-
No. 4'1 5 LEI EXEMPLARUL DurninicA, 24 Fe-vruarie 1924
P:EGATUL, ROMNIEI
MONITORUL OFICIALPRETUL
In tail: 1.200 Let actual , 000 lei pe sase lunl; 300 lei pa
trei tutu.Pentru autorititi judetene l comune urbane, 1.000 lei
anual.
Pontru comune rurale, 600 lei anual.In straimitate, lei 3.600
anual.
Abonamentele Incep la 1 lanuarle, t Aprilie, 1 Julie # 1
Octonavrie,ifirS a trees dinteun an financier In altal; ele se pot
face # lunar
Ins( numai Iniuntru acelulas an financiar
ABONAMENTULUIOrice abonament la particularl so pllteste si
unticipatie.
Abonamentul la Desbaterile Parlamentare costa 80 lei lunar
esteosebit do acela la Monitorul OfIcial.
Abonamentele nu se tee de ciit pc baza unei adrese ofIcialedela
autorititl,sau (Iola particolari po haze uuei cereri timbrata
Costul unni exemplar Monitorul Official este 5 lei.Costul unul
exemplar Desbalerile Parlamentare este
GENERALA A MONITORULU[ OFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI,
BUCURESTI, BULEVARDUL ELMBETAPRETUL PUB
Orice publicatie judecfitoreasca sau particular( si mice act
introdus ca anexi doinscrat In Monitorut Oficial, se va pLItI cm 8
lei linia de Monitor.
0 citatio de inserat costa 80 lei.Citatille de betarnicii so vor
tax( cu 8 lel lints do Monitor.Statute le oriciver fel de societSti
en 8 let linia de Monitor. ,Publicatiile relative la schimbare de
nume, la libel-A practla a oricIrei protesii,otc.,
lei 80 pentru ilecare insertiune ; publicatiile relative la
pierderile de acto, setaxeazi en pretul de 40 lei pia la maximum
10
LICATIIL OiLei 800 pentru publicarea jurnalelor consiliului de
ininistri priviteare la ncerdarea
avantajelor legil pentru incurajarea industriet nationale la
fabricanti sidustriasi.
Lei 300 idom, idem, priviteare pe rneserlasi # mori tOrOnesti.Nu
se di curs-niei unei pnblicatiuni decit dad. e &Murata la o
adrest pentrn cola
ale antoritiOlor sau cele judecitore#i # la o colitis timbratt
cu t leu timbrufiscal si 50 bail timbru il. +tinter pentru cele ale
particularilor.
Publicatia va O totdeaana serial citel pe altO feate de blrtio
cleat adresa oilpetitia.
Adresele si petitiile vor fi indreptato dire Directorul general
al MonitorulalOficial.
Pentru publicatlunile cerute sit apara foarte urgente se va
socoti taxa dubli, iur pentru cela urgente se va percepe taxa odata
si Jumatate.Cele foarte urgente vor t public:ate In primele wee
vile data prinsire. Cele urgente in maximum 20 zile dela
printire.
SUMAR:PARTE OFICIALA. -Ministerul de justitie:
Decrete.Ministerul de interne : DecreteMinisterul de finante :
Decret.Ministerul comunicatiilor Decret si raport.Ministerul
sdnadtii $i ocrotirilor sociale: Rectiticare.Ministerut industriei
comertutui: Jurnale ale consilintui (le
rninistri. liectificare.Derizinni ministeriale.PARTE NEOFICIAL.
- Cmunicare.Annnturi ministeriale, judiciare, administrative si
particulare.
PAR TE OFICILikBucuregi, 23 Fevruarie
MINISTERUL DE JUSTITIE
FERDINAND I,Prin gralia lui Dumnezeu si voin ta natio-
nal, Rege al Rornaniei,La top: de fap viitori, seineitate
:Corpurile legiuitoare au votat i adoptat i
Noi sanctionm ce urmeazd :
LEGEPENTRU
Constiluirea unei societAti rornne pentrufabricare de
explozivi
Art. 1. - Prin derogare dela dispozitiunileart. 37 din legea
pentru administrarea si ex-ploatarea Monopolurilor Statului,
relative ladrcptul de a fabrica, explozivi, Regia Monopo-lurilor
Statului este autorizata ca in colaborarecu o societate romand si
eventual si alte per-
soane sd constitueasc o societate anonima ro-mand pe actiuni
pentru fabricarea in Romaniade explozivi.
Art. 2. - Regia acord societtii pe timp de30 ani, dela
promulgarea prezentei legi, mono-polul fabricatiunii
explozivilor.
Privilegiul nu se intinde si asupra fabricriiexplozivilor de
rsboi utilizati in armele deluptd.
Deasemenea R. M. S. are dreptul de a im-port sau a-si procuri
prin orice mijloc pul-berea neagra' sau orice alti explozivi,
ceruti deconsumatie, pe care societatea nu i-ar fabricaIii timp de
un an dela cererea Regiei.
Acest drept de monopol este considerat ca unaport social din
partea Statului si evaluat la10 uh, din valoarea capitalului total
al societatii.Pentru aceasta' surn ministerul de final-0 vaprimi un
numr corespunzajor de actiuni, carivor 6 nominative si
intransmisibile. Aceeasproportie se va pastr si la eventualele
sporiride capital.
Art. 3. - Fabrica de explozivi-a societatii seva construl pe
locul hotarit in acest scop deStat, din terenurile expropriate, in
apropierede Fgras.
Societatea este obligata a-si procur mate-rifle prime si
semifabricate in tar* intrucat vorfi de calitate conformd cu caetul
de sarcini, sica pret nu vor intrece cu '10-15 / peste pre-tul
aceleeas materii importate i aduse la Fii-gras.
In orice caz, societa tea este obligat sd-siaib procedeurile de
fabricatie asifel intocmite,incdt la tirnp de inchidere a
frontierelor, stproduc explozivi exclusiv cu ma teriale primedin
lark intrucat acestea se vor puteA ga's1 inta
www.dacoromanica.ro
-
itONTIORITL Maid
Art. 4.- Capitalul societdtii se va fixd deR. M. S. de acord cu
societa tea.
Din a cest capital 40 0/0 va fi a tribuit capita-lului strin,
reprezentat prin grupele societti-lor Nobel Industrie Limited i
Dynamit No-bel A. G.
Aceste cloud grupe sunt , obligate a procurdpersonalul de
specialisti necesari constructieipunerii In functie a fabricii.
Restul de 50 /,, va fi rezervat nurnai capita-Jului roinnesc
prin subscriptie publicd, menti-nndu-se numai din prima emisiune de
lei20.000.000 o surnd de 5.000.000 lei pentrufondatorii romni.
Aceeas proportie se va pstr si la nouileemisiuni pentru mrirea
capitalului.
Toate actiunile vor fi nominative si transmi-terea lor nu se va
puted face dect cu apro-barea consiliului de administralle.
Art. 5. - Angajarea personalului tehnicstrdin de ctre societate
nu se va puted facedect cu aprobarea cornisarului guvernului.
Societatea este obligatd ca in mod treptal siIn termen de patru
ani s inlocueasc cu ro-mni intregul personal strain dupd un
programce-i va fi fixat de R. M. S. In intelegere cucornisarul
guvernului si care va fi obligatorpentru societate.
Termenul de 4 ani va puted fi prelungit, incaz de mdrire a
fabricii, pentru personalul ne-cesitat.
Art. 6. - Societatea va fi administratd decdtre un consiliu de
adrninistratie din 15 mem-bri, din cari patru desemnati : 1. de
ministerulde finante ; 2 de ministerul de rdsboi si 1 deministerul
de industrie, iar 11 alesi de aduna-rea general:
Din numrul total al membrilor '/, vor trebuis fie romni.
Art. 7. - Controlul administrrii societtiise va face de caltre
un comisar al guvernului,numit printr'un jurnal al consiliului de
mi-nistri dupd propunerea rninistrilor e finante,de industrie si de
risboi. Comisarul guvernuluiva aved dreptul de veto asupra
execuldrii ho-tdririlor consiliului de administralie, precumse va
stabili In statute.
Art. 8. - Fabricarea se va face in conformi-tate cu un cilia de
sarcini intocmit de societateIn colaborare cu R. M. S.
Acest caiet de sarcini va fix compozitia fa-brica telor, normele
de fabricatie, conditiile dereceptie i va preveded msurile de
sigurant.
Controlul executdrii acestui caiet de sarcmise Ira face de cdtre
R. M. S.-
Societatea este tinutd a MI aved nici un se--,
cret de fabricatiune fat de organele de control.trebuie O. se
mentind la curent cu perfec-
Fevruarie 1 994
Liunile ce s'ar aduce in decursul timpului fa-bricatiunii
explozivilor.
Art. 9. -.Paza exterioar a fabricii se va facecu un personal
hotrit de ministerul de rdsboi
cel de finante, iar cheltuelile pazei vor fi su-portate de
societate.
Art. 10. - Vnzarea articolelor monopolizatein interiorul trii se
va face de ctre R. M. S.conform legii privitoare la administrarea
si ex-ploatarea monopolurilor Statului cu preturi cevor fi fixate
de Regie.
R. M. S. va comunicd, in cursul lunii Iunie afiecrui an,
cantittile aproximative de arti-cole monopolizate necesare
consumatiei proba-bile din anul urmtor i pe cari societatea vafi
obligatd a i le pred cu incepere dela 1 Ianua-rie, al acelui an, in
rate egale.
In terrnen de 15 zile dup expediert, R. M. S.va plti furniturile
respective, pe baza recep-tiei calitative i cantitative fcut de
delegatii eila fabricd.
Art. M. - Vnzarea In export a explozivilorse va face direct de
societate cu autorizareaprealabil a R. M. S. si intriicat va fi
asiguratconsumatia internd.
Art. 12. - Preturile Cu cari societatea vavinde produsele sale
Regiei Monopolurilor Sta-tului se vor fad in cursul lunii Octomvrie
afiecdrui an pentru intreg anul urmtor de cdtreo comisiune compusd
din 5 persoane anume:comisarul guvernului, directorul general alR.
M. S., presedintele uniunii industriasilordou din partea
societtii.
Comisiunea va fi prezidatd de comisarul gu-vernului.
Aceast cornisiune va determin pretul uni-tar de vanzare ctre R.
M. S. al produselor,dupd normele urmtoare:
a) Se va fixd pretul de revenire al produselorla fabricd, care
pret, se va compune din : costulmateriilor prime, al fortei
motrice, salariile lu-crtorilor i lefurile functionarilor dela
fabric,asigurdri de boal si accidente ale acestoradupd prevederile
legilor de asigurdri muncito-resti, cheltuelile de luminat, Inclzi
t, intretine-rea masinilor, localurilor, driimurilor i
vehi-culelor, cheltueli de laborator, de pazd .5i. in ge-nere toate
cheltuelile ce se fac la fabricd i pri-vesc in mod direct
producerea explozivilor lauzind
b) La suma stabilit mai sus se va addugd 20%pentru cheltuelile
generale de Regie, amortiza-rea capitaluluisi reinoirea utilajului.
In aceastsurnd se cuprmde: cheltuelile directiunii gene-rale
(retributii puse in sarcina societtii, lefuri,local, etc.); dobnzi
si comisioane la imprumu-turile contractate de societate ; plti de
advo-cati, brevete, mrci de fabricd, misiuni i studii
www.dacoromanica.ro
-
Fevrnarie IIONITORITL OPICIAL 4891
impozite i taxe de orice fel, cdtre Stat, judetcomund ; fondul
necesar pentru amortizarea ca-pitalului pand la sfarsitul concesiei
; fondurilepentru reinoirea instalatiilor i inlocuirea lor incaz de
explozie ; si in genere orice alte cheltuelice se fac Ail de
uzind.
La pretul de revenire total stabilit cum searatd mai sub se
acordd societdtii in prirnii cinciaM urmdtoarele beneficii :
25 010 pentru o furniturd anuald pnd la500.000 kg ;
20 Jo pentru furnitura anuald ce ar, trece de500.000 kg pnd la
800.000 kg ;
15 /0 pentru ceeace ar furniz anual peste800.000 kg.
Dimd trecere de 5 ani, beneficiul ce se acorddsociet:dtii pentru
pretul de cost stabilit la punc-tele a i b de mai sus va fi :
20 /0 pentru o conSumatie anuald pAnd la1.200.000 kg ; iar dacd
consurnul va fi mai mare,beneficiul acordat va fi de 15 Jo.
Aceste preturi vor in trd in vigoare numaidupd aprobarea
ministrului de finante.
Preturile fixate de comisia sus ardtatd vorpuled fi revizuite in
primii trei ani, dupd ce-rerea fiecdrei din pdrti, din trei in trei
luni.Dupd trecerea acestor trei ani, preturile vor fifixate odatd
pe an.
Acest termen de trei ani poate fi prelungitde cornun acord Mire
R. M. S. si sorietate.
Art. 13. - Dupd expirarea termenului de 30ani dela promulgarea
prezentei legi, fabrica deexplozivi din Fdgdras, cu toate
instalatiunile eiIn bund stare de ,functionare, va deveni pro-prie
tatea Statului romn, frd vreo indemnizare.
In caz de rdsboi, fabrica va functiond subcontrolul ministerului
'de rdsboi, conform legi-lor In vigoare.
Art. 14. - Toate celelalte dispozitium referi-toare la
constituirea i functionarea societdtiisunt prevdzute lu aldturatele
statute, cari facparte integrantd din prezenta lege.
Art. 15. - Socielatea este supus la platatimbrului, a taxelor de
inregistrare, cum si laIndeplinirea celorlalte formalitti cerute de
co-dul de comert pentru obtinerea autorizatiuniide functionare din
partea justitiei.
Actul constitutiv si statutele vor trebui tran-scrise, afisate
si publicate conform codului decomert.; iar firma societdtii
inscrisd in registreletribunalului de Comert.
Orice modificare a statutelor nu Se va putedface decal cu
prealabila aprobare a uner adu-ndri generale extraordinare a
societdtii si nu-mai prin o lege de modificare a acestora.
Art. 16.-Cu incepere dela punerea In fune -tiune a fabricii, nu
se va mai acordk nici o ac-torizare de irriport de explozivi minien
i nici
nu se va mai importd de vreun organ al Sta-tului, aceasta
intruct productia fabricii va fiindestulatoare.
Art. 17. - - Legea pentru constituirea uneisocietti romne pentru
infiintarea unei fabricide explozivi minieri pe teritoriul tdrii
roindnesti, promulgatd prin decretul regal No. 3.868din 22
Septemvrie 1920 si publieat In Monito-rul Oficial No. 141 din 29
Septemvrie 1920,se abrogd si se inlocueste prin cea prezentd.
Aceastd lege dimprund cu statutele la dnsaanexate s'a vota de
Adunarea deputatilor insedinta de la 5 Fevrtiarie anu11924 si s'a
adop-tat cu majoritate de una saki saptesprezece vo-turi, contra u,
tu.
Preodinte, M. G. Orleanu.(L. S. A. D.)
Secretar, Petre P. Garboviceanu.
Aceastd lege dimpreund cu statutele la dnsaanexate, s'a votat dP
Senat in sedinta dela11 Fevruarie anul 1224 i s'a adoptat cu
majo-ritate de otsezeci i pse voturi, contra unu.
Vice-proedinte, Grigore D. Vasiliu.(L. S. S.).
Secretar, Vasile Toma.Promulgdm aceastd lege si ordondm ca
ea
sd fie investit cu sigiliul Statului si publicatin Monitorui
O,cial
Dat in Bucureti, la 22 Fevruarie 1924.(L. S. St.).
Ministrul finantelor,Vintil I. C. Brtianu.
No. 706.
FERDINAND
Ministrul justitiei,G. G. Marzescu.
STATUTELEPRIMEI SCCIETATI ROMNE DE EXPLOZIVI
CAP1TOLUL I
Art. 1. - Societatea constituit prin legea de fat seva numl
:
SOCIETATE ROMNA DE EXPLOZIVI:,Sediul societtii este In
Bucuresti.Durata societtii este de 30 ani, cu tricepere dela
data
promulgrii legii pentru constituirea ei.
CAPITOLUL II
Scopul, privilejulArt. 2. - Scopul societtii este fabricarea
materiilor
explozive intrebuintate in industria miniera pentru mine
www.dacoromanica.ro
-
1892 MONITORIIL OFICIAL14 Fevruarie 1924
si cariere, pentru constructii de poduri, sosele i drumuride
tier, pentru care i s'a acordat monopol pe timp de 30ani prin art.
2 din lege, si eventual explozivi de rsboi,acestia din urma numai
pe baza de conventiuni speciale cuStatul.
Societat ea va puteh deasemenea s fabrice sau s par-ticipe la
productia de alte produse chimice, far insa caaceasta s constitue
un drept de monopol.
Art. 3. - Prin legea pentru constituirea ei, R. M. S.acorda
societatii monopolul fabricatiunii tuturor acestorexplozivi, cu
excel) tiunea fabricarii ex plozivilor de rdsboiutilizali in afmele
de lupta i cu rezervele prevazute laart. 13 din lege.
Art. 4. - In schimbul acestui privilej, societatea areobligatia
s infiinteze pe locul destinat acesteia In impre-jurimile
Fgrasului, o fabrica de explozivi minieri.
CAPITOLUL III
Capital social, actiuniArt. 5. - Capitalul social .este de
20.000.000 lei, care
se poate spori pn la 55.000.000 lei In actiuni de ate500 lei
fiecare.
Toata emisiunea pn la 55.000.000 lei se va repartizIn modul
urmtor :
al Dreptul de monopol al fabricatiunii, considerat caaport
social din partea Statului i evaluat la 100/0 din va-loarea
capitalului total, si pentru care suma Statul pri-rneste fr nici o
plata, prin ministerul de fmante, actiuninominative si
intransmisibile.
Pe lang aceasta, Statul mai are drept i la
participareaprogresiva la beneficiul net al societtii, cum se va
vedehla art. 87 ;
b) 400/0 din capital se va atribul capitalului strain,
re-prezentat prin grupele societtilor Nobel Industrie Limited-
Dynamit Nobel A. G. ;Restul de 500/0 din capital, care se
atribue In actiuni
nominative numai la roman", prin subscriptie publica,
re-zervandu-se 5.000.00Q lei grupului roman, care a fondatprima
societate.
Art. 6.-Actiunile vor fl nominative. Societatea va tinepentru
actiunile sale un registru in care fiecare titlu vaaveh foaia sa
speciala continnd numele i domiciliul ac-tionarului precum i
transcriptiunile efectuate. Proprieta-tea actiunilor va puteh fi
dobandita prin forme legale detransfer, conform coduhii de comert.
Proprietarul unei ac-liuni nu va fi considerat fata de societate
drept aetionarverificat, decat dupa transcrierea fcuta in registru
dinordiaul consiliului de administratie In baza prezentdriiacelei
actiuni si a unei cereri scrise cernd transcriptiu-nea. Drept speze
de transfer i transcriere, actionarul vaplan 5 lei de titlu precum
i spezele legale de timbru.
Prezentarea actiunilor se va face la biurourile societatiila
Bucuresti i in strainatate la bncile ce se vor desemnide catre
consiliu, pentru actiunile strinilor cari domici-liazd astzi hi
strainatate.
Actiunile vor puteh fi emise st sub forma de titluri cu-mulative
de 5, 10, 25, 50, 400 sau 500 actiuni, adica Invaloare nominal de
lei 2.500, 5.000, '12.500, 50.000 sill250.000. Aceste titluri
cumulative vor pute fl fractionatela rndul lor In titluri
unice.
Actiunile vor fi prevzute cu numere curente, cu o foaiede
cupoane, cu un talon si vor purth semnatura firmeisociale.
Transmiterea actiunilor capitalului strain, inainte de aId forma
dermitivd, va fi supus aprobarii consiliului deadministratie.
Art. 7.- Mrirea sau micorarea capitalului se va
face prin hotarirea adunrii generale, cu 2/3 din
voturileexprimate. In caz de mrire a capitalului, Statul vapriml fr
nici o plat, actiuni in valoare egal cu 10(1/0din spor, asemenea i
in caz de micsorare a capitalulmi se vor reduce actiunile astfel
incat s ramnd intotdea-una cu 100/e din capital.
Actionarii strini priml un numar de actiuni hiproportie cu cele
ce pose&
Restul de 501/0 se va da 1/2 vechilor aqionari, iarcealalt 1/2
se va acoperi prin subscriere pubhca.
CAPITOLUL IV
Organele societkii*SP
Art. 8. - Organele sooietii sunt :1. Adunarea generala ;2.
Consiliul de administratie ;3. Censorii.Organul de control al
Statului este comisarul guver-
nului.1. Adunarea generald
Art. 9. - Adunarea generala se comPune din toti ac-tionarii
societatii.
Adunarile generale sunt de dou feluri : ordinare
siextraordinare.
Ele se tin in orasul de resedinta al societtii.In fiecare an se
va tine o adunar e generala ordinal*
cel mai trziu in cursul lunei Aprilie.Adunrile generale
extraordinare se intrunesc ori de
cte ori consiliul de administratie gseste necesar. Elemai pot fl
cerute de eh tre actionari, reprezentnd cel pu-tin 500/0 din
capital, de catre censori cnd interesele arcere-o, cu aratarea
precisa a chestiunilor pentru cari secer, In care caz consiliul de
administratie este obligat aconvoci o asemenea adunare generala
extraordinara, Incurs de o Kula dela prezentarea cererii.
Art. 10. - Adunarile generale sunt convocate prinpublicatiuni in
Monztorul Oficial i adresa speciali catreministerul- finantelor
(directia generala R. M. S.) in ter-menuk prevazut de codul de
comert.
Convocarea va cuprinde localul, ziva i ora fixata pen-tru
adunare, precum i ordinea de zi. Pentru adunarilecerute de
actionari sau censori se va face mentiune despreaceasta.
Art. 11. - Atributiunile adunarii generale ordinaresunt :
a/ Ap robarea &Aril de seama a consilislui de
adminis-stratie si a raportului censorilor ;
1)1 Aprobarea bilarrtului si a contului de profit si pier-deri i
descarcarea consiliului de administratie si a cen-sorilor de
gestiunea lor ;
Repartizarea beneficiului ;cif Alegerea membrilor ce adunarea
general trebuie sa
delege in consiliul de administraie, ratificarea cooptari-lor
acute in cursul anului ;
ei Alegerea censorilor si a censorilor-supleanti.Art. 12. -
Atributiunile adunrilor generale extraor-
dinare sunt :cif Se pronunta asupra modificarii statutelor ;b)
Se pronunta asupra mririi sau micsorrii capita-
lului ;el Se pronunta, de acord cu R. M. S , asupra
lichidrii
societatii ;dI Se ocupa de orice alte chestiuni in legaturi cu
inte-
resele societtii i cari sunt puse la ordinea zilei ;la cunostint
de hotririle consiliului de ministri
comunicate societitii prin ministerul de finante, referitor
www.dacoromanica.ro
-
24 Fevruarie 19/4 MONITORUL OKC1AL 189S
la aplicarea articolului 13 din legea pentru
constituireasociettii.
In cel mult 60 zile dela promulgarea legii, va aveh loco adunare
generald extraordinard, care va aprob prezen-tele statute si
urcarea de capital si care va proceda la ale-gerea noului consiliu
de adm;nistratie.
Art. 13. - Adundrile generate sunt valabiI constituitecnd vor fi
prezenti un numr de actionari reprezentandcel putin 1/2 din
capitalul social.
In cazul and aceast parte din capital nu va fi repre-zentat la
prima intrunire, adunarea se va tine dup'k 8 zile,in acelas loc si
la aceeas or, cu actionarii prezenti, frdvreo altd convocare,
fdcndu-se mentiune despre aceastain publicatiuni.
Statul va fi reprezentat in aceste adunri prin
comisarulguvernalui sau Inlocuitorul sdu. Prezenta unuia din ei
esteobEgatorie.
Art. 14. - In adundrile generale ordinare i extraordi-nare
fiecare posesor a cinci actiuni are drept la un vet.Uk actionar nu
poate aveh personal sau ca procurator maimult de 500 voturi.
Comisarul guvernului va avea. 500 voturi.A rtionarul nu va puteh
exercith dreptul su de vot In
vir.tutea actiunilor sale decat dacd actiunea a fost
Iran-scri,t4 pe nurnele au pan la sfarsitul anului care
precedeadunarea general.
Actionarii cari nu iau parte personal la adu earea gene-rald,
vor puteh fi reprezentati prin procuratori prevazuticu procuri
scrise.
Procurateirii trebuie s fie inssi actionari.Pentru persoanele
cari au procuratori legali, sau pentru
persoanele Juridice, reprezentantii legali sau statutari
legi-timati in ordine, pot s se prezinte fard procurd speciald.
Art. 15.-Adunarea generald hotrdste cu majoritateaabsolutd.a
voturilor exprimate, afard de cazurile dela art.12, alin. a, b i c,
cnd e necesard o majoritate de 2/3 Ainvoturile exprimate si
adunarea constituit diii actionari,reprezintand cel putin 1/2 din
capital.
Deliberdrile i hotririle adundrii generale se vor con-semnh
inteuu registru special si semnat de presedinteleconsiliului,
administratorul-delegat In comitetul de direc-tie, directorul
general, comisarul guvernului i cei doiscrutatori.
O copie depe acest proces-veybal, semnat de
cornisarulguvernului, se va trimite in termen de cincisgrezece
ziledela tinerea adundrii, R. M. S.
2. Consiliul de administratieArt. 16.-AdministraVa societtii
este Incredintatd unui
consiliu de administratie compus din 15 persoane, din cari4
reprezentanti ai Statului si 11 alesi de adunarea gene-ral a
actionarilor pe 4 ani.
2/3 din numdrul total al consilierilor vor fi romni,cealalt
treirne va fi prezentat de &dire grupul strin.
Statul este reprezentat in consHiu prin directorul ge-neral al
R. M. S., directorul armamentului i munitfilor,chimistul specialist
In explozivi cel mai mare In grad dinacea directiune, ambii din
ministerul de rsboi, i direc-torul general al industriei din
ministerul de industrie.
Reprezentantii Statului vor face parte din consiliu petot timpul
functionrii lor, feirei aparticipet 'inset la beneficii.
Membrii alesi de actionari se vor reinoi cte 3 pe an, la.inceput
prin tragere la sorti si in urmd In ordineavechimii.
Ei sunt reeligibili.In caz de vacant intervenit in cursul anului
dintre
cei a1ei, consiliul va puteh coopth ,un nou membru,aceast
cooptare se va supune ratificdrii primei adunrigenerale pe durata
vechiului mandat.
Art. 17. -Membrii alesi de adunarea generali vordepune fiecare,
indat dupd ategerea lor si mai Inainte dea intr In functiune, in
phstrarea societtii, o eautiuneegald cu 30.000 lei, in actiuni ale
societtii.
Art. 18. -Membrii consiliului de administratie primescpentru
fiecare sedintd la care au luat parte un jeton deprezent, ce se va
fah de consiliu in prima sedint.d ce vaurmh adundrii generale
ordinare.
Membrii numiti ver aveh o remuneratie fixd pltit prinmiuisterul
de finante, dar dat de societate.
Art. 1,9. - In prima sedint co urmeazd adunrii ge-nerale
ordinare anuale, consiliul 'de administratie alegeun presedinte i
un vice-presedinte al consiliului.
Presedintele va trebul s fie roman.Presedintele face convocdrile
consiliului si intocmeste
ordinea lor de zi. Presedintele consiliului, in lispsa sa
vice-presedintele si In lipsa acestuia col mai in varst
dintreconsileri, prezideazd.
Art. 20. -- Consiliul de administratie se intruneste oride ale
ori e nevoie.
Convocrile se fac prin scrisori recomandate sau tole-grame cu
cel putin 8 zile inainte de ziva fixat pentrusedintd.
Consiliul poate fi convocat si de comitetul de directie.Art. 21.
- Consillul de administratie nu poate deli-
berii i lu valabil hotriri, decdt dac in afard de comi-sarul
guvernului sunt prezenti in persoand, cel putin 6membri, din cari 2
reprezentanti ai Statului.
Hotdririle se iau cu majoritatea absoluld a voturilor
ex-primate. In caz de paritate votul, presedintolui hotrste.
Deliberdrile consiliului precurn i hotrf.3 luate seconsemneazd
inteun proces-verbal trecut in r egistrul spe-cial al deliberdrilor
consiliului.
Art. 22. - Consiliul de administratie are toate drep-turile
prescrise de lege, i i hotriri definitive in toatechestiunile
privind administrarea societtii, cari nu suntde resortul adundrii
generale, cu exceptiunea acelora pen-tru cari comisarul guvernului
are dreptul de veto, i carirdmn definitive numai dupd aprobarea
acestiria.
Art. 23. - Consilitil de administratie peri te delegparte din
puterile sale, pe timp mrginit, unui eomitet dedirectid compas din
doi consilieri din cari unul va fi ro-man si directorul generoal al
societtii, care si dnsul vatrebul s fie roman. Consillerii vor aveh
ate un supleant.
Comisarul guvernului face deasemenea parte de dreptdin comitetul
de directie.
Cornitetul de directie poate lucr valabil cnd sunt 2membri
prezenti.
Censorii
Art. 24. - Adunarea generald alege in fiecare an 3censori si S
censori-supleanti dirt cari Gate un expert-contabil din fiecare
categorieAinisterul finantelor de-leagd un-al 4-lea censor in
persoana directorului contabi-littii R. M. S.
Comisarul guvernului poate luh parte la lucrArile cen-sorilor si
are drepturi egale.
In caz and .,n loc de censor devine vacant, el este ocu-pat de
censorul-sapleant.
Art. 25.-Cautirnea censorilor alesi va fi egal cu jum-tatea
cautiunii me7 -Tibor consiliului.
Censorul numit .,lispensat de cautiune.Art. 26.- Atribu inile
censorilor sunt cele prevAzute
in codul de comert. E IRAs Iu cunostintd de hotririle
co-mitetului de directie si a consiliului de administratie, vi-
totdeodatd registrele respective.Despre inspectfile lor vor
incheih procese-verbale cari
se vor, depune n arhiva societtii.
www.dacoromanica.ro
-
1894 MONITORIM OFICIAL34 Fevruarie 1924
Censorii asist ori cnd cred de cuvEnt la sedintele con-siliului
de administratie cu vot consultativ.
Art. 27.- Onorariile censorilor alesi se vor fixh de
catreadunarea generald ; censorul nurnit va aveh o retributiunefixa
ca i membrii numiti de Stat in consiliul de admi-nistralie.
CAPITOLUL V
Comisarul guvernuluiArt. 28.- Controlul adruinistrrii societtii
se face de
atre un comisar al guvernului, numit prin un jurnal
alconsiliului de ministri dupi propunerea ministrului de fi-nante,
ministrului de rsboi i ministrului de industriw
timpul absentii sale, el este sujilinit de natre unul
dinreprezentantii Statului desemnat de catre ministerul
fi-nantelor.
Art. 29.- Comisarul guvernului, si In lipsa acestuia
in-locuitorul su, ia par te la toate adunrile generale si vo-teazA
in numele Statului ca actionar.
Cemisarul guvernului, si In lipsa acestuia Inlocuitorul su,ia
deasemenea parte la sedintele consiliului de adminis-tratie cu
drept de vot deliberativ, iar asupra chestiunilorspecificate In
articolul urmtor cu drept de veto.
Art. 30.- Comisarul guvernului are un drept de vetosuspensiv
asupra hotrsilor luate In chestiile privind ap5.-rarea national,
asupra acelora cari ar fi in contrazicere culegea monopolurilor
Statului, sau cu legea constitutiv asociettii, i cari ar schimbh
caracterul societtii. Comi-sarul va motiv In scris veto-ul sau i va
referi imediat mi-nistrului de finante. In caz cnd In termen de 15
zile delatinerea consiliului, ministrul nu va fi rspuns societtii
inscris, hotdrirea luat de consiliu va rimne valabild.
Dreptul de veto asupra acelorasi chestiuni se aplicahotririlor
adundrilor generale, in aceleasi conditiuni.
Comisarul guvernului mai are dreptul de a cere consi-liului de
administratie, din insrcinarea ministrului, con-vocarea unei
adundri generale extraordinare, pe care con-
este obligat a o chemh In termen de 6 saptmni.Comisarul poate
luh oricnd parte la lucrarile censorilor,
cu drepturi egale.Art. 31. - Apuntamentele comisarului
guvernului se
vor fixh do ministrul finantelor In Intelegere cu societateavor
fi pltite de aceasta prin ministerul de finante. Pe
Ing aceste apuntamente, comisarul guvernului mai aredrop tul si
la jetoanele de prezt,10.
CAPITOLUL VI
Personald societ5 tit
Art. 32. -Personalul societ4i va fi angajat In condi-predzute
In. art. 5 din lege.
Societatea va asigurh desrlunarea intregului ski perso-nal in
caz de accidente Intmplate In fabrici.
CAPITOLUL VII
Sematura sociald
Art. 33. - Societatea este valabil angajat prin sem-nttira
directorului general si unuia din membrii din co-mitetul de
directie sau a unui membru si a unui procurist,sub stampild purtnd
firma soc'etatii.
Consiliul de adrninistratie va puteh delegh dreptul limi-tat de
a angaj societatea si la doi procuristi.
CAPITOWL VIII
beneficii, fond de rezerv
Art. 34. - Anul comercial al societatii limp la 1 la-nuarie.
Art 35. - La 31 Decernvrie al fiecArni an, societateaincheie un
bilant, care dup examinarea lui de censori, sova publich in
Monitorul Oficial, cel putin cu 15 zile inaintede data intruidrii
adundrii generale ordinare anuale, odatcu convocarea.
Bilantul anual, verificat de censori, va fi supus
aprobriiadundrii generale.
Art. 36. - Consiliul de administratie este dater ca incele zile
dela aprobarea bilantului s depun o copiela grefa tribunalului
llfov, sectia cornercial, alturndraportul censorilor i
procesul-verbal al adunrii generale.
Art. 37. - Beneficiul net ce se va stabili dup scadereatuturor
cheltuelilor de exploatare, intretinere, amortizareacapitalului,
etc., se va repartizi In modul urmtor :
5 oh, fondul de rezerv legal ;8 0/0 prim dividend actionarilor
asupra capitalului vrsat.Din ce va mai rmne se va atribul8 0/0
consiliului de administratie ;4 Olc, comitetului de directie ;6 c/o
personalului ;Apoi actionarilor pand ce dividendul acestora va
ajunge
pn la 15 0/0.Dacd va mai rmne un surplus nedistribuit, se va
dh
mai inthiu o sum pentru personal, pnd ce tantiemaacestuia va
devenl egald cu a consiliului de adminjstratie,apoi din surplus 1/3
Statului si 2/3 actionarilor pan laun dividend de 200/0: de va mai
rmne, restul se va Im-prti In mod egal intre Stat i actionari.
Participarea progresiv a Statului la beneficii se vaaplich cu
Inceperea anului 1927 si este in afard de parteace i se cuvine ca
actionar.
Art. .38. - Fondul pentru rambursarea: capitalului vaservi la
rambursarea capitalului subscris de actionaridup expirarea
termenului de monopol, conform art. 13din lege.
Fondul de rezerw acoper pierderile eventuale, etc.La expirarea
concesiunii, acest fond va reveni Statului
In proportla prtii de beneficiu ce a avut Statui in timpulcelor
80 ani.
Art. 39. - Plata dividendelor va urm si se fac la olun dupd
aprobarea bilantului.
Dividendele nereclamate Limp de 5 ani, se prescriurmn in folosul
fondului de rezerv al societtti.
Tot asifel se va proced i cu actiunile cari in caz de
rs-cumprare, de lichidare sau la expirarea termenului demonopol nu
ar fi prezentate In termen de sase ltmi de ladata publicrii In
Monitoral Oficial a actului prin cares'a decis acea operatiune.
CAPITOLUL IX
Dispozitiuni finale
Art. 40. - Pentru orice diferend ivit intre Stat i soci-etate,
fiecare parte va puteh cere judecarea prin arbitri.Fiecare parte va
nurni cte un arbitru i in caz de neinte-,legere, ambii vor desemnh
un supra-arbitru.
Deciziunea lor va fi primit de ambele
www.dacoromanica.ro
-
24 Fevruarie 1924 MONITORUL OFICIAL i 895
Dac una din parti nu va numi un arbitru in termen de15 zile dela
'eereeea cleilalte pri, primul presedinte alCurt& de casa{ie va
desemn arbitru in locul celui node-semnat.
Deasemenea tot primul presodinte al Curtei de casatiova desemn
supra-arbitru hi caz de neintelegere a arbitri-lor asupra
persbanei.
Art. 41. - Toate publicatiunile societlii sunt valabilfAcute
prin o simpla publicatiune in Jtonitorul ficial.
Acosta statute dimprounal.cu legea s'au votat de Adu-wurea
deputatiler in sedint dela 5 Fevruarie anul 1924
adoptat cu maJoritate de una sutif faptesprezecevotori, contra
uny.
Prefedinte, M. G. Orleanu.(L. S. A. D.)
Secretar, P. P. Getrboviceanu.
Aceste statute dimpreund cu legea s'au votat de Senatin edinta
dela fi Fevruarie anul 1924 i s'a adoptat curnajoritate de
feasezeci voturi, contra unu.
Vice-prefeclinte, Grigore D. Vasil lu.(L. S. S.)
Secretar, Vasile Toma.
FERDINAND I,Prin gratia hii Dumnezeu i vointa natio-
nal, Rege al Romaniei,La top' de tap viitori, sanatate :
Corpurile legiuitoare a votat i adoptatNoi sanctionAm cele ce
urmeazA:
L EGEPRIVITOARE LA
DOBANDIREA I PIERDEREA NATIONALITATIIROMANE
DISPOZITIUNI GENERALEf
mijloacele prin cari se dobandeste nationa-litatea romand
CAPITOLUL I
i
Art. 1.- Nationalitatea roman se doban-deste in conditrunile
acestei legi, prin :
1. Filiatiune ;2. Faptul nasterii pe teritoriul Romaniei
pre-
vdzut la art. 3 din prezenta lege.3. Cdstorie4.
Naturalizare.Art. 2.- Sunt romani prin filiatiune :a) Copiii nscuti
din cAstoria unui roman,
indiferent de locul nasterii lor ;b) Copiii naturali ai unei
romance nscuti
chiar in tar strein.Copiii legitirnati de ckre un roman se
soco-
tese ca au fost totdeauna romani.
Adoptiunea nu produce efecte asupra natio-nafitAtn.
Art. 3.- Sunt socoti ti ca romani copiii gAsitipe teritoriul
Rornaniei fr tat i mama. cu-noscuti.
Art. 4. - Streina cAsAtorit cu un romandevine romaricA.
Art. 5.- Streinii cari au dobandit naturali-zarea devin
romani.
Art. 6.- Streinii se bucurA in deobste inRomania de aceleasi
drepturi civile de cari sebucurA i rornanii, afard de cazurile unde
legeaar fi hotArit altfel.
Ei nu pot dobandi cettenia roman i prinefectul acesteia
drepturile politice deck prinvreunul din mijloacele prevazute sub
titlul defatd.
CAPITOLUL Il
Naturalisares 1. Conditiunile naturalizeirii.
Art, 7. - Naturalizarea este individuals 0nici un strein nu o
poate dobandi deck intru-nind conditiunile urmatoare
1. SA aibd vArsta de cel putin 21 ani impliniti ;2. S-si
manifeste vointd de a deveni roman
si s declare ca se leapAdA (le cetAtenia streinitdup formele
prevzute la art. 21;
3. SA fi locurt, in urma acestei manifestdri davointd,
neintrerupt pe teritoriul Romaniei timpde zece ani ;
4. SA fi avut i s aibd bune purtri ;5. S aibd mijloace
suficiente pentru intreti-
nerea sa i a familiei sale, sau posibilitatea de ale castiga.
;
6. SA fi pierdut nationalitatea streinA sau sito piarcl,
potrivit legilor trii sale,!prin efectuldobandirii nationalittii
romane.
Art. 8. - Comisiunea de constatare a conch-tiunilor
naturalizArii poate aviza la reducereasau la dispensa de
stagiu.
a) Pentru streinii cari dovedesc c aunt utilinatiunii romane
;
Pentru streinii cdstoriti eu rornanca.Art. 9.- Sunt dispensati
de stagiu :a) Streinii nscuti si crescuti in Romania
OM la varsta de 21 ani, dadt cer naturalizareain cursul unui an
dela implinirea acestei varste ;
b) Copiii cari aveau 21 ani impliniti in mo-mentul cand-tatAl
lor a dobandit naturalizarea.
Art. 10. - Romnii de origind supusi unuiStat strein, indiferent
de locul nasterii lor, le-pdandu-se de supusenia streind, pot
dobandinationalita tea romand frd a rnai indeplini con-
cerute la No. 3, 5 si 6 din art. 7.
www.dacoromanica.ro
-
1896 MONITOR UL OFICIAL24 fravrtzar:41 1924
In acest caz declaratiunea de manifestare devoint prevdzutd- la
art. 7. No.-2 si art. 21 va cu-prinde in mod expres renuntarea la
supuseniastrein.
2. Organele procedura naturalizarii
Art. 11. - Naturalizarea se acord de con-de ministri 'in Urma
constatrii comisiunii,
compus din prim-presedintele i presedintiiCurtii de apel din
-Capitala tdrir, c streinulsolicitant intruneste conditiunile de
sub art. 7din legea de fat.
Art. 12. - Comisiunea pentru constatareacondi tiuni lor na
turalizdrii functioneazd pe langdrninisterul de justitie si este
prezidat de prim-presedintele Curtii de apel din Capitald. .
In lipsa acestuia functiunile sale se vor in-deplini de cel mai
vechiu dintre presedintii caricompun
Directorul afacerilor judiciare din ministerulde justitie
indeplineste functiunea de secretaral comisiunii.
Art. 13. - In caz de vacant a vreunuia dinlocurile de
prim-presedinte sau presedinte, co-misiunea va fi completat cu
presedintele sau'consilierul care', dupd legea de organizare jude-c
toreasca, indeplines te d drept funcliunilede primpresedinte sau
presedinte.
Aceast dispozi tiune se aplicd i tri cazulcdnd prsedintele sau
unul din rnembrii co-rnisiumi este iinpiedecat de a lud parte la
lu-crrile ei.
Art. 14.- Comisiunea se convoacd de prese-dintele ei. Ea nu va
puted inert nici hid deci-zinni, decdt cu .. majoritatea abslut a
mem-brilor cari o compun.
Paritatea se interpreteazd in favoarea ce-rerii.
Art. 15.- Incheierile comisiunii se vor cl intotdeanna 'in scris
si;_motivat.
Art 16.- Incheierea comisiunii cons tatandcd streMul intruneste
conditiunile cerute pen-tru naturalizare se inainteazd,Impreund cu
do-sarul respectiv, consiliului de ministri pnin mij-locirea
minisierului de justitie.
Art. 17 . - Consfflul de rniistri acordd saurefuz
naturalizarea.
In cazul art. 8 el se pronuntd i asupra 're-ducerii sau
clispensei de Stagiu.-
Cererile de reduceresi. de dispens de stagiurespinse nu inai pot
fi repetate, afar de cazulcand cei cari a fcut cerere ar dovedi cd
auadus trii servicii exceptionale dup respingereacererii.
Art. 18.- Jurnalul Consiliului de ministri princare se refuza
naturalizarea nu va H motivat.
Jurnalul de admitere a naturalizrii se va pu-blicd in
Monitorul
Art. 19.- Cererile d,e naturalizare constatateprin incheiere de
comisiune c nu intrunescconditiunile legii nu se vor mai inaint
consi-liului de ministri.
Art. 20. - Cererea de naturalizare insotitde declaratia
prevdzutd la art. 7 No. 2 sr detoate actele privitoare la
naturalizare se adre-seazd presedintelui cornisiunii prevzutd
laart. 11 si se inrigistreazd la secretariatul
acesteicomisiuni.
Stagiul prevdzut la art. 7 No. 3 va incepe sdcurgd dela data
inregistrrii cererii de natu-ralizare.
Art. 21. Declaratiunea de manifestare avointei de naturalizare
si de lepdare de cet-tenia streind se va face in forma
autentica.
Tot astfel se va face si declararea de optiuneprivitoare la
nationalitate.
Art. 22. - Inclat dupd inregistrarea cereriide naturalizare
presedintele comisiunii va dis-pune, la struin ta in contul
petitionarului,publicarea ei in Monitorul oficial, inteuna
dinpublicatiunile periodice mai rdspndite din Ordde preferintd
inteunul din ziarele dela dornici-liul petitionarului.
Prese'dintele va supune comisiunii cererea denaturalizare numai
dupd ce petitionarul va fiprezentat Monitorul Oficial i ziarul in
cares'a fcut publicatia si va Fi constatat e au tre-cut 30 zile
libere dela data ultimei publicatii.
Cererile romdnilor de origind se vor publicAnumai in Monitorul
Oficial, din oficiu i aceastain mod gratuit de asemenea i jurnalul
consi-liului de ministri pentru acordarea naturali-
Art. 23. - In termenul prevzut la art. 22ministerul public,
autorittile administrative,centrale si locale, precum i orice
persoand inmsurd de a dovedi cu acte c solicitantul nuintruneste
conditiunile cerute de lege, vorputed s adreseze intdmpindrile for
scrise Main-tea comisiunii.
Asernenea intAmpindri se pot adresd si con-siliului de ministri
inainte ca acesta sd se fipronuntat asupra naturalizdrii.
Art. 24. - Comisiunea poate dispune :a) Ca petitionarul s
completeze actele sau
sd ded explicatiuni orale sau scriseb) Ca prin unul din
membriisi, sau prin de-
legatium date membrilor parchetelor de oricegrad, sau
autoritdtilor administrative, sd cu-leagd informatiuni sau s
&ea', cercetrile ce vafvede necesare
6) S cheme inaintea sa pe mice alte per-soane ce ar crede cd
poate dd informatiuniutile.
www.dacoromanica.ro
-
.24 Fevraarie 1924 MONITORUI (maul, 1897Art. 25.- Cererile de
naturalizare respinse
de comisiune pentru neindeplinirea vdrstei saustagiului vor pute
fi reintroduse dupd impli-nirea vdrstei de 21. ani sau a stagiului
cerut,fdrd a mai fi nevoie de o noud declaratie demanifestare a
vointei.
Cererile respinse pentru neindeplinirea con-ditiunilor prevAzute
la art. 7 No. 4 nu maipot, fi reinoite.
Cererea respinsd pentru neindeplinirea con-ditiunii dela art. 7
No. 5 se poate reinoi cndporm acte noui se poate (loved/ neindoios
cd so-licitantul indeplineste i aceastd conditiune.
Art. 26. - Jurnalul consiliului de ministripentru acordarea
naturalizdrii se comunicd mi-nisterului de justitie, care II va
publicA in Mo-nitoral Oficial pe cheltuiala celui naturalizat,dupd
ce acesta va prest jurdmntul de credintd.
Art. 27. - Sub sanctiunea pierderii bene-fi ciului jurnalului de
naturalizare, solicitantuleste obligat ca, in termen de 30 zile
libere delainvitatiunea ministerului de justitiesi dupd
platataxelor legale, s presteze inaintea delegatuluiministerului de
justitie jurdmntul dog credintd,in formula urmtoare
.Pe onoare i constiint, jur credintd. M. S.llegelui Romniei si
Dinastiei, Constitutiei si
degilor rii, drepturilor i intereselor nationale,ale poporului
romAn.
Art. 28. - Naturalizarea se constat prinjurnalul de naturalizare
publicat in Monitorprin diploma de incetkenire ce se
elibereazdcelui in drept de ministerul justitiei.
Art. 29.- In afar de conditiunile statorni-cite la art. 7,
cetkenia romnd, sub titlul de ce-tkenie de onoare, pentru servicii
exceptionaleaduse tdrii i natiunii, se poate acordA, lapropunerea
guvernului sau a initiativei par-lamentare, de AdunArile
legiuitoare cu majori-tate de doud treimi din numdrul
votantilor.
Art, 30. - Exercitiul drepturilor politice petemeiul cetkeniei
de onoare nu se poate do-bandi dect cu autorizarea consiliului de
mi-nistri, dupd ce beneficiarul dovedeste c nu maiocupd in lard
streind nici functiune publicdsi c s'a lei:Mat de supusenia
Statului al cdruianational er.
Art. 31. - Cetkenia de onoare acordatstreinilor de consiliile
judetene sau comunalen'are nici un efect asupra naiona1itlii.
Niciintr'un caz ea nu poate fi acordatd deck inconditiunile
stabilite de legea administrativdpentru servicii exceptionale aduse
judetelor saucomunelor.
; 3. Efectele naturalizeirii
Art. 32. - Naturalizarea nu are efect retro-activ.
Efectele ei se produc numai dela data publi-cdrii in Monitorul
Oficial a jurnalului consiliu-lui de ministri prin care s'a
acordat.
Art. 33. - Naturalizarea aseamnd.pe streinicu romnul att in ce
priveste drepturile civilecdt .si in ceeace priveste drepturile
politice.
Art. 34. -- Sotia profit:a de naturalizarea so-tului, afard
numai dac dansa printeo declara-tiune autenticd renuntd la
nationalita(ea ero-mand, pentru conserv nationalilatea do-banditd
prin cdskorie sau aceea care si-a re-zervat-o cu ocazia cdstoriei,
in forma ardtatdla art. 40.
Deasemenea i copiii mai mici de 21 aniprofit de naturalizarea
tatlui lor.
Art. 35. - Copiii devenifi romni in condi-tiunile art. 34, pot
in termen de un an dela im-plinirea vdrstei de 21 ani sd renunte la
natio-nalitatea romnd printr'o declaratiune fdcutdin formd
autenticd i adresatd in ard' mi-nistrului de justitie, lar in
streindtate lega fiu-nilor sau consulatelor romne.
TITLUL II
Despre pierderea si redobndirea nationa-lit0i romne
Art. 36. - Nationalitatea romnd se pierde:a) prin na turalizare
dobndit in tar streind ;b) prin legitimarea copilului natural de
na-
tionalitate rm.-nand de ckre un strein ;c prin cdstorie, in
cazul art. 38 ;) prin primirea fdr autorizatia guvernului
romAn a vreunei functiuni publice dela un gu-vern strein ;
e) prin supunerea pentru ori cat de putintimp la vreo
protectiune streind, ori din carefapt ar rezult aceasta ;
prin retragerea naturalizrii, in cazurileart. 41 si 42 ;
g) in cazul prevzut la art. 37.Art. 37. - Rornnul care, fArd
autorizarea
guvernului, va intr in serviciul mil itar la streinisau se va
alturA pe Ing vreo corporatiunemilitard strein va pierde calitatea
de romn.
El nu va puted redobndi calitatea de romandeck conform art.
7.
Toate acestea frd a fi scutit de sanctiunilepreVAzute de codul
penal in contra romAnilor
www.dacoromanica.ro
-
4898 MONITOR 01 maw,
cari au purtat sau vor purt arme in contrapatriei bor.
Art. 38. - Rornanca devine streina prfncasatoria sa en un
strein, exceptandu-se ca-zul cand, dung legea sottilui; ea nu
doban-deste nationalitatea acestuia, sau cand si-a re-zervat na
tionalitatea rorneina prin contractulmatrimonial sau, in lipsa
acestuia, printr'o, de-claralie expresd facuta in forma autentica
Ma-into sau cu prilejul contractrii castoriei.
Art. 39. - Romanca devenita streina .princastorie, redobandete
calitatea de sromncaprin incetarea cstoriel, prin divort sau
dece-sul sotului, daca isi manifest dorinta printr'odeclaratiune
data' in forma autentic i adre-sat 'In tard ministerului de
justitie, iar in strei-natate legatiunilor sau consulatelor
romane,
Acelas drept il are si femeia 1r caz de sepa-ratitine de
corp.
Art. 40. - Streina care- a dobandit calitateade romane prin
casatorie, ii mentine aceastcalitate-si dupa desfdcerea casatoriei
prin des-prtenie, sau separatie de corp, sau prin decesulsolnlui,
afarei numai dac nu si-a manifegatdorinta eontrarie printr'o
declaratiune fcutatn forma' autentica i adresat in tail
minis-terului de justitie, iar in strintate legatiunilorsau
consulatelor romeine..
Art. 4E-Naticinalitatea romana poate fi re-trasa oricrui
naturalizat roman originar al unuiSlat cu care Romania s'ar gst in
stare derdsbi
a) Cand se a constat ca a seivarsit acte con-trarii ordinei
publice si sigurantei interioare sauexterioare a Slatubui roman
;
b) Cand se va constatd ca a prSit tara pen-tru a se sustrage
serviciului militar sau orieruiali serviciu public obligator pentru
rornni ;
c) Cand se va constat ea in serviciul tariilui de origina sau al
oricarei alte ri ar fi sa-varsit acte de spionaj i ar fi ajutat
actiuni po-trivnice drepturilor i intereselor nationale aleStatului
i poporului roman.
toate aceste cazuri, retragerea naturali-zdrii se va fake prin
decret regal publicat inMonitorul Olicial, dat dupa propunerea
minis-terului.de justitie si pe baza unui jurnal al con-siliului de
rnini.stri.
Sub nici un cuvant acestia nu vor mai putedredobandi calitatea
de romani.
Art. 42.-Retragerea naturalizdrii are efectindividual. Ea nu se
poate resfrange asuprafemeei si copiilor celui naturalizat; afar
'daceiaceasta se prevede expres in decretul de_ retra-crere a
naturalizarii.
Art. 43.-Retragerea naturalizarii se face in-dependent de
sanctiunile prevazute tri cdul
24 kr v tuarie 4924
.justitiei, militare sau alte legi pentru crimeledelictele
svarsite de cel naturalizat.
-
Art. 44.-Romnul.care pierdut aceastacalitate, in cazurile
prevzute sub lit, a i bdela art. -36, nu o va puted redobndi
decal.prin nattiralizare.
Art. 45.--7Romanul care si-a pierdut aceastacalitate prin
'acceptarea unei functiuni publiceIn- tail streina sau prin
supusenia temporara lao protectiune .streina, o va putea
redobandiclack renuntand formal la aceasta, va ob tine
au-torizatiunea consiliului de ministri de a-si sta-bili
-dOrniciliul in Romania. .
-
Art. 46. - Copilul nscut dinteun romancare ar fi
pierdut'calitatea de roman, va redo-bandi totdeauna aceasta
calitate indeplinindforrnalitatile prescrise la art. 45.
TITLUL III
Despre optiuni i renuntri la nationalitateArt. 47. -
Declaratiunile de optiune sau de
renuntare la nationalitate, in cazurile i in ter-menele
ingaduite de legi sau de conventiunilein ternationale ratificate de
Corpurile legi w toa re,se vor 'face, dela data promulgarii legii
de fata,In forma prevazuta la art. 21 si inaintea auto-rittilor
prevazute la art. 48, afar de cazuicand acele legi i conventiuni
statornicesc alteforme si alte autoritti
Art. 48. -Declargiunite de optiune sau re-nuntare la
nationalilate se pot face pe teritoriulroman, in orice comunh
rurala sau urbana,Main tea. au toritatilorimputernicite dupa lege
dea constat consirntimantul si a autentificd actul.
Declaratiunea se va face In 6 exemplare,din cari numai.3 vor fi
eliberate cleclarantului.
Sub sanctiunea prevAzuta la art. 53, atatautoritatea care a
autentificat declaratiune,a,cat i persoana care a fcut optiunea sau
retnuntarea, sunt obligate fiecare din ele sd tri-mit cate uh
exemplar autentificat primarieicomunei Wide domiciliaz declarantul
i prefec-turii judetului respectiv.
In streintate declaratiunea de optiune pen-tru nationalitatea
romna sau de renuntare laaceasta nationalitate se vor face tot in
forma au-tentick inaintea legatiunilor sau consulatelorro mane.
Art. 49.- Autoritatea care primesie decla-ratiunea de optiune
sau renun tare vas verifiedidentitatea declarantulni, menttonand pe
decla-ratiune actele de identilate prezentate.
Art. 50. - Optiunea sau renuntarea sotului'atrage dupd sine pe
aceea a sotiei,.iar renunta-
www.dacoromanica.ro
-
24 Fevru9rie 1924 MONITORUL OFICIAL 1899.
rea printilor atrage dup sine pe aceea a copii-lor mai mici de
21 ani.
Optiunea i renuntarea pentru minorul lardprinti se va face de
tutor.
Art. 51. - Declaratiunea de optare sau re-nuntare este
definitiv. Ea nu mai poate firetras.
Se excepteazd optiunea sau renuntarea pen-tru persoanele
prevazute in art. 50, dacd audreptul, durd lege sau dup
conventiuni, de aopta sau renunt in nurnele lor propriu.
Art. 52. - Prefecturile judetelor sunt obli-gate s cornunice
ministerului de interne toatedeclaratiunile de optiune sau renun
tare, carefcand cuvenitele tablouri le va Manila, prinministerul de
afaceri streine, guvernelor State-lor favoarea cArora s'a opta
t.
Art. 53. - Autorittile si declarantii carinu se vor conforma
art. 48 si 49, se vor pe-depsi cu amend dela 5.000 la 20.000
lei.
TITLUL IV
Dispoz4ii finale i tranzitoriiArt: 54.- Se abrogd dispozitiunile
art. 0-20
inclusiv de sub cartea I, titlul I, cap. I i II dincodul civil
roman ; paragrafele 18-38 inclusivdin codul civil in vigoare- in
Bucovina ; art. 50al colectiei legilor din 1879 aplicabile in
Tran-silvania, Banat,. Cri*ana, Samar i Mararnures ;art. -819, 820,
824, 825, 826, 827, 836-857 in-clusiv din tornul TX, cartea I,
partea VI, cap. IIIdin 1899 cu modificArile ultermare aplicabile
iiiBasarabia, precum i orice alte dispozitiuni pri-vitoare la
aceleasi materii cuprinse- in legi, re-gulamente, ordonante,-
decrete i deciziuni ces ar psi la data proinulgrii legii de fat in
vi-goare in deosebite prti ale Statului roman.
Art. 55. - Cererile 'de naturalizare sau derecunoastere adresate
ministerului de lustitiesau Corpurilor legiuitoare inainte de
prornul-garea legii de fata, cu toate lucrdrile referitoare,se vor
iaint comisiunii dela art. 11, care le vaexamina dacd intrOnesc
conditiunile legii defata, frd ca pentru aceasta s Mai fie
necesardeclaratinnea de manifestare de voint prev-zutd la art. 7
No. 2.
In aceste cazuri stagiul se calculeaz deladata introducerii
cererii de naturalizare. -
Consiliul de ministri se prOnunt asupra in-chjierii comisiunii
in conditiunile artate lacap. II de sub II al legii de fat.
Cererile de naturalilare sau de recunoastere,votate de unul din
Corpurile legiuitoare inaintede promulgarea prezentei legi, se vor
trimite cutoate lucrdrile referitoare direct consiliului de
ministri, care va decide asupra lor fr a maifi nevoie de
coristatarea comisiunii prevazutde art.11.
Art. 56. - Sunt si rman cetteni romani,fr a fi obligati sd
indeplineasc vreo formali-tate, locuitorii de mai jos cari, pand la
data pro-mulgrii legii de fa t, nu vot fi nptat pentru oaltd
nationalitate :
1. Toti locuitorii din Bucovina, Transilvania,Banat, Crisana,
Stmar i Maramures cari.aveau indigenatul (apart enen ta) la
2. Locuitorii din Basarabia cari la deata de"Apriliemar" /1918
aveau domicihuladministrativ dupd9legile In vigoare in Basarabia
;
3. Locuitorii din vechiul regat cari au do-bandit nationalitatea
roman in conditiuniledecretelor-legi ratificate prin art. 133 din
Cons-titutie ;
4. Locuitorii din judetele Caliacra *i Duros-tor, cArora li s'a
recunoscut .nationalitatea ro-'nand prin htririle definitive ale
comisiunilorprevzute in art. 6 din legea dela 1. Aprilie1.914 i in
art. 10 si urmtorii din legea clela 26Iulie 1921 pentru organizarea
Dobrogei-Noui ;
.5. Persoanele originare din Bucovina, Tran-silvania, Banat,
Stmar, Crisana si Mararnures,domiciliate la data unirii in vechiul
regat,intrucat posedau indigenatul (a par tinerea, apar-tenenta sau
competenta) intr'una din comuneledin Teritoriile mentionate ;
-6. Persoanele cari la data unirii, desi nedomi-ciliate in
vreuna din comunele din Bucovina,I3asardbia, Transilvania, Banat,
Crisana,.Stmar
Maramures, erau ins ndscute in acele co-mnne din printi
dorniciliali, acolo ;
7. Romanii de origin-din teritoriile fostuluiimperiu rus si din
cele atribuite Statelor Serbo-Croato-Sloven, Ceho-Slavacia,
Poloina, Italia,Austria si Ungaria,- cari vor fi optat pentru
na-tionalita tea roman inaintea autorittilor localedin aceste State
sau a oricdrei autoritti ro-mane ;
8. Locuitorii din comunele cati la stabilireasau rectificarea
fruntariilor tree de sdb snvera-nitatea unui alt Stat sub
suveranitatea Statu-lui roman, intrucat intrunesc conditiunile
ce-rute pentru categoriile de locuitori de sub No.1.si 2.
Art. 57.- Dobandirea nationali t tii romnein conditiunile
prevazute mai'sus de Mire soti,printe atrage dup sine obtinerea
acelei na-tionalitti pentru sotia i copin aflati sub pu-terea
printeascd.
Art. 58.-Vor pute fi dispensati de stagiu tuconditiunile- art. 7
si 8 streinii majori nscuti,crescuti i domiciliati in Romania,
nesupusinici unei protectiuni streine, daca cer natura-
www.dacoromanica.ro
-
1900 SIO$ITORITL ()MU 24 Folviruaris 192A
lizarea tn cursul unui an dela promulgarea legiide fat.
Art. 59. - Copiii nscuti in Basarabia, Buco-vina, TransilvaTna,
Banat, Strnar, CrisanaMaramures, cari la data unirii nu se vor fi
pu-tut preval de o alt nationalitate, dobandescnational i ta tea
romn.
Art. 60. - Sunt considerate a fi pierdut dedrept nationalitatea
romand persoanele din ca-tegoriile de sub art. 56, cari se vor
constat rinainte de data promulgrii legii de fatd auoptat pentru o
altd nationalitate.
Ministerul de interne i autorittile admini-strative i
politieneti vor fi in drept de a luamsurile necesare fat de
persoanele cari, op tndpentru o alt nationalitate, 1u vor fi
prtftsittara In cele 12 luni acordate dela data optiunii.
Aceste persoane vor putea ridice bu-nurile lor mobile de orice
naturd frd a fi im-puse pentru aceasta la o tax de ieire.
Dela data autentificrii declaratiunii, elesutit obligate penfru
tot tirnpul cat vor maipetrece in tard sd se conformeze legilor i
re-gulamentelor relative la streini.
Art. 61. - Optiunile sau renuntrile fcutetnainte de promulgarea
legii de fatd, fie cd aurezultat dintr'o declaratiune autenticd,
fie cd aurezultat din declaratii sau acte sub semnturdprivatd, sau
numai din fapte din cari se poatededuce neindoelnic vointa si
hotrirea de aopt, sunt i rman valabile i au de efectpierderea
nationalittii romane.
Art. -62. - Autorittile cari, pand la datapromulgni legii de
fatd, au prima declaratiaide optiune pentru o nationalitate
streind, pre-cum 0 de renuntri la na tionalita tea roman,de
persoane nscute pe teritoriul Statului ro-man, sunt obligate sd le
inainteze
comunelor unde s'au nscut acele per-soane. *
Art. 63. - Locuitorii din comunele cari lastabilirea sau
rectificarea fruntariilor ar trecesub suveranitatea unui alt S(at,
pierd na-tionalitatea romand din momentul retroceddrii,afard dacd
ei ii strmuth de fapt dorniciliul peteritoriul Statului roman sau
opteazd pentrunationalitatea rot-nand' .
Art. 64. - Situatia tuturor persoanelor desub No. 1, 2, 4, 5, 6
si 7 al art. 56 siart. 57, 59, 60, 61 0 63 se va constat din
oficiude autorittile administrative, prevdzute in re-gulamen tul
pentru constatareacu drept de apel pentru cei interesati, la
comi-siunile ce vor functiona in acest scop pe lngdfiecare Curte de
apel.
Fiecare comisiune de apel va fi compus :a) Dintr'un consilier al
Curtii de apel res.-
pective, numit de ministerul de justitie cu a-probarea
consiliului de miMtri, cu titlu depreedinte al comisiunii
b) Din doi delegati, numiti de ministerul deinterne, deasemenea
cu aprobarea consiliului de
Apelul se dectard la primria locald in ter-men de 40 zile libere
dela data afidrii listelorprevzut la art. 64 i se va judeca fdr
opo-zitie.
dAcela rept il are atat ministerul de internecat i rmnisterul
public.
Art. 65.-Autorittile administrative insr-einate cu operatiunea
constatrii sunt obligates intocmeasc pe comune liste de cetteniein
cari vor cuprinde pe toti acei cari se gsescin vreuna din
categoriile prevAzute la art. 56.
Aceste liste se vor afi$ dupd terminarea o-peratiunilor in
fiecare comund la localurile au-torittilor comunale.
Actele rdmn definitive fatd. de tati aceiacari in termenul
prescris la art. 64 n'au decla-rat apel.
Recursul impotriva hotririlor comisiunilorde apel se va declar
la grefa acestor comisiuniin termen de 20 zile libere dela
pronuntare.
Curtea de casatie va judeca aceste recursuride urgentd, in
camera de consiliu, dupd me-morii sense frd citarea prtilor.
Art. 66. - Se acord pentru aceast singurddata' un termen de 3
lunt dela data promulgriileaii de fatd, locuitorilor din judetele
Durostori Caliacra, cari nu au fcut deelaratii la comu-nele
prevzute in art. 10 i urmtoarele din legeadela 26 Iulie 1921,
pentru organizarea Do-brogei-Noui, sau ale cdror cerert pentru
recu-noaterea cetteniei romane au fost respinse pemotivul c
declaratiile au fost fcute dup ex-pirarea terrnenulut prevAzut in
art. 13 dinacea lege.
In acela termen ii vor stabili cettenia ro-man i locuitorii cari
nu pot face dovada cet-teniei prin hotrtrile definitive ale
comisiunilorde ineettenire prevAzute in legea din 1. Apri-lie 1914.
Diplomele die incettenire eliberatepotrivit dispozitiunilor acelei
legi sunt valabile.
Se prelungeste in acest scop functionareacomisiunilor prevzute
in art. 7.0 din sus ci-tata lege.
Aceste comisiuni Ii vor termin lucrrilecel mult in 3 luni dela
data expirrii termenu-lui de mai sus.
Art. 67. - Toti locuitorii cari nu vor fi cu-prinsi in aceste
liste, sau nu vor fi obtinut ho-trirea judecatoreascd potrivit art.
64, dela datapromulgrii legii de fa td, nu pot dobandi natio-
www.dacoromanica.ro
-
24 ifevruaris 192i MONITORUL OFICIAL 1901
nalitatea romnd decAt prin unul din mijloaceleardtate la art. 7
si urmdtorii.
Se excepteazd locuitorii absenti dela domi-ciliu, cari avnd
dobAndit de dreptla tea romnd, potrivit art. 56, vor putedcand cere
dela autoritatea cornunald compe-tentd, certificatul de
nationalitate, cu drept deapel la tribunal si recurs la Curtea de
casatie,in termenele prevdzute de art. 64 si 65, impo-triva
deciziumi acestei autoritdti.
Art. 68.-Pe temeiul listelor i hotdririlor de-fmitive prevdzute
la arL 65 si 66 rninisterul deinterne va eliber celor in drept,
prin primdrii,certificate de nationalitate.
Orice alte acte sau certificate de nationalitatesunt nule.
Decretele-legi de naturalizare individuald,hotririle
judectoresti sau certificatele grefeiinstantelor judecdtoresti
constatnd declaratiu-nile prevdzute de decretele-legi, ratificate
prinart. 133 din Constitutiune, fac dovada nationa-littii pentru
evreii din vechiul regaL
Art. 69. - Romnca de origina. din Basa-rabia sau Bucovina care
prin cdstorie cons-tatatd inainte de unirea acestor provincii a
de--venit strdind, poate benefici de dispoziliunileart. 40 din
prezenta lege dacd Casa toria estedesfdcutd.
Art. 70. - Un regularnent special pentru
FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu I vointa
nationald, Rege al Romania,La toti de fatd i viitori,
seineitateCorpurile lc giuitoare au adoptat
Noi sanctiondm ce urmeazd :
LEGEArt. unic. In virtutea art. 9 din Con-
stitutiune, se recunoaste calitatea decettean roman d-lui Lambi
C. Cotelli,roman din Macedonia, domiciliat In co-muna Glavacioc,
judetul Vlasca.
Aceasti lege s'a votat de Adunareadeputatilor In sedinta dela 20
lulieanul 1921 si s'a adoptat ca majoritatede una sutd
cincisprezece voturi contracloud.
Vice-prepedinte, A. Imbroane.(L. S. A. D.)
Secretar, N. G. Manolescu.Aceasta lege s'a votat de Senat In
edinta dela 6 Martie anal 1923 si s'a
constatarea nationalitd1ji va stabill amdnuntitconditiunile de
aplicare a dispozitiunilor de subart. 56 si urrndtorii din legea de
fatd.
Aceast lege s'a votat.de Adunarea deputa-tilor in sedinta dela
23 Fevruarie anul 1924
s'a adoptat cu majoritate de una sutd cinei-zci i loud voturi,
contra una
PNedinte, M. G. ORLEANU..(L. S. A. D.)
Secretar, D. !um.Aceast lege s'a votat de Senat in sedinta
dela 23 Fevruarie anul 1924 si s'a adoptat cuunanimitate de
cinci zci i cinci voturi.
Vice-proedinte, Gr. D. Vasiliu.(L. S. S.)
Secretar, i. Moldovanu.Promulgam aceastd lege si ordondm ca
ea
s tie investitd Statului i publicatin Monitorul Oficial.
Dat in Bucuresti, la 23 Fevruarie 1924.(L. S. St.) FERDINAND
Ministrul justitiei,G. G. MArzescu.
adoptat cu unanimitate de cincizeci ipase voturi.
Vice-pregdinte, Popovici.(L. S. S.)
Secretar, Dr. Hasna$.Promulgam aceast lege si ordondm
ca ea s fie Investit cu sigiliul Statuluipublicat In Monitorul
Oficial.Dat In Bucuresti, la 30 Mai 1923.
(L. S. St.) FERDINANDMmistrul justitK
loan T. Florescu.No 2.605
FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa na-
tional, Rege al Romniei,La top; de tap i viitori, eirditate
:
Corpurile legiuitoare au adoptat i Noisanctiondm ce urmeazd
:
LEGEArt. unic. - In virtutea art. 9 din
Constitutiune, se recunoaste calitatea decottean roman d-lui
Tascu Taliu, roman
No. 724.
din Macedonia, domiciliat in comunaBrasov, judetul Brasov.
Aceasta lege s'a votat de Adunarea de-putatilor in sedinta dela
20 Julie anul1921 i s'a adoptat cu majoritate deuna s Id
cincisprezece voturi, contradoled.
Vice-prepedinte, A. Imbroane.(L. S. A. D.)
Secretar, /V. G. fanolescu.Aceasta lege s'a votat de Senat in
se-
dinta dela 6 Martie anul 1923 si s'aadoptat cu unanimitate de
eincizeci ipease voturi.
Vice-prepedinte, Popovici.(L. S. S.)
Secretar, Dr. Basnap.Promulgm aceast loge i ordonm
ca ea s fie investit cu sigiliul Statuluipublicat in Monitorul
10ficial.Dat in Bucuresti, la 30 Mai 1923.(L. S. St.) FERDINAND
Ministrul justitiei,loan. T. Florescu.
au. 2.606.
www.dacoromanica.ro
-
I 902 M6NiTollin Oidat 24 Femaria 1924
MINISTERUL DE INTERNE
FERDINAND 1,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa
nationala, Rege al Rornniei,La toll de fafd $i viitori,
seindtate :Asupra raportului presedintelui con-
siliului Nostru de ministri i triinistrusecretar de Stat la
departamentul deInterne,
Vznd deciziunea comisiunii inte-rimar a judetului Blti cu No.
327 din29 Octomvrie 1923,
Am decretat Si decretam :Art. L Se aproba. de Noi ca
zemstvajudetului Blti s cedeze de veci Epis-
copiei Hotinului locul viran situat Inorasul Bt1ti, In strada
Regele Ferdi-nand colt eu strada General Berthelot,proprietatea
acelei zemstve, pentru eape el s se construiasca o
bisericacatedrala.
Art. H. Presedintele consiliului Nos-tru de ministri i ministru
secretarde Stat la departamentul de interneeste Insarcinat eu
executarea acestufdecret.
Dat In Bucuresti, la 31 lanuarie1924.
FERDINANDPresedintele consilinlui de rninistri
ministru de interne,Ion I. C. Brtianu.
No. 315.
FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa
nationald, Rege al Romniei,La tofi de fold qi viitori,
sacs:date:Asupra raportului presedintelui con-
siliului Nostru de ministrt i ministrusecretar de Stat le
departamentul deinterne sub No. 14.080 J/924,
Vazand deciziunea delegatiei judetu-lui Dorohoi cu No. 394 din
21 Decem-vrie 1923,
Pe baze art. 71, alin. 14 din legeacontabilittii publice si art.
71, alin. 4din legea consiliilor generale judetene
Am decretat i decretam :Art. I. Se aprob de Noi deciziunea
Uelegatiei judetului Dorohoi cu No. 394din 21 Decemvrie 1923,
prin care Incu-viinteaz darea in intreprindere prinbuna invoiald
d-lui A. G. Matheus dinorasul Dorohoi, a luctrilor pentru
instalarea de lumina electrica in localularestului preventiv, pe
pretul de lei29.175, bani 15.
Art. IL Presedintele consiliului Nos .tru de ministri i ministru
secretar deStat la departamentul de interne esteinsarcinat cu
aducerea la indeplinire aprezentului decret.
Dat n Bucuresti, la 31 Tanuarie1924.
FERDINANDPresedinte1e consiliuiui de ministri
ministru do interne,Ion I. C. Bratianu.
Art. II. Ministrul Nostru secretarde Stat la departamentul
finantelor,;!ste Insrcinat cu aducerea la Inde-plinire a acestui
decret.
Dat In Bucuresti, la 1 FevrUarie1924.
FERDINANDMinistrul finantelor,
Vintil I. BrAtianu.No. 373.
-
No. 325. MINISTERUL COMUNICATIILOR
FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa
nationald, Rege al Romniei,La tori de MO i viitori, seindlate
:Asupra raportului presedintelui con-
siliultu Nostru de ministri i ministrusecretar de Stat la
departamentul deinterne sub No. 11.087 J/923.
Vzaud deciziunea deleggiunei judo-tului Neamt.0 No. 142 din 15
lunie 1923.
Pe baza art. 71, alin. 2 din legea pen-tru consiliile judetene
si art 71, alin. 10din legea contabilitatii publice,
Am decretat i decretmArt L Se aprobd de Noi deciziunea
delegatiunii judetului Neamtu No. 142din 15 lunie 1923 prin care
autoriza ju-detul ca impreuna cu filiala respectivpentru profilaxia
tuberculozei sa cum-pere un imobil In statiunea
balnearTechirghiol-Sat dela societateaghiol-Sat, contribuind in
acest scop cusuma de lei 100.000.
Art. II. Presedintele consiliului Nos-tru de ministri i ministru
secretar deStat la departamentul de interne este in-sarcinat cu
aducerea la indeplinire a dis-pozitiunilor din prezentul
decret.
Dat in Bucuresti, la 12 Decemvrie1923.
FERDINANDPresedintele consiliului de rnin4tri
ministru de interne,Ion I. . Brtianu.
No. 5.928.
MINISTERUL DE FINANTE-
FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa
nationala, Rege al Romaniei,La tofi de fop viitort, scineitate
:Asupra _raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departamentulf fnantelor,
Am decretat si decretamArt. I. Se primeste demisiunea d-lui
inginer ordinar clasa II loan Protopo-pescu din postul de
subdirector clasa Ial manufacturii de tutun din Cluj, peziva de 1
lanuarie 1924.
FERDINANDPrin gratia lui Dumnezeu i vointa
nattonala, Rege al Romniei,La toil de fold qi viitori,
seitheitate:Asupra raportului ministrului Nos-
tru secretar de Stat la departa-mentul comunicatiilor sub No.
2.124din 1924,
kin decreta t i decretm.Arts I. D. Mate! Mihai, cap-factor
gradul I din directiuneabtrenerald
a
postelor, telegfafelor i telefoanelor,este licentiat din
serviciu pe ziva de 1Fevruarie 1924, fiindc a devenit im-propriu
serviciului din cauza viciuluibetiei de care este preciominat.
Art. II. Ministrul Nostru secretar deStat la departamentul
comunicatiiloreste insarcinat cu executarea acestuidecret.
Dat in Bucuresti, la 13 Fevruarie1924.
FERDINANDMinistrul comunicaliilor,
General de corp de artnatArtur Vaitoianu.
No. 580.
Raportul d-lui ministru al comunicapor cMreS Regele,
Sire,Avand in vedere raportul directiunii
generale a postelor, telegrafelor i tele-foanelor sub No.
5.820/924, din care re-zulta ca. d. Matei Mihai, cap-factor gradulI
dela oficiul Satul Mare, in timpul andera de serviciu pentru
efectuarea curseipostale ambulante cu No. 259/260, a fostgsit inteo
complet stare de betie, aban-donand sacii cu corespondenti si cu
va-lori la voia intmplarii, predndu-le frnici o forma ;
Avand in vedere c desi tot pentru be-lie numitul cap-factor a
suferit maimulte pedepse disciplinare, totusi nu s'acorijat ;
Avnd in veder cd din cauza viciuluibetiei de care este
predominat, a devenitimpropriu serviciului ;
www.dacoromanica.ro
-
Fevruarie
Subscrisul, am onoare a propane Ma-iesttii Voastre ca D. Matei
Mihai, cap-factor gradul I din 'directiunea general&a postelor,
telegrafelor i telefoanelor, s&fie licentiat din serviciu, pe
ziva de 1Fevruarie 1924, i rog plecat pe Maies-tatea Voastr& s
binevoiascd a aprobhaceasta propunere semnnd alaturatulproiect de
decret.
Sunt cu cel mai profund respectSire,
Al Maiesttii Voastre,Prea plecat i prea snpus servitor,
Ministrul cornunicatiilor,General de corp de armata
Art ur Vaitoianu.No. 2.12i. 192i, Fevraarie 12.
MINISTERULSNTATII i OCROTIRILOR SOCIALE
RECTIFICARE
Dcretul regal cu No. 6.388 din 31Decemvrie 1923. publicat in
MonitorulOficial No. 30 din 10 Fevruarie 1924,pagina 1258, coloana
II, fiind trimisdin eroare la Monitor, se anuleaza.
MINISTERULINDISTRIEI $1 COTZERTULUI
jurnale ale consiliului de ministriConsiliul de ministri, in
sedinta sa
dela 25 Ianuarie 1924,Luand in deliberare referatul d-lui
ministru al industriei l comertultn, in-registrat sub No. 3.099
bis din 1924,prin care propune a se acordA inles-nirile i foloasele
legii pentru incuraja-rea industriei nationale morii notatamai
jos,
Avand in vedere avizul comisiunii in-dustriale, cum si
dispozitiunile legii pen-tru incurajarea industriel
nationale,promulgat prin inaltul decret regalNo. 711 din 13
Fevruarie 1912, publicatin Monitorul Oficial No. 249 din 14 Fe-v
ruarie 1912,
Decide :Art. I. Se acorda in mod provizoriu
morii sistematice Spicul ce d-nii in-giner Teodorescu i Dinu C.
Arionvoesc a infiinta in comuna Titu, jude-tul Dmbovita,
inlesnirile i foloaselelegii pentru incutajarea industriei
na-tionale specificate mai jos :
1. Scutire de vama pentruparti de masini i accesoriile lor
neee-sare att in cursul functionrii, precumai in cazuri de
schimbare, completaresau adaugire a morii, in conformitatecu
prevederile art. 3, alin. c din lege.
2. Reducere de transport pe C. F. R.conform dispozitiunilor
referitoare dinlege la art. 3, punctul d.
liONITORUL OPICIAL 4908
3. Impozitul va fi cel ce rezulta dinlegile actualmente in
vigoar i celece vor mai interveni pe viitor.
4. De celelalte foloase ce rezultadin lege.
Foloasele specificate la punetele 1 si4 se acordd cu incepere
dela dataacestui jurnal i pand la modificareaactualei legi pentru
incurajarea indus-triei nationale si a tarifelor vamale, po-trivit
art. 3 din prezentul jurnal si celmult pan la 1 Aprilie 1942,
Statulnerecunoscnd nici o obligatiune de-curgnd din aceastd
limitare de ter-mene.
Foloasele specificate la punctul 2 seacordd ca incepere dela
trimestrul ur-mator a celuia in care se face constata-rea de
functionare a morii desprecare este vorba mai jos si pan la
IAprilie 1942.
Toate foloasele enumarate mai sus seacorda cu conditiune ca zisa
moar saindeplineasca prevederile art. 21 si acelorlalte conditiuni
cerute de lege.
Ele se vor acord in mod definitivdupd completa instalare a
moriidela data constatarii fdcutd de delega-tad mirdsterului de
industrie c se ga-seste In stare de functionare, indepli-nind
conditiunile legii industriale pre-vazute la art. 2, precum si
dispozitiu-nile art. 31 din lege.
Pentru moara prevazuta in aces!jurnal se va tine contabilitate
separata,incheindu-se i bilantul tot separat.
Art. IL Aceste avantaje se acordasub rezerva modifiedrit
ulterioare alegii pentru incurajarea industriei na-tionale si a
legilor vamale.
Art. III. Din creditdrile pentru taxelevamale obtinute pana la
aceasta data demoara, se vor transformd in scuttri ace-lea pentru
cart directiunea generald avmilor va ave un aviz in acest sensdin
partea directiunii generale a in-dustriei.
Art. IV. D. ministru al industrieicomertului este insarcinat cu
aducereala indeplinire a dispozitiunilor din pre-zentul jurnal.
Ion I. C. BrAtianu, Dr, C. Anghe-lescu, I. G. Duca, G. G.
MArzescu,General Traian Mooiu, General dedivizie George Mardarescu,
Al. La-pedatu, N. N. Stiveanu, TancredConstantinescu.
No. 107.
Consiliul de ministri, in sedinta sadela 21 Decemvrie 1923,
Luand in deliberare referatul d-luiministru al industriei si
comertului in-registrat sub No. 65.076 din 1923,prin care propone a
se acord inlesni-rile si foloasele legii pentru incuraja-rea
industriei nationale fabricii notatemai jos,
Avnd in vedere avizul comisiuniiindustriale, cum si
dispozitiunile legii
pentru incurajarea industriei nationale.promulgatd prin inaltul
decret regal cuNo. 711 din 13 Fevruarie 1912 si pu-blicat in
Monitorul Oficial No. 249 din14 Fevruarie 1912,
Decide :Art. I. Se acorda fabricii de pungi
de hrtie Dacia ce d-nii B. Segen-reich si M. Altschiler poseda
in co-rmma Botoaani, judetul Botosani, in-lesnirile si foloasele
legii pentru incura-jarea industriei nationale specificatemai jos
:
1. Scutire de vama pentruparti de masini i accesoriile lor
nece-sare att in cursul functionarii, precumsi in cazuri de
schimbare, completaresau adaugire a fabricii in conformitatecu
prevederile art. 3, alin. e din lege.
2. Reducere de transport pe C. F. R.conform dispozitiunilor
referitoare dinlege, art. 3, punctul d;
3. Impozitul va fi cel ce rezulta dinlegile actualmente in
vigoare i cele cevor mai interveni pe viitor;
4. De celelalte foloase ce rezultadin lege.
F'oloasele specificate la punctele 1si 4 se acorda cu incepere
dela data aces-tui jornal 1i pand la modificarea actua-lei legi
pentru incurajarea industrieinationale si a tarifelor vamale,
potrivitart. 3 din prezentul jurnal i cel multpnd la 1 Aprilie
1942, Statul nerecu-noscand nici o obligatiune decurganddin aceastd
limitare de termene.
Foloasele specificate la punctul 2 seacordd cu incepere dela
trimestrul ur-mtor datei acestui jurnal i pan& la 1Aprilie
1942.
Toate foloasele enumdrate mai sus seacorda cu conditiune ca zisa
fabric& saindeplineasca ptevederile art. 21 si 31si a
celorlalte conditiuni cerute de lege.
Pentru fabrica prevazuta in acestjurnal se va tine contabilitate
separata,incheindu-se si bilantul tot separat.
Art. II. Aceste avantaje se acornsub rezerva modificarii
ulterioare alegii pentru incurajarea industriei na-tionale si a
legilor vamale.
Art. III. Din creditrile pentru taxelevarnale obtinute Oita la
aceasta datade fabricd se vor transforma tri scutiriacelea pentru
cari directiunea generalda vdmilor va ave un aviz in acestsens din
partea directiunii generale aindustriei.
Art. IV. D. ministru al industrieicomertului este insarcinat cu
aducereala indeplinire a dispozitiunilor din pre-zentul juntal.
Ion L C. Brtianu, Dr. C. Anghe-lescu, I. G. Duca, General
TraianMosoiu, General de divizie Georgeiiiiiirdilrescu, N. N.
Silveanu, N. D.Chirculescu , Tancred Constanti-nescu.
No. 3 096.
www.dacoromanica.ro
-
1904 MONITOR-11L OrtafAII 24 Fevruarie INA
RECTIFICARE-
In Monitorul ficial No. 168 din 27Octomvrie 1923, la pagina
8540, coloanaIII la rndul 67, dupd cuvintele art. 3,punctul d se va
addugh i art. PI punc-tul a.
Aceast rectificare priveste pe firmaNicolae Gabor, fabrica de
ciocolat izaharicale din Arad,
DECIZIUNI MINISTERIALE-
Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul justitiei,
Avnd In vedere adresa camerii nota-riIor publici din Oradea-Mare
cu No. 15 Idin 1923, prin care recomandi in postalde notar public
la Careii-Mari din jade-tul Sitmar,
Decidem :Art. I. D. Benedict Russu, fost magis-
trat, actual substitut de notar public, senumeste pe ziva de 1
Decemvrie 1923,notar public la Careii-Marii din judetulStmar, In
local d-lui Antonia Saboz de-misionat.
Art. II. D. director general al perso-nalului din acest minister
este Insrcinatcu executarea prezentei dectsiuni.
Data' la 24 Noemvrie 1923.Ministru, G. G. Marzescu.No.
65.450.
Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul
comunicatiilor,
Avnd In vedere dispozitiunea legiipromulgat cu No. 6.024,924,
pentrumodificarea provizorie a legii contabili-ttii publice relativ
la aplicarea bugetu-lui pe exercitiul 1924;
Avnd in vedere raportul directiuniigenerale P. T. T. No. 1
56/924, pentru ase fixd dreptul de a aprobh cheltueli Inmarginile
sumelor creditate administra-tiunilor fmanciare In contul acelei
direc-tiuni generale din bugetul pe anul cu-rent,
Decidem :Art. I. Se autoriz de noi s ded a-
probri de cheltueli in ce privesc scoldeP. T. T. plod la suma de
5.000 lei:
D-lui inginet ordinar clasa II Teodo-rescu Constantin,
*directorul colii supe-rioare si elementare din Timisoara.
D-lui Craioveanu Eugeniu, directorulcolii elementare P. T. T.
Oradia, Mere.
D-lui Popescu I. Pascal, inspector gene-ral, directorul scolilor
P. T. T. si al scoliielementare din Bucuresti.
D-lui Samsonovici loan, inspector re-gional, directorul scolii
P. T. T. delaRoMan.
D-lui dr. Karlinger Eugelbrecht, ins-pector regional, directorul
scold elemen-tare din Cernduti, iar d-lui Vasiliu Dumi-tru,
oficiant superior gradul I, directorulcolii elementare P: T. T.
Chisiniu pand
suma de lei 3.000.
Art. II. D. director al contabilittii mi-nisterului este
insrcivat cu aducerea laindeplinire a prezentei deciziuni.
Data' la 22 Fevruarie 1924.Ministru, General de corp de
armata
Artur VaitoianuNo. 2.737.
Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul
comunicatfilor,
Avnd in vedere raportul directiuniigenerale a editor ferate
romine sub No.6.582/1924,
Decidem :Art. I. Este inaintat, pe ziva de '1 la-
nuarie 1924, in posturile notate In drep-tul fiecdruia, urmtorul
personal din di-rectiunea generald a cdilor ferate romnesi anume
d-nii:
Cristea Silvia, subdirector regional, in-giner, dela clasa III
la clasa II.
Inginer sef clasa I Constantinescu M.Nicolae, director de
serviciu, inginer, dela clasa III la clasa
Inginer sef clasa 11 Teodoru Dumitru,subdirector de ateliere,
inginer, LdelacIasa II la clasa I.
Doctorii Mancas Constantin si SiminelNicolae, sefi de serviciu,
dela clasa II laclasa I.
Doctor Cora Artur, sef de serviciu,dela clasa III la clasa
II.
Codreanu Nicolae si Moscu Panait,snbsefi de serviciu, dela clasa
III laclasa II.
Inginer ordinar clasa I CosminschiMihail, inspector principal,
inginer, delaclasa III la clasa II.
Inginer Aczel Edmund, inspector, in-giner, dela clasa II la
clasa I.
Inginer Mazanet Constantin, inginer a-tasat, dela clasa IV la
clasa HI.
Inginerii Szalay Eugen si Marinescu Ni-colae, ingineri atasati.,
dela clasa VI laclasa V.
Inginer stagiar Birnbaum David, sub-sef de sectie, inginer, dela
clasa IV laclasa III.
Petrovai Stefan, inspector principal,dela clasa III la clasa
II.
Conductor ordinar clasa I GhitulescuNiculae, conductor technic,
dela clasa 1IIla clasa H.
Sommer David, conductor ordinarclasa Nicoresteanu Teodor,
conduc-tori technici, dela clasa IV la clasa
Holszky Koloman, conducdtor technic,dela clasa V la clasa
IV.
Hociung Nicolae, advocat, dela clasa HIla clasa II.
Philirnon loan, inspector, dela clasa IIla clasa I.
Mirescu Aurel, controlor principal deateliere si tractiune, dela
clasa lila clasa I.
Vasilescu Vasile. Milidescu Petra, Cha-borschi Casimir, Petrescu
Marin, Argin-tarul Romulus si Ferbirgoiu Vasile, sefide biurou
principali, dela clasa III laclasa II.
Piposu Eugen, Buxbaum Adolf, GaisNicolae, Stefnescu Ilie,
AlexandrescuChiriachita, Voicu Tudor, lonescu Vasile,Lupea Ioan,
Orscu Mihail, Zaharia Ion,Martac Vasile, Iscescu Mihail,
SoculschiIosef, Cdtdnescu Ioan, Penescu Mircea,Simulescu Traian,
Punescu N. GheorgheRezolea Vasile, Popescu Alexandru, AslanStefan
si Tndsescu Alexandru, sefi debiurou, dela clasa II la clasa I.
Doctorii Paulian Gheorghe i Rape-zeanu George, medici de
circumscriptie,dela clasa It la clasa I.
Vasilescu loan, desenator principal,dela clasa II la clasa
I.
Popovici Nicolae si Teodorescu Stan,desenatori principali, dela
clasa III laclasa II.
Teodorescu Richard, subinspector, dela clasa III la clasa
II.
Teodosiu Gheorghe, Ugrai loan, KozaF'elician, Ovanez Cerchez,
TeodorescuDumitru, Gongu Bogdan, Rdulescu Ioan,si Floroiu Vasile,
sefi de gard, delaclasa II la clasa I.
Maresca Joan, Ruianu Constantin, Fi-lip Stefan, Enichescu
Dumitru, ArhipJoan, Manolache Costache i Salam loan,sefi de gar,
dela clasa III la clasa II.
Vegh Iosif, Cdlugru loan, Constanti-nescu Fotache, Pandelescu
wan si HieCarol, subsefi de biurou, dela clasa II laclasa I.
Nicolaescu Nicolae i Coatescu Manliu,cassieri
'
dela clasa III la clasafiPalAlois, controlor de micare si
co-
mert, dela clasa II la clasa I.Ger Adalbert, controlor de
miscare
i comert, dela clasa HI la clasa II.Sauer loan, impiegat de
miscare prin-
cipal, dela clasa II la clasa I.Szke Adalbert Gyulai Dionisiu,
Be-
reczki Alexandra, Kiss Coloman, Zam-bon Ludovic, Carami Stefan,
SipoFrancisc, Dimitriev Octavian, Opris Ale-xandru, Simonea Andrei,
SimpileanuJoan, Proorocu Constantin, Dragnea An-ghel, Bogdanschi
Atanasie, Colescu Con-stantin si Vas Francisc, impiegati demiscare,
dela clasa II la clasa I.
Georgescu Aneta, desenator, delaclasa II la clasa I.
BArbulescu loan i Stino loan, desena-tori, dela clasa III la
clasa
Bereczki Wilhelm s,i Bari Zoltan, con.trolori de ini.;care si
comert, dela clasa Illla clasa II.
Budescu Teodor, pontator principal,dela clasa HI la clasa
Burany Matei, reditionar de mrfuri,dela clasa III la clasa
Dugan Opail hie si Horiscu Constantin,declaranti biurou de
expeditie, delaclasa HI la clasa II.
lonianu Victor, Vasiliu Nicolae, T ronVasile, Ilodl Geza, Sasz
Pavel, NometzEugenia, Boico Nadejda, Nyari Francisc,Szhe Adalbert,
Berler lacob, Gore tchiPetru, Popescu Gh. Paulina, HadgyaiLuiza,
Onischevici losefine, Dincila
(Suplanent)
www.dacoromanica.ro
-
24 Vevruarie 1924 MONITOVIn OFICIA
George, Aurel Apostol, Pihuleac Hiro-teus, Neumann Ema, Schumer
Stefania,Brdescu Gheorghe, Dobzel Emilie, Kis-sling Wilhelm si
Tasovici Ecaterina, im-piegati de biurou, dela clasa II la clasa
I.
Art. Il. D. director al personalului esteInsrcinat cu aducerea
la indeplinire aprezentei deciziuni.
Data la 16 Fevruarie 1294.p. Ministru, Gh. Caracostea.No.
2.407.
Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul
comunicatiilor,
Avnd in vedere deciziunea noastrd cuNo. 895 din 22 lanuarie
'1924,
Avnd in vedere raportul directiuniigenerale a postelor
telegrafelor i tele-foanelor sub No. 5.814 si 20.6081924,
Decidem :Art. I. D. oficiant superior gradul I
Ganea Mhail, fiind desdrcinat din func-tjunea de diriginte al
oficiului Rmnicu-Sdrat si transferal. la oficiul central
Bu-curesti, inceteazd delegatiunea ce i s'adat prin deciziunea
ministeriald No. 895din 1924.
Art. II. D. oficiant superior gradul IIINegoitd Ioan, flind
confirinat in func-tiunea de diriginte al oficiului Rmnicu-Sdrat cu
incepere dela 8 Fevruarie1924, este autorizat :
a) Sd aprobe concedii personaluluisuperior si inferior urban si
rural delaorice oficiu din judet parid la maximum30 zile conform
art. 50 din regulamen-tul pentru aplicarea legii statutului
func-tionarilor publici ;
b) S aplice personalului superior siinferior urban si rural dela
orice oficiudin judet urrndtoarele pedepse : obser-vatiuni scrise,
avertisment, chemare inserviciu suplimentar fr platd i amendacu
leafa pe o zi ;
c) S aprobe numai pentru cazuri ur-gente si bine justificate
detasdri de per-sonal superior si inferior in cuprinsuljudetului,
sub rezerva aprobdrii direc-tiunii generate ;
d) S aprobe cheltueli pnd la maxi-mum 3.000 lei ;
e) S lichideze orice cheltuiald fcutdpe baza de aprobare
prealabil,
f) Sal semneze ordinele de plat pen-tru cheltueli aprobate in
reguld.
Art. III. D-nii directori ai personalulacontabilittii sunt
Insdrcinati cu adu-
cerea la indeplinire a prezentei deci-ziuni.
Data la 18 Fevruarie 1924.p. Ministru, G. Caracostea.No.
2.489.
.Pecizie ministerial No. 133 din 23 Fe-vruarie 1924.Avnd in
vedere art. 61 din legea re-
crutdrii si '155 din regulamentul legii re-crutdrii,
Decidem :Art. I. Se numesc presedinti ai`consi-
liilor de recrutare pentru operatiunile de
recrutare ale clasei 1925, urmdtorii o-fiteri :
1. Consiliul de recrutare Vlcea, co-lonel Stefnescu Const.
comandantul cer-cului 'de recrutare Vicea.
2. Consiliul de recrutare Dolj, colonelAlexiu Gonst.,
comandantul cercului derecrutare Dolj.
3. Consiliul de recruture Olt, locot.-co-lonel Teodorescu Nic.,
comandantul cer-cului de recrutare Olt.
4. Consiliul de recrutare Romanati,colonel Constantine,cu C.,
comandantulcerculni de recrntare Romanati.
5. Consiliul de resrutare Arges, colo-nel Rudeanu Anatol,
comandantui cer-calui de recrutare Arges.
6 Consiliul de recrtdare Muscel, co-lonel Niculescu Florea,
comandantul cer-cnlui de recrutare Muscel.
7. Consiliul de' recrutare Teleorman,locot.-colonel Mitulescu
Const., coman-dantul cerculul de recrutare Teleorman.
8. Consiliul de recrutare Fdgdras, co-lonel Slniceanu Const.,
comandantulcercului de recrutare Mircea.
9. Consiliul de recrutaae Vlasca, colo-nel Alexandrescu Alex.,
comandantulcerculude recrutare Vlasca.
10. Consiiiul de recrutare Bucuresti,colonel Petrescu Richard,
comandantulcercului de recrutare Bucuresti.
11. Consiliul de recrutare Ilfov, colo-nel Protopopescu Vigor,
comandantulcercului de recrutere Ilfov.
12. Consiliul de recrutare Constanta.colonel Stirbulescu Alex.,
comandantulcercului de recrutare Constanta.
13. Consiliul de recrutare Ialomita, co-lonel Foulquier Victor.
comandantul cer-cu ui de recrutare Ialomita.
14. Consiliul de recrutare Durostor,locot.-colonel Mihdilescu
Alex.
,
coman-dantul cercului de recrutare Durostor.
45. Consiliul de recrutare Caliacra,locot.-colonel Teodorescu
Traian, delacercul de recrutare Caliacra.
16. Consiliul de recrutare Tulcea, lo-cot.-colonel Cosocariu
Stefan, dela cerculde recrutare Tulcea.
17. Consiliul de-recrutare Brdila, co-lonel Gabur Dumitru,
comandaatul cer-cului de recrutare
18. Consiliul de recrutare Tecuci, co-lonel Crdciunescu Mircea,
comandantulcercului de recrutare Tecuci.
19. Consiliul de recrutare Tutova, co-lonel Voiculescu Const.,
comandantulcercului de recrutare Cantemir.
20. Consiliul de recrutare Covurlui,colonel Negulescu Corneliu,
comandantulcercului de recrutare Siret.
21. Consiliul de recrutare Vaslui, co-lonel Mirodescu Gh.,
comandantul cer-cului de recrutare Rahova.
22. Consiliul de recrutar