26 SOMNOLOGIE PEDIATRICĂ ROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE - NR. 2 (5), 2016 • Daniela Boișteanu 1 , Bogdan Stana 2 , Lavinia Anti 3 1 UMF „Gr.T.Popa” Iaşi, Disciplina Pneumologie 2 UMF „Gr.T.Popa” Iaşi, Disciplina Pediatrie 3 Spitalul Clinic Pneumologie Iaşi Modificări cardiovasculare în timpul somnului normal și patologic: impactul apneei obstructive Somnul normal se însoteste de scăderea tonusului autonom simpatic şi creşterea celui parasimpatic. Ca urmare, activitatea aparatului cardiovascular are tendința la scădere în timpul somnului, urmată de creştere dimineața, la trezire. Presiunea arterială sistolică, frecvența cardiacă şi debitul cardiac diminuă cu 9-15 % în somnul NREM, iar în somnul REM prezintă o crestere, mai evidentă dimineața. Rezistența vasculară periferică scade în somnul NREM normal, însotita de scaderea valorilor presiunii arteriale, urmată de tendința la crestere în timpul somnului REM. Presiunea arterială pulmonară (PAP) creşte progresiv în somnul normal, iar hipoxia intermitentă din apneea de somn obstructivă (SASO) se însoțeşte de creşteri ale PAP ce coincid cu desaturările. Numeroase studii clinice şi epidemiologice au stabilit existența a numeroase manifestări cardiovasculare asociate cu tulburările respiratorii din somn, în principal cu SASO care determină hipoxie intermitentă, hiperactivitate autonomă simpatică si exces de catecolamine. Aceste mecanisme contribuie la apariția sau agravarea hipertensiunii arteriale (HTA), tulburarilor de ritm cardiac, ischemiei miocardice şi accidentelor vasculare cerebrale. La unii pacienți, episoadele anginoase pot fi mai frecvente în timpul viselor din somnul REM. În cazul morții subite în somn, este dificil de stabilit predominanța hipoxiei sau a unei suferințe cardiace preexistente. Deasemeni, o tulburare respiratorie în somn frecvent întâlnită la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare este respiratia periodică Cheyne-Stockes ai cărei principali factori generatori sunt hiperventilația şi hipocapnia. In concluzie, somnul produce importante modificări ale sistemului nervos autonom, cu efect cardiovascular inhibitor. Apneea de somn modifică acest echilibru, determinând hiperactivitate simpatică generatoare de HTA, aritmii şi ischemie miocardică. Adresa de corespondenta : Conf Dr. Daniela Boisteanu, UMF „Gr.T.Popa” Iaşi, Disciplina Pneumologie Email: [email protected] REZUMATE / ABSTRACTS