosu. In slile in care au loc dezbaterile celor dou

Camere, bncile sunt in culorile fiecreia, dar nu numai acestea.

67


http://www.parliament.uk/about/how/role/system/ (accesat ultima oar 27.05.2014) 68

Lorzii care nu sprijin unul dintre cele trei partied principale sunt cunoscuti sub denumirea de crossbenchers sau

independeti. Exist, de asemenea, un numr mic ce nu sunt afiliati niciunuia dintre gruprile principale. 69

Idem. 64 70


http://www.parliament.uk/about/how/role/debate/ (accesat ultima oar 27.05.2014) 71

Idem.

21

Rosu se pare a fi fost folosit de regi drept culoarea regal. Verdele72 a reprezentat, atat

inainte cat si in timpul perioadei medievale, bogtia naturii dar si fertilitatea culoarea vietii.

Camera Comunelor Camera Lorzilor

Camera Comunelor

Cavalerilor, Cetenilor si Burghezilor adunai in Parlament Aadar, domnilor, avei naintea voastr

ndatoririle, la care se sper c v vei gndi; dar dac vei continua s le neglijai, v putei atepta s fii tratai

potrivit cu resentimentele unei naiuni rnite; pentru c englezii nu sunt mai degrab sclavi ai Parlamentului dect

Regilor. Numele nostru este legiune. Si suntem muli.73 Daniel DEFOE

Funcia legislativ (crearea si amendarea oricror legi dar si aspecte internationale) i cea

de controlare a activitilor guvernului este cea mai important funcie deinut de Camera

Comunelor. Opoziia se nelege mai mult ca o instan critic i ca o for de guvernare aflat

temporar n pauz. Ea formeaz un fel de cabinet din umbr. Camera Comunelor este de

asemenea responsabil de asigurarea finantelor pentru guvern prin aprobarea legilor de mrire a

taxelor.

72

Un intreg document ce explic intrebuintarea culorii verde de ctre Camera Comunelor poate fi gsit pe site-ul

oficial al Parlamentului, la adresa: http://www.parliament.uk/documents/commons-information-office/g10.pdf 73

The English Parliament Kenneth Mackenzie, Penguin Books for Pelican Books, Londra, 1950, pag. 91

22

Se voteaz adesea pentru a vedea dac majoritatea membrilor sustin sau resping orice

lege discutat sau orice propuneri.74

Alegerile in Camera Comunelor au loc in mod public. Partidul cu cel mai mare numr de

membri in Camera Comunelor este cel ce formeaz guvernul. Membrii acestei Camere dezbat

probleme politice majore de pe ordinea de zi si fac propuneri legislative. Reprezint unul din

locurile cheie in care lucreaz ministrii guvernului, cum ar fi chiar primul ministru si cancelarul

dar si principalele partide politice. Numai Camera Comunelor este responsabil pentru luarea

deciziilor de ordin financiar, precum propunerea de noi taxe. Camera Lorzilor poate lua in

considerare aceste legi ins nu le poate bloca sau amenda.75

Pentru alegerea parlamentarilor trebuie avut in vedere faptul c Marea Britanie este

mprit in 650 de zone numite circumscriptii76. In timpul alegerilor, fiecare persoan eligibil

de a vota intr-o circumscriptie, alege un candidat pentru a fi membru al Parlamentului.

Candidatul care obine cele mai multe voturi devine membru in Parlament si reprezint acea zon

pan la urmtoarea alegere.77

La alegerile generale, toate circumscriptiile devin vacante si un membru al Parlamentului

este ales pentru fiecare dintr-o list de candidati. Alegerile generale au loc odat la fiecare cinci

ani. Dac un membru moare sau se retrage, o alegere se tine in respectiva circumscriptie pentru a

se gsi un nou reprezentant. Cei mai multi parlamentari sunt membri ai unuia din cele trei partide

politice principale din Marea Britanie. 78

Alti parlamentari reprezint partide mai mici sau sunt

independenti. Pentru a deveni un parlamentar reprezentativ o persoan trebuie s primeasc

autorizatia de a face acest lucru prin nominalizarea de ctre ofiterul partidului politic respectiv.

74


http://www.parliament.uk/about/how/role/scrutiny/ (accesat ultima oar 24.05.2014) 75

Idem. 70 76

constituencies engl. 77


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/members/electing-mps/ (accesat ultima oar 28.05.2014) 78

Principalele partide politice din Marea Britanie au reprezentanti in ambele Camere. Acestea sunt Partidul Laburist

(Labour Party), cel Conservator (Conservatives Tories) si cel Liberal-Democrat (Liberal Democrats). Sistemul

de partied politice exist, intr-o form sau alta cel putin din secolul XVIII si reprezint un element important din

lucrrile ce tin de constitutie. De la cel de-al II-lea Rzboi Mondial, toate guvernele din Marea Britanie au fost

formate fie din Partidul Laburist fie din cel Conservator.

23

Ei trebuie apoi s castige cele mai multe voturi in zona de care apartine.79 Partidul cu cei mai

multi membri in Parlament, dup alegerile generale, formeaz in general guvernul. Urmtorul

partid devine oficial opozitia.80

Vorbitorul Camerei Comunelor81

, ales de ceilalti parlamentari printr-un sistem de votare

secret, este cel ce dezbate intre acestia din urm. El este ofiterul sef si cea mai inalt autoritate in

Camera Comunelor si trebuie s rman tot impul impartial din punct de vedere politic82. In

timpul dezbaterilor, vorbitorul mentine ordinea si cheam membrii Parlamentului s ia cuvantul,

pe rand. Parlamentarii se ridic pentru a semnala c doresc s vorbeasc sau pot anunta in scris,

inainte. El se asigur in acelasi timp c regulile Camerei sunt respectate.83 De asemenea,

vorbitorul reprezint Camera Comunelor in fata monarhului, Camerei Lorzilor si altor autoritti

si membri ai Comisiei Casei Comunelor.84

Mai mult decat atat, Camera Comunelor alege si trei

vorbitori asistenti iar cel principal este cel care, in absenta vorbitorului, poate exercita functia

acestuia. De asemenea, asistentul principal este si presedintele oricrui comitet al intregii

Camere. Si el are, la randul su, doi asistenti.85

Presedintele Camerei Comunelor86

este un ministru al guvernului al crui rol principal

este de a organiza afacerile guvernului in cadrul Camerei. Acesta anunt planul pentru sptamana

ce urmeaz si, de obicei, anunt si problematici provizorii pentru sptamana urmtoare. Este de

asemenea si seful unui numr de comitete ale cabinetelor, inclusiv Comitetul Ministerial de

Afaceri Constitutionale si Comitetul de Programare Legislativ. Seful Camerei Comunelor. 87

79

Idem. 77 80


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/members/partysystem/ (accesat ultima oar 28.05.2014) 81

The Speaker engl. Actualul vorbitor este Rt. Hon John Bercow, membru pentru Buckingham, ales la data de 22

iunie 2009. Acesta a fost momentul in care s-a intrebuintat pentru prima oar votul secret exhaustiv. 82

De aceea, acesta trebuie s se retrag din orice partid politic ar face parte inainte de a putea prelua functia. 83


http://www.parliament.uk/business/commons/the-speaker/the-role-of-the-speaker/role-of-the-speaker/

(accesat ultima oar 25.05.2014) 84


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/speaker/ (accesat ultima oar 25.05.2014) 85


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/deputy-speakers/ (accesat ultima oar 25.06.2014) 86

The leader enlg. Actualul sef este Rt Hon Andrew Lansley. 87


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/leader-commons/ (accesat ultima oar 27.05.2014)

24

Secretarul Camerei Comunelor si seful executiv88

este principalul consilier constitutional

al Camerei si este consilier in toate procedurutile si afacerile acesteia, inclusiv privilegiile

parlamentare, si apare adesea in examinrile problematicilor parlamentare si contitutionale. Si el

este, asemenea celorlalti membri in serviciul Camerei, pe deplin impartial din punct de vedere

politic. Rolul su istoric este de a inregistra deciziile Camerei si este consultat de ctre

presedinte, ministri si toti membri, cu privire la orice problem ce poate aprea in conduita unei

adunri. Ca sef executiv are in subordine aproximativ 2000 de persoane si este de asemenea,

seful Consiliului de Administrare, care sprijin lucrrile Camerei si a membrilor si. Totodat, el

este cel care se angajeaz in contracte si chirii si detine toate propriettile Camerei.8990

O alt functie demn de mentionat este cea asa numit Searjent at Arms, responsabil de

securitatea si mentinerea ordinii pe proprietatea Camerei Comunelor. Rolul su presupune si

unele aspecte ceremoniale.

In Camera Comunelor exist un cod de conduit sprijinit de Comisarul Parlamentar

pentru Standarde si de ctre Comitetul de Standarde si Privilegii. Acesta prevede indrumare cu

privire la modul in care membrii ar trebui s isi indeplineasc indatoririle publice si li se cere

totodat s declare orice interese financiare ce ar putea fi relevante pentru lucrarea parlamentar

pe care o depun. De asemenea, comitetul mentionat anterior decide si asupra plangerilor aduse

impotriva membrilor individuali.91

Camera Lorzilor

Mai mult, Regele are deasupra sa o curte, si anume conii si baronii; pentru c aceti coni, aa cum ne

arat si numele lor, sunt companionii Regelui, si cel ce are un coleg are si un stpn.92 BRACTON

88

Un funcionar permanent al Camerei, Sir Robert Rogers este actualul secretar, inc din 1 octombrie 2011. 89

O urmare interesant a acestui aspect este faptul c secretarul este, asadar, proprietarul Big Ben-ului. 90


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/clerk-commons/ (accesat ultima oar 27.05.2014) 91


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/members/standards/ (accesat ultima oar 28.05.2014) 92

The English Parliament Kenneth Mackenzie, Penguin Books for Pelican Books, Londra, 1950, pag. 9

25

Camera Lorzilor este cea de-a doua camer a Parlamentului Regatului Unit. Aceasta este

independent de Camera Comunelor ins vine in completarea lucrrilor acesteia din urm.

Camera Lorzilor mparte cu Camera Comunelor sarcina de a formula si modela legi si de a

verifica si pune la test lucrrile guvernului.93

Aceast camer are trei sarcini principale94:

Formularea de legi

Examinarea in profunzime a politicilor publice

Responsabilizarea guvernului

Multi dintre membrii acestei Camere continu s rman activi in domeniile in care

lucreaz si au cariere de succes din afaceri, cultur, stiint, sport, drept, educatie, diplomatie,

servicii publice si de sntate, si nu numai. Acest aspect ii ajut s examineze mai aproape de

realitate chestiunile ce interes public ce ii afecteaz pe cetteni. In prezent exist aproximativ

760 membri95

eligibili pentru a lua parte la lucrrile Camerei Lorzilor. Acestia sunt numiti de

Regin la sfatul primului ministru. Unii membri apolitici sunt recomandati de corpuri

independente, de Camera Lorzilor sau de Comisia de numire.96

Se spune c aceast Camer este caracterizat de libertate in gandire, in bun parte

deoarece majoritatea membrilor nu apartin unui partid politic. De asemenea, cei mai multi dintre

acestia sunt membri pe viat. Printre ei se numr si 26 arhiepiscopi si episcopi si 92 membri

ereditari si nu exist o limit superioar de numr de membri.97

Membrii petrec aproape jumtate din timp analizand si formuland legi (draft, proiecte de

legi). Toate proiectele de legi trebuie s fie evaluate si luate in considerare de ambele camere ale

93

Idem. 91 94


http://www.parliament.uk/business/lords/work-of-the-house-of-lords/what-the-lords-does/ (accesat ultima oar

28.05.2014) 95

Orice cettean britanic, irlandez sau al Commonwealthului, cu varsta peste 21 de ani si pltitor de taxe este eligibil

a fi nominalizat sau poate aplica pentru a deveni membru prin Comisia de numire a Camerei Lorzilor. 96


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/about-lords/lords-types/ (accesat ultima oar 26.05.2014) 97


http://www.parliament.uk/business/lords/whos-in-the-house-of-lords/members-and-their-roles/diverse-experience/

(accesat ultima oar 26.05.2014)

26

Parlamentului inainte de a putea deveni legi propriu-zise, cu deplin fort juridic. Pe parcursul

catorva etape, membrii examineaz fiecare proiect, rand cu rand, inainte ca acesta s devin un

act parlamentar (lege propriu-zis). Multe dintre proiecte afecteaz viata de zi cu zi a cettenilor

englezi, acoperind domenii cum ar fi cele de sntate, asigurri si educatie.98

Mai mult decat atat, fiecare membru trebuie s se foloseasc de experienta individual

pentru a cerceta politicile publice. Cea mai mare parte din aceste indatoriri se duc la bun sfarsit

in comitete alese99

grupuri mici (de obicei au, in total, 12 membri) numite pentru diferite

aspecte ale politicilor publice. In sesiunile din anii 2012 2013, comitetele alese ale Camerei

Lorzilor a produs 36 de rapoarte despre subiecte ce includ economia, puterile Uniunii Europene

si progrese stiintifice. Multe dintre intalnirile comitetelor alese includ chestionarea martorilor de

specialitate ce lucreaz in domeniul care face subiectul cercetrii. Aceste intalniri sunt deschise

publicului larg.100

Este extrem de important ca politicile publice s fie aproape de cetteni si s

reflecte realittile curente, asadar prerile expertilor si experienta proprie a membrilor trebuie

valorificate cat mai eficient, reprezentand unelte utile de lucru in comitete. De asemenea, si aici

exist un cod de conduit pentru Lorzi ce ofer indrumare in vederea indeplinirii indeplinii

corespunztoare a indatoririlor publice si parlamentare ale membrilor.

Rapoartele comitetelor sunt dezbtute in Camera Lorzilor, aduc recomandri guvernului

si pot chiar provoca discutii in afara Parlamentului. Numrul de comitete variaz, de obicei

existand intre 10 si 18. De obicei, un comitet cu 12 membri este alctuit din patru conservatori,

98

Idem. 94 99

Comitetele active in prezent sunt: administratie si lucrri, Comitetul de selectie, Comitetul de comunicatii,

Comitetul constitutional, Comitetul pentru puteri delegate si reforme normative, Comitetul pentru afaceri economice

(cu sub-comitetul pentru legea finantelor), Comitetul de selectie pentru U.E. (cu sub-comitete pe domenii

economice, financiare, de piata, infrastructur, piata muncii, afaceri externe, agricultur, piscicultur, mediu,

energie, justitie, protectia consumatorului, afaceri interne, sntate, educatie), Comitetul Camerei Lorzilor,

Comitetul de informare, Comitetul legii pentru mostenitori si tutori legali, Comitetul de legtur, sub-comitetul

pentru conduita Lorzilor, Comitetul pentru mostenirea olimpic si paraolimpic, Comitetul pentru privilegii si

conduit, Comitetul de procedur, Comitetul de improsptare, Comitetul de stiint si tehnologie, Comitetul pentru

verificare legislativ secundar, Comitetul ce priveste puterea soft a Regatului Unit si influenta sa, Comitetul pentru

foile de comand (proiecte de legi private). Sursa: site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit, la adresa

http://www.parliament.uk/business/committees/committees-a-z/lords-select/ 100


http://www.parliament.uk/business/lords/work-of-the-house-of-lords/lords-select-committees/#jump-link-0 (accesat

ultima oar 27.05.2014)

27

patru laburisti, doi liberal democrati si doi membri crossbench. In general, acestea se intalnesc

sptmanal iar cele mai multe intalniri sunt deschise publicului larg.101

Nu in ultimul rand, membrii au menirea de a fi atenti la lucrrile guvernului in timpul

dedicat intrebrilor si interpelrilor dar si al dezbaterilor102, in care ministrii guvernului trebuie s

rspund. In sesiunea 2012 2013, membrii Camerei au adresat ministrilor 7.324 de intrebri

orale si scrise si au initiat 193 de dezbateri pe varii teme, de la srcia in randul minorilor pan la

imigrare.103

Rspunsurile (in scris) ar trebui s fie oferite in cel mult dou sptmani.104 Publicul

este, de asemenea, binevenit s viziteze si s asiste la acestea, din galeriile ce privesc ctre sal.

Organizarea Camerei Lorzilor presupune ca membrii s fie asezati in Camer potrivit cu

partidul sau grupul cruia apartin. Guvernul si opozitia sau alte partide au fiecare un lider,

manageri de afaceri care organizeaz lucrrile, si purttori de cuvant care stau pe bncile din

fat.105

Vorbitorul Camerei Lorzilor106

este ales de ctre membrii acestei Camere, putand detine

functia doar de dou ori, insumand un maxim de cinci ani. Acesta este independent de guvern, in

ceea ce priveste numirea si rolul pe care il are. Si vorbitorul Camerei Lorzilor, asemenea celui

Camerei Comunelor, trebuie s fie impartial din punct de vedere politic, responsabilittile sale

incluzandprezidarea dezbaterilor Camerei, oferirea de sfaturi procedurale si de a fi ambasador al

lucrrilor Lorzilor, acas si in strintate. Totusi, spre deosebire de vorbitorul Camerei

Comunelor, are mai putin autoritate, deoarece Lorzii controleaza ordinea de zi a Camerei si se

auto-controleaz.107

101

Idem. 102

Exist trei tipuri principale de dezbateri: dezbateri generale (de obicei in zilele de joi dureaz aproximativ 5

ore), dezbateri scurte (membrii de pe banc pot propune subiecte dureaz intre 60 si 90 de minute) si dezbateri pe

marginea rapoartelor comitetelor sau problemelor generale de pe ordinea de zi (fr un timp anume). 103

Idem. 94 104


http://www.parliament.uk/business/lords/work-of-the-house-of-lords/checking-and-challenging-government/

(accesat ultima oar 27.05.2014) 105

Idem. 97 106

Actualul Vorbitor este baroneasa Frances DSouza, aleas la 18 iulie 2011. Pe 4 iulie 2006 a fost ales primul

vorbitor al Camerei Lorzilor. 107


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/lord-speaker/ (accesat ultima oar 25.05.2014)

28

Preedintele Camerei Lorzilor108, numit de primul ministru, este membru al cabinetului si

cel mai senior membru al guvernului din Camer, responsabil pentru ordinea de zi a acesteia. El

conduce o echip de aproximativ 25 ministri si are obligatii fat de Camer, ca intreg.

Presedintele exprim sentimentul colectiv la evenimente formale, oferind motiuni de multumire

si felicitri. De asemenea, ofer sfaturi procedurale si este disponibil de a asista si sftui toti

Lorzii. Fiind si cancelarul ducatului de Lancaster, el este responsabil Suveranului pentru

administrarea ducatului.109

Cancelarul Camerei Lorzilor110

este un ministru de cabinet si membru curent al Camerei

Comunelor. Reformele recente, ce au inclus crearea Ministerului de Justitie si alegerea unui

vorbitor al Camerei Lorzilor, au modificat semnificativ rolul cancelarului. Cand in 2006 s-a ales

primul vorbitor al Camerei Lorzilor, acesta a preluat din responsabilittile cancelarului si, in

acelasi an, i s-a eliminat si pozitia de sef judiciar (pentru curtile din Anglia si Tara Galilor) si

puterea de a numi judectori.111

Secretarul Camerei Lorzilor112

(secretarul Parlamentelor) este cel mai senior functionar al

Camerei. Coroana il numeste drept seful administratiei permanente si consilierul procedural sef

al Camerei. Rolul su este similar cu cel al unui sef executiv intr-o afacere comercial si detine

un numr de responsabilitti administrative si manageriale.113

Asemenea Searjent at Arms pentru Camera Comunelor, exist Black Rod pentru

Camera Lorzilor, indeplinind aceeasi functie de responsabilitate in ceea ce priveste securitatea si

mentinerea ordinii in interiorul Camerei si vecintate, dar si una ceremonial.

108

Actualul presedinte al Camerei Lorzilor este lordul Hill de Oareford. 109


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/leader-lords/ (accesat ultima oar 26.05.2014) 109

Idem. 110

Secretarul de stat pentru justitie si cancelar al Camerei Lorzilor este Rt. Hon Chris Grayling. 111


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/lord-chancellor/ (accesat ultima oar 26.05.2014) 112

Actualul secretar este David Beamish. 113


http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/clerk-lords/ (accesat ultima oar 26.05.2014)

29

In ultimii ani, Camera Lorzilor a determinat guvernul s fac schimbri in politicile

publice in ceea ce priveste o larg arie de domenii. Aceste includ114:

Asigurarea accesului la educatie primar pentru copiii cu nevoi speciale si

dezabiliti.

Protejarea dreptului de asistent legal in cazul persoanelor ce primesc ajutor social.

Insistarea asupra paritii tratamentului din partea Serviciului National de Sntate115

pentru tulburrile mentale si bolile fizice.

Fundamentarea si sustinerea unittilor de ultim generatie ce se ocup cu cercetarea

in domeniul celulelor stem.

Hansard este un raport a ceea ce se spune in Camera Lorzilor in fiecare zi. Este

disponibil online116

la aproximativ trei ore dup o dezbatere si in format fizic a doua dimineat.

Acest raport include toate lucrrile Camerei si a comitetelor sale (dezbateri, rezultatele voturilor,

procedurile comitetelor, declaratiile scrise ale ministrilor si rspunsurile scrise). Un volum

decisiv este de asemenea publicat la cateva sptmani si reprezint o versiune final a

procedurilor din Camera Lorzilor. Camera Lorzilor si Camera Comunelor au rapoarte

separate.117

Regatul Unit si Uniunea European

Regatul Unit al Marii Britanii este unul dintre cele 28 de state membre ale Uniunii

Europene si are in vedere legislatia european. Inc de cand Marea Britanie s-a alturat

Comunittii Economice Europene in 1973, succesivele guverne britanice au avut atitudini

ambivalente cu privire la U.E. si locul Regatului Unit in cadrul acesteia. Acestea si-au exprimat

dorinta de a fi angajate in Uniune pentru a-si exercita influenta in cadrul su. Au cutat s se

114

Idem. 94 115

NHS National Health Service 116

Pe site-ul oficial al Parlamentului, la adresa: http://www.parliament.uk/business/publications/hansard/lords/ 117


http://www.parliament.uk/business/lords/work-of-the-house-of-lords/lords-hansard/(accesat ultima oar 27.05.2014)

30

distanteze de anumite efecte ale sale si in acelasi timp a supra-implementat multe din legile date

de aceasta.118

Ministrii britanici sunt implicati in deciziile cu privire la aceast legislatie si o aprob

propunerile odat ce Parlamentul national le-a examinat.119 Rolul Parlamentului in U.E. este120:

De a examina in detaliu legislatia draft a U.E. si alte documente ale acesteia.

Modificarea legilor Regatului Unit pentru a reflecta armonizarea cu tratatele si

legislatia european.

Tragerea la rspundere a guvernului in ceea ce priveste politicile sale europene si

negocierea pozitiilor din intitutiile U.E.

U.E. are autoritatea de a aplica legislatia in Regatul Unit ins aplicarea acesteia cere

Parlamentului national s adopte sau s amendeze aceast legislatie. Parlamentul britanic

primeste copii ale documentelor europene, impreun cu un Memorandum Explicativ pregtit de

departamentele guvernamentale relevante. Documentele sunt luate in considerare de Comitetele

de evaluare atat din Camera Comunelor cat si din cea a Lorzilor.121

In Camera Comunelor, Comitetul de evaluarea european evalueaz toate documentele

primite de la U.E. si face un raport al prerilor sale asupra importantei legale si politice a

fiecruia. Comitetul poate decide ca acestea sunt suficiente sau pot cere informatii suplimentare

de la guvern sau poate recomanda documentele pentru o dezbatere intr-un Comitet de legislatie

european sau in Camera Comunelor. In Camera Lorzilor se examineaz legislatia european

prin Comitetul Ales pentru Uniunea European, intr-o coordonare apropiat cu comitetele

Camerei Comunelor. Aici se analizeaz mai puine documente europene ins se ofer analize

detaliate asupra importantei lor.122

118

Traducere din raportul Parlamentului britanic asupra modului in care Regatul Unit abordeaz afacerile U.E.,

disponibil pentru descrcare si pe site-ul oficial al Parlamentului. 119


http://www.parliament.uk/about/how/role/europe/ (accesat ultima oar 29.05.2014) 120

Idem. 121

Idem. 122

Idem.

31

Cap. III Parlamentul unicameral

Unicameralismul

Unicameralismul nseamn a avea o singur camer legislativ. Cei care sustin acest

sistem spun c functia de revizuire si de control a legislatiei de ctre cea de-a doua camer poate

fi realizat si de comisiile parlamentare. In cele mai multe asemenea cazuri, statele au avut doua

camere insa au renuntat la una.

In cazul Uniunii Europene, urmtoarele 12 state din cele 28 membre au un sistem

parlamentar unicameral:

Bulgaria Adunarea National, a fost stabilit ca unicameral prin Constituia din 1879.

Are 250 de membri, alei pentru patru ani.123

Cipru Camera Reprezentanilor are 57 de membri alesi pentru cinci ani de zile.124

Danemarca - Folketing a fost, din 1849-1953, una dintre cele dou camere ale

parlamentului danez, ins cum camera superioar si inferioar aveau puteri relativ egale si

similare s-a decis trecerea la sistemul unicameral. Diferenta era c Folketing - camera inferioar

- era votat de fermieri, comercianti si clasele sociale educate. Landsting, cea de-a doua camer,

era aleas de clasa bogat a societii, iar unii dintre membrii ei erau numiti chiar de rege. Astfel,

vechea aristocratie si conservatorii faceau parte din ea. In anul 1953, prin referendum, a fost

revizuit constituia, iar ea prevedea introducerea unui parlament unicameral, actualul

Folketing.125

123

Site-ul oficial al parlamentului Bulgariei, la adresa: http://www.parliament.bg/en (accesat ultima oar la data de

01.06.2014) 124

Site-ul oficial al parlamentului Ciprului, la adresa: http://www.parliament.cy/en (accesat ultima oar la data de

01.06.2014) 125

Site-ul oficial al parlamentului Danemarcei, la adresa: http://www.thedanishparliament.dk/ (accesat ultima oar la

data de 01.06.2014)

32

Estonia Riigikogu a fost initial parlament unicameral, la infiintarea in 1919, devenind

in perioada 1938-1940 parlament bicameral. El a fost apoi inlocuit, iar dup obtinerea

independentei Estoniei, in 1992, a redevenit parlament unicameral.126

Finlanda Eduskunta, parlamentul finlandez, are 200 de membri.127

Grecia Vouli ton Ellinon, legislativul Greciei, are 300 de membri alesi pentru patru ani.

Intre 1844-1863 si 1927-1935, parlamentul a fost bicameral, avand Senatul si Camera

Reprezentantilor.128

Ungaria Orszggyls, parlamentul unicameral ungar, are 386 de membri alesi pentru

patru ani.129

Letonia Saeima are 100 de membri, alesi prin vor direct pentru patru ani.130

Lituania Seimas este constituit la fiecare patru ani si are 141 de parlamentari.131

Portugalia Assembleia da Repblica este parlamentul unicameral din Portugalia.

Initial, a avut 250 de membri, insa reforma constitutionala din 1989 a redus numarul acestora

intre 180 si 230.132

Suedia Riksdag are 349 de membri, alesi pentru patru ani.133

Croaia Sabor are in prezent 151 de membri alesi pe 4 decembrie 2011.134

126

Site-ul oficial al parlamentului Estoniei, la adresa: http://www.riigikogu.ee/?lang=en (accesat ultima oar la data

de 01.06.2014) 127

Site-ul oficial al parlamentului Finlandei, la adresa:

http://web.eduskunta.fi/Resource.phx/parliament/members/index.htx?lng=en (accesat ultima oar la data de

01.06.2014) 128

Site-ul oficial al parlamentului Greciei, la adresa: http://www.hellenicparliament.gr/en/ (accesat ultima oar la

data de 01.06.2014) 129

Site-ul oficial al parlamentului Ungariei, la adresa: http://www.parlament.hu/english-page (accesat ultima oar la

data de 01.06.2014) 130

Site-ul oficial al parlamentului Letoniei, la adresa: http://www.saeima.lv/en (accesat ultima oar la data de

01.06.2014) 131

Site-ul oficial al parlamentului Lituaniei, la adresa: http://www3.lrs.lt/pls/inter/w2008_home.home?p_kalb_id=2

(accesat ultima oar la data de 01.06.2014) 132

Site-ul oficial al parlamentului Portugaliei, la adresa: http://www.en.parlamento.pt/Parliament/ (accesat ultima

oar la data de 01.06.2014) 133

Site-ul oficial al parlamentului Suediei, la adresa: http://www.riksdagen.se/en/ (accesat ultima oar la data de

01.06.2014)

33

Un prim argument al unicameralismului ine de filosofia politic i susine faptul c

suveranitatea este indivizibil, deci nu este posibil, n principiu, divizarea reprezentrii

naionale, expresie a acestei suveraniti. Se justific preponderena organului legislativ

unicameral asupra Executivului. Un al doilea, mult mai frecvent invocat i mai pragmatic, se

refer la funcionarea instituiilor. Astfel, neexistnd dou camere, este imposibil s existe o

nenelegere intre acestea.

Se pot totodat enunta cateva avantaje ale unicameralismului. Un parlament ce se

fundamenteaz pe alegerea direct de ctre electorat reflect cel mai bine voina poporului. O

singur camer este si mai convenabil din punct de vedere economic135 dar i din perspectiva

lurii deciziei136. Mai mult dect att, intrebuintarea sistemului bicameral poate crea rivaliti

intre camere, competiie pentru ntietate sau pentru deplin egalitate, ceea ce poate influenta in

mod negativ corecta funcionre a instituiei parlamentare. In ultim instant, sitemul unicameral

este potrivit cu conceptul unitar al naiunii. Un singur stat, o singur Camer parlamentar.

134

Site-ul oficial al parlamentului Croaiei, la adresa: http://www.sabor.hr/English (accesat ultima oar la data de

01.06.2014) 135

Cu referire la cheltuieli mai reduse. 136

Nu exist, spre deosebire de cazul bicameralismului, posibilitatea de a prelungi adoptarea legilor, procesul

legislativ desfurndu-se mult mai rapid.

34

Studiu de caz Danemarca

Parlamentul

Danemarca, stat ce este atat o democratie cat si o monarhie constitutional137, a avut

prima constitutie liber in 1849. Constitutia actual dateaz din 1953 si pune bazele valorilor

principale pe care este construit societatea danez si crora toate legile se supun. Aceast

constitutie specific faptul c Danemarca are un Parlament ai crui membri sunt alesi dup

principiul sufragiului liber si egal si un guvern care trebuie s fie acceptat tot timpul de

majoritatea parlamentar.138

Constitutia noteaz diviziunea puterii in stat stipuland separarea ramurilor legislative,

executive si judiciare. Aceste trei puteri sunt independente una de alta dar in acelasi timp se

controleaz una pe alta pentru a preveni abuzul de putere. Impreun cu guvernul, Parlamentul

danez isi exercit puterea legislativ si este singura ramur autorizat s adopte legi.139 Sistemul

de guvernmant este cunosct drept parlamentarism negativ, ceea ce inseamn c guvernul nu

poate vre-odat s aib majoritatea din Parlament impotriva sa dar nici nu e nevoie ca acesta sa

fie sustinut la o mojoritate propriu-zis.140

Statul danez, fiind unul democratic, sustine libertatea presei si drepturile acesteia de a

supraveghea politicul, raportand asupra acestuia si controland sistemul politic. De aceea, presa

are acces liber la Parlamentul danez, la politicienii si si la documentele relevante.141

137

Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Danemarcei, www.thedanishparliament.dk la adresa:

http://www.thedanishparliament.dk/Democracy/Democracy_and_monarchy.aspx

(accesat ultima oar la 22.05.2014) 138

Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 3 139

Idem. 140

Id Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 6 141

Idem. 138

35

Parlamentul danez este numit Folketing. Acesta reprezint adunarea legislativ in

Danemarca, ceea ce inseamn c adopt toate legile ce se aplic in acest stat. Folketingul este

responsabil si de adoptarea bugetelor statului, aprobarea conturilor, exercitarea controlului

asupra guvernului si participarea la cooperarea international. Acesta este organizat pe modelul

unicameral, inc de la ultima revizuire a constitutiei din 1953.

Membrii Parlamentului danez, in numr de 179, sunt alesi de public, prin vot secret

direct, in alegeri generale ce trebuie tinute cel putin o dat la fiecare patru ani. Dintre cei 179 de

membri, 175142

sunt alesi din Danemarca, 2 din Insulele Feroe si doi din Groenlanda. Impreun

cu Danemarca, Insulele Feroe si Groenlanda constituie unitatea teritorial si, printr-un

amendament al Actului Constitutional din 1953, le-au fost acordate dou locuri in Parlamentul

Danemarcei.143

Alegerile se tin cel putin la fiecare patru ani, primul ministru asigurandu-se de acest

aspect, ins el este imputernicit s tin alegeri in orice moment, astfel c pot avea loc mai des de

patru ani.144

Pentru a fi ales in Parlamentul danez, candidatii trebuie s fie intai eligibili s voteze in

alegerile generale, ceea ce inseamn c trebuie s fie cetteni danezi, s aib domiciliu

permanent in teritoriu si s aib varsta de minim 18 ani. Mai mult decat atat, un candidat trebuie

s nu fi fost condamnat de o fapt care, in opinia public, l-ar face nedemn de a deveni un

membru al Parlamentului. Politicienii care sunt alesi in Parlament sunt reprezentantii intregii

populaii daneze, din perspectiva geografic, a profesiei si a varstei. Componena Parlamentului

s-a modificat considerabil de-a lungul anilor. Exist in prezent mai multi membri tineri si de sex

feminin decat inainte. Multi dintre membri provin dintr-un context academic in timp ce altii sunt

fermieri, mestesugari, profesori sau lucreaz singuri.145

Potrivit Actului Constitutional, membrii Parlamentului sunt legati doar de propriile

convingeri si nu de indrumrile alegtorilor. In principiu, membri sunt astfel independenti si nu

142

Cu 135 de scaune ale circumscriptiilor si 40 de scaune compensatorii. 143


http://www.thedanishparliament.dk/About_the_Danish_Parliament/179_Members.aspx (accesat ultima oar la

22.05.2014) 144


Idem.

36

sunt obligati s se conformeze cu ceea ce spun partidele sau alegtorii. Desi majoritatea

parlamentarilor sunt organizati in partide, aceasta nu reprezint o cerint. Cei ce nu fac parte

dintr-un partid sunt numiti independenti.146

Vorbitorul Parlamentului147

danez este ales imediat dup ce un Parlament nou ales se

intalneste pentru prima oar. Principalele responsabilitti ale acestuia sunt de a oferi conditii

optime pentru lucrrile parlamentale, de a se asigura c sesiunile parlamentare sunt in mod

adecvat conduse si c membrii Parlamentului au conditii de lucru favorabile.148

Acesta este, de asemenea, seful administratiei Parlamentului danez. Administratia este

alctuit dintr-un numr de diferite departamente ale cror sarcini sunt de a se asigura c

membrii se pot concentra asupra lucrrilor. Vorbitorul isi desfsoar activitatea ajutat de patru

vorbitori asistenti care sunt numiti149

odat cu vorbitorul. Acestea contituie impreun autoritatea

suprem in Parlament, denumit Prezidiul. Membrii Prezidiului conduc pe rand sesiunile

camerei.150

Alte sarcini alte vorbitorului includ gzduirea familiei regale atunci cand se deschide

Parlamentul, primeste presedintii parlamentelor strine, sefii de stat, ambasadorii si alti oaspeti

remarcabili din strintate. Mai mult decat atat, Prezidiul viziteaz parlamentele altor state, in

principal cu scopul unui schimb de experient.151

In plus, pe lang parlamentari si personalul acestora, Parlamentul danez are o

administraie non-politic, mentionat anterior, a crei sarcin principal este de a se asigura c

politicienii se pot concentra la lucrarea lor. Exist mai bine de 410 angajati ce se ocup cu

activiti diferite, de la curtenie, mentenant, securitate pan la servicii de consultant, suport IT

si diseminarea lucrrilor Parlamentului.152

146

Idem. 147

Actualul vorbitor este Mr. Mogens Lykketoft, desemnat in 2011. 148


http://www.thedanishparliament.dk/About_the_Danish_Parliament/The_Speaker.aspx (accesat ultima oar la

22.05.2014) 149

Acestia sunt numiti de cele mai mari patru partied politice, cu exceptia celui din care face parte vorbitorul. 150

Idem. 148 151

Idem. 148 152

Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 15.

37

Lucrul in camera Parlamentului danez

Lucrrile parlamentare de la Christianborg153 sunt organizate astfel incat s se desfsoare

in perioada octombrie iunie, desi anul parlamentar incepe in prima marti din octombrie si se

incheie la aceeasi dat, anul urmtor iar Regina si famlia regal sunt in mod traditional martori

la prima intrunire. Apoi primul ministru ia cuvantul si tine discursul de deschidere, expunand

planurile guvernului pentru anul ce urmeaz, inclusiv legile pe care guvernul le va introduce.154

La o zi dup deschiderea Parlamentului se tine o dezbatere in care parlamentarii si primul

ministru discut continutul discursului de deschidere. Apoi, Parlamentul se va intruni de

aproximativ 100 de ori pe parcursul unui an. In dezbateri, Parlamentul poate lua decizii prin vot

numai atunci cand mai mult de jumtate din membri sunt prezenti si particip la vot. Cele mai

multe decizii se iau cu majoritate simpl. Fiecare membru poate propune legi ins guvernul este

cel care introduce cele mai multe propuneri legi. Acestea trebuie citite de trei ori155

in Parlament

inainte de a putea deveni legi propriu-zise.156

Odat ce o lege a fost adoptat, aceasta trebuie

semnat de regin si de ministrul potrivit pentru a cpta fort juridic.157

In afar de aceste sedinte, o serie de alte activitti se desfsoar in Camera Parlamentului,

activitti menite in mare parte s exercite controlul corespunztor asupra guvernului.

Regulile de procedur ale Parlamentului sunt stabilite chiar de acesta si astfel sunt

stabilite principiile pentru lucrul in Camer si in comitetele parlamentare. Dezbaterile sunt

filmate si sunt disponibile online158

, pe site-ul oficial al Parlamentului. Mai mult, acestea sunt si

transcrise, disponibile in acelasi loc.159

153

Palatul Christianborg, situat in centrul orasului Copenhaga. 154


http://www.thedanishparliament.dk/About_the_Danish_Parliament/The_course_of_a_year.aspx (accesat ultima oar

la 22.05.2014) 155

La prima citire se dicut termenii generali ai draft-ului, la cea de-a doua citire se discuta si se sugereaz posibile

modificri, propuse fie de parlamentari fie de govern. La citirea final se voteaz pentru sau impotriva legii ori

niciuna. 156



Disponibile online, la adresa: www.ft.dk/tv 159

Idem. 157

38

Comitetele reprezint atelierul Parlamentului danez. Ele pregtesc deciziile privitoare

la problematicile politice si legi.

Parlamentul danez are 26 de comitete permanente160, fiecare cu pan la 29 membri.

Comitetele discut in principal legile si propunerile rezoluiilor parlamentare introduse in

Camer. In acelasi timp ele exercit control asupra guvernului punand intrebri cu privire la

administrarea legilor existente.161

In plus, comitetele urmresc dezvoltrile curente din sfera

proprie de competene. Fiecare comitet are o arie politic de responsabilitate potrivit cu

competenele ministerelor. Cele mai multe intalniri ale comitetelor sunt inchise.162

Comitetul pentru Afaceri Europene este ce se ocup de aspecte legate de Uniunea

European si autorizeaz ministrii s negocieze la nivelul U.E. Astfel, un ministru nu poate

aproba o decizie in cadrul Uniunii dac majoritatea membrilor din acest comitet sunt impotriva

ei. Comitetul poate, de asemenea, s tin intalniri deschise cu membrii danezi ai Parlamentului

European si altii.163

Partidele politice din cadrul Parlamentului danez sunt in numr de 12, si anume: partidul

liberal, partidul social democrat, partidul popular danez, partidul social liberal, partidul popular

socialist, alianta rosii-verzilor164, alianta liberal, partidul conservator, Inuit Ataqatigiit, Siumut,

Sambandsflokkurin, Javnaarflokkurin (vezi Figura 1, mai jos). Nu se mentioneaz partidele

politice in Actul Constitutional al Regatului Danemarcei dar ele joac un rol important in viata

politic. Fiecare grup de partid primeste finantare ce acoper costurile salariale ale secretarilor,

economistilor, personalului mass-media, si nu numai, aflati la dispozitia membrilor

Parlamentului.

160

Comitetele sunt, dup cum urmeaz: pentru forta de munc; locuinte si afaceri urbane; pentru copii si educatie;

afaceri, crestere si export; afaceri europene; finante; aprare; naturalizare; afaceri eclesiastice; climat, energie si

constructii; afaceri municipale; afaceri culturale; pentru egalitatea sexelor; de mediu; legal; fiscal; servicii sociale;

sntate si prevenire; transport; relatii strine; stiint, educatie si educatie superioar; pentru ordine permanente;

alimentatie, agricultur si pescrii; pentru districte rurale si insule; imigrare si problematici de integrare; de

examinare. 161


http://www.thedanishparliament.dk/About_the_Danish_Parliament/26_Standing_Committees.aspx (accesat ultima

oar la 23.05.2014) 162



Asa numita The Unity List - the Red-Green Alliance.

39

1. Distribuia scaunelor in Parlamentul danez165

165

Grafic preluat si adaptat din Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe,

2012, pag. 4.

Partidul Conservator

Partidul Liberal

Partidul popular

danez

Aliana Liberal

Partidul social liberal

Partidul popular

socialist

Aliana roii-verzilor

Unity List Partidul social

democratic Guvernul

Groenlanda

Insulele Feroe

40

Instituiile Parlamentului danez

Exist trei instituii speciale afiliate Parlamentului danez: Comitetul Conturilor Publice,

Biroul Auditorului General si Ombudsman-ul. Acestea sunt finantate de Parlament si incluse in

bugetele sale, ins toate trei institutiile sunt independente de Parlament.166

Comitetul Conturilor Publice este alctuit din patru pan la ase persoane167 numite de

Parlament. Unii sunt membri ai Parlamentului, altii nu. Comitetul revizuieste raportul anual al

Biroului Auditorului General si prezint situaia inaintea Parlamentului. In plus, comitetul poate

cere Biroului Auditorului General s investigheze diverse probleme si, dac este necesar, critic

autorittile relevante pe baza acestor investigatii.168 Biroul Auditorului General rspunde

cererilor comitetului prin rapoarte sau memorandumuri. Comitetul Conturilor Publice este

singura autoritate ce poate cere Biroului Auditorului General s indeplineasc anumite sarcini de

audit.

Comitetul ofer Parlamentului aproximativ 18 20 analize pe an si emite un raport anual

general despre auditul conturilor statului. Practic, acest Comitet se asigur c banii

contribuabililor sunt cheltuiti dup intentiile Parlamentului si c acei bani sunt administrati cat

mai eficient posibil.169

Biroul Auditorului General constituie o autoritate complet independent. Auditorul

General al Danemarcei este n

Monocameralism Versus Bicameralism in Parlamentele Europene(1)

Documents