SUBIECTE TEST 1 MISS
1. Etape in realizarea unui sistem de monitorizareMonitorizare -
proces de supraveghere si observare activa a pacientului, ce
presupune prelevarea de semnale biomedicale sau parametri
fiziologici, pe un interval de timp (de ordinul zilelor), care vor
fi interpretati de medic. achizitia semnalelor biofizice si
biochimiceprelevarea biopotentialelor si a altor marimi biofizice
si biochimice; presiune arteriala; temperatura; puls; ritm
respirator; lucru mecanic cardiac / fonocardiograma; oximetrie
(determinare a cantittii de oxigen din hemoglobina; cantitate de
oxigen continut de hemoglobinasangvin); glicemie. pre-procesarea si
procesarea semnalelor biofizice si biochimice achizitionate;
dezvoltarea interfetei monitor-pacient; tele-transmisia semnalelor
catre centrala spitaliceasca; realizarea structurii sistemelor de
tele-monitorizare; fiabilitatea procesarii si transferului datelor
; disponibilitatea sistemului; managementul energetic al
acestuia.
2. Parametrii vitali: Ritmul cardiac (pulsul) - ofera indicatii
asupra functiei cardiovasculare parametru fiziologic ce permite o
evaluare a starii generale a pacientului,tulburarile de ritm
cardiac fiind nregistrate prompt, iar variatiile putnd fi usor
diferentiate ntre anormale/normale. Frecventa respiratorie
parametru utilizat mai rar datorita dificultatilor tehnice de
nregistrare. Utilitatea masurarii frecventei respiratorii este
reprezentata de posibilitateadetectarii unor disfunctii
respiratorii sau a unor insuficiente primare sau secundare unei
alte afectiuni (afectiuni cardiace congenitale). Presiunea
arteriala parametru evaluat frecvent (pe cale non-invaziva)
deoarece se face cu usurinta si ofera date relevante asupra
activitatii cardiace. Exista pe piata variate modele de aparate
utilizabile la domiciliu pentru prelevarea presiunii arteriale. O
monitorizare continua a valorilor presiunii arteriale ofera o
acuratete diagnostica net superioara nregistrarilor realizate
ocazional, o data cu internarea/controlul medical al pacientului.
nregistrarile permit diagnosticarea exacta a tipului de
hipertensiune, titrarea medicatiei antihipertensive si controlul
hipotensiunii cu medicatie. Temperatura corpului frecvent masurata
de pacienti la domiciliu, n special n cazul unor stari febrile sau
a unor stari hipotermice. Cu toate acestea, ea este masurata
sporadic, iar pacientii nu stiu ntotdeauna cnd este momentul ideal
de a evalua acest parametru. Monitorizarea temperaturii corelata cu
simptomele asociate ajuta medicul n stabilirea corecta a
diagnosticului.Saturatia oxigenului din snge (SpO2) reprezinta un
indicator global de oxigenare a sngelui (cantitatea de oxigen legat
de hemoglobin n sngele arterial), fiind utilizat n monitorizarea
cardiovascularasi respiratorie, n timpul anesteziei si terapiei
intensive, sau n resuscitare.
3a.MONITORIZAREA SEMNALELOR ECG Monitorizarea ambulatorie
(24/48h) a semnalului ECG ofera medicului informatii despre
functionarea inimii pe durate de timp mai mari dect ncadrul unei
consultatii de rutina. Astfel sunt surprinse toate situatiile care
apar n decursulunei zile. nregistrarea se face prin intermediul
unor electrozi montati pe corpul pacientului conectati la un
dispozitiv de nregistrare (denumit Holter) prins la sold.
Utilitatea monitorizarii acestui parametruconsta n: diagnosticare,
preventie, evaluarea pe termen lung (pentru afectiuni care nu pot
fi depistate pe nregistrari sporadice) sau n stabilirea medicatiei
administrate unor pacienti cu tulburari cardiace. - Este
recomandata: pentru diagnosticarea si evaluarea severitatii
aritmiilor cardiace si a tulburarilor de conducere care sunt
intermitente si nu sunt surprinse n timpul unei electrocardiograme
obisnuite; n cazul n care pacientul prezinta simptome de palpitatii
si pierderi de cunostinta; pentru evaluarea eficientei
tratamentului antiaritmic; pentru diagnosticarea ischemiei
silentioase (care produce modificari electrocardiografice, dar nu
este nsotita de durere).
3b. MONITORIZAREA SATURATIEI DE O2 Monitorul de SpO2
(pulsoximetru) Masoara neinvaziv concentratia de O2 din snge (O2 n
snge este legat de hemoglobina si numai o mica parte este dizolvat
n plasma). principiul de functionare se bazeaza pe
spectrofotometrie de absorbtie (legea Beer-Lambert), masurnd
modificarile de absorbtie a luminii de catre doua forme de
hemoglobina (2 HbO oxihemoglobina si Hb hemoglobina
redusa).SPECTROFOTOMETRIE - Ramur a opticii care se ocup cu
determinarea intensittii radiatiilor monocromatice care constituie
spectrul unei radiatii compuse
4. Telemonitorizarea - serviciu de telemedicina ce presupune
monitorizarea de la distanta a functiilor vitale ale unui pacient
prin intermediul echipamentelor medicale.
5. Sisteme de telemonitorizare: a)Sistemul EPI-MEDICS (Enhanced
Personal, Intelligent and Mobile System for Early Detection and
Interpretation of Cardiological Syndromes) colaborare intre
cercetatori din FranTa, Italia si Suedia (anii 20012004),
realizarea unui dispozitiv pentru telemonitorizarea semnalului ECG
numit PEM (Personal ECG Monitor) pentru detectia diferitelor
afectiuni cardiologice (de tipul aritmiilor cardiace).Exemplu:
DISPOZITIVUL PENTRU TELEMONITORIZAREA SEMNALULUI ECG (PEM -
PERSONAL ECG MONITOR) achizitioneaza 3 canale ECG timp de 10
secunde; reconstruieste cele 12 derivatii standard ale ECG folosind
un algoritm bazat pe retele neuronale artificiale; memoreaza
valorile numerice ale semnalului ECG mpreuna cu datele personale
ale pacientului pe un card personal (de tip SmartCard) n
dispozitivul PEM; semnalul ECG este apoi prelucrat si functie de
rezultate se activeaza (sau nu) alarmele.(Daca alarma are nivel
ridicat de importanta ea este transmisa automat catre cel mai
apropiat centru de urgenta n caz contrar aceasta fiind transmisa
catre un server web. Este anuntat medicul curant printr-un SMS si
email, datele fiind trimise automat de server.) datele si alarmele
de la pacient sunt transmise spre serverele de
telemonitorizare/centrele de urgenta prin comunicatie Bluetooth
(catre telefonul mobil), iar de acolo mai departe prin
GSM/GPRS.
b) Sistemul AMON (Advanced Care and Alert Portable Telemedical
MONitor) realizat n Israel ntre anii 2001 2002 a pus la punct o
bratara (Wrist-Mounted Monitoring Device) cu biosenzori pentru
monitorizarea parametrilor vitali : ritmului cardiac, semnalului
ECG pe doua canale, presiunii arteriale, saturatiei oxigenului din
snge, temperaturii corpului, cu posibilitatea transmiterii datelor
prin GSM/GPRS catre centrul de telemedicina.
c) Sistemul MobiHealth - dezvoltat n Germania, ntre anii
20022003 sistem de telemonitorizare bazat pe retele de senzori (BAN
Body Area Network) atasati pacientului, care achizitioneaza si
transmit date continuu catre un PDA. Senzorii ce formeaza reteaua
achizitioneaza un canal ECG sau saturatia oxigenului din snge,
transmit datele PDA-ului folosind protocolul Wireless Bluetooth, si
mai departe catrecentrul de telemonitorizare prin GPRS/UMTS.
d) Sistemul CardioNET (Sistem Integrat pentru Supraveghere
Continua n Retea Inteligenta e-Health a PacienTilor cu Afectiuni
Cardiologice) permite telemonitorizarea pacientilor cu afectiuni
cardiace (cardiopatie ischemica, tulburari de ritm), realizeaza:
optimizarea schimbului de informatii ntre pacient, medic de
familie, policlinica, spital, casa de asigurari de sanatate
cunoasterea exacta a antecedentelor medicale, a tratamentelor si a
evolutiei acestorpatologii.Arhitectura sistemului CardioNET - de
tip distribuit: compusa din mai multe servere de baze de date,
terminale de acces si echipamente medicale mobile interconectate
prin Internet. exista intre serverele de baze de date un protocol
de comunicatie pentru schimbul de informatii administrative (nume,
vrsta, CNMP, adresa, etc.) si medicale (tratamente anterioare),
referitoare la pacienti. datele despre un pacient sunt replicate pe
mai multe servere, marind astfel fiabilitatea sistemului.
e) Sistemul TELEASIS (Sistem complex, pe suport NGN pentru
teleasistenTa la domiciliu a persoanelor n vrsta) vizeaza aspectul
medical si social al telemonitorizarii are ca principal scop
obtinerea unor servicii personalizate pentru ngrijirea vrstnicului,
reducerea cheltuielilor spitalicesti si o crestere a preponderentei
ngrijirii la domiciliu.
f) Sistemul MEDCARE sistem de monitorizare a activitatii
cardiace, permite achizitia si transmiterea prin Internet a
semnalelor ECG (12 derivatii) si analiza acestora n timp real.
semnale bioelectrice de la inima sunt achizitionate, comprimate,
mpachetate si transmise catre un server situat la centrul de
telemonitorizare.
6. Sisteme de telemonitorizare - generalitati :Pot folosi pentru
prelevarea parametrilor fiziologici retele de senzori si
traductori, sau doar un singur dispozitiv; Se folosesc pentru
alarmare, altele au intergrati algoritmi evoluati de procesare a
semnalelor n vederea clasificarii acestora;-Majoritatea sistemelor
prezentate folosesc pentru transmisia parametrilor monitorizati de
la dispozitivele de prelevare la centrul de telemonitorizare
Internet-ul (prin Ethernet, WiFi sauGSM/GPRS);-Niciunul din
sistemele prezentate nu si propune elaborarea unui diagnostic
pentru pacientul monitorizat
7. Arhitectura unui sistem de instrumentaie
Biomedical:electrozi/traductoare, etaje de amplificare i filtrare a
semnalelor analogice, convertoare A/D sistemul de prelucrare
numeric (primar) a datelor.
8. Arhitectur de sistem care ilustreaz interconectivitatea
componentelor unui sistem medical wireless
9. Codificarea si cuantificarea informatiei continute de semnale
fac apel la diferite metode de transformare a semnalului numeric
inregistrat intr-o alta reprezentare , mai convenabila, in functie
de natura semnalului studiat.Cuantificarea:- importanta in
procesarea numerica a semnalelor uni- sau bi-dimensionale.- aceasta
operatie introduce erori sistematice cunoscute sub numele de zgomot
decuantificare.Algoritmele de codificare dezvoltate au si scopul de
a reduce efectele zgomotului de cuantificare in etapa de
decodificare. Unul dintre avantajele filtrelor in cuadratura
(quadrature mirror filters) este acela de a capta acest zgomot de
cuantificare si a-l bloca in interiorul unor benzi de frecventa
bine definite.
10. Compresia informatiei (datelor) apare, de asemenea si in
activitatile legate de transmisia acestora, deoarece canalele de
transmisie au o capacitate limitata, impunandu-se reducerea
informatiei astfel incat sa fie compatibila cu largimea de banda
alocata.(Exemplu din neurofiziologie: Capacitatea nervilor optici
de a transmite informatia vizuala este in mod sigur mai mica decat
volumul de date colectat de celulele retinei. Astfel, se discuta
despre etapa de preprocesare a informatiei vizuale inaintea
transmiterii acesteia catre creier (teorie dezvoltata de David
Marr).)
11.Tipuri de semnal clasificari Clasificare generala: din punct
de vedere al predictibilitii: deterministe, dac evoluia lor este
previzibil i se pot descrie prin funcii de timp (ex.: x(t) = A
sin(t+)) aleatoare, dac au o evoluie imprevizibil sau mult prea
complex pentru a putea fi exprimat printr-o expresie matematic
(ex.: zgomot) din punct de vedere al evoluiei n timp: continue, dac
sunt descrise prin funcii continue de timp discrete, dac au valori
definite doar la anumite momente de timp din punct de vedere al
amplitudinii: continue, dac domeniul de variaie al amplitudinii
este un interval continuu cuantizate, dac amplitudinea poate lua un
numr finit de valori
12. Semnale deterministe - ale cror valori sunt bine
determinate, iar evoluia lor este previzibil i se pot descrie prin
expresii matematice explicite de timp, tabele de date sau reguli
binedefinite. Altfel spus, pentru aceste semnale sunt cunoscute cu
certitudine valori de timp.La rndul lor, semnalele deterministe pot
fi clasificate n: semnale periodice, cvasi-periodice i transitorii
(neperiodice = toate semnalele deterministe care nu sunt
periodice)Un semnal este periodic dac satisface urmtoarea
relaie:x(t) = x(t + nT ) - la orice moment de timp t, n care cu T
s-a notat perioada (fundamental) a semnalului. Semnalul periodic
oarecare rezult prin repetarea la intervale de timp egale cu
perioada T a unui semnal de o form oarecare i de durat finit.
Semnalele din aceast categorie pot fi simplu descompuse n semnale
elementare armonice, ele putndu-se reprezenta prin serii Fourier
(combinaii de funcii sinusoidale). Variaiile semnalului periodic
sunt cunoscute dac este cunoscut evoluia acestuia n interiorul unei
singure perioade. O clasificare util dat de periodicitatea
semnalelor, este gruparea acestora n dou categorii: semnale
armonice i semnale nearmonice.Semnalele cvasi-periodice este acel
semnal care, dei sintetizat dintr-o sum de funcii armonice (cu
variaie sinusoidal), nu este periodic, deoarece raportul dintre dou
frecvene oarecare nu este un numr raional. Acestea pot fi
descompuse n serii Fourier.Restul semnalelor deterministe, care nu
sunt nici periodice i nici cvasi-periodice sunt semnale
tranzitorii,caracterizate prin spectru Fourier continuu.
13. Semnale aleatoare - au o evoluie imprevizibil, sau prea
complex pentru a putea fi exprimat printr-o expresie matematic
explicita, sau o astfel de descriere ar fi prea complicat din punct
de vedere practic (exemplu: semnal zgomot, cu variaie n timp
neregulat). n mod cu totul special, el este definit de o valoare
efectiv, i/sau o valoare medie calculate pe un interval de timp dat
(i nu o perioad, semnalul nefiind periodic!). Ele se pot fi
reprezentate doar grafic. n procesul de msurare nu intervin doar
semnale utile. De multe ori, semnalul de msurare este afectat de
existena nedorit acestor semnale perturbatoare. Pentru descrierea
semnalelor aleatoare se aplic tehnici de analiz statistic - teoria
probabilitilor i a proceselor stochastice.
14. Concentratori de informatieUn semnal este complet determinat
dac i se cunoate, integral, variaia n timp i spaiu. Cum acest lucru
este mai mult dect incomod, se dorete evidenierea unor
caracteristici (n numr finit!) ale diverselor tipuri de semnale:a)
Semnale deterministe -> Semnale oarecare :Valoarea momentan
u(t);Valoarea maxim - umaxValoarea minim - uminb) Semnale
deterministe-> Semnale periodice (perioad T)AmplitudineValoare
vrf-la-vrf (Peak-to-Peak Voltage) uppValoare medie (Mean
Value):
Valoare medie a semnalului redresat (Average Value):
Valoare efectiv (Root Mean Square Value; rms):
factorul de vrf (crest factor):
factorul de form (form factor):
Energia
Semnal periodic: E --> infinitPuterea medie:
15. Semnale armonice (domeniul continuu) Semnal sinusoidalx(t) =
A sin(t+) = A sin (2f*t + ) = A sin (2/T * t + )unde: A
amplitudinea semnalului pulsaia faza iniial a semnaluluif frecvena
semnaluluit timpulT perioada
16. Semnale nearmonice Pot fi date de o relatie de forma:
unde: A0 este componenta continu (valoarea medie a semnalului),
iar termenii sumei reprezint componentele armonice, de frecven egal
cu un multiplu al frecvenei f.
17. Latimea de banda a unui semnal Bandwidth = intervalul de
frecventa in care sunt concentrate frecventele reprezentative
(importante) =F2-F1 Adica x% din puterea/ energia semnalului: 95%,
90%, 75% Adica regiunea dinspectru coresp.
18. Semnal analogic - explicatiiSemnale provenite din lumea real
nconjurtoare, sunt continue n timp i ca domeniu de valori (in
amplitudine). Amplitudinea acestora poate lua orice valoare real
din domeniul lor de valori. Circuitele care prelucreaz acest tip de
semnal se numesc circuite analogice.Dintre semnale analogice pot fi
enumerate urmtoarele: electrice - tensiune,curent, cmpul magnetic,
cmp electric; mecanice: vitez, for, cuplu, etc; fizicochimice:
temperatura, concentraie pH etc.Pentru prelucrarea semnalelor cu
ajutorul sistemelor electronice, acestea suntconvertite cu ajutorul
traductoarelor n mrimi electrice: tensiune, curent.Semnalele
analogice - sunt studiate la teoria clasica a semnalelor
(integrale/derivate continue,transformata Fourier, Laplace,
etc.)
Referitor la semnalele analogice o importan major o reprezint
influena semnalelor perturbatoare ( = un semnal parazit care nu
conine semnal util dar se suprapune peste acesta.)De obicei au un
caracter aleatoriu dar pot fi i semnale deterministe (pot fi
exprimate printr-o lege de variaie cunoscut), (de ex.:brumul,
semnale de la staii de radioemisie, etc.).Orice semnal perturbator
de aceeai natur cu semnalul analogic peste care suprapune, produce
o eroare relativ egal cu raportul celor dou semnale. La frecvene
joase sub 50 Hz predomin perturbaiile datorate descrcrilor
electrice atmosferice i vibraiilor mecanice, valoarea lor efectiv
fiind mare. Influena vibraiilor mecanice asupra traductoarelor i
instrumentelor de msur electrice are loc prin efect de microfonie.
n domeniul de frecvene (103 - 105) Hz perturbaiile au un nivel
relativ constant i se numesc zgomot alb. Cauzele acestor pertubaii
se datoreaz in principal aparaturii electronice. Peste 105 Hz
nivelul perturbaiilor ncepe s creasc n special datorit
factorilorexterni: emitoare radio TV, convertoare electrice de nalt
frecven.Posibilitile de reducere a raportului semnal util - zgomot
(raportul dintre puterea semnalului util i putera corespunztoare
perturbaiilor dintr-un punct al liniei de transmitere) este
modularea (n amplitudine, frecven sau faz) pentru emitor i
respectiv modularea pentru receptor.Observaie: n practic, n cazul n
care se msoar o tensiune continu cu un voltmetru numeric, iar
aparatul de msurat are un afiaj dat, de 3 cifre, semnalul de msurat
exist n orice moment de timp, ns se pot citi un numr finit de
valori ale acestuia (date de numrul cifrelor afiate). Spre exemplu,
voltmetrul afieaz la un anumit moment de timp tensiunea de10.6V,
iar o alt citire valoarea indicat este 10.7V. Dei ntre cele dou
valori vizualizate tensiunea poate avea o infinitate de valori,
aparatul poate codifica prin afiaj doar cele trei cifre.
19.Semnale discrete Sunt obtinute prin citirea valorile pe care
le ia semnalul analogic (n timp continuu) la anumite momente de
timp unde M este o mulime discret. De obicei, intervalul dintre dou
momente de timp este constant.
Procesul de memorare a acestor valori, adica operaia prin care
un semnalul continuu este reprezentat cu un numr finit de valori se
numete discretizare.Selectarea valorilor semnalului continuu la
anumite momente reprezinta eantionarea n timp, = Samplingt = 0, Ts,
2Ts, 3Ts,... , unde Ts este pasul sau perioada de eantionare.Pentru
simplificare secvena se reprezint ca fiind definit pe N,inndu-se
cont de valoarea pasului de eantionare Ts numai atunci cnd este
necesar. Deci, semnalele discrete provin matematic din semnalele
continue n timp, prin restrngerea domeniului de definiie doar la
valorile discrete.Discretizare: Matematic: cu Ts pas de esantionare
Real: cu convertor A/D intrare: semnal analogic intr-o anumita gama
ex. 0-5 V iesire: semnal numeric, pe un numar oarecare de biti
aplicatii uzuale 10, 11, 12 biti; aplicatii speciale 16, 20, 24
biti
20. Semnale digitaleSunt semnale discrete din punct de vedere al
evoluiei n timp i cuantizate ca domeniu de valori.Se obine din
semnalul continuu prin eantionarea la anumite momente de timp, i
prin conversia numeric (digitizare) a valorii semnalului. Astfel,
semnalul va avea un numr finit de valori, la momente de timp bine
definite, iar valorile sunt trunchiate/rotunjite, ca urmare a
capacitii limitate de reprezentare numeric. Sunt procesate cu
calculatorul numeric. Sunt studiate prin folosind teoria semnalelor
digitale sau discrete (sume integrale, transformata in Z, etc.)
21. Digitizarea semnalelor implica 3 operatii:-esantionarea =
prelevarea la intervale egale de timp a valorilor instantanee ale
semnalelor-trunchierea = decuparea dintr-un semnal infinit a unei
portiuni finite de timp (fereastra)-cuantizarea (conversia A/N)=
transformarea nivelelor de tensiune ale esantioanelor in coduri
numerice.Prin procesul de eantionare i digitizare a semnalelor
analogice, se pierde o parte a informaiei acestora. Astfel, cu ct
numrul de bii folosii pentru digitizare este mai redus, iar
perioada de eantionare este mai mare,reprezentarea semnalului
continuu iniial va fi mai redus n informaie. Pentru a avea o
pierdere ct mai mic a informaiei unui semnal analogic, estenecesar
alegerea unei perioade de eantionare ct mai mic, iar procesul
dedigitizare a semnalului s utilizeze un numr ct mai mare de
bii.
22. Teorema esantionarii Teorema lui Shannon: Un semnal cu timp
continuu avnd componente de frecven maxim fmax poate fi reprezentat
prin eantionare regulat, cu o frecven de eantionare de cel
puin2*fmaxf 2 fmax Frecventa de esantionare trebuie sa fie cel
putin dublul frecventei maxime din spectrul semnalului (Criteriul
Nyquist)O conditie suplimentara este aceea ca spectrul semnalului
sa fie marginit. Alegerea frecventei de eantionare fs suficient de
mare pentru a respecta teorema lui Shannon nu este ns totdeauna
posibil. Astfel, dac semnalul are i componente de frecven foarte
mare, sau dac exist i zgomot (care este de frecven mare) nu vom
putea, sau nu vom dori creterea excesiv a ratei de eantionare.
23.Fenomenul de repliere (aliasing )Daca criteiul Nyquist nu
este respectat, atunci spectrele se vor suprapune, fenomen ce
poarta numele de aliere (sau repliere, eng aliasing). In acest caz,
semnalul analogic original nu mai poate fi refacut corect din
esantioanele sale. Daca fs < 2f1 spectrele se suprapun si se
aduna. Deci semnalul nu mai poate fi corect reconstituit.
24. Analiza Fourier - utila pentru procesarea datelor deoarece
descompune un semnal intr-un sir de componente sinusoidale de
frecvente diferite, fcnd trecerea din domeniul timp in domeniul
frecventa, realiznd calculul amplitudinii si fazei variabilelor
(date, semnale) transformate.
25. Seria Fourier Spectrul semnalelor continueSerie Fourier:
unde: este pulsatia semnalului original f(t)
Modulul coeficienilor seriei Fourier se numete spectrul
semnalului f(t).
Serie Fourier pentru semnale discretePentru semnalul x(n):
Coeficientii:
26.Utilitatea transformatei Fourierpermite analiza in frecventa
a semnalelorfurnizeaza informatii despre continutul de frecvente si
latimea de banda a semnaluluifurnizeaza informatii pentru
proiectarea filtrelorpermite separarea anumitor componente dorite
(aplicatii in compresia datelor)permite inmultirea (convolutia)
polinoamelorFFT - utila in calculul spectrului puterii unui semnal
si filtrarea digitala a semnalelor.
27. Tehnici (transformate) utilizate in procesarea
semnaleloranalogiceConvolutia: concept de baza in procesarea
semnalelor care afirma ca semnalul de IN poate fi combinat cu
diferite functii ale sistemului pt. Determinarea marimii de IE;
Transformata Fourier Descompune un semnal intr-un sir de
componente sinusoidale de frecvente diferite, facand trecerea din
domeniul frecventa in domeniul timp, realizand calculul
amplitudinii si fazei semnalului transformat
Transformata Laplace Transformata Fourier generalizata care
transforma un semnal sau un sistem intr-un nr.complex
28. Tehnici(transformate) utilizate in procesarea semnalelor
digitaleCorelatia(autocorelatia);Convolutia(produsulde
convolutie);TransformataFourier
Discreta(TFD-fft);TransformataZ;TransformataHilbert;TransformataWavelet.
29. Histograme = reprezentare grafica a numarului de esantionare
dintr-un sir de date (semnalul) care au aceeasi valoare, in functie
de plaja de valori a esantioanelor.Suma numarului de aparitii din
histograma este egala cu numarul de esantioane din semnalul
considerat.
Unde M reprezinta numarul de valori posibile pe care fiecare
esantion le poate lua.Histogramele sunt utile pentru calculul
valorii medii si a deviatiei standard in cazul unui numar mare de
date (milioane de esantioane), spre exemplu in cazul procesarii de
imagine. Histogramele grupeaza impreuna esantioane care au aceeasi
valoare. Aceasta permite sa se realizeze calculul statistic
utilizand un numar mic de grupe de valori in loc de milioane de
valori. Prin utilizarea histogramelor se pot calcula media si
deviatia standard cu formulele urmatoare:
Spre exemplu, H10 inseamna numarul de esantioane care au valoare
egala cu 10.Prin aceasta metoda se micsoreaza considerabil numarul
operatiilor repetate, reducandu-se considerabil calculul
statistic.Semnalul achizitionat este o versiune bruiata a
procesului(semnalului de baza). Histograma se refera doar la
semnalul achizitionat.