IX.6. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE IX.6.1. OBIECTUL: Opţional – Curiozităţi din lumea naturii SUBIECTUL: Ţestoasele CLASA: a-III-a A, a-III-a B; a-III-a E ÎNVĂŢĂTOARE: Cuc Mateşan Rodica Şcoala cu clasele I-VIII nr.25 Timişoara PREGĂTIREA LECŢIEI 1. MOTIVAŢIA A. De ce este valoroasă lecţia? La tema “DIN LUMEA ANIMALELOR” elevii au luat la cunoştinţă faptul că animalele se clasifică în nevertebrate şi vertebrate, iar cele vertebrate cuprind: peştii, amfibienii, păsările ş i mamiferele, reptile. Cunoscând că animalele trăiesc în mediul terestru şi acvatic, vor afla trăsături specifice ale unor reptile care trăiesc în aceste medii şi anume ale ţ estoaselor. Vor descoperi diferite specii de ţestoase şi acest lucru va încuraja studiul individual pentru a afla cât mai multe lucruri interesante. Elevii vor înţelege că ţestoasele nu fac rău nimănui şi fac parte din animalele ocrotite de lege.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
IX.6. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE
PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE
IX.6.1.
OBIECTUL: Opţional – Curiozităţi din lumea naturii
SUBIECTUL: Ţestoasele
CLASA: a-III-a A, a-III-a B; a-III-a E
ÎNVĂŢĂTOARE: Cuc Mateşan Rodica
Şcoala cu clasele I-VIII nr.25 Timişoara
PREGĂTIREA LECŢIEI
1. MOTIVAŢIA
A. De ce este valoroasă lecţia?
La tema “DIN LUMEA ANIMALELOR” elevii au luat la cunoştinţă faptul că animalele se clasifică în
nevertebrate şi vertebrate, iar cele vertebrate cuprind: peştii, amfibienii, păsările şi mamiferele, reptile.
Cunoscând că animalele trăiesc în mediul terestru şi acvatic, vor afla trăsături specifice ale unor reptile care trăiesc
în aceste medii şi anume ale ţestoaselor.
Vor descoperi diferite specii de ţestoase şi acest lucru va încuraja studiul individual pentru a afla cât mai multe
lucruri interesante.
Elevii vor înţelege că ţestoasele nu fac rău nimănui şi fac parte din animalele ocrotite de lege.
B. Cum dezvoltă această lecţie gândirea critică?
Elevii vor descoperi că şi ţestoasele sunt reptile şi că ele au trăit pe pământ cu mii de ani în urmă.
Prin metodele folosite se oferă elevilor posibilitatea să dea cât mai multe răspunsuri personale.
Vor avea oportunitatea să interpreteze termenii „a hiberna” şi „a dormita”.
Tema poate fi abordată din punct de vedere geografic şi biologic.
Migraţia îi invită pe elevi la continuarea investigaţiilor.
2. OBIECTIVE
Să cunoască clasificarea lor după mediul de viaţă;
Să observe alcătuirea corpului;
Să înţeleagă legătura dintre mediul de viaţă şi modul de hrănire;
Să conştientizeze necesitatea ocrotirii ţestoaselor.
3. CONDIŢII PREALABILE
Elevii trebuie să ştie că :
- animalele sunt de mai multe feluri;
- că ele trăiesc în diferite medii de viaţă.
Să aibă capacitatea de a citi un text la prima vedere;
Să aibă deprinderi de muncă independentă în perechi şi pe echipe.
4. EVALUARE
Să poată descrie o broască ţestoasă;
Să sesizeze asemănări şi deosebiri între diferite specii de ţestoase.
5. RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
Text despre ţestoase
Enciclopedie --- Plante şi animale
Timp --- 1h
Broasca ţestoasă
LECŢIA PROPRIU-ZISĂ
Cadrul de învăţare
Conţinutul
Timpul acordat
Metodele folosite pentru dezvoltarea gândirii critice
EVOCAREA
* Ce ştii despre animale
* Joc: “Spargerea gheţii”
- Cu care animal ai vrea să te asemeni şi de ce?
* Astăzi vom afla împreuna lucruri interesante
despre ţestoase, mediul de viaţă, alcătuirea
corpului, modul de hrănire şi înmulţire;
1.Fiecare elev scrie pe caiet (coală de hârtie) tot ce
ştie despre ţestoase;
2.Elevii se vor grupa în perechi şi îşi vor completa
(corecta) cele notate;
3.Vor lucra apoi în echipe de 5-6 elevi;
4.Vom alcătui împreună “ciorchinele” pe baza
informaţiei comunicate de elevi;
* Toţi elevii primesc un text despre ţestoase pe care
îl vor citi o dată în întregime apoi făcând
concomitent adnotări.
* Vor folosi semnele:
5 min
7 min
Întrebare focalizatoare
Joc de cunoaştere
Brainstorming
Gândiţi, lucraţi în perechi
Gândiţi, lucraţi, comunicaţi
în echipă
Metoda „ciorchinelui”
REALIZAREA SENSULUI
V -- ptr. ce ştiau deja;
+ -- ptr. cunoştinte noi;
- -- ptr. ce nu ştiau sau ştiau incorect;
? – ptr. informaţii neclare.
* Se va purta cu elevii o discuţie pe baza textului,
mai precis a semnelor notate de ei pe text.
* Vor fi scoase în evidenţă cunoştinţele esenţiale
aflate despre ţestoase
8 min
10 min
3 min
SINELG
Metoda inserţiei
Conversaţia euristică
DUPĂ LECŢIE
Cadrul de învăţare
Conţinutul
Timpul acordat
Metode folosite
EXTINDERE
EVALUARE
* Se adreseaza elevilor întrebarea:
“Ce-aţi mai dori să aflaţi despre ţestoase?
Răspunsul la această
întrebare va constitui tema de studiu ptr. acasă
* Elevii vor primi câte o planşă (ptr. fiecare
grupă) pe care vor realiza un desen, versuri,
cîntecel legat de tema “ŢESTOASELE”
* În acest timp se pot intona cântece adecvate
* Aprecieri asupra activităţii elevilor, notarea
lor.
2 min
10 min
Problematizarea
Metoda posterelor
Munca pe grupe
ANEXA NR.1
ŢESTOASELE
Din lecţiile anterioare am aflat că din clasa animalelor fac parte reptilele.
Reptilele sunt animale cu sânge rece. Reptilele se împartă în trei mari categorii: şerpi şi şopârle, crocodili şi ţestoase.
La rândul lor ţestoasele se împart în trei, după mediul lor de viaţă: ţestoase de apă dulce, ţestoase de uscat şi ţestoase marine.
În lume există peste 250 specii de ţestoase.
Privind cu atenţie orice ţestoasă vom observa că au corpul acoperit cu o carapace osoasă, care protejează şi adăposteşte
ţestoasele.
Corpul lor este alcătuit din: cap, trunchi, picioare care se termină cu degete unite printr-o membrană iar la capătul degetelor se
află ghearele, coada lungă şi ascuţită.
Carapacea este de diferite culori în funcţie de mediul în care trăiesc: galbenă, cafenie, neagră.
Ţestoasele trăiesc până la 150 ani. Cântăresc aproape de 900 kg (cele marine) şi ating o lungime de până la 2 m.
Ţestoasele de uscat sunt de mărimi mai mici şi se hrănesc cu ierburi şi frunze. Cele marine se hrănesc cu moluşte, peşti,
meduze, râme şi altele.
Ele pot sta sub apă o oră, apoi ies la suprafaţă s şi respiră.
În timpul iernii, Ţestoasele terestre şi de apă dulce hibernează iar cele marine migrează spre locurile mai calde, călătorind în
grupuri. Ele parcurg până la 1600 km pe an. Dorm plutind pe apă.
Ţestoasele se înmulţesc prin ouă pe care le depun în nisip.
Cu ajutorul înotătoarelor sapă un cuib adânc de 60 cm în care depun 100-150 de ouă în aproximativ 20 de minute.
Apoi le acoperă cu nisip şi puii ies singuri. Ele fac mai multe cuiburi pentru a inşela duşmanii.
Puii, când ies din ouă după 60 de zile se descurcă singuri ţâşnind direct în apă. Mărimea unui pui este de 2-10 cm.
Pentru că nu au protecţia părinţilor, ei supravieţuiesc foarte puţin şi de aceea ţestoasele sunt ocrotite de lege.
Ele sunt vânate pentru ouăle şi carnea lor care este foarte gustoasă.
IX.6.2. PROIECT DIDACTIC PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE
PROPUNĂTOR: CLIPICI IONELA DISCIPLINA: DIRIGENŢIE
SUBIECTUL: „Cum alegem un program de televiziune”
TIPUL LECŢIEI: dobândire de cunoştinţe
CLASA: a VII – a
Înainte de lecţie…
MOTIVAŢIA:
Prin intermediul acestei lecţii, elevii vor afla care sunt funcţiile mass-media şi corespondenţa lor cu o anumită emisiune de
televiziune, vor fi familiarizaţi cu necesitatea alegerii conştiente a unui program de televiziune, în funcţie de calitatea acestora şi de
tipul lor, precum şi în conformitate cu vârsta celor care le urmăresc.
CONDIŢII PREALABILE: clasă de nivel mediu, împărţită în 5 grupe de câte 5 persoane care au avut pentru 2 săptămâni sarcina de
a urmări o anumită emisiune de televiziune.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: - să enumere cele mai importante funcţii ale mass-media;
- să explice importanţa mass-media în viaţa cotidiană;
- să recunoască funcţia mass-media care se regăseşte într-o anumită emisiune TV;
- să argumenteze aspectele pozitive şi negative ale emisiunii alese;
- să explice care sunt principalele criterii în funcţie de care se alege un program TV sau o emisiune de televiziune.
STRATEGII DIDACTICE:
a) metode şi procedee: conversaţia; brainstorming-ul; explicaţia; dezbaterea; problematizarea; metoda Gândiţi!/Lucraţi în
perechi!/Comunicaţi!, jocul didactic „Ştirile de seară”
b) suport material: hârtie flip-chart; markere; fişe de lucru; chestionare
c) forme de organizare: frontal; pe grupe, în perechi.
MANAGEMENTUL TIMPULUI:
Evocare: 5 minute
Realizarea sensului: 30 minute
Reflecţie: 15 minute
Total: 50 minute
BIBIOGRAFIE:
1) Dumitru, I., Al., (2000) - Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura. De Vest. Timişoara;
2) Shapiro,D., (1988) - Conflictele şi comunicarea, un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor, Editura. Arc, 1998,
carte publicată cu sprijinul Fundaţiei SOROS.
3) Danciu,E., (2oo1) - Strategiide dezvoltare a gândirii critice, învăţării scrierii procesuale şi învăţării prin colaborare,
Universitatea de Vest,Timişoara, suport de curs
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
I EVOCAREA
MOMENT ORGANIZATORIC: propunătorul se asigură că sunt îndeplinite toate condiţiile necesare desfăşurării în condiţii optime a
lecţiei: aerisire, linişte, pregătirea materialelor ce urmează a fi utilizate; împărţirea chestionarelor.
CONEXIUNI CU EXPERIENŢA DE VIAŢĂ ŞI CUNOŞTINŢELE ANTERIOARE ALE ELEVILOR: În urma sondajului realizat prin intermediul chestionarelor pe care voi le-aţi completat, am ajuns la concluzia că o mare parte din
timpul liber pe care îl aveţi, îl petreceţi în faţa televizorului.
– Ce alte modalităţi de petrecere ale timpului liber mai abordaţi? De ce?
– Consideraţi că toate programele de televiziune sunt la fel de bune?
– Argumentaţi răspunsul dat!
– Este important să acordaţi atenţie felului cum selectaţi programele şi emisiunile de televiziune? De ce ?
Explicaţi !
ANUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE:
Azi vom discuta despre necesitatea selectării programelor şi emisiunilor TV pe care le urmărim. Vom vedea care sunt cele mai
importante funcţii ale mass-media, în ce emisiuni le regăsim şi care trebuie să fie criteriile pe care le folosim pentru a selecta
emisiunile şi programele de TV.
II REALIZAREA SENSULUI
PREZENTAREA NOULUI CONŢINUT: Funcţiile cele mai importante ale mijloacelor de informare în masă sunt:
- Funcţia de informare – Oamenii sunt informaţi cu privire la tot ceea ce este nou în viaţa cotidiană;
- Funcţia de educaţie – Sunt transmise informaţii cu caracter cultural, artistic, sportiv, etc., menite să contribuie la
dezvoltarea personalităţii umane;
- Funcţia de divertisment – Încercaţi să explicaţi la ce se referă!
Acum formaţi cele 5 grupe de câte 5 persoane şi fiecare grup are sarcina de a analiza emisiunea de televiziune urmărită pe
parcursul celor două săptămâni.
Fiecare grup va specifica care este funcţia mass-media care se regăseşte în emisiunea respectivă, alături de o Analiză a
aspectelor pozitive şi negative, ambele sarcini scrise pe colile de tip flip-chart pe care le-a primit fiecare grupă, aveţi la dispoziţie 15
minute.
Emisiunile alese sunt: ŞTIRILE PRO TV, VREI SĂ FII MILIARDAR?, PROCESUL ETAPEI, CRONICA CÂRCOTAŞILOR, DE 3 X FEMEIE.
După expirarea timpului de gândire şi scriere, cele 5 grupe, prin intermediul unui reprezentant, îşi prezintă argumentele, apoi
răspund întrebărilor propunătorului şi ale celorlalţi elevi din clasă.
III REFLECŢIA
ASIGURAREA RETENŢIEI:
Din toate aspectele prezentate ce concluzii putem trage referitor la criteriile după care trebuie să alegem emisiunile şi
programele TV pe care le urmărim?
Vă rog să vă grupaţi în perechi, să analizaţi fiecare în parte ceea ce s-a discutat până acum în lecţie, să formulaţi apoi,
împreună cu partenerul o listă de cel puţin 3 criterii şi apoi să le comunicaţi întregii clase.
CONCLUZIA:
Criteriile în funcţie de care ne alegem programele TV trebuie să fie clare. Cele mai importante criterii sunt:
o domeniul care ne interesează;
o funcţia specifică pe care o are o anumită emisiune;
o corespondenţa cu vârsta celui care o urmăreşte;
o calitatea şi veridicitatea informaţiilor transmise;
o caracterul educativ al emisiunii sau al programului TV.
ÎNCHEIERE:
Pentru a încheia această lecţie am ales un joc care se numeşte „Ştirile de seară” şi care va respecta regulile cuprinse în fişa
cu acelaşi nume.
Lecţia se încheie astfel într-o atmosferă veselă şi degajată.
ANEXA NR.1
CHESTIONAR
Marcaţi cu X în căsuţa corespunzătoare răspunsul care exprimă cel mai bine realitatea. Timp de lucru 3 minute.
1. CÂT TIMP PETRECEŢI ÎN FAŢA TELEVIZORULUI ?
A. Într-o zi de şcoală?
1-2 ore
3-4 ore
peste 4 ore.
B. Într-o zi de repaus?
1-2 ore
3-4 ore
peste 4 ore.
2. CONSIDERAŢI NECESARĂ CUNOAŞTEREA UNUI CRITERIU ÎN FUNCŢIE DE CARE SĂ VĂ ALEGEŢI
EMISIUNEA ŞI PROGRAMUL URMĂRITE ?
da
nu
nu ştiu.
ANEXA NR.2
FIŞA DE LUCRU A ELEVILOR „Ştirile de seară”
Numele …………………….
Data………………. ………..
Precizări:
- vă grupaţi în grupe de câte 3 elevi, fiecare va îndeplini câte un rol – rolul de reporter şi rolul de intervievat;
- fiecare se gândeşte la o părere greşită pe care o are despre un grup de persoane;
- reporterul va intervieva referitor la această părere doi membri ai grupului şi va scrie o ştire care să fie de acord cu
acea părere şi o ştire contradictorie;
- intervievările se repetă până când fiecare membru al grupului este atât reporter, cât şi intervievat;
- la final fiecare grupă va prezenta într-o formă cât mai originală propria emisiune de „Ştiri de seară” -
UN EXEMPLU DE ŞTIRI TELEVIZATE
Părerea exprimată: Fetele nu sunt bune atlete.
Reporterul A:
Bună seara. Vă prezint ştirile de la ora opt. În ştirile de astăzi vă anunţăm că există fete care nu ştiu să joace fotbal.
Ele nu sunt la fel de tari ca băieţii. (Ne pare rău, fetelor!). Asta este tot pentru ştirile de astăzi. Noapte bună.
Reporterul B:
Bună seara şi bun găsit! Acestea sunt ştirile de la ora şase. Satellite Television News a făcut astăzi o descoperire
interesantă, pe care v-o prezintă la ştiri.
Am descoperit că multe fete sunt foarte bune la sport.
Într-adevăr, multe fete pot alerga mai repede decât băieţii şi unele fete pot ridica greutăţi mai mari decât băieţii.
Unele fete pot juca fotbal la fel de bine ca băieţii. Înainte, fetelor!
- Prezentarea primului fragment din lectură – citirea expresivă realizată de către învăţătoare sau audierea unei înregistrări pe
casetă, pentru stimularea interesului elevilor;
- Ce sentimente aţi trăit când aţi ascultat acest fragment? (curiozitate, milă)
Predicţii
„Gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi”.
- Ce credeţi că se va întâmpla în continuare?
- Scrieţi în fişe continuarea poveştii.
-Comunicaţi clasei varianta voastră!
Predicţiile vor fi scrise pe tablă, în măsura în care prezintă deosebiri faţă de variantele anterioare.
Al doilea fragment va fi citit în mod independent de către elevi (la începutul orei s-au distribuit elevilor foi cu textul
respectiv).
Discuţii
- Care predicţie a fost mai apropiată de conţinutul lecturii?
- Care s-a deosebit mai mult de ceea ce s-a întâmplat?
- Povestiţi pe scurt cele două fragmente cunoscute!
- Notaţi în rubrica din dreapta din fişa de lucru!
- Predicţii
„Gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi”.
- Ce credeţi că se va întâmpla în continuare?
- Notaţi în rubrica din stânga din fişă!
- Comunicaţi clasei varianta proprie!
Se notează pe tablă predicţiile prezentate de elevi (cu observaţia notată mai sus).
- Al treilea fragment va fi citi în mod independent de către elevi;
* Discuţii (cerinţele precizate pentru fragmentul anterior)
- Predicţii
- Cum credeţi că se va termina povestea?
- Al patrulea fragment.
2.4. REFLECŢIA
a) – Ce părere aveţi despre sfârşitul acestei poveşti? V-a plăcut? De ce? Ce credeţi că e bine din ce s-a
întâmplat? De ce?
b) – Cine a procedat corect? De ce?
c) – Cine a greşit? De ce?
d) – Dacă aţi fi fost în locul călătorului, cum aţi fi procedat? Dar în locul vulpii, ce aţi fi făcut?
- „Gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi” – pentru întrebările b) şi c)
- Vi s-a întâmplat vreodată să ajutaţi pe cineva şi să vă răspundă în mod nepotrivit? Cum aţi procedat? V-au dezamăgit prietenii?
Cum aţi reacţionat?
- Reţeaua discuţiilor
- Vă rog să vă sfătuiţi şi să găsiţi argumente pro sau contra pentru următoarea afirmaţie:
Vulpea a procedat corect închizându-l pe şarpe în văgăună ?
DA NU
Elevii vor nota argumentele pe fişă. Vor prezenta cât mai multe argumente pentru susţinerea poziţiei proprii şi pentru
combaterea poziţiei opuse a colegilor.
- Concluzie: Contactele cu necunoscuţii pot fi periculoase. O faptă bună trebuie răsplătită cu bunătate.
2.5. EXTENSIE
- Dramatizarea I, al III – lea, al IV - lea fragment din text;
- Identificarea unei zicători ilustrate: „După faptă şi răsplată!” (pentru care din personaje se potriveşte?)
Grupe de lucru pe ateliere cu sarcini diferite:
1) Desen 4) Rebus
2) Cine a procedat corect? De ce? 5) Proverb ilustrat
3) Cine a greşit? De ce? 6) Dacă ai fi fost în locul călătorului, cum procedai?
ANEXĂ
JUDECATA VULPII
după Petre Ispirescu
Un om mergea la treaba lui, prin nişte munţi. La marginea drumului aude un glas rugându-se şi grăind:
– Fă-ţi milă, omule şi mă scapă de la pieire!
–Cine eşti şi unde te afli?
– Ia aici, în văgăuna asta. Fă bine şi dă la o parte piatra de deasupra!
Omul căută în dreapta, căută în stânga şi dădu de văgăuna deasupra căreia era un pietroi mare.
Ce să vezi dumneata? Acolo era culcuşul unui şarpe.
Pe când se afla încolăcit şi dormea, un colţ de piatră se desfăcuse din munte şi, prăvălindu-se, căzuse drept peste culcuşul
şarpelui şi-l închise acolo.
Omul nostru se luptă cu bolovanul de piatră şi, încet-încet, îl dădu niţel la o parte, atât cât şarpele putu să iasă.
– Mulţumesc că mai văzui o dată lumina zilei! Mai pot să suflu şi eu în voie, zise şarpele. Găteşte-te acum omule, ca să te
mănânc. Nu mai pot, sunt lihnit de foame!
– D-apoi eu ţi-am făcut bine! Asta să-mi fie, oare, răsplata? Zise omul înfricoşat.
– Bine – nebine, nu voi să ştiu!
Şi deodată se încolăci împrejurul omului şi-l strânse aşa de tare, încât acesta nu se mai putea mişca din loc.
– Stai, frate, mai zise omul, astfel ţi-e dreptatea? Eu nu mă ştiu vinovat cu nimic! Să mergem la judecată!
– Să mergem, dacă vrei, la judecată! (Se gândea şarpele că va mânca şi pe judecător.). Numai grăbeşte paşii, că mi-e foame
de tot!
Şi, mai slăbind pe om din strânsoare, acesta apucă cu paşi grăbiţi la vale şi tremura de frică… În calea lor, întâlniră o vulpe şi
se îndreptară către dânsa.
– Vulpeo, începu omul a zice, iată ce bine am făcut eu acestui şarpe şi iată ce rău vrea să-mi facă el mie. E drept aşa? Judecă
tu!
– Ce-ai zis? Ce-ai zis? Se făcu vulpea a nu pricepe ca să se poată gândi mai mult.
Omul mai spuse o dată focul ce-l ardea.
Ca să judec, trebuie să merg la faţa locului şi să văd cu ochii mei şi să aud cu urechile mele.
Se învoiră şi plecară la faţa locului.
Ajungând acolo, omul începu să spuie aşa cum s-a întâmplat.
– Aşa este, şarpe? Zise vulpea şarpelui încolăcit pe om.
– Aşa, da; fiindcă astfel cere dreptatea şerpească.
Vulpea se gândi niţel şi zise:
– Măi frate, desluşiţi-mă bine, că eu nu pricep! Spune-mi, omule, întâmplarea de la început şi arată-mi şi cu mâna.
– Iată, în văgăuna asta de ici, pe care o vezi cu ochii, sta şarpele astupat cu pietroiul acela…
– În văgăuna asta, ziseşi? întrerupse vulpea. Ce nebun eşti! Nu se poate una ca asta, spune drept, omule!
– Drept spun!
– Aşa e, adăugă şarpele.
– O fi, însă mie nu-mi vine a crede că poate să încapă o aşa namilă de şarpe într-o văgăună atât de micuţă! Trebuie să văd cu
ochii mei, ca să cred!
Şarpele vru să încredinţeze pe vulpe, se descovrigă de pe om, se strecură în văgăună, încet-încet, încolăcindu-se înăuntru.
Omul, care pricepuse de mult viclenia vulpii, puse umărul, dădu piatra la loc şi acoperi văgăuna cu şarpele înăuntru.
Şarpele zise de sub pietroi.
– Acum vezi, vulpeo?
– Văd!
– Ei? crezi acum?
– Cred!
– Judecă!
– Judec după dreptate: să rămâi mai departe în văgăună închis, aşa cum ai fost când omul a vrut să-ţi facă bine şi tu te-ai
gândit să-l răsplăteşti cu rău.
9.6.9 PROIECT DIDACTIC NR.9
OBIECTUL : Discipline opţionale – Curiozităţi din lumea plantelor şi animalelor
SUBIECTUL : Elefantul
CLASA : aI I-a A
INVĂŢĂTOR. IONUŢESCU MIRELA – NICOLETA
DEMERS DIDACTIC PREGĂTIREA LECŢIEI MOTIVATIA : Această lecţie este valoroasă deoarece conţinutul său prezintă aspecte ale lumii înconjuratoare şi îi învaţă pe copii să
înţeleagă şi să respecte natura .
OBIECTIVE :
- citirea corectă, cursivă, conştientă a unui text cu conţinut ştiinţific
- exprimarea cu cuvinte proprii a unor cunoştiinţe esenţiale despre elefant aflate din diferite surse de informare
- dezvoltarea unor sentimente pozitive faţă de aceste animale atât de sensibile în ciuda masivităţii lor
CONDITII PREALABILE : Grupa de nivel mediu
EVALUARE : - Capacitatea de a reda unele cunoştiinţe esenţiale din textul studiat sau alte surse ;
- Formularea unor judecati de valoare şi critice privind conţinutul textului ;
RESURSE SI MANAGEMENTUL TIMPULUI : - Viaţa sălbatică a lumii (1993), Editura Aquilq Oradea,( pag. 7 , 26)
- M. Dumitrescu , (1978), Din lumea animalelor, , EDP, Bucuresti,1978
- TIMP : 1 ora
CONŢINUTUL LECŢIEI
1. EVOCAREA Conexiuni cu cunoştiinţe anterioare :
- Cum se numesc cei mai mici copaci din lume ?
- Care sunt cele mai mari vieţuitoare de pe pământ ?
- Astăzi vom învăţa câteva lucruri despre unul dintre cele mai mari animale, elefantul .
Timp de gândire, lucru în perechi , comunicare : - Pentru început, fiecare elev va nota individual pe caiet tot ceea ce ştie despre elefanţi.
- Fiecare va comunica apoi colegilor de grupă ceea ce au notat. Apoi, toţi vor nota şi ceea ce spun ceilalţi
membrii ai grupei.
- Se vor asculta notiţele fiecărei grupe. La tablă se va realiza ciorchinele prin acumularea datelor provenite de
la fiecare grupă.
-
Trăieşte în
zonele calde Are doi fildeşi
puternici
Mănâncă
multă iarbă
Trompă şi
urechi
ELEFANTUL
Are greutate
mare
African şi
indian
Trăieşte mult
Poate fi dresat
2. REALIZAREA SENSULUI
- Se va împărţi elevilor textul cu ajutorul căruia vor lua contact cu noile cunoştiinţe ;
- Citiţi individual acest text pentru a afla mai multe lucruri despre elefanţi !
1. REFLECŢIA
- Se va purta o discuţie scurtă pentru a reflecta asupra celor citite. ;
a) Ce cunoştiinţe le ştiam ( se află din ciorchinele de pe tablă ) de dinainte de a citi acest text ?
b) Ce lucruri noi, interesante, neştiute până acum aţi aflat citind textul?
c) Se vor explica unele nelămuriri în legatură cu conţinutul acestui text.
d) Se va alcătui un tabel la tablă şi pe caiete pentru a clasifica, sistematiza şi fixa informaţiile ( tabelul SINELG – metoda
inserţiei )
e)
Stiu
Vreau să ştiu
Am învăţat
Coloana a doua “Vreau să ştiu” se va completa ultima, la sfârşit. În prima rubrică se vor nota informaţiile ştiute iniţial, care
sunt trecute şi în ciorchine.
Ultima rubrică va cuprinde acele informaţii noi aflate în urma citirii textului.
Coloana din mijloc va fi completată individual de către fiecare elev, cuprinzând întrebări, nelămuriri, unele sugestii pentru
îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe aflate azi.
La sfârşitul lecţiei se vor împărţi fişe cu elefanţi, se vor studia imaginile cu aceste animale din atlasele zoologice, din cartea
Viaţa sălbatică a lumii sau din alte cărţi , reviste
Elevii vor fi încurajaţi să urmărească emisiunile de specialitate TV , să citească reviste, cărţi despre animale, să caute imagini cu
elefanţi şi să le lipească pe caiet.
TEMA CAMPIONILOR Imaginaţi-vă că sunteţi un om adult, important şi respectat de ceilalţi. Cum aţi încerca să ajutaţi la salvarea elefanţilor, pentru ca
aceştia să nu dispară peste câţiva ani ?
ELEFANTUL- uriaşul planetei noastre
( 1993,Viaţa plantelor şi animalelor, Editura Aquilla, pag.7 şi 29)