CUPRINSCUPRINS..................................................................................................................1
CAPITOLUL I. MODIFICARILE CLIMATICE GLOBALE
..................................................2 I.1.
Definire..........................................................................................................2
I.2. Factori de
influenta........................................................................................4
CAPITOLUL II. MODIFICARILE CLIMATICE IN LUME
...................................................5 II.1.
Schimbarile climatice si consecintele
acestora..............................................7 II.2.
Inundatiile in
Europa.....................................................................................7
II.3. Tendine n materie de inundaii n
Europa....................................................8 II.4.
Modificrile climatice i
inundaiile................................................................9
II.5.
Temperatura................................................................................................9
II.6.
Precipitaiile................................................................................................10
II.7. Valori maxime ale
precipitaiilor..................................................................10
II.8. Deversarea
rurilor.....................................................................................11
II.9. Demersuri de
rspuns.................................................................................12
CAPITOLUL III. MODIFICARILE CLIMATICE SI IMPACTUL ASUPRA
LITORALULUI
ROMANESC............................................................................................................17
..........................................................................................................................
17 III.1.Evolutie istorica
..........................................................................................17
III.2.Descrierea
zonei..........................................................................................18
Zona costiera a Marii Negre este binecunoscuta datorita plajelor
sale cu nisip fin si moale si pentru pantele line si sigure ale
acestora. Apa Marii Negre are o salinitate redusa in comparatie cu
alte mari interioare (numai 17%). ................18 Aceasta mare
este practic lipsita de curenti si de fenomene mareice fapt care
determina ca in marea majoritate azilelor din sezonul de vara
aspectul marii sa fie calm. Latitudinea medie precum si altitudinea
scazuta la care este situata reprezinta factori favorabili pentru
un climat bland si uscat. .............................18 Din
aceste motive sezonul turistic este destul de lung, cuprinzand
intervalul dintre lunile Iunie si Octombrie. Expunerea inspre Est a
zonei costiere asigura conditii de maxima luminozitate de peste 14
ore pe zi in miezul verii. ..............18 Mamaia este potrivita
indeosebi pentru turismul familial, prin prisma largimii plajelor
sale sigure, intinse pe o lungime de 8 km, bordate de o
vegetatie
~
1
~
salbatica de stepa sub forma unor mici arbusti ce asigura o
umbra odihnitoare, si prin prisma renumitului sau nisip fin si
moale. ..................................................18 Plaja
Mamaia cuprinde cea mai ridicata concentratie de activitati
turistice si se confrunta cu serioase fenomene de eroziune a
plajelor sale. .............................18 III.3. Cauzele
fenomenelor de eroziune
..............................................................19
III.4. Efectele lucrarilor de protectie
costiera......................................................21
III.5.
Concluzii....................................................................................................23
III.6. SOLUTII INGINERESTI PENTRU PROTECTIA LITORALULUI ROMANESC
CORELATE CU VALORIFICAREA POTENTIALULUI ENERGEIC
................................25
.............................................................................................................................
32
.............................................................................................................................
32
.............................................................................................................................
33
.............................................................................................................................
33
.............................................................................................................................
34
.............................................................................................................................
37
.............................................................................................................................
38
.............................................................................................................................
38
.............................................................................................................................
39
ANEXA...................................................................................................................
40 Protocolul de la Kyoto
.......................................................................................40
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................42
CAPITOLUL I. MODIFICARILE CLIMATICE GLOBALE I.1. Definire
Factorii naturali reprezint cauza esential a schimbrilor climatice
si geologice de la formarea globului terestru pn n prezent. Acestia
genereaz nclzirea global pe care o observm n prezent, (un
mega-factor deosebit de activ). n toate erele interglaciare au
existat perioade de nclzire global, alternnd cu rciri locale, mai
mult sau mai putin severe. nclzirea global se produce sub actiunea
unor factori naturali a cror manifestare si evolutie nu sunt pe
deplin ntelese. - Sistemul geologic al planetei noastre este format
din plci tectonice, prin miscarea crora se regenereaz elementele
necesare sustinerii habitatului terestru. Deplasrile plcilor
tectonice
~
2
~
sunt determinate de actiunea factorilor si proceselor naturale
care se desfsoar de miliarde de ani. Datorit existentei plcilor
tectonice si a unui miez central feros (al crui comportament este
influentat de factorii naturali), Pmntul manifest si un cmp
magnetic protector, care a fost generat cu miliarde de ani n urm de
factori naturali prea putin cunoscuti. Schimbrile de polaritate si
intensitate ale cmpului magnetic terestru, au repercursiuni asupra
nclzirii globale. - Activitatea solar se desfsoar n baza unor legi
naturale. Soarele accentueaz sau reduce nclzirea global, n functie
de intensitatea modificrilor magnetice din interiorul su,
respectiv, a exploziilor si vnturilor de particule expulzate n
spatiu de coroana exterioar. Activitatea solar influenteaz cmpul
magnetic terestru. - Existenta calotelor polare favorizeaz
recircularea unei importante cantitti de ap dulce n cadrul
biosferei. Oceanul planetar face parte dintr-un sistem complex care
transport cldura spre diferite zone ale uscatului cu ajutorul
diferentelor de salinitate si temperatur a curentilor oceanici.
Acest sistem formeaz circuitul termosalin global. - n prezent,
nclzirea global produce topirea accelerat a calotelor polare.
Aceasta, perturb circuitul termosalin din oceane. Petele si
exploziile solare, contribuie la topirea calotelor polare si a
ghetarilor. Topirea calotelor polare produce ridicarea nivelului
oceanic planetar. Cresterea temperaturii apei favorizeaz si mai
mult acest lucru datorit dilatrii. Paradoxal, odat cu nclzirea
global, sistemul climatic perturbat genereaz fenomene de rcire
local abrupt. Fenomenele de rcire local abrupt sunt accentuate, mai
ales, de perturbarea circuitului termosalin. - Gazul metan este
prezent n solul, subsolul si mai ales sub crusta oceanelor, n
cantitti importante, ca urmare a descompunerii materialului lemnos
din perioada erelor geologice. Att oceanele ct si calotele (pe msur
ce se topesc) elibereaz gazul metan din hidratii naturali. Metanul
eliberat de oceane amplific efectul de ser, genernd nclzire global.
Asadar oceanele sufer modificri, ca urmare a nclzirii globale, iar
aceasta devine tot mai dinamic. Oceanele dizolv importante cantitti
de dioxid de carbon, un alt gaz cu efect de ser prelungit. Datorit
amplificrii dinamicii fenomenelor meteo, a variatiilor tot mai
abrupte a temperaturii si salinitatii oceanelor, acestea ncearc s
compenseze modificrile prin absorbtia, respectiv eliberarea, n
unele zone, a unor cantitti prea mari de dioxid de carbon. n acest
fel, oceanele devin fie prea acide pentru plancton, alge si corali,
fie, atmosfera rmne prea ncrcat cu dioxid de carbon, care creeaz
efect de ser nclzind oceanele si intensificnd evaporarea. - n
ultimii ani, vulcanismul s-a intensificat sub actiunea deplasrilor
tot mai severe a plcilor tectonice. Vulcanismul si tectonica global
genereaz cutremure si mega cutremure al cror numr si intensitate
creste anual. Mega cutremurele produc fenomene meteo extreme precum
tsunami. Cutremurele dar mai ales, mega cutremurele care perturb
intens apa mrilor si oceanelor, amplificnd eliberarea gazelor cu
efect de ser de sub crustele oceanice. Alturi de factorul antropic,
vulcanismul produce poluare. - Componenta antropic a polurii creeaz
nclzire global, iar cea vulcanic att nclzire, ct mai ales, rcire
local abrupt (datorit aerosolilor). Acest factor perturbator,
mpreun cu nclzirea si cresterea acidittii oceanelor se rsfrnge
asupra algelor, coralilor si a planctonului, care formeaz delicatul
sistem natural de termoreglare climatic descoperit de ctre biologul
Bill Hamilton.
~
3
~
- Perturbarea sistemului de termoreglare climatic, evaporarea
excesiv a apei din oceane datorat nclzirii globale, rcirea local
abrupt, modificarea rezonantei atmosferice Schumann si poluarea,
produc ansamblul de fenomene meteo extreme pe care le observm n
prezent. Modificrile dramatice ale oceanelor accentueaz ntr-o
anumit msur, miscrile plcilor tectonice determinnd un proces
ngrijortor de auto sustinere. n acest ansamblu complex de factori
se mai adaug modificri ale axei de rotatie a suprafetei pmntului,
respectiv ale miezului interior de fier, obezitatea ecuatorial, si
perturbri ale stratului de ozon. - Topirea calotelor polare
genereaz obezitate ecuatorial, datorit migratiei masei de gheat
(topit) spre latitudini joase. Aceasta favorizeaz, ntr-un anumit
grad, nclzirea global genernd n acelasi timp usoare variatii ale
axei de rotatie a Terrei. Dac adugm acestui sistem de factori
influenta mega cutremurelor asupra variatiei cltinrii axei de
rotatie, atunci putem observa formarea unei reactii globale care se
amplific continuu. Efectul cumulat al acestei reactii l reprezint
fenomenele meteo deosebit de severe. - Cele mai recente observatii
stiintifice au evidentiat perturbri ale miezului de fier din
interiorul globului, care produc la rndul lor, fluctuatii ale
cmpului magnetic. Modificrile de natur necunoscut ale vitezei,
directiei si cltinrii axei de rotatie a miezului de fier din
interiorul globului, adaug o nou influent asupra rezonantei
Schumann a undei atmosferice stationare, care la rndul ei
accentueaz electrizrile atmosferice exagerate, cresterea numrului
de descrcri electrice, etc. Schimbrile de natur dinamic ale
miezului de fier sunt responsabile ntr-o anumit msur, de
amplificarea fenomenului obezittii ecuatoriale. - Poluarea vulcanic
si uman, fluctuatiile cmpului magnetic terestru si ale activittii
soarelui perturb stratul de ozon. Acestea favorizeaz, aparitia
radiatiilor cosmice nocive si a particulelor vntului solar n
straturi atmosferice tot mai joase, punnd n pericol biosfera. I.2.
Factori de influenta Activitatile desfasurate de oameni par a sta
la baza incalzirii globale a pamantului si implicit a modificarilor
climatice cu care ne confruntam din ce in ce mai des. Simularile
realizate demonstreaza ca, in cazul in care nu se va intreprinde
nimic, temperaturile vor creste cu valori cuprinse intre 1,4C si
5,80C, pana in 2100. Aceasta crestere importanta a temperaturilor
va avea un impact dezastruos asupra agriculturii si resurselor de
apa. Protocolul de la Kyoto, incheiat in anul 1997, se constituie
intr-o incercare a statelor industrializate de a reduce emisiile
poluante si implicit a efectului de sera. Printre obiectivele
promovate de protocolul de la Kyoto se numara reducerea cu 5,2%
fata de anul 1990 a emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru
tarile puternic industrializate, pana in 2008-2012. Acest protocol
permite tarilor sa se alieze pentru a atinge obiectivele fixate.
Uniunea Europeana s-a angajat sa obtina o reducere globala de 8% a
emisiilor. Acest angajament este luat ca o medie, fiecare stat din
Uniunea Europeana avand fixat un procent distinct, in functie de
contextul intern. Acum cativa ani, incalzirea globala si
schimbarile climatice cauzate de activitatea oamenilor erau forte
controversate. De atunci, numeroase studii au demonstrat ca
temperatura a crescut, in medie, cu 0,6C la fiecare suta de ani.
Expertii precizeaza ca aceasta crestere a temperaturilor a fost
cauzata de cresterea concentratiei de gaze cu efect de sera in
atmosfera (280 ppm de CO2 in 1750, 365 ppm in 1999). In fapt,
evolutia concentratiei de dioxid de carbon
~
4
~
din atmosfera este legata strict de temperaturi. Concentratia
actuala de gaze cu efect de sera pare sa fie cea mai ridicata din
ultimii 160.000 de ani. In cel de-al treilea raport de evaluare,
CIEC (Grupul de Experti Interguvernamentali pentru Evolutia
Climatului) din 2001, s-au prevazut, in functie de modelul de
simulare ales, cresteri ale temperaturilor cuprinse intre 1,4C zi
5,8C, pana in 2100. Marja mare de variatie dintre cele doua cifre
este cauzata de lipsa de informatii cu privire la anumite fenomene
fizice si cu politicile de protectie a mediului care ar putea fi
adoptate. Procesul de incalzire nu va fi uniform, fiind mai intens
in cazul latitudinilor polare si tropicale si mai pronuntat pe
continente decat pe oceane. Acest fenomen va accentua topirea
ghetarilor si seceta din zonele care au deja un grad ridicat de
ariditate.
CAPITOLUL II. MODIFICARILE CLIMATICE IN LUME
Planeta albastra e bolnava. Are calduri si frisoane. Transpira
si respira necontrolat, din cauza unui "metabolism" total dereglat.
Sangele ei albastru, contaminat, si-a schimbat, pe ici pe colo,
culoarea, iar vascozitatea lui s-a modificat. Unele "vase sanguine"
s-au necrozat. Cauza combinatia nefericita intre defrisarile
irationale si poluare - ambele scapate de sub control. Rezultatul -
perfidul efect de sera. Ritmul actual al agresiunii economice
asupra leaganului civilizatiei umane nu se va opri, daca
diriguitorii lumii nu vor interveni energic pentru a se diminua
macar dezastrul care deja a inceput, o mare parte dintre vietatile
(inclusiv umane) Terrei vor sucomba in urmatoarele decenii, din
lipsa hranei, inecate, intoxicate ori imbolnavite de epidemii
dintre cele mai imprevizibile... In fiecare an, oamenii trimit in
atmosfera peste 6 miliarde de tone de CO2, care izoleaza, caldura
degajata de pamant spre stratosfera. Acest gaz, caruia i se
datoreaza mediatizatul si mult hulitul efect de sera, este
rezultanta combustiei produselor petroliere si carbonifere. Efectul
nociv al prezentei gazului carbonic care anemizeaza starea de
normalitate a globului terestru are actualmente un singur antidot
eficient: vegetatia - in mod special vegetatia forestiera. Este
stiut ca arborii pot transforma gazul carbonic in oxigen. Din
pacate, interesele economice ale unor oameni de afaceri verosi,
implicati in "aranjamente corozive" pentru societate si mediul
ambiant, supervizate de multe ori chiar de forurile administrative
guvernamentale sau locale, fac ca padurile si arborii sa dispara in
continuare. Anul 1998 a fost cel mai fierbinte din ultimul mileniu!
De asemenea, si ultimul deceniu este considerat cea mai torida
perioada din istoria ultimilor o mie de ani... Inundatiile din
Bangladesh, din 1999, au fost cele mai distrugatoare fenomene de
acest gen din istoria tarii. Un uragan care s-a abatut asupra
Americii Centrale, tot in 1998, a facut peste 9000 de victime.
~
5
~
Alunecarile de teren, rezultate ca urmare a inundatiilor fara
precedent din Venezuela (decembrie 1999), au cauzat cateva zeci de
mii de morti - cel mai mare numar de victime ale naturii aici, in
ultimul secol. Mexicul a cunoscut in 1998 cea mai mare seceta din
ultimii 70 de ani. Intr-o situatie similara s-a aflat si Romania
careia, in anul 2000, i-au secat puturile de apa in multe zone ale
tarii. Ploile si deversarile apelor curgatoare (acum 2 ani) de pe
teritoriul Chinei, au avut ca efect distrugerea locuintelor a 14
milioane de locuitori, iar recent catastrofa se repeta in Marea
Britanie. In ultimii 2 ani, India si Orientul Mijlociu au
inregistrat cele mai mari calduri pe care meteorologii le-au
masurat vreodata. Pentru ca nivelul emisiilor globale ale gazelor
care afecteaza clima sa se mentina, daca nu sa scada de la
actualele cote de avarie ale planetei, e nevoie ca emanatiile de
bioxid de carbon sa fie reduse chiar cu 50-70%! Daca se doreste ca
imbolnavirea Pamantului sa nu devina cronica. In ultimele 10
milenii, concentratia de CO2 din atmosfera a fost de 280 parti la
milion. Actualmente, aceasta proportie s-a modificat la 360 ppm.
Proportia de gaz metan a crescut de aproape 3 ori, cea de oxizi de
azot de 2 ori. Au aparut si produsi noi, de sinteza, care afecteaza
sanatatea TERREI, precum compusii CFC (cloro-fluoro-carbonici), CF4
(per-fluorura de carbon) ori hidrocarburile volatile, toate acestea
cu efecte devastatoare asupra atmosferei si planetei noastre. Daca
actualul ritm de infestare nu va fi limitat, proportia de bioxid de
carbon se va dubla. Instabilitatea crescanda a climei, care, dupa
cum constatam, a dat nastere unor fenomene meteorologice cu efecte
grave, are urmatoarea explicatie simpla: cu cat temperatura
suprafetei planetei este mai fierbinte, cu atat apa se evapora mai
rapid si ajunge sub forma de vapori mai sus, in atmosfera rece,
unde condenseaza mai iute, provocand precipitatii abundente. Ploile
torentiale, grindina cu bulgari- avand dimensiuni uneori
devastatoare, sau ninsorile care paralizeaza traficul ori provoaca
avalanse au marcat si multor romani vietile ultimilor ani.
Concomitent, din cauza temperaturilor ridicate se produc evaporari
mai rapide ale apei din sol, adica se intensifica fenomenul de
seceta. Una din consecintele acestor modificari climatice a fost
prevazuta de Grupul International al Expertilor asupra Evolutiei
Climatice (GIEC), ca si de specialistii UNEP (United Nation
Environment Programme)si anume topirea unor mari portiuni din
calotele glaciare, care ar ridica actuala "cota zero" a marii, cu
de la 0,5 la 1 metru in urmatorii 50-100 de ani. Ar putea produce
disparitia totala a unor natiuni insulare, inundarea unor intregi
portiuni continentale de coasta, distrugerea deltelor raurilor si
fluviilor. Ar reduce mult zonele care produceau resurse de hrana,
ar crea foamete si ar lasa populatia fara adaposturi. Pentru Europa
se va constata aparitia, in premiera, a unor uragane. Sunt mari
sanse sa apara conditiile de declansare a unor boli tropicale
precum malaria, elefantiazisul. Se va extinde desertificarea, mai
ales in zona mediteraneana. Este de amintit ca Romania este singura
tara din acest continent care are mari zone desertificate la nord
de paralela 45. Exista semnale clare ca nivelul Marii Negre a
crescut vizibil.
~
6
~
Inundaiile grave constituie cel mai obinuit tip de dezastru
natural n Europa. Schimbrile climatice, inclusiv creterea n
intensitate a ploilor abundente, provoac revrsri ale rurilor i
inundaii devastatoare n anumite zone, mai ales n centrul, nordul i
nord-estul Europei. Se ateapt o cretere, n special, a numrului de
inundaii locale, dar devastatoare inundaii de scurt durat lucru
care va mri, probabil, numrul de victime. Este necesar s se ia
msuri n vederea prevenirii inundaiilor i a reducerii efectelor
acestora. Unele ri iau deja msuri n acest sens. innd cont de faptul
c inundaiile au adesea caracter transfrontalier i de nevoia de
prevenire a acestora, Comisia European a propus de curnd adoptarea
unor demersuri concertate care s controleze riscul de producere a
inundaiilor. II.1. Schimbarile climatice si consecintele acestora
Inundaiile pot ucide oameni i animale, pot mbolnvi populaia i pot
face ca locuitorii s rmn fr adpost. De asemenea, ele pot afecta
mediul nconjurtor, infrastructura i proprietile. Cu toate acestea,
ele pot avea i efecte pozitive asupra ecosistemelor rurilor,
remprosptrii pnzei freatice i fertilitii solului. De aceea, se
poate face o distincie ntre inundaiile normale (anuale), care
provoac de obicei pagube puine sau deloc i care au uneori i efecte
pozitive i inundaiile neobinuite care pot avea un puternic impact
negativ. Impactul dezastruos al inundaiilor neobinuite asupra sntii
umane este complex i are consecine multiple. n timpul inundaiilor
de scurt durat, riscul mortalitii este crescut, deoarece
posibilitatea de avertizare este redus sau nu este posibil. Rata
mortalitii este relativ sczut n cazul revrsrii rurilor sau a
mareelor produse de furtuni deoarece acestea pot fi prevzute.
Printre consecinele asupra sntii se numr i cele provocate de lipsa
asistenei medicale, numrul crescut de boli, de exemplu cele
gastrointestinale, dermatitele, precum i afeciuni de ordin psihic.
n plus, sntatea oamenilor poate fi afectat de deteriorarea calitii
mediului nconjurtor. Impactul revrsrii rurilor mari asupra mediului
include blocarea staiilor de tratare a apei (ceea ce poate duce la
eliberarea unei cantiti apreciabile de substane poluante),
afectarea vegetaiei i activarea substanelor poluante aflate n sol.
Spargerea conductelor subterane, dislocarea rezervoarelor,
deversarea locaiilor de depozitare a deeurilor toxice sau
eliberarea substanelor chimice la nivelul solului pot polua rurile
i straturile acvifere. Inundaiile de scurt durat pot provoca de
asemenea distrugeri importante, putand afecta mediul nconjurtor, de
exemplu prin erodarea solului, n special atunci cnd au loc i alte
fenomene precum alunecrile de teren, dei, de obicei, au impact
asupra unor zone relativ mici.
II.2. Inundatiile in Europa Inundaiile reprezint cel mai des
ntlnit tip de dezastru natural n Europa. Conform bazei de date
internaionale referitoare la dezastre EM-DAT, inundaiile reprezint
43 % din totalitatea dezastrelor din perioada 19982002. n aceast
perioad, n Europa au avut loc n jur de 100 de inundaii grave
provocnd 700 de victime, deplasarea a aproximativ jumtate de milion
de oameni i pierderi economice de cel puin 25 de miliarde de euro.
Inundaiile au
~
7
~
acoperit o suprafa estimat de circa un milion de kilometri ptrai
(zonele cu inundaii repetate n aceast perioad fiind afectate de mai
multe ori). Aproximativ 1,5 % din populaia Europei a fost afectat.
Din ianuarie pn n decembrie 2002, au avut loc 15 inundaii
importante n ri precum Austria, Republica Ceh, Germania, Ungaria i
Federaia Rus. Aceste inundaii au fcut aproximativ 250 de victime i
au afectat n plus un milion de oameni. Harta regiunilor inundate n
Europa n intervalul 19982002 indic regiunile predispuse la
inundaii. Aa cum arat Harta 1, partea de est a Ungariei, Romnia,
sud-estul Franei, sudul Germaniei i Elveia au fost afectate cel mai
des de inundaii.
II.3. Tendine n materie de inundaii n Europa Inundaiile variaz
ca frecven, localizare i intensitate ca urmare a variaiilor
sezoniere i regionale de producere a precipitaiilor, a altor
fenomene meteorologice i a mai multor modificri climatice pe termen
lung. De asemenea, activitatea uman joac un rol important.
Despdurirea n regiunile muntoase accelereaz deversarea, prin urmare
creterea posibilitilor de inundare. Dezvoltarea urban n zonele de
cmpie inundate la un moment dat poate crete dimensiunea impactului
negativ al inundaiilor n zonele respective i poate crete
posibilitatea inundrii n aval din cauza amenajrilor rurilor. Dac
aruncm o privire asupra tendinelor pe termen lung, observm c ntre
1975 i 2001 s-au nregistrat 238 de inundaii, conform EM-DAT. Numrul
de inundaii pe an a crescut n mod evident n aceast perioad. Totui,
numrul de victime pe inundaie a sczut, probabil din cauza
sistemelor mbuntite de avertizare i salvare.
~
8
~
II.4. Modificrile climatice i inundaiile
Tendinele referitoare la frecvena i intensitatea inundaiilor vor
fi strns legate de modificrile n regimul precipitaiilor i al
deversrii rurilor i, prin urmare, de modificrile pe termen lung ale
climei. Dei exist nenumrate necunoscute atunci cnd vorbim despre
astfel de predicii, se nregistreaz o cretere a ncrederii oamenilor
de tiin n capacitatea modelelor climatice de estimare a condiiilor
viitoare. Urmtoarele considerente rezum nivelul actual de cunoatere
i nelegere a fenomenelor. II.5. Temperatura Europa a cunoscut
creteri considerabile de temperatur n ultimii 100 de ani, mai ales
n ultimele decade (Imaginea 1). Cel mai clduros an n Europa in
aceasta perioada a fost anul 2000, iar cei apte ani cei mai clduroi
s-au numrat printre ultimii 14. Valul de cldur ce a traversat
Europa n timpul lunii august 2003, considerat ca fiind cea mai
clduroas lun august nregistrat vreodat n emisfera nordic, a
provocat pierderi de pn la 35 000 de viei. Efectul de nclzire s-a
simit cel mai mult n nord-vestul Rusiei i n Peninsula Iberic.
Temperaturile cresc iarna mai mult dect vara, ceea ce duce la
apariia unor ierni mai blnde i
~
9
~
a unor variaii sezoniere reduse. Se ateapt ca aceste tendine s
continue, cu excepia variaiilor reduse de la anotimp la anotimp,
lucru la care nu ne ateptm n sudul Europei.
II.6. Precipitaiile
Precipitaiile anuale au crescut n nordul Europei cu 1040 % n
perioada 19002000, n timp ce pri din sudul Europei au suferit o
scdere cu 20 %. Modelele de modificare sezoniere prezint tendine i
mai pronunate. Mai ales n timpul iernii, sudul i estul Europei au
devenit mai uscate n timp ce multe regiuni din nord-vestul Europei
au devenit mai bogate n precipitaii. Prognozele indic creteri ale
precipitaiilor anuale n nordul Europei i veri mai bogate n
precipitaii n cea mai mare parte a Europei.
II.7. Valori maxime ale precipitaiilor
n multe dintre regiuni, tendina de apariie a unor valori extreme
ale precipitaiilor este mai pronunat dect tendina medie. Din 1976
s-a observat o cretere a numrului de zile foarte bogate n
precipitaii n zona de centru i de nord a Europei, n timp ce n zone
din sudul
~
10
~
Europei s-au observat descreteri. Se ntrevede o cretere a
frecvenei de producere a episoadelor de precipitaii abundente, prin
urmare i o cretere a riscului de producere a inundaiilor la nivelul
bazinului. n plus, precipitaiile n timpul iernii vor fi mai ales
sub form de ploaie, ca urmare a temperaturilor mai ridicate. Acest
lucru va duce imediat la deversarea rurilor i la creterea riscului
de apariie a inundaiilor.
II.8. Deversarea rurilor
De-a lungul secolului al XX-lea, deversarea rurilor a sczut
considerabil n multe dintre bazinele din sudul Europei, n timp ce n
estul Europei s-au nregistrat creteri importante. Este foarte
posibil ca aceste schimbri s se datoreze n mare parte modificrilor
n regimul precipitaiilor, dei deversarea este afectat i de diveri
ali factori precum exploatarea terenurilor sau ndreptarea albiilor
rurilor. Efectele combinate ale modificrilor estimate n regimul
temperaturilor i precipitaiilor vor mri n cele mai multe dintre
cazuri numrul de deversri anuale ale rurilor. Se estimeaz c, pn n
2070, deversarea rurilor va scdea cu pn la 50 % n sudul i sud-estul
Europei i va crete cu pn la 50 % sau mai mult n multe dintre zonele
de nord sau nord-est ale Europe (Harta 2).
~
11
~
II.9. Demersuri de rspuns
Pare cu totul ndreptit s ne ateptm ca frecvena i intensitatea
inundaiilor foarte grave s creasc n multe pri ale Europei n viitor,
mai ales n zonele centrale, de nord sau de nord est, numai dac rile
respective nu iau msuri serioase pentru a preveni inundaiile i
pentru a le reduce impactul. Unele ri, precum Germania, iau deja
msuri n acest sens. innd cont de faptul c inundaiile au adesea
caracter transfrontalier i de nevoia de prevenire a acestora,
Comisia European a propus de curnd adoptarea unor demersuri
concertate care s controleze riscul de producere a inundaiilor,
concentrndu-se asupra dezvoltrii i aplicrii planurilor coordonate
de control al riscului de inundare i hrilor zonelor de risc. Agenia
European a Mediului analizeaz in prezent diferitele modaliti prin
care Uniunea Europeana si Statele Membre i elaboreaz hrile privind
zonele de risc n materie de inundaii.
Studiu de caz 1 : Franta Franta se confrunta, potrivit Meteo
France, cu diferente importante de temperatura intre regiuni:
cresterea temperaturilor minime este un fonomen mai pronuntat in
vestul si sudul Frantei. In medie, temperaturile medii au crescut
pe parcursul secolului al XX-lea cu 0,9C. Temperaturile minime au
crescut mai mult (intre 0,7-1,7C/secol) decat temperaturile
maximale (0,1C-1,3C/secol). Masuratorile pluviometrice indica o
crestere a precipitatiilor (zapada, ploaie) pe parcursul iernii si
o diminuare a cantitatii de ploaie cazuta pe parcursul verii.
Primii martori ai modificarilor climatice si a incalzirii globale,
fenomenele extreme, in special canicula din 2003, au contribuit la
luarea in serios a procesului de incalzire globala, de catre lumea
stiintifica si politica franceze. Fenomenele extreme nu erau
prevazute atat de rapid si din aceasta cauza, infrastructura nu a
fost pregatita sa faca fata unor astfel de evenimente
imprevizibile. Canicula din 2003, care a lovit Franta cu deosebita
putere si a facut pagube importante, se caracterizeaza prin cateva
elemente combinate: intensitate mare, extindere teritoriala
importanta durata mare. Un astfel de eveniment meteorologic nu a
mai fost observat niciodata. Expertii in meteorologie sunt de
furtunile, inundatiile, canicula vor Anumite modele de analiza
preconizeaza incidentei caniculelor, putand ajunge acord cu un
lucru: episoadele extreme, precum deveni din ce in ce mai
frecvente. ca Franta se va confrunta, in 2050, cu cresterea chiar
si la o vara caniculara din doua.
Zona mediteraneeana - una dintre cele mai periclitate ecoregiuni
de pe glob WWF a identificat pe glob 200 de regiuni (sub denumirea
de ecoregiuni), considerate a fi de o importanta majora in ceea ce
priveste conservarea biodiversitatii. Una dintre aceste
~
12
~
regiuni, de importanta la nivel global si in acelasi timp una
dintre cele mai periclitate este zona mediteraneeana. Astfel cele
10 zone marine de maxima importanta, unde se apreciaza ca exista o
necesitate urgenta pentru crearea a noi rezerve si schimbari in
privinta practicilor managementului costier, sunt urmatoarele:
-Zona costiera mediteraneeana a Marocului si Marea Alboran, Costa
de Corali a Tunisiei (Spania, Maroc, Tunisia) -Coasta Dalmatiei
inclusiv insulele (Croatia) -Cirenaica si Golfurile Sirte si Gabes
(Libia, Tunisia) -Sudul Anatoliei si Marea Levantina si Nord-Estul
zonelor costiere ale Marii Levantine (Turcia) -Marea Egee s zonele
costiere invecinate Marii Egee (Grecia, Turcia) -Sardinia si
Corsica (Italia, Franta) -Marea si Insulele Baleare (Spania) -Marea
Liguro-Provensala (Franta, Italia) -Marea Tireniana si zonele
costiere situate la Sud de aceasta (Italia) -Marea si zona costiera
Sud-Vestica a Balcanilor, Insulele Ioniene (Albania, Grecia)
Studiu de caz 2 : Turism global sustenabil
Natura turismului - Concepte Dezvoltarea turismului reprezinta
unul dintre fenomenele economice si sociale majore ale secolului
20. Turismul se poate defini ca fiind "deplasarea persoanelor, in
timp si spatiu, in afara comunitatilor lor in scopul relaxarii sau
dezvoltarii unor activitati economice" Un turist este definit de
catre World Tourism Organisation (WTO) - Organizatia Mondiala a
Turismului (OMT) ca fiind "un vizitator care stationeaza mai mult
de 24 de ore pe teritoriul unei tari vizitate in scop de relaxare
sau de lucru"
~
13
~
Asadar termenul termenul de "turism" poate fi utilizat pentru a
cuprinde toate relatiile si fenomenele asociate persoanelor care
calatoresc, indiferent de scop. Nu se pot stabili limite clare si
poate fi privit ca o industrie in sine.
Turismul global Turismul s-a dezvoltat in mod spectaculos in
decursul ultimilor 50 de ani devenind o industrie globala. In
conformitate cu studiile OMT, numarul calatoriilor pe distante
lungi, la nivel global, va inregistra in urmatoarele decenii o
crestere mai rapida (5,4% in fiecare an) in comparatie cu cele
regionale (3,8%). Statisticile OMT pentru 2002 au estimat un venit
de 463 de miliarde de dolari SUA realizate din turismul
international si un total de 693 de milioane de turisti pe tot
globul, iar previziunile estimeaza, la nivel mondial, depasirea
unui miliard de turisti pana in 2010. Turismul european reprezinta
2/3 din turismul global si se estimeaza ca aceasta pondere sa se
dubleze pana in anul 2005. regiunea Marii Mediterane constituie
destinatia turistica numarul unu in lume si genereaza 1/3 din
veniturile realizate din turism la nivel mondial. Conferinta
mondiala privind zonele costiere (1993) a recunoscut din turismul
ca fiind cea mai mare industrie de sine statatoare si a estimat
faptul ca veniturile realizate din turism constituie 5-6% din
compunerea Produsului Intern Brut al tuturor natiunilor costiere.
Totusi in multe tari costiere, veniturile realizate din turism
reprezinta un procent mult mai mare din PIB decat cel prezentat mai
sus. Previziuni privind industria turismului In documentul
Organizatiei Mondiale a Turismului intitulat "Viziune pentru anul
2020" se estimeaza ca numarul total de calatorii internationale va
depasi 1,56 miliarde in jurul anului 2020. Din acest numar total de
calatorii 1,2 miliarde vor fi intraregionale iar 0,4 miliarde va fi
numarul calatoriilor pe distanta lunga. O situatie reprezentand
numarul total al turistilor, functie de regiunea vizitata, indica
faptul ca in jurul anului 2020 regiunile care vor primi cei mai
multi turisti vor fi Europa (717 milioane), Asia de Est si Pacific
(397 milioane) si cele doua Americi (282 milioane).
~
14
~
Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului Date si statistici In
tarile membre ale UE, turismul este una dintre cele mai puternice
sectoare economice. Activitatile de turism in toate statele membre
implica aproape 2 milioane de firme (in cea mai mare parte firme
mici si mijlocii). Aceste genereaza in mod curent peste 12 % din
PIB (in mod direct sau indirect), 6% din numarul total al
angajatilor (direct) si 30% din comertul extern. Se estimeaza o
crestere a acestor cifre avand in vedere intensificarea
activitatilor de turism in viitor. O analiza a evolutiilor in
domeniul turismului din ultimii 20 de ani indica o crestere de
aproape 64% a numarului de paturi si a numarului locurilor de
cazare in timp ce histograma populatiei indica o crestere de numai
6,2% (EC 2002).
~
15
~
(Sursa: Statistici in atentie Tema 4-40, CE 2002) In anul 1999,
turismul in state ale zonei economice europeane (membre ale UE,
Norvegia si Islanda) a generat o contributie (directa sau
indirecta) la PIB-ul tarilor mentionate in valoare de 1.040
miliarde de dolari SUA. Ponderea totala fiind cuprinsa de la 9.04%
in cazul Olandei pana la 24,39% in cazul Islandei). Turismul este
de asemenea un puternic generator de noi locuri de munca avand in
vedere cei 18,5 milioane de angajati (direct sau indirect) in acest
domeniu si o pondere in ceea ce priveste numarul total al
angajatilor situata intre 6,92% in cazul Germaniei pana la 20,87%
in cazul Islandei (WTTC 2001). Un alt indicator ce evidentiaza
importanta turismului pentru economiile nationale este proportia
balantei de cont curent ce este acoperita din veniturile realizate
in turism. In anul 1992 acest indicator pentru unele dintre tarile
mediteraneene indica un procentaj de 71% pentru Spania, 28% pentru
Grecia, 102% pentru Malta iar pentru Cipru de 74%. Totusi, in
tarile europene exista diferente regionale semnificative, in ceea
ce priveste dezvoltarea in doemniul turismului ceea ce conduce la o
distributie inegala a beneficiilor economice. Mallorca este una
dintre destinatiile turistice binecunoscute in care prosperitatea
comunitatii locale este strans legata de dezvoltarea turismului,
care prin veniturile realizate are o contributie de 70% la PIB.
(EEA 2001)
Turismul costier Turismul costier se bazeaza pe o combinatie
unica de resurse aflate la granita dintre uscat si ambianta marina:
soare, apa, plaje, privelisti panoramice remarcabile, diversitate
biologica abundenta (pasari, balene, corali, etc.), hrana marina si
o buna infrastructura de
~
16
~
transport. Pe baza acestor resurse, in multe din destinatiile
situate in zonele costiere s-au dezvoltat o multitudine de
facilitati profitabile cum ar fi plaje bine intretinute,
scufundare, calatorii cu ambarcatiuni, calatorii pentru observarea
pasarilor, restaurante sau facilitati medicale. Pe la mijlocul
secolului 20 turismul costier din Europa s-a transformat in turism
de masa, prin faptul ca acesta a devent posibil pentru aproape
oricine. In prezent, 63% dintre europeni prefera sa-si petreaca
vacanta in zonele costiere (E.C., 1998). Acest sector al turismului
costier in Europa devine din ce in ce mai competitiv, iar turistii
exprima cerinte crescute in ceea ce priveste calitatea si la cel
mai mic cost posibil. Turistii de azi asteapta mult mai mult decat
soare, mare si nisip asa cum era cazul in urma cu doua decenii.
Acestia insista asupra unei largi varietati de activitati asociate
recreerii si cunoasterii incluzand sporturi, arta culinara, cultura
si atractii naturale. In acelasi timp populatia locala in cele mai
multe dintre destinatiile turistice traditionale manifesta o
ingrijorare crescuta in ceea ce priveste conservarea identitatii
proprii, ambientului local, si patrimoniului natural, istoric si
cultural impotriva impactelor negative. Date si statistici Regiunea
Mediteranei este cea mai solicitata destinatie turistica din lume.
Se estimeaza ca numarul turistilor care vor vizita zona
mediteraneana va creste de la 220 milioane la 350 milioane si asta
in mai putin de 20 de ani (2020). 84% dintre turisti vor fi din
Europa, cei mai multi fiind din tarile nordice si vestice ale
continentului. Germania constituie cea mai mare piata urmata
indeaproape de Marea Britanie, Franta si Olanda. Aproape 80% dintre
dintre turistii ce vor vizita zona mediteraneana vor alege ca
destinatie Spania, Franta, Italia sau Grecia. (OMT 2003) O treime
din totalul veniturilor, la nivel mondial, sunt realizate in
regiunea mediteraneana. Iar in decursul ultimilor 3 ani, 2/3 din
aceste venituri au fost realizate de un numar mai mic de 10
operatori nord-europeni din domeniul turismului (OMT 2003). In mod
curent, turismul de masa este una dintre principalele cauze ale
distrugerilor ecologice in aceasta regiune. Unele locatii alta data
naturale, sunt acum iremediabil pierdute.
CAPITOLUL III. MODIFICARILE CLIMATICE SI IMPACTUL ASUPRA
LITORALULUI ROMANESC
III.1.Evolutie istorica MAMAIA: Conform legendei, zeii au creat
Mamaia pentru ca o printesa ce fusese rapita sa-si poata regasi
fiica, prinsa intr-o capcana de pe tarm, cu strigatul Mamaia!
Mamaia!.
~
17
~
Este cea mai veche dintre statiunile romanesti de la Marea
neagra. A fost infiintata in anul 1906, pe limba de pamant ce
desparte lacul Siutghiol (unul dintre cele mai intinse lacuri cu
apa dulce din Romania) de marea neagra, la numai 5 Km Nord de
Constanta. Statiunea a inflorit dupa anul 1919, odata cu
construirea unui cazinou si prin cosntruirea de numeroase vile
luxoase, devenind totodata si resedinta de vara a regelui
Ferdinand.
III.2.Descrierea zonei Zona costiera a Marii Negre este
binecunoscuta datorita plajelor sale cu nisip fin si moale si
pentru pantele line si sigure ale acestora. Apa Marii Negre are o
salinitate redusa in comparatie cu alte mari interioare (numai
17%). Aceasta mare este practic lipsita de curenti si de fenomene
mareice fapt care determina ca in marea majoritate azilelor din
sezonul de vara aspectul marii sa fie calm. Latitudinea medie
precum si altitudinea scazuta la care este situata reprezinta
factori favorabili pentru un climat bland si uscat. Din aceste
motive sezonul turistic este destul de lung, cuprinzand intervalul
dintre lunile Iunie si Octombrie. Expunerea inspre Est a zonei
costiere asigura conditii de maxima luminozitate de peste 14 ore pe
zi in miezul verii. Mamaia este potrivita indeosebi pentru turismul
familial, prin prisma largimii plajelor sale sigure, intinse pe o
lungime de 8 km, bordate de o vegetatie salbatica de stepa sub
forma unor mici arbusti ce asigura o umbra odihnitoare, si prin
prisma renumitului sau nisip fin si moale. Plaja Mamaia cuprinde
cea mai ridicata concentratie de activitati turistice si se
confrunta cu serioase fenomene de eroziune a plajelor sale. Mamaia
pierde 2 metri de plaja, de la o vara la alta. Toate discutiile
despre turismul romanesc la Marea Neagra au omis un aspect foarte
important: in fiecare an, dispar 2 metri din latimea plajei! Cel
mai pesimist scenariu arata ca la Mamaia in 2010 va fi cu 5 ha mai
putina plaja, iar in 2033 va disparea complet. Directia Apelor
Dobrogea - Litoral (DADL) a comandat un studiu asupra plajelor din
Romania pentru a vedea care sunt dimensiunile dezastrului. O
agentie neutra, americana a
~
18
~
studiat efectele curentilor marini foarte puternici de pe coasta
Marii Negre, precum si impactul lucrarilor hidrotehnice din anii 70
asupra tarmului. Scenariul cel mai pesimist, adica daca nu incep
urgent lucrari de consolidare, spune ca in 2010 statiunea Mamaia va
pierde 5 ha din plaja, in 2016 inca 5 ha, in 2023 vor mai ramane
doar 5 ha, iar in 2033 plaja va disparea in totalitate. Cele mai
afectate sunt statiunile Mamaia si Eforie Nord. Curentii marini
"mananca" in fiecare an 2 metri de plaja la Mamaia si circa un
metru la Eforie. De altfel, toata plaja sufera din cauza
curentilor, dar si din pricina lucrarilor realizate in anii 70 la
Portul Midia, barajul de la Sulina si altele. DADL a comandat acest
studiu ca sa avem o proiectie pentru urmatorii 30 de ani. Din
studiu rezulta ca situatia este critica si trebuie actionat
imediat. Din fericire exista fonduri europene importante care pot
fi solicitate, iar statul roman ar putea completa sumele conform
DADL . Studiul agentiei americane arata ca micsorarea plajei va
duce la pierderea a cel putin 100.000 de turisti in urmatorii 5
ani, iar in 2033 nimeni nu va mai face plaja la Mamaia. Ceea ce va
insemna ca si veniturile statiunii Mamaia se vor duce la vale: de
la 300 milioane RON acum, la 250 milioane peste 5 ani si la zero
absolut in 2033. E nevoie de 4 milioane de euro in fiecare an
Investitia ar putea incepe in 2007, iar costurile nu ar fi mai mari
de 4 milioane euro in fiecare an, din care numai 15% din bugetul
statului, restul din fonduri europene. Concret, trebuie adus nisip
din mare si blocuri de piatra. . III.3. Cauzele fenomenelor de
eroziune Lucrarile de amenajare si constructiile hidrotehnice,
realizate de-a lungul timpului pe cursul Dunarii si a afluentilor
acesteia, au avut drept rezultat diminuarea serioasa a cantitatii
de aluviuni deversate de acest fluviu in mare, cu consecinte dintre
cele mai negative asupra echilibrului sedimentelor litorale. In
plus, lucrarile hidrotehnice litorale si cele portuare de indiguire
s-au interpus pe traiectoria curentilor marini, ceea ce a
determinat practic blocarea depunerilor de sedimente pe tarm
cauzand o puternica erodare in special pe plajele din Mamaia. Din
acest motiv s-au realizat diverse tipuri de lucrari hidrotehnice de
prevenire a acestui fenomen mai cu seama in zona sudica a
statiunii, cea mai afectata din acest punct de vedere. Fenomenul de
eroziune care afecteaza plaja Mamaia Eroziunea coastei constituie o
problema specifica plajelor din Mamaia, datorita extinderii digului
care adaposteste portul Midia (5 Km) si care actioneaza precum o
bariera in calea circulatiei pe directia Nord-Sud a curentilor
marini de coasta. Aceste dig respinge catre larg, inspre sud-est,
fluxul sedimentelor care circula in suspensie catre tarm,
transformand practic plaja de la Mamaia intr-un golf aproape lipsit
in totalitate de influxul de sedimente naturale.
~
19
~
La eroziunea litorala generala s-a mai adaugat si contributia
barajelor apartinand centralelor hidroelectrice construite pe
cursul Dunarii. In cursul iernii anul 1998, zona de sud a plajei a
fost puternic afectata de eroziune. Intre anii 1966-1988 linia
tarmului s-a retras catre uscat cu aproape 59 de metrii, aceasta
insumand o suprafata de 88.900 m2 de plaja erodata. Acest motiv a
impus luarea de urgenta a masurilor de protectie privind plaja
Mamaia (construirea de-a lungul tarmului a unui numar de 6 diguri
de protectie si lucrari de innisipare artificiala). Dupa
implementarea acestor masuri de protectie costiera fenomenul de
retragere a liniei tarmului s-a diminuat pana la 35 de metrii fiind
constatat numai pe o mica portiune a plajei. In perioada 1979-1995
s-a inregistrat un maximum de acumulare de sedimente fapt care a
impins linia tarmului inspre mare cu aproximativ 15 metri.
a.)
b.) Partea sudica a plajei Mamaia a) in 1961 inainte de
construirea digului portului Midia b) in 1986 - dupa aceasta
~
20
~
III.4. Efectele lucrarilor de protectie costiera Lucrarile de
innisipare artificiala a plajelor este utilizata pe scara tot mai
mare, fiind considerata o optiune mai "blanda" de management a
fenomenelor de eroziune, comparativ cu lucrarile ingineresti "dure"
de constructie a unor diguri de larg si barierelor de tip "sparge
val". Avantajele innisiparii artificiale a plajelor, ca si optiune
de management, includ in rezultatele oferite si o latura estetica
pozitiva care le imbunatateste semnificativ valoarea recreationala
si micsoreaza probabilitatea producerii pe viitor a efectelor cu
caracter eroziv. Procedura de innisipare artificiala a plajei din
Mamaia a fost aplicata in scopul refacerii portiunilor afectate de
eroziune a plajei, prin intermediul realizarii unor lucrari de
"umplere" cu material nisipos corespunzator. Insa, din nefericire,
materialul nisipos utilizat in aceste lucrari s-a transformat
intr-un material extrem de fin iar din acest motiv nu a fost
posibila obtinerea rezultatului scontat. Lucrarile de specialitate
specifica clar principiul de baza conform caruia sunt realizate
astfel de lucrari, in sensul ca materialul de umplere trebuie sa
corespunda exact ca forma si dimensiune cu cel din care este
constituita plaja. Insa, in cazul lucrarilor de protectie de la
mamaia acest principiu a fost neglijat. Un alt principiu elementar,
care a fost tratat cu superficialitate in acest caz, este si acela
conform caruia in astfel de lucrari trebuie a se evita extremele
intrucat atunci vcand materialul de umplere al plajei este prea fin
(exemplu nisipul extras din lacul Siutghiol) se produc turbiditati
locale asociate problemelor de retentie a apei. Rezultatul
lucrarilor de la Mamaia realizate in astfel de conditii, a condus
la o crestere a ratei de eroziune, aceasta fiind mult mai ridicata
decat cea obisnuita pentru acest tip de mediu. Digurile de larg de
tip "sparge val" au un efect pozitiv moderat, disipand energia
valurilor care se indreapta spre tarm reducand astfel forta apei.
Ca o consecinta, partea sudica a plajei Mamaia este partial
protejata impotriva efectului de eroziune, insa numai portiunile
aflate strict in dreptul acestor diguri permit o refacere a plajei.
Profilele subacvatice de mica adancime care compun zona de
protectie a plajei Mamaia, releva o modificare (de la -1 la -4) a
parametrilor de egala presiune care definesc un acvatoriu pe
laturadinspre mare, din spatele digurilor de tip "sparge val".
Aspecte negative ale digurilor care pot fi mentionate sunt:
O imagine inestetica determinata de prezenta acestora
Extremitatile acestor diguri se prabusesc ca efect al proceselor de
erodare exercitate de catre presiunea apei Modificarea directiei
curentilor conduce la eroziune portiunilor de plaja aflate intre
diguri Extinderea proceselor de eroziune si in portiunile
neprotejate ale plajei
~
21
~
Efecte nedorite:
Modificarea regimului curentilor marini Modificari importante
ale profilului plajei Diminuarea transportului de sedimente
Diminuarea calitatii de imbaiere a apei marii in sezonul de vara
Migrarea necontrolata a profilelor tetrapodale (stabilopozii) care
compun digurile "sparge val"
Potetialul risc al eroziunii costiere Riscul eroziunii a plajei
Mamaia persista datorita faptului ca aceasta este formata dintr-o
ingusta limba de pamant supusa fortelor hidrodinamice si lipsei
aportului de sedimente pe cale naturala. Masurile si lucrarile
hidrotehnice de protectie au fost intreprinse in timpul regimului
comunist atunci cand plaja Mamaia a fost serios afectata de
fenomenele de eroziune. Infrastructura si activitatile turistice au
suferit pagube materiale importante. A disparut o importanta
portiune de plaja cat si din faleza de promenada. Daca procesele de
eroziune continua, si nu se iau masuri optime de protectie pentru
protejarea plajelor, acest risc potential de eroziune va persista
existand posibilitatea ca in timpul viitoarelor furtuni puternice
palaja sa fie distrusa cat si statiunea Mamaia.
Capacitatea turistica
~
22
~
Statiunea Mamaia detine cea mai mare capacitate turistica dintre
toate statiunile litorale romanesti de la Marea Neagra datorita
celor 26.474 de locuri de cazare - la nivelul anului 2002 in 61 de
hoteluri (de la o stea pana la cinci stele), 14 vile si 3
campinguri. Este situata la nord de orasul Constanta, oras cu care
este practic legata, prin limba de uscat ce desparte lacul
Siutghiol de Marea Neagra. A fost infiintata in anul 1906 odata cu
constructia primelor stabilimente balneare. Dupa 1919 au fost
construite un cazinou precum si resedinta de vara a regelui
Ferdinand. In a doua parte a anilor '60 au fost construite primele
hoteluri. Noaua statiune Mamaia a devenit binecunoscuta in
sud-estul Europei datorita nisipului fin al plajelor sale cat si
datorita pantei lor line. III.5. Concluzii De-a lungul ultimului
secol, rolul plajelor a fost complet inversat: din simple locuri
uneori considerate neospitaliere, acestea au devenit forta motrice
din spatele bunastarii economice. Totusi, presiunea demografica si
utilizarea excesiva a teritoriului (constructia de baraje sau
diguri pe cursul raurilor, agricultura si turism) cat si a plajelor
propriu-zise (evacuare de ape uzate, extractia de produse
pulverulente si diferite culturi) au cauzat diminuarea drastica a
contributiei de sedimente de origine continentala sau marina catre
acestea. Este dificil de gasit o solutie unica pentru toate aceste
probleme. In orice caz ar trebui sa fie absolut esential a se lua
in considerare urmatoarele aspecte:a. In primul rand, este necesar
un Manangement Integrat al Zonelor Costiere si al
plajelor (vezi glosar). Plajele sunt considerate a fi acele zone
cuprinse intre zonele submarine si dune. Este necesara
reorganizarea acestui intreg teritoriu si chiar a zonelor
periferice adiacente lui, intr-un mod prin care zonele naturale pot
beneficia in urma acestui proces si care sa ofere posibilitatea
concentrarii activitatilor turistice intr-o arie specifica. Este de
asemenea necesar in scopul dezvoltarii durabile ca incorporarea
costurilor serviciilor ecologice si degradarilor produse (si
remedierii acestora) sa fie reflectate direct in acele preturi ale
bunurilor, serviciilor sau activitatilor care le-au cauzat,
contribuind astfel la implementarea, in zona costiera, a
principiului "poluatorul plateste". Plajele detin o valoare
economica si ambientala si au o contributie semnificativa in ceea
ce priveste protectia impotriva eroziunii a zonelor costiere
necesitand astfel o crestere a investitiilor implicate. b. In al
doilea rand , trebuie realizata o mai buna diseminare a
informatiilor existente. Pentru acest scop este necesara o mai buna
coordonare a organizatiilor guvernamentale existente care
actioneaza in domeniul managementului costier. De asemenea aceste
informatii trebuie sa fie accesibile tuturor. In ceea ce priveste
ultimul aspect, jurnalismul
~
23
~
stiintific trebuie sustinut si favorizat cat si organizarea de
seminarii in cadrul carora toti agentii care isi desfasoara
activitatea in zona costiera vor putea schimba opinii, rezultate
sau metodologii. In cel de-al treilea rand, pentru scopurile
dezvoltarii durabile a zonei costiere este esentiala imbunatatirea
procesului educational privind mediul inconjurator. Conform
studiilor de fezabilitate realizate de Agentia Japoneza de
Cooperare Internationala JICA, 'Mamaia' este statiunea cea mai
afectata de eroziune. Urmeaza Eforie Nord, Tomis, Eforie Sud,
Olimp, Saturn si Mangalia, Costinestiul fiind pe ultimul loc in
'topul' eroziunnii. Potrivit lui Yosimi Goda, coordonatorul
proiectului JICA, eroziunea cea mai puternica are loc in zona
sudica a localitatii Mamaia, unde linia tarmului se va retrage cu
peste 40 m in urmatorii 20 de ani, daca nu se iau masuri de
contracarare. 'De-a lungul timpului, litoralul romanesc a
beneficiat de mai multe amenajari pentru protectie sau innisipari.
In prezent insa, cea mai mare parte a amenajarilor au fost
deteriorate si nu functioneaza corespunzator. Cele mai multe
structuri perpendiculare sunt scurte si au fost amplasate aproape
unele de altele. Starea precara a circulatiei si schimbului apei in
aceste zone a dus la probleme legate de poluarea apei in lungul
plajei', a explicat Yosimi Goda.
Expertii japonezi au elaborat o strategie prin care eroziunea
plajelor si poluarea ar putea fi remediate. Aceasta strategie
presupune innisiparea plajelor, construirea de diguri si structuri
'sparge-val submerse' (recife artificiale), situate in larg, astfel
incat aportul de nisip pentru intretinere plajelor sa fie
minimizat. Potrivit Luciei Varga, secretar de stat in Ministerul
Mediului si Gospodarii Apelor (MMGA), investitiile totale necesare
pentru refacerea plajelor romanesti, in cinci zone prioritare, se
ridica la 316 milioane euro, lucrarile urmand sa se deruleze pe o
perioada de 13 ani, pana in anul 2020. Oficialul roman a precizat
ca primele lucrari lucrari de refacere a plajelor ar putea incepe
in toamna acestui an, dupa finalizarea sezonului estival. Costurile
toale pentru derularea primei etape a acestui proiect de stopare a
eroziunii costiere, numai pentru perioada 2007-2010, in zona Mamaia
Sud si Eforie Nord, se ridica la 44 milioane euro. Lucrarile prevad
reabilitarea a 1.500 metri de diguri, realizarea unei lungimi de
4.100 de metri de recifi artificiali si lucrari de innisipare, cu
circa 3,2 milioane metri cubi de nisip provenit din Marea Neagra
sau din Dunare. De asemenea, vor fi efectuate lucrari hidrotehnice
de protectie (jetele si epiuri) pe o lungime de 6.700 metri.
~
24
~
III.6. SOLUTII INGINERESTI PENTRU PROTECTIA LITORALULUI ROMANESC
CORELATE CU VALORIFICAREA POTENTIALULUI ENERGEIC
In cadrul conceptelor politice ale
~
25
~
Uniunii Europene, de constituire a unor zone bine delimitate, cu
probleme specifice comune - sociale, politice, economice, militare
Romania a elaborat proiectul original al constituirii zonei largite
a Marii Negre, pana la Marea Caspica, bine primit de tarile membre.
Cercetarea romaneasca aplicativa din mediul universitar,
asociatiile private ingineresti, ca membre ale societatii civile
care studiaza de aproximativ trei decenii problema eroziunii
tarmului Marii Negre, au o serie de solutii care se inscriu in
obiectivele UE, pentru bunastarea populatiei si protectia mediului.
Studiul acestor cercetari si eficienta proiectelor au fost
analizate in cadrul unui seminar stiintific organizat in ziua de 3
martie a.c. de Fundatia pentru Reconstructia Ecologica si
Dezvoltare Durabila (FREDD), Universitatea de Constructii Bucuresti
si Societatea pentru Energii Recuperabile Inepuizabile si Noi
(SPERIN). La lucrarile seminarului au participat unii dintre cei
mai autorizati specialisti romani in domeniu, avand ca invitati
delegatii din ministerele Mediului si Gospodaririi Apelor,
Economiei si Comertului, Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, Educatiei si Cercetarii. SOLUTII APLICABILE Combaterea
eroziunii marine prin scoaterea energiei valurilor din sistem,
autor dr. ing. Constantin Iulian, brevet OSIM nr. 90571/1986
Informatii privind evolutia litoralului romanesc al Marii Negre:
litoralul romanesc al Marii Negre, cu o lungime de 228 km, se
intinde de la Bratul Musura, in nord, si pana la Vama Veche
(granita cu Bulgaria), in sud. Acest litoral poate fi impartit
conventional in doua sectoare: sectorul de nord, in lungime de 145
km, de la Bratul Musura la Capul Midia; sectorul de sud, in lungime
de 83 km, intre Capul Midia si Vama Veche. Daca sunt examinate
documente mai vechi, se poate constata ca pe litoralul romanesc au
avut loc in timp unele modificari datorate factorilor naturali.
Spre exemplu, in dreptul plajei Modern de la Constanta, in urma cu
70-80 de ani existau doua strazi: strada Caramidari, care se
continua dincolo de Biserica Greaca, si strada Scoalei. Aceste
strazi cu case si gospodarii vechi sau prabusit sub actiunea
agresiva a valurilor. Din studierea inscrisurilor mai vechi si din
calcule a rezultat ca inaintarea marii in uscat, in dreptul capului
Constanta, a fost de cca 1,46 m/an. Aceasta inaintare ar fi
continuat daca nu se construiau diguri de aparare in zona. Ar fi
fost pierduta chiar si strada Mircea. O buna parte a litoralului
romanesc nu a fost si nu este nici acum protejata, iar acolo unde
totusi s-au executat protectii, acestea continua sa fie distruse de
valuri. Cauza nu a fost eliminata, amenintarea nu a disparut. S-a
observat ca daca directia de actiune a valurilor este oblica fata
de tarm, aluviunile antrenate spre tarm urmeaza directia valurilor,
iar la retragerea acestora, aluviunile in tranzit, inclusiv
materialul erodat, cad pe linia de cea mai mare panta a fundului.
Aceasta miscare a apei conduce la antrenarea in dinte de ferastrau
a aluviunilor si in ultima instanta la o deplasare generala,
paralela cu tarmul, a particulelor solide. In legatura cu eroziunea
costiera, problemele mai importante sunt: studierea fenomenului
in
~
26
~
sine; combaterea acestui fenomen prin constructii ingineresti.
In cadrul primei probleme, examinarea cauzelor a preocupat si
preocupa in continuare pe cercetatori. Energia marii, inmagazinata
si transmisa prin valuri, ocupa aici locul central. In ceea ce
priveste a doua problema, cea a constructiilor de combatere a
fenomenului, in decursul timpului s-au manifestat doua conceptii
mai importante: a constructiilor disipatoare de energie si a
constructiilor captatoare de energie. Problema eroziunii costiere
se afla de mai multi ani in atentia Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor din Romania si a Companiei Nationale Apele
Romane, Directia Dobrogea Litoral. Din lipsa de fonduri,
monitorizarea acestui fenomen nu s-a putut face pana in prezent pe
durate mari cu mijloace moderne, cu personal de inalta calificare,
pe intreg litoralul romanesc al Marii Negre. Institutia din Romania
care, cu mijloace modeste, s-a ocupat pe teren in mod sistematic de
aceasta problema a fost AQUAPROIECT SA Bucuresti (fostul Institut
de Cercetari si Proiectari pentru Gospodarirea Apelor, ICPGA), care
si-a construit o baza de studii in natura la Mangalia (in prezent
aflata in custodia GEOECOMAR) si care din anul 1996 studiaza
eroziunile din zona, pe care le pune in corelatie cu energia
agresoare a valurilor, masurata din ora in ora, zi si noapte.
Viteza de inaintare a marii in teritoriu are ca o consecinta
imediata a acestei agresiuni, faptul ca zidul de sprijin de la
piciorul falezei si care limiteaza plaja la Mangalia a cedat in mai
multe locuri, punand in pericol constructiile importante amplasate
pe aceasta faleza. Autoritatile locale au facut eforturi pentru a
repara si intretine acest zid de sprijin, dar neactionandu-se
asupra cauzei, ci doar asupra efectului, rezultatele nu pot fi
considerate de durata. Situatii periculoase in Romania au aparut in
zona Tuzla si a statiunilor Eforie (Nord si Sud) si chiar in
statiunea Mamaia. Din cauza micsorarii plajelor din ultimii ani,
turismul din Romania a avut de suferit. Trebuie avut in vedere ca
pe litoral, in sezonul cald, sunt concentrate mai multe activitati
conexe, care si ele sunt supuse gradului de interes reprezentat de
activitatea de baza. Implicatia socio-economica este majora si de
aceea se impun masuri imediate de stopare a fenomenului erozional.
Solutia digurilor captatoare de energie este o idee originala
romaneasca, care a fost constatata odata cu examinarea cererii de
brevet de catre comisiile de specialitate ale Oficiului de Stat
pentru Inventii si Marci din Romania, examinare care a avut loc in
anul 1986. Aceasta inventie brevetata (brevet Romania nr.
90571/1986), in scurt timp a inceput sa fie prezentata la diferite
manifestari stiintifice, inserata fiind si in unele publicatii. S-a
constatat ca prin solutiile clasice de protectie, litoralul
romanesc pierde continuu suprafete insemnate. Mai mult, eroziunile
ajung sa se apropie amenintator de constructiile inalte de pe
faleze, constructii care-si pot pierde stabilitatea in orice clipa
prin subrezirea terenului de fundatie. Ideea digurilor captatoare
de energie a fost acceptata ca solutie pentru viitor. In ceea ce
priveste combaterea eroziunii marine, opinia autorului este ca
numai actionand asupra cauzei se va putea evita efectul. Altfel
spus, solutia radicala a problemei consta in absorbtia si captarea
energiei valurilor in larg. In acest mod, energia care distruge
tarmul si constructiile va fi scoasa din sistem. Aceasta solutie de
principiu conduce la recomandarea digurilor in larg, captatoare de
energie, diguri dispuse paralel cu tarmul. In spatele acestor
diguri se creeaza un aquatoriu favorabil adapostirii navelor pe
timp de furtuna si mentinerii sub control a plajelor si falezelor.
Solutia propusa are caracter de noutate absoluta in domeniu. Ea se
mai impune si prin
~
27
~
faptul ca incercarile de a salva concomitent plajele si
falezele, in alte tari, au inregistrat esecuri. Astfel, Marea
Britanie, dupa ce si-a consolidat unele zone de coasta cu pereti de
protectie si diguri, a constatat ca valurile se descarca pe zonele
neprotejate cu intensitate marita. Problema nu a fost rezolvata, ci
doar deplasata. Dupa cum se poate observa, in tari cu potential
economic remarcabil nu s-a gasit inca solutia ca prin mijloace
clasice sa fie aparate concomitent plajele si falezele. De aceea,
solutia romaneasca bazata pe scoaterea energiei valurilor din
sistem poate constitui o surpriza a viitorului nu numai pentru
noi.
O NOUA SOLU]IE PENTRU PROTECTIA SI REFACEREA PLAJELOR MARINE
Autori: dr.ing. C. Iulian, prof.dr.ing. D. Lazar, dr.ing. O. Luca,
prof.dr.ing. G. Tatu, brevet nr. 120279 B1/15.02.2001 Autorii
prezinta datele din brevetul care cumuleaza o lunga experienta a
lor in studiul valurilor si, respectiv, al interactiunii valurilor
si a curentilor marini cu tarmul. Partial, brevetul valorifica o
idee emisa in anul 1994 (Tatu G., Lazar D.P. - Using Wave Energy
for Protecting the Sea Shore and for Seawater Depollution, World
Renewable Energy Congress, Reading, U.K., 11-16 September 1994), si
anume ca energia valurilor, pe langa actiunea acestora, in genere
distructiva, de antrenare in larg a nisipului plajelor, poate fi
folosita in mod constructiv tocmai pentru alimentarea cu nisip a
acestora. Fenomenul acesta, descoperit de autori, se bazeaza pe
transformarea miscarii din val, fara transport de masa, intr-o
miscare cu transport de masa, prin deferlarea unor submerse.
Inventia se refera la o constructie hidrotehnica simpla si usoara,
pentru protejarea plajelor marine la actiunea de degradare a
acestora datorita valurilor sau curentilor litorali, pentru
conservarea si consolidarea plajelor existente si pentru crearea de
plaje noi. Obiectul revendicat conform inventiei este un dig
submers, etans la trecerea nisipului si care formeaza cu malul o
incinta inchisa, respectiv o capcana de aluviuni perfecta, menita
sa impiedice antrenarea in larg a nisipului, indiferent care este
mecanismul antrenarii lui in larg (curenti de val sau curenti
litorali) si indiferent care este sursa din care provine nisipul
(alimentare cu nisip naturala sau artificiala a plajelor).
Constructia hidrotehnica usoara, conform inventiei, are urmatoarele
avantaje: disipeaza o parte din energia valurilor, conducand la
diminuarea procesului erozional al plajelor marine; impiedica
antrenarea nisipului in largul marii de catre curentii creati de
actiunea valurilor asupra tarmului sau de catre alte tipuri de
curenti marini; capteaza, prin deferlare, nisipul in suspensie din
apa marii, in perioadele de mare agitata; nu altereaza peisajul
marin si nu stanjeneste activitatile nautice cu ambarcatiuni
usoare; are un cost mic si o solicitare din valuri mult redusa.
RENATURALIZAREA APELOR MARII NEGRE SI ENERGIILE EI AVANTAJOASE
TEHNICO-ECONOMIC Autor prof. dr. ing. Mircea Dimitrie Cazacu
Rezolvarea acestor doua probleme nu o vedem posibila decat pe baza
metodei folosintelor complexe, preconizata de distinsul nostru
profesor Dorin Pavel, parintele Hidroenergeticii
~
28
~
romanesti, caruia ii datoram in prezent procentajul de circa 30%
al amenajarilor hidroenergetice din potentialul energetic total
instalat, combinand armonios caracterul inepuizabil si nepoluant al
acestei surse naturale de energie cu folosinte colaterale de apa
pentru nevoile irigatiei, necesitatile de apa potabila si pentru
piscicultura, amenajarea de lacuri si canale impotriva
inundatiilor, cat si pentru sporturi nautice si agrement,
coroborate cu transportul fluvial economic avantajos. 1. Astfel, cu
tot procedeul nostru tehnic si economic avantajos de a aera apele
uzate orasenesti prin proiectarea de suflante eficiente, executate
la intreprinderile ICSIT Faur si VENTILATORUL din Bucuresti si
instalate in unele orase precum Barlad, Husi, Targoviste etc., cat
si studierea difuzorilor porosi produsi la ICPE-CA, concentratia
nociva de hidrogen sulfurat se ridica cu circa 2 m in fiecare an,
actualmente ajungand la izobata de 150 m, ceea ce va conduce la
situatia ca in cateva decenii Marea Neagra va deveni o mare moarta,
pestii vietuind acum doar pana la izobata de 50 m. Procedeul propus
pentru renaturalizarea apelor de adancime ale Marii Negre consta in
aducerea lor la suprafata cu castig de energie si valorificarea lor
prin producerea de acid sulfuric pur, hidrogen pentru combustie
ecologica si deuteriu pentru fabricarea mai avantajoasa a apei
grele necesare centralelor atomice actuale, cat si ca materie prima
energetica pentru reactia de fuziune nucleara a viitorului
omenirii. In acest scop avem la dispozitie doua brevete de inventie
romanesti si toata dotarea tehnica necesara. 2. Pentru rezolvarea
celei de a doua probleme, propunem construirea unei autostrazi
marine la o distanta convenabila in fata tarmului, care sa asigure
urmatoarele folosinte complexe: protectia plajelor si a litoralului
romanesc impotriva eroziunii cauzate de valuri, prin utilizarea
energiei lor inepuizabile si importante, egala pe micul litoral
romanesc amenajabil (de circa 145 km) cu energia raurilor
interioare, utilizand energia vantului adiacent autostrazii marine,
ce intrece de cateva ori pe cea a Centralei Nuclear-Electrice de la
Cernavoda, folosirea circulatiei rutiere de mare viteza pe directia
nord-sud in aceasta parte a Europei, impiedicata in general de
prezenta lanturilor de munti, precum si a circulatiei marine de
mare viteza cu vehicule pe perna de aer si glisoare in zona lipsita
de valuri dintre tarm si autostrada marina, cat si transferul
foarte avantajos prin conducte al hidrocarburilor gazoase si
lichide, ca si al produselor in suspensie sau containerizate. Legat
de aceasta aplicatie trebuie sa subliniem caracterul liniar al
acestei investitii, ceea ce face ca ea sa nu necesite la inceput o
suma importanta pentru a fi pusa in functiune, fiind sustinuta
imediat de producerea avantajelor folosintelor ei complexe.
INSTALATII EOLIENE CUPLATE CU PORTUARA Autor dr. ing. Petre Terzi
AMENAJARI DE PROTECTIE COSTIERA SI
In prezent sunt solutii pentru amenajarea unui mare acvatoriu de
aproximativ 2600 km2 de la Sf. Gheorghe pana la Vama Veche, prin
amplasarea unui front de electrocentrale marine in larg, care ar
juca rolul unor diguri flotante de aparare a litoralului romanesc.
Captarea energiei valurilor in larg, la o distanta optima de tarm,
va avea in mod cert un efect protector asupra litoralului.
Conceptiile teoretice elaborate pana in prezent trebuie completate
cu studii experimentale, instalatii pilot, pentru determinarea
solutiei optime de captare a energiei valurilor, a energiei eoliene
si solare. Pentru potentialul eolian trebuie precizat ca in
aceleasi conditii meteorologice, viteza vantului este mai mare in
zona marina decat pe uscat, iar densitatea vantului este mai mare
la
~
29
~
suprafata apei decat pe crestele muntilor (densitatea vantului
are un rol important in calculul de captare). In concluzie, se
poate afirma ca hidrocentralele bazate pe captarea valurilor marine
trebuie echipate si cu turbine eoliene. Calcule estimative
demonstreaza ca pentru un front inalt de 1 m se produc 12.200
kWh/m2.an. O instalatie pilot amplasata intr-o zona puternic
afectata de eroziune, cum ar fi Eforie Nord, va fi folositoare
pentru studiile necesare determinarii optime de valorificare a
energiei eoliene corelate cu protectia costiera. Prin captarea
energiei solare, folosind panouri cu celule fotoelectrice
(conversie fotovoltaica) se estimeaza o energie de aproximativ 156
kWh/m2 an. Panourile fotovoltaice pot fi incluse in elementele
constitutive ale frontului de electrocentrale. Prin captarea
globala a energiilor regenerabile (solara, eoliana si a valurilor)
in cadrul unor amenajari in larg, amplasate de-a lungul coastelor
romanesti ale Marii Negre, se estimeaza ca pentru fiecare metru
liniar se pot obtine aproximativ 35.000 kWh/an, asigurand protectia
litoralului. MODELE NUMERICE DE PROGNOZA A MODIFICARILOR
MORFOLOGICE LOCALE ALE PLAJELOR IN PREZENTA LUCRARILOR COSTIERE
Autor dr. ing. Adrian Simbotin In tarile cu traditie in proiectarea
si executarea lucrarilor de inginerie costiera (SUA, Olanda, Marea
Britanie, Franta s.a.) au fost puse la punct, in ultima perioada,
modele numerice pentru prognoza evolutiei morfodinamice a plajelor.
Aceste modele sunt concretizate prin pachete de programe pentru
calculator, foarte performante, dar si foarte scumpe. Programele
sunt executabile sub sistemul de operare Windows
(95/98/NT/2000/XP), avand o interfata grafica prevazuta cu meniuri,
bare de instrumente si comenzi rapide. Produsul este insotit si de
un manual de utilizare pe CD-ROM. a. Programul de calcul PLAJA 1
model numeric pentru determinarea evolutiei plajelor in prezenta
lucrarilor de protectie transversale Modelul realizat se bazeaza pe
principiul tendintei de evolutie a pantei plajei submarine catre
profilul de echilibru caracteristic regimului valurilor incidente
si granulozitatii materialului aluvionar constituent al plajei si
pe ipoteza Pelnard-Considre (ipoteza one-line) : a. daca profilul
plajei tinde intotdeauna catre un profil unic (profilul de
echilibru), atunci o singura linie, si anume linia apei, este
suficienta pentru a descrie topografia plajei. b. Programul de
calcul Plaja 2D model numeric pentru determinarea evolutiei
plajelor in prezenta lucrarilor de protectie longitudinale
Programul simuleaza modificarile morfologice ale unui sector de
plaja litorala supus actiunii valurilor, in prezenta sau in absenta
lucrarilor de protectie, dand modificarile in timp ale geometriei
plajei res-pective in functie de regimul valurilor incidente si de
eventualul aport de aluviuni (nisip) din sectoarele invecinate. c.
Programul de calcul PLAJA MX model numeric pentru determinarea
evolutiei plajelor in prezenta lucrarilor de protectie mixte
~
30
~
Modelul realizat se bazeaza pe principiul tendintei de evolutie
a pantei plajei submarine catre profilul de echilibru caracteristic
regimului valurilor incidente si granulozitatii materialului
aluvionar constituent al plajei si pe ipoteza Pelnard-Considre
(ipoteza one-line): daca profilul plajei tinde intotdeauna catre un
profil unic (profilul de echilibru), atunci o singura linie, si
anume linia apei, este suficienta pentru a descrie topografia
plajei. Iopteze simplificatoare pentru programele PLAJA 1 si PLAJA
MX: directia de propagare a valurilor constanta; unghiul dintre
liniile crestelor valurilor si linia tarmului (unghiul de
incidenta) relativ mic; viteza curentului litoral proportionala cu
unghiul de incidenta al valurilor; cauza predominanta a
modificarilor liniei plajei este transportul aluvionar longitudinal
al sedimentelor de catre valuri si curenti marini. In prezent, in
Romania functioneaza un consortiu implicat in cercetari aplicative,
format din: Universitatea Politehnica Bucuresti (coordonator);
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti; INCD Geoecomar; SC
ISPE SA; Fundatia pentru Reconstructie Ecologica si Dezvoltare
Durabila; Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale,
Aeriene (IPTANA); Societatea pentru Promovarea Energiilor
Regenerabile Inepuizabile si Noi (SPERIN). Cei sapte parteneri au o
indelungata experienta in domeniul protectiei costiere si
valorificarii resurselor energetice recuperabile. Actiunea
consortiului se incadreaza in politica nationala din domeniul
energetic privind Strategia de valorificare a resurselor
energetice. In perioada 22-24 iunie a.c., la Mangalia va avea loc
Simpozionul international EROZIUNEA COASTELOR MARII NEGRE, SOLUTII
INTELIGENTE, la care se vor prezenta urmatoarele: Eroziunea
costiera, cauze si efecte; Energii regenerabile la Marea Neagra;
Poluarea marina, tehnologii de curatare; Legislatia si educatia in
domeniu.
~
31
~
~
32
~
~
33
~
~
34
~
~
35
~
~
36
~
~
37
~
~
38
~
~
39
~
ANEXA Protocolul de la Kyoto Protocolul de la Kyoto, semnat in
1997, prevede reducerea drastica a emisiilor de gaze cu efect de
sera, pentru tarile puternic industrializate. Perioada la care face
referire aceasta intelegere este 2008-2012. Pentru a intre in
vigoare, protocolul ar fi trebuit sa fie semnat de cel putin
cincizeci si cinci de tari ale caror emisii reprezinta peste 55%
din totalul inregistrat in 1990. Aplicarea protocolului de la Kyoto
a devenit realitate, la sfarsitul anului 2004, odata cu semnarea
intelegerii de catre Rusia. Cele 141 de tari care au ratificat
protocolul de la Kyoto (dintre care 34 industrializate) emit
aproximativ 60% dintre gazele de sera din perioada de referinta.
Protocolul a intrat oficial in vigoare pe 16 februarie 2005. Dintre
tarile industrializate, doar patru nu s-au angajat sa reduca
emisiile poluante: Statele Unite, Australia, Monaco si Lichtestein.
Pentru a se putea indeplini obiectivele stabilite de reducere a
emisiilor vinovate de incalzirea globala, intelegerea prevede
crearea unei piete internationale a permiselor de emisie a gazelor
cu efect de sera care sa se bazeze pe doua mecanisme: cote si
proiecte. Finalitatea urmarita de experti este implementarea unui
pret pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid
de azot (N2O), hidroflorocarbon (HFC), hexaflorura de sulf (SF6).
Producatorii care vor depasi cotele vor fi penalizati. Agentia
Internationala pentru Energie a efectuat, in 2002, o analiza
comparativa a emisiilor de carbon, in functie de tara (grafic 1).
Aceste tari pastreaza o marja de manevra, in special prin
posibilitatea de a obtine cote suplimentare prin dezvoltarea de
proiecte de reducere a emisiei de gaze cu efect de sera in
strainatate. Pentru a obtine cote suplimentare pentru folosinta
proprie, Germania ar putea, spre exemplu, dezvota un proiect in
Franta care sa aiba drept finalitate reducerea gazelor cu efect de
sera. Impactul agriculturii si prevederile concrete pentru acest
domeniu
Protocolul de la Kyoto recunoaste rolul pe care il joaca
agricultura prin procedeele de stocare a carbonului. In cazul in
care anumite tari hotarasc sa apeleze la aceasta masura care reduce
emisia de gaze cu efect de sera, autoritatile internationale ar
putea hotari acordarea unor cote de emisie mai mari. Articolele
care aduc in discutie agricultura Mai multe articole din protocolul
de la Kyoto fac referire direct la agricultura: 1. Articolul 3.3
(obligatoriu): schimbarea utilizarii terenurilor se refera la
despaduriri si impaduriri. Bilantul trecerii terenurilor forestiere
in terenuri agricole si invers, este comparat pentru perioada
2008-2012 cu anul de referinta 1990. Protocolul stabileste ca un
hectar de padure defrisat degaja mai carbon decat inglobeaza un
hectar de padure tanara, care tocmai a
~
40
~
fost plantat. Fiecarei tari semnatare a acordului i s-a fixat o
cota de carbon care nu poate fi depasita fara a suferi penalizari.
2. Articolul 3.4 (facultativ): gestionarea terenurilor fara a le
schimba utilizarea. Acest articol comporta patru optiuni la alegere
care trebuie sa fie aplicate de catre tarile semnatare: - Optiunea
gestionarii padurilor. Aceasta optiune implica realizarea unui
bilant al padurilor plantate in 1990 si care vor exista si intre
2008-2012. Aceasta optiune a fost plafonata pentru fiecare tara
prin acorduri intrnationale. Cotele aplicate diferitelor tari au
fost criticate, fiind considerata ca prea mari pentru anumite tari
si prea mici pentru altele (Canada, Rusia, Japonia). - Optiunea de
restaurare a masei vegetale. Poate fi atins prin prin plantarea de
garduri vii. - Optiunea gestionarii terenurilor agricole. Aceasta
optiune face referire in special la tehnicile de cultivare a
plantelor fara tratamente. - Optiunea gestionarii pasunilor. Dupa
faza Kyoto - Emisii de carbon/locuitor Observatorul pentru Energie,
Agentia Internationala pentu Energie, noiembrie 2004 Protocolul de
la Kyoto nu este decat prima faza in lupta impotriva schimbarii
climatice. Reducerea cu 5% a emisiilor de gaze cu efect de sera
este primul pas care va afecta totusi competitivitatea tarilor
industrializate, semnatate a acordului. Expertii vorbesc de
necesitatea, ca pana in 2050, sa se diminueze la jumatate emisiile
de gaze cu efect de sera. Este de asteptat ca obiectivul de
reducere a emisiilor de gaze sa fie aplicat si tarilor care nu au
semnat protocolul de la Kyoto. Se pare ca independent de
administratia federala americana, mai multe state americane iau
deja masuri pentru a diminua emisiile poluante. O alta provocare
majora pentru perioada post Kyoto: tarile in curs de dezvoltare
care incep sa devina din ce in ce mai competitive dar care refuza
sa investeasca in reducerea emisiilor de gaze. Pana in momentul de
fata, protocolul de la Kyoto stabileste obiective doar pentru
tarile industrializate. Aceasta a fost una dintre criticile majore
aduse acestui acord de catre Statele Unite. Tarile in curs de
dezvoltare au datoria sa precizeze doar cantitatea de emisii si sa
detalieze sursele. Cele mai mari nelinisti planeaza asupra Indiei,
Chinei si Braziliei.
~
41
~
Cresterea importanta valorilor economice ar putea aduce cu sine
un boom al consumului de energie si a emisiei de gaze cu efect de
sera.
BIBLIOGRAFIE
1. Chambres dAgricultures, nr.9482. www.fermierul.ro
3. Cartografierea impacturilor celor mai recente dezastre
naturale i accidente tehnologice n Europa, Raport al Ageniei
Europene a Mediului, Nr 354. Raport al Ageniei Europene a Mediului,
Nr 2/2004, AEM, Copenhaga COM(2004)472
final: Comunicat al Comisiei pentru Consiliul European,
Parlamentul European 5. Comitetul European Economic i Social i
Comitetul Regiunilor: Controlul riscului de producere a inundaiilor
prevenirea, protecia i atenuarea efectelor inundaiilor
~
42
~
6. www.rolitoral.ro/site/displayarticle14.html
7. Schimbri climatice abrupte si factorii generatori,Cristian
Muresanu 8.
www.newz.ro/stiri/in-cativa-ani-romania-ar-putea-ramane-fara-plaje_n32381.html
~
43
~