Larvele de libelule Chironomus plumons
Autor : George Dascalescu. Publicat la 2005-01-01. 1553
vizite.
Denumite n mod eronat "larve de libelul", aceste larve aparin de
fapt unor insecte numite nrai, din familia Chironomidae, familia
Diptera. Din aceeai familie fac parte i narii i mutele.
Biologie
Exist mai multe specii n cadrul genului Chironomus, variind n
mrime de la 2-3 mm pn la 20-30 mm lungime. Una dintre cele mai
rspndite specii este Chironomus plumosus. Culorile variaz n mare
msur n funcie de mediul n care triesc, ntlnindu-se subspecii de
culoare verde, maro i chiar neagr.
Pe parcursul dezvoltrii lor chironomidele parcurg trei etape, de
larv, pup i adult.
Larvele se dezvolt din ou minuscule, nvelite ntr-un material
gelatinos. Au de obicei o culoare rou aprins, datorat abundenei
hemoglobinei din corp (schimburile de gaze cu exteriorul se
realizeaz prin piele). Capul este negru avnd ochi, antene i aparat
bucal. Corpul este cilindric, mprit n segmente. Picioare au doar pe
primul segment al corpului i pe ultimul. Larvele triesc pe fundul
lacurilor i al rurilor uor curgtoare, n locurile cu acumulare de
material organic, n ml. i construiesc n jur un adpost cilindric din
secreii proprii de unde se hrnesc cu materiile organice din
apropiere.
Odat dezvoltarea larvar terminat, insecta se ridic la suprafa i
se transform n pup. n acest stadiu insecta este cea mai vulnerabil,
fiind o prad uoar pentru peti i pasri.
Stadiul de pup nu dureaz mult, insecta adult prsind nveliul
pentru a se ridica n aer mpreun cu mii de surate ale sale. n aer
are loc i mperecherea, dup care femelele revin la suprafaa apei
pentru a-i depune oule. Pescuit
Se pare, dup rezultatele obinute la pescuit, ca aceste insecte
sunt deosebit de atrgtoare pentru peti. Speciile de peti care
prefer astfel de larve sunt ndeosebi ciprinidele (babuca, roioara,
pltica, obletele) dar i petii rpitori n perioada de iarn (bibanul,
ghiborul).
"Larvele de libelul" sunt extrem de fragile la folosirea lor la
pescuit. Sunt subiri, i nu se preteaz dect la crlige maxim numrul
12. Uneori chiar spinul crligului le deterioreaz, un crlig fr spin
fiind chiar mai indicat. Mrimea optim a crligului (din experiena
personal) este 16-18. Prefer s folosesc crlige de culoare roie,
care se camufleaz mai bine n buchetul de libelule, sau negre, de
aceeai culoare cu a capului libelulei.
Prinderea n crlig se face puin napoia capului. Nu se nir pe
crlig, precum rma, ci se prind transversal. De obicei se prind n
crlig mai multe "libelule", n buchet.
Fiind foarte fragile sunt rupte de peti cu mare uurin. De aceea
se prefera folosirea lor n sezoanele mai reci (sfritul toamnei
nceputul primverii), cnd petii sunt mai puin activi.
"Libelulele" le gsim in mlul de pe fundul blilor puin adnci.
Trecem cu o sit pe deasupra mlului, lund puin i din acesta.
Strecuram apoi bine i cltim n ap pn cnd n sit vor rmne numai
libelulele.
Fiind recoltate din ap, tot n ap e bine s le pstram, mpreun cu
ml din care le-am luat. Oricum, nu vor rezista prea mult. Pn la
locul de pescuit le inem n vat umed nvelit n hrtie, totul aezat
ntr-o cutie de plastic cu capac, din care scoatem numai cte
libelule ne trebuie pentru urmtoarea or de pescuit. La pescuitul la
copc, iarna, va trebui s bgam cutia ntr-un buzunar interior al
hainei, pentru a nu nghea .
Mamaliga pentru patratica
Autor : Corneliu Leu. Publicat la 2003-08-20. 4486 vizite.
Ingrediente: apa 2 litri
faina de porumb (malai) circa 1 kg
faina de grau
sofran
atractant pentru pesti lichid anason, vanilie, capsuni ...
Calitatea malaiului (granulatia) este esentiala pentru
realizarea unor patratele bune de mamaliga. Dintr-un malai cu
particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor
desface usor si ne vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea
primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului printr-o
sita, cu cat mai fina cu atat mai bine.
Se pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de
lingurita, precum si atractantul. Dupa ce apa da in clocot se pune
malaiul, si se lasa sa fiarba circa 20-30 de minute. Cind mamaliga
e aproape fiarta se amesteca bine cu facaletul.
Pana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi
obisnuite. Urmeaza insa faza a doua, menita sa le dea cubuletelor
rezistenta si elasticitate.
Mamaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de
grau, pana capata consistenta unei plastiline. Formam apoi niste
galusti, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in
ciorapi de dama vechi, rupti (nu-i luati fara sa intrebati ca aveti
scandal). Ciorapul are rolul de a nu lasa mamaliga sa se imprastie
la fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele
galustii cu o ata. Pe un ciorap putem sa punem astfel 5-6 astfel de
galusti, in sirag.
Punem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea
galustile formate dinainte. Le lasam sa fiarba pana se ridica la
suprafata, semn ca sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de
lemn si se lasa la racit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, sa
fie proaspete.
Pescuit la mare - momeli vii
Autor : Nicu Dumitrache. Publicat la 2003-04-30. 1583
vizite.
Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta
vacanta nu uitati sa mergeti si la o partida de pescuit la malul
marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de beton.
Pentru aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli
vii. Cele mai des folosite sunt totusi momelile vii si din aceasta
categorie fac parte rama de mare, garizii, scoica alba,si neagra,
aterina, hamsia.
Rama de mare
Culoare: verzui inchis si maroniu.Dimensiuni: 2-8 cm, poate
ajunge si la 10 cm lungime.Habitat: traieste in apa marii afundata
in zonele nisipoase.Pastrare: ramele se pun intr-o cutie se
amesteca cu iarba de mare umeda se pastreaza la frigider sau
intr-un loc intunecos si racoros timp de mai multe zile.Cum o
procuram: se intra in apa la adancimea de 60-80 cm.se sapa la cazma
la adancimea de 10-20 cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal
pentru a scoate rama intreaga ea rupandu-se foarte usor. Este
poroasa si are foarte multe picioruse (cili).
Garizii de piatraCuloare: verde deschis.Dimensiuni:2-8
cm.lungime.Habitat: traiesc in apa la mal langa pietre unde este
iarba de mare.Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu
iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 12 ore sau
intr-un loc racoros si intunecos maxim 6 ore.Cum ii procuram: se
prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte
mici.Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De
preferat a se pescui cand sunt vii. Acesti garizi se pot consuma si
de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi.Garizii de
nisipCuloare: galbui spre bej deschis.Dimensiuni: 2-8cm
lungime.Habitat: traiesc in apa marii in zonele nisipoase.Pastrare:
garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si
se pastreaza la frigider maxim 24 ore sau se fierb in apa cu sare
si se tin la congelator.Cum ii procuram: plimbandu-ne prin apa cu
minciogul plasa avand ochi foarte mic la adancimea de 20-100
cm.Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. Acesti
garizi nu se consuma de catre om avand foarte mult nisip in
ei.Scoica albaCuloare: alb.Dimensiuni: cele mai mari exemplare
ajung la 10-15 cm.Habitat: traieste in nisipul de pe fundul
marii.Pastrare: carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la
congelator sau se fierbe in apa cu sare si se tine la frigider
cateva zile.Cum o procuram: se aduna dupa malul marii ea fiind
adusa de curentii marinii si de valuri.Folosinta: ca momeala pentru
guvizii, hanusi de mare, stavrid.Scoica neagra-idem ca la scoica
alba.
AterinaCuloare: alb verzui.Dimensiuni: 5-12 cm.lungime.Habitat:
traieste in bancuri mari in apa marii.Pastrare: la frigider,
proaspata sau sarata in pungi de plastic.Cum o procuram: se prinde
cu plasele de pescuit (navoade) cu ochi foarte mic.Folosinta: ca
momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru
toate speciile de peste rapitor din mare. Se poate consuma si de
catre om.HamsiaCuloare: alb-argintiu.Dimensiuni: 5-10 cm.
lungime.Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.Pastrare: la
frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic.Cum o procuram:
se prinde cu plasele de pescuit (navoade)cu ochi foarte
mic.Folosinta: ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru
toate speciile de pesti rapitorii din mare. Se poate consuma si de
catre om.
Momeli naturale - coropisnita
Autor : George Dascalescu. Publicat la 2001-12-12. 3448
vizite.
Coropinia este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul
somnului. Mirosul caracteristic al acesteia este depistat de ctre
"mustcios" de la mare distan, i sunt locuri pe Dunre unde o
coropini n crlig echivaleaz cu un somotei.
Cum o gasim
Cel mai adesea o gsim din ntmplare, spnd dup rame. Dar putem s o
cutam cu anse mari n rsadniele din grdinile de legume. Aceste
rsadnie sunt cultivate primvara devreme pe un substrat de gunoi de
grajd n care coropiniele prefer s ierneze datorit cldurii degajate.
Prezenta coropiniei se recunoate prin micile ridicturi la suprafaa
solului i dup prezenta plntuelor ofilite care se smulg uor, acestea
fiind retezate de la rdcin. Uneori n nopile de var o putem vedea
zburnd n jurul unui bec aprins.
Cum o pstram
A doua problema, dup gsirea coropinielor, este pstrarea lor. Vom
folosi un vas de minim 10 litri (acvariu vechi, gleata, etc.). Cu
ct vasul este mai voluminos, cu att "confortul" coropinielor va fi
mai mare i implicit durata lor de via n captivitate. Cea mai buna
densitate ar fi de o coropinia / un litru de pmnt.
Pentru a nu se rni intre ele le vom tia cu o forfecua vrfurile
labelor scormonitoare. Nu le vom rupe labele n ntregime fiindc vor
supravieui mult mai puin.
Pmntul va fi umed i afnat, cel de la muuroaiele de crtita, de
pdure sau de gunoi fiind cel mai bun. La nevoie vom amesteca nite
frunze n pmnt normal. Vom amesteca de asemenea i civa morcovi,
tulpini i rdcini de plante, cartofi, pentru hrana coropinielor.
Vasul cu coropinie l vom tine ct mai departe de soare i cldura.
Ideal ar fi un beci. De asemenea, trebuie s l inem acoperit cu un
capac, altfel vom avea ocazia s descoperim c o dei are un aspect
att de greoi, coropinia poate totui zbura.
Pn la locul de pescuit vom transporta coropiniele ntr-un vas mai
mic, de genul unei glei de plastic de 5 litri umplut cu pmnt reavn
i cu frunze, cu capac prevzut cu guri mici pentru aerisire. Vom
avea tot timpul grij s nu o lsm n btaia direct a soarelui i vom
umezi din cnd n cnd pmntul, dac este nevoie.
Cum pescuim
Se folosete pe crlige simple cu tija aproximativ de lungimea ei,
numrul 1/0 - 3/0. Pentru a rezista mai bine in crlig, mai degrab o
legm de tija acestuia, cu a subire, trecut de cteva ori n jurul ei,
dect s o strpungem ca pe o rm.
Momeli naturale - viermusii
Autor : George Dascalescu. Publicat la 2001-12-12. 2877
vizite.
Sunt una dintre cele mai bune momeli pentru pestii pasnici. Dau
rezultate n tot timpul anului, chiar si atunci cand alte momeli
naturale nu au efect.
In functie de specia de muste a caror larve sunt, viermusii vor
fi mai mari (1cm lungime, 2-3mm diametru), sau mai mici. Odata
obtinuti, ii folosim in functie de talia pestilor cautati. Astfel,
la pescuitul obletilor punem un singur vierme mic, pe cand la
platica unul mare sau un buchet de viermi mai mici.
Cum ii obtinem?
Nu va ganditi sa-i adunati de pe cadavre de animale. Puteti lua
vreo boala de care sa nu mai scapati multa vreme. Puteti sa ii
cumparati, solutia aceasta fiind cea mai eleganta dar si cea mai
scumpa. In plus, nu gasiti intotdeauna ceea ce cautati (viermusii
sunt ori prea mari, ori prea mici). Cel mai bine este sa vi-i
faceti singuri, mai ales vara.
Aveti nevoie de cateva cutii de bere si de niste pestisori de la
partidele de pescuit anterioare. Taiati capacul unei cutii de bere
si legati cutia de partea superioara cu o sarma. Cu ajutorul
acesteia agatati cutia intr-un loc care sa nu fie in bataia directa
a soarelui. Puneti in cutie un pestisor, de preferat cu burta
deschisa. Mustele il vor repera imediat si isi vor depune ouale din
care in 1-2 zile vor iesi viermusii. Pe masura ce acestia se
maresc, dati-le sa manance cate un pestisor. Nu le dati mai mult
decat pot manca intr-o zi, pentru ca pestisorul sa nu se strice si
sa miroasa. Dupa 3-4 zile viermusii ajung la 5-6 mm lungime,
dimensiune cu care se poate pescui cu ei.
Cum ii pastram?
In frigider, intr-un borcan de 400 - 800 grame, in malai (daca
va suporta sotia). Puneti-i la frigider cu 2-3 zile inainte de a se
transforma in pupe (5-6 zile de hranire intensa dupa iesirea din
oua, la temperatura de 25 de grade), ca sa nu aveti surprize
neplacute cand vreti sa plecati la pescuit si nu mai gasiti
viermusi, ci muste. La 4-5 grade viermusii raman fara sa se
transforme in pupe aproape doua saptamani.
Momeli naturale - rama
Autor : Corneliu Leu. Publicat la 2001-10-26. 3401 vizite.
Ramele sunt una dintre cele mai raspandite momeli si totodata
una dintre cele mai prinzatoare. Aproape toate speciile de pesti
apreciaza aceasta 'delicatesa' si de aceea foarte multe specii se
pot prinde cu aceasta momeala. Modul de prindere in carlig difera
de la o specie de peste la alta. Daca pentru biban sau caras e
suficienta o bucata de rama in varful carligului, pentru mreana se
recomanda ca rama sa acopere carligul si o portiune din fir. De
cele mai multe ori o rama cu un capat lasat afara se zbate si
atrage pestele mult mai bine decat o bucata de rama insirata pe
carlig.
Nu omorati rama inainte de a o trage pe carlig pe motivul ca se
zvarcoleste si nu o puteti intepa. O rama vie este cu mult mai
tentanta pentru pesti decat una moarta. Verificati acest lucru
intr-un acvariu.
De multe ori vara ramele sunt greu de gasit datorita secetei. De
aceea va recomand sa adunati din primavara mai multe, pe care sa le
pastrati intr-o cutie de tabla sau lemn, undeva intr-o pivnita, la
racoare. Pot supravietui si la bloc pe balcon, daca nu sunt in
bataia directa a soarelui si au pamantul in permanenta umezit.
Cutia o umpleti cu 20 cm de pamant, printre care puneti frunze,
chiar daca sunt verzi. Deasupra asterneti un strat de frunze si
apoi un plastic care sa limiteze evaporarea apei. La 2-3 luni
schimbati in totalitate pamantul. Puteti folosi la fel de bine si
un acvariu pe post de cutie.
Ramele pe care le luati la pescuit puneti-le intr-o cutie din
orice alt material decat metal. Aveti grija sa aiba pamant
suficient si umezit. La locul de pescuit puneti-le la umbra, sau in
barca in apa de pe fundul acesteia. Controlati-le din cand in cand,
mai ales in zilele caniculare, pentru a nu ramane fara momeli.
Rama de gunoi rosie este una dintre cele mai 'prinzatoare' rame.
Se gaseste pe terenurile umede cu gunoi de grajd, sub frunzele din
parcuri dupa o ploaie puternica. Nu sta la adancime in pamant, ci
in primii 10-15 cm. Sunt lungi de pana la 10 cm, avand o culoare
rosie si dungi subtiri galbene transversale. Nu rezista prea mult
pe carlig, maxim 20 minute, dupa care trebuie schimbate. Sunt
extrem de agreeate de caras, platica, rosioara, babusca, crap.
Ramele de nisip se gasesc in malurile raurilor de ses nisipoase.
Sunt subtiri, nu prea mari (max 5 cm) si foarte fragile. Nu
supravietuiesc decat unei singure trasaturi a pestelui, dupa care
trebuie schimbate.
Ramele albe de gradina au o culoare caracteristica, alb-roz.
Sunt si mai groase decat celelalte rame, dar si fragile. Sunt
excelente la pescuitul carasului, crapului mare. Trebuie pastrate
cu mare grija, deoarece sunt cele mai sensibile dintre rame.
Ramele rosii de gradina sunt cele mai comune rame. Se gasesc cel
mai bine dupa o ploaie care le inunda galeriile. Merg bine la
aproape toate speciile de pesti.
Ramele negre de balta (rame serpesti) se gasesc in namolul de la
marginea baltilor si lacurilor. Au o culoare neagra-verzuie, sunt
aspre la pipait si de dimensiuni mari (20 - 30 cm). Au o mare
rezistenta, supravietuind pe carlig ore intregi. Sunt o momeala
eficienta in Dunare la pescuitul somnului.
Momeli artificiale de iarna - marmusca
Autor : Corneliu Leu. Publicat la 2001-10-26. 1395 vizite.
Descriere Una dintre cele mai cunoscute momeli artificiale
folosite la pescuitul la copca. A fost inventata de pescarii
siberieni, in incercarea de a imita miscarile unei insecte numita
lataus.
Este alcatuita dintr-un fel de nasture de plumb, de marimea unui
bob de fasole, care are pe mijloc o gaura dintr-o parte in alta, si
un carlig turnat in acesta, la 90 de grade.
Tehnica Pescuitul cu marmusca fiind un pescuit de finete, va
recomand urmatoarea "lanseta". Manerul dintr-un bambus mai vechi,
de 25-30 cm, in care se infige un varf de undita din fibra de
sticla plin, fara gol in interior, de 40-50 cm. Pe acesta puneti in
varf un inel dintr-un arc de pix. Pe manerul din bambus fixati o
mulineta cu tambur rotativ mica, 5-7 cm diametru, sau in lipsa doua
cleme pentru a inmagazina firul. Pe fir fixati o pluta mica (1 cm
inaltime, 5 mm diametru, fara antena). Pluta se alege astfel incat
sa nu suporte greutatea marmustei, si se regleaza la 1-2 cm sub
oglinda apei. Va va ajuta mult la aprecierea miscarilor marmustei
sub apa si la sesizarea muscaturii. Se alege o pluta fara antena,
deoarece apa ingheata pe aceasta si dezechilibreaza pluta.
Pentru a spori atractivitatea marmustei, se infig in carlig 2-3
"larve de libelula".