1 MINISTERUL MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI RAPORT de monitorizare a procesului de implementare a Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane pe perioada anului 2015. (Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 257-XVI din 5 decembrie 2008) Chişinău 2016
49
Embed
MINISTERUL MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI · vederea asigurării şi protecţiei drepturilor omului, victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
MINISTERUL MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI
RAPORT
de monitorizare a procesului de implementare a Strategiei Sistemului naţional
de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale
traficului de fiinţe umane pe perioada anului 2015.
(Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova
nr. 257-XVI din 5 decembrie 2008)
Chişinău
2016
2
INTRODUCERE
Prezentul raport este elaborat anual în conformitate cu Hotărîrea Parlamentului
Republicii Moldova Nr. 257-XVI din 5 decembrie 2008 privind aprobarea Strategiei
Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor
victime ale traficului de fiinţe umane.
Sistemul Naţional de Referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi
potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (în continuare – SNR) este un
cadru special de cooperare şi coordonare a eforturilor instituţiilor de stat în parteneriat
strategic cu societatea civilă, precum şi cu alţi actori activi în acest domeniu, în
vederea asigurării şi protecţiei drepturilor omului, victimelor şi potenţialelor victime
ale traficului de fiinţe umane (în continuare – TFU).
Prezentul raport generalizează şi sistematizează rezultatele acţiunilor de
monitorizare a implementării Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia
şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (în
continuare – Strategia SNR) încorporate în Planul național de prevenire și combatere a
traficului de ființe umane pentru anii 2014 – 2016 (Hotărîrea Guvernului nr. 484 din
26.06.2014). Raportul conține acțiuni întreprinse de către Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi Familiei (în continuare – MMPSF) şi de alte organizaţii –
participante ale SNR în anul 2015. Raportul are ca scop elucidarea modului şi gradului
de implementare a prevederilor Strategiei, evidenţierea principalelor probleme şi
elaborarea recomandărilor de rigoare.
I. METODOLOGIA
În conformitate cu pct. 37 al Strategiei SNR, un raport generalizat privind
implementarea acesteia trebuie să fie elaborat în baza rezultatelor evaluării, adică a
unui proces fundamentat de colectare şi analiză a informaţiilor privind rezultatele
activităţilor din cadrul SNR, în scopul elucidării gradului de implementare/realizare a
obiectivelor Strategiei SNR, a eficacităţii măsurilor întreprinse, a impactului şi
durabilităţii acestor măsuri. Fiind un sistem complex de cooperare dintre diverşi
actori, evaluarea Strategiei SNR se realizează în baza unei metodologii de
monitorizare elaborată și pilotată în 2010, care constă din 2 formulare A și B,
completate în procesul de monitorizare de către toți actorii SNR. În calitate de actori
s-au evidențiat: echipele multidisciplinare teritoriale, organizaţiile neguvernamentale
şi centrele care prestează servicii beneficiarilor în cadrul SNR.
Ţinem să remarcăm că la momentul actual nu există încă un mecanism unic de
evidenţă a beneficiarilor la diferite nivele ale sistemului şi în cadrul organizaţiilor cu
diferite forme de proprietate, din această cauză generalizarea şi sistematizarea
informaţiei prezintă în continuare o sarcină complicată. Specificul acordării asistenţei
3
victimelor traficului de fiinţe umane constă în aceea că majoritatea beneficiarilor SNR
sunt referiţi de la un participant SNR la altul, pentru primirea ajutorului în cadrul
diferitor organizaţii de la diferite nivele ale sistemului. Drept consecinţă, datele
privind unul şi acelaşi beneficiar sunt incluse în bazele de date a diferitor participanţi
SNR. Totodată nu există încă un sistem unic automatizat, inclusiv în cadrul sistemului
de protecție socială, care să permită sistematizarea datelor pentru fiecare beneficiar în
parte, care să reflecte în mod obiectiv şi complet întregul proces de referire, protecţie
şi asistenţă în cadrul SNR1. Prin urmare, prezentul Raport, ca și în anii precedenți, va
elucida indicatorii calitativi ai dezvoltării SNR precum şi cei cantitativi, cu referire la
numărul sarcinilor, măsurilor realizate, precum și numărul beneficiarilor asistați.
În calitate de surse pentru elaborarea raportului, suplimentar formularelor A și
B se utilizează și următoarele documente:
A. Documentele ce reflectă activitatea în cadrul SNR pentru perioada de
referinţă – rapoartele, dările de seamă, studiile şi alte documente disponibile la
momentul elaborării Prezentului raport;
B. Rezultatele și informația obținută în cadrul meselor rotunde ”Rolul
echipelor multidisciplinare teritoriale în soluționarea cazurilor în cadrul Sistemului
Național de Referire” organizate în incinta Centrului de Asistență și Protecție, cu
Dondușeni, Strășeni, Rezina și Cantemir). În cadrul acestor 3 mese rotunde au
participat 28 de specialiști, ce activează la nivel local.
3. Ateliere de lucru cu reprezentanții agențiilor teritoriale pentru ocuparea
forței de muncă cu tematica “Incluziunea în câmpul muncii a victimelor și potențialelor
victime ale traficului de ființe umane, inclusiv persoanelor cu dizabilități”. Au fost
desfășurate 2 ateliere de lucru, în cadrul cărora au fost instruiți 79 de specialiști, dintre
care 55 au fost reprezentanți ai agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
4. Cu suportul logistic oferit de Unitatea Națională de Coordonare a SNR,
Centrul de Drept al Femeilor a pilotat în parteneriat cu Inspectoratele de poliție
Ciocana și Rîșcani în perioada ianuarie 2013 - august 2015 activitatea de
monitorizare activă a implementării legislației în două raioane, cu suportul Fundației
Soros. Scopul acestui proces a constat în eficientizarea răspunsului autorităților la
cazurile de violență în familie, executării ordonanțelor de protecție.
5. În perioada de raportare au fost organizate 2 training-uri, care au avut
drept scop acoperirea necesităților în domeniul tendințelor și provocărilor în
combaterea traficului de ființe umane. În cadrul acestor instruiri au beneficiat de
pregătire 46 de specialiști. Seminarul a fost focusat pe cunoașterea atât a aspectului
legal național și internațional în domeniul combaterii traficului de ființe umane, cât și
oferirea cunoștințelor și abilităților psihologice pentru avocați și parajuriști, necesare
pentru protecția eficientă a victimelor.
6. În perioada de raportare, OIM a organizat un training pentru funcționarii
consulari, la tematica „Identificarea și referirea către protecție și asistență a victimelor
și potențialelor victime ale traficului de ființe umane. Rolul funcționarului consular”.
Acest seminar a fost desfășurat pe data de 4 iunie 2015 și în cadrul lui au beneficiat de
instruire 27 de funcționari consulari.
OIM a organizat 2 sesiuni de instruire pentru judecători, care au avut loc la data
15
de 24-25 noiembrie 2015, pe temele traficul de copii și violența în familie. În cadrul
acestor instruiri au beneficiat de pregătire 33 de judecători. OIM a organizat un atelier
de lucru, ce s-a desfășurat în perioada 5-6 noiembrie 2015 pentru procurorii regionali,
pe tema practici recente în combaterea traficului de ființe umane și crime conexe. În
cadrul acestor instruiri au participat 40 de procurori.
Totodată, rapoartele depuse de echipele multidisciplinare din teritoriu indică
faptul că, din întregul număr al membrilor EMT, un număr de peste 993 de specialişti
au beneficiat de instruiri în domeniul TFU, acoperind peste 330 de ore de instruire.
Astfel, conform informației oferite la acest capitol de către OIM Moldova,
costurile estimative de instruire a unei EMT sunt în jur de 31 mii lei.
Obiectiv 4. Echiparea EMT şi asigurarea cu resurse umane La etapa incipientă de instituire a EMT-urilor, cu suportul Organizației
Internaționale pentru Migrație, Misiunea în Republica Moldova (OIM Moldova) au
fost acoperite necesitățile de dotare a locului de muncă a coordonatorului EMT cu
echipament tehnic și de comunicare ( a se vedea rapoartele anterioare).
Pe parcursul anului 2015 nu au fost suportate cheltuieli pentru dotarea cu
echipament al locurilor de muncă a coordonatorilor EMT din partea OIM.
Conform datelor pentru anul 2015, oferite de EMT, din cele 36 de echipe (35
raioane și municipiul Bălți) 27 sunt dotate cu telefoane, 29 - cu calculatoare, 26 - cu
imprimante, 21 - cu aparate de fax şi 8 dispun de safeuri. În anul 2015, 17 echipe
dispun de încăperi destinate pentru lucrul EMT. De asemenea, EMT-urile au reiterat
aspectul insuficient de amenajare a locurilor de muncă în cadrul direcțiilor de asistenţă
socială.
Un alt indicator pentru estimarea funcţionării EMT a fost numărul şi procedura
de organizare a şedinţelor echipelor. Astfel, în baza rapoartelor EMT s-a stabilit că
acestea au organizat pe parcursul anului 2015 în mediu a câte 4 (3,9) şedinţe (număr
puțin mai scăzut de ședințe care au fost organizate în mediu în anul 2014, 4,78). Cele
mai multe şedinţe au fost susţinute de EMT din Ocniţa – 14, Basarabeasca – 10,
Florești – 8, Căușeni – 8 și Hîncești – 7 ședințe. Cel puţin două şedinţe s-au organizat
de fiecare EMT, excepţie au fost EMT-ul din Ungheni, care s-a întâlnit o singură dată
și EMT-urile din Ciadâr-Lunga, Edineț, Comrat, Drochia, Glodeni, Ștefan-Vodă și
Taraclia care nu s-au întâlnit niciodată. Durata medie a unei şedinţe a fost de
aproximativ de 1 oră și jumătate.
Membrii echipelor s-au întrunit în cazurile în care era necesară intervenţia şi
luarea unor decizii la nivel de echipă, cu implicarea mai multor specialişti, pentru
soluţionarea unor cazuri complexe.
Obiectiv 5. Elaborarea mecanismului de finanţare a protecţiei şi asistenţei victimelor
şi potenţialelor victime ale TFU Unul dintre obiectivele Strategiei SNR constă în transmiterea responsabilităţilor
privind susţinerea financiară a măsurilor de protecţie şi asistenţă a beneficiarilor de la
donatori către Guvernul Republicii Moldova. În cadrul SNR sunt prevăzute mijloace
16
financiare din contul bugetului de stat pentru acordarea asistenței în procedura de
repatriere și reabilitare a victimelor și potențialelor victime, prin intermediul centrelor
prestatoare de servicii acestor categorii de beneficiari.
Astfel, în anul 2009, 18 % dintre cheltuielile CAP au fost acoperite din mijloace
bugetare, alocându-se în acest sens 483,6 mii lei. În anul 2010, Guvernul a continuat să
finanţeze CAP la aproximativ acelaşi nivel ca şi în anul 2009 (461.1 mii lei). Această
diminuare a fost condiţionată de reducerea bugetului în rezultatul crizei economice
globale. În schimb, în anul 2011, contribuţia Guvernului la finanţarea CAP a
reprezentat o creştere faţă de anii 2009-2010 a surselor financiare alocate din contul
bugetului de stat (739,5 mii lei, inclusiv 275,0 mii lei - mijloace financiare destinate
acoperirii cheltuielilor de personal pentru 6 luni ale anului de gestiune). Astfel, a fost
îndeplinită sarcina prevăzută în Planul de Acțiuni pentru anul 2011. Pentru anul 2012,
au fost alocate resurse bugetare în sumă de 1,118 mii lei. Pentru anul 2013, contribuţia
Guvernului a fost de 1,258,1 mii lei, iar pentru anul 2014, CAP a beneficiat de
finanțare din bugetul de stat în sumă de 1,821,9 mii lei.
Menționăm că în suma totală de 2,889,1 mii lei au fost incluse și resursele
financiare pentru lucrările ce ţin de construcţia unei anexe la clădirea capitală
predestinată pentru dezvoltarea serviciului adresat plasamentului de criză a minorilor.
Astfel, pentru lucrările ce ţin de finisarea interioară şi conectarea la reţele, a fost
alocată suma de 1077,2 mii lei fiind inclusă în cadrul proiectului bugetului pentru anul
2014.
Pentru anul 2015, CAP a beneficiat de susținere financiară din bugetul de stat în
sumă de 1,998,7 mii lei.
În plus, în 2015, alte 6 centre din Republică au continuat să beneficieze de
finanţare din bugetul de stat, în scopul asigurării acoperirii teritoriale şi durabilităţii
programelor de asistenţă de reintegrare pe termen mediu/lung precum:
Centrul Maternal “Ariadna” Drochia – 666,900.00 lei;
Centrul Maternal Căușeni – 699,300.00 lei;
Centrul de asistență și protecție a victimelor și potențialelor victime ale
TFU, Căușeni – 475,600.00 lei; Centrul de criză familială SOTIS, Bălți – 930,000.00 lei;
Centrul Maternal “Încredere” Cahul – 794,300.00 lei;
Centrul Maternal “Pro-femina” Hâncești – 623,900.00 lei.
În ceea ce priveşte contribuția financiară a APL-urilor în asistența cazurilor
coordonate de EMT, acesta rămâne în continuare a fi un subiect dificil de raportat
pentru autorități, din motivul intersectorialității componentei de acordare a prestațiilor
și serviciilor din asistența socială orientată pentru anumite grupuri vulnerabile și lipsei
unei platforme informaționale automatizate, care ar permite evidența beneficiarului în
sistemul de protecție socială, și în special procedura de raportare.
Cu toate acestea, analiza rapoartelor depuse indică la faptul că evidenţa
asistenței financiare acordate beneficiarilor prin intermediul EMT este încă insuficientă
– multe rapoarte nu conţin date privind sursele financiare folosite pentru oferirea
17
serviciilor beneficiarilor, ajutoarelor acordate, de aceea generalizările la acest capitol
nu au până la momentul actual un caracter exact.
Specificăm că EMT-urile au fost rugate să raporteze asupra mijloacelor
financiare, primite în perioada de raportare pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi
potenţialelor victime ale TFU din următoarele surse:
Bugetele locale (primării);
Bugetele raionale/municipale;
Bugetul de stat;
Donatori;
Alte surse.
Remarcăm că printre categoriile de asistență financiară, EMT-urile au indicat
preponderent ajutoarele sociale, sursele din Fondul Republican de susţinere socială a
populaţiei, prestațiile sociale (indemnizații adresate familiilor cu copii, alocații sociale,
pensii sociale).
Conform rapoartelor ce reflectă această sursă de finanţare, din bugetele raionale
şi municipale activităţile SNR au fost acordate cel puţin 224,300 lei (resursele
reflectate în rapoartele a 6 EMT). Cea mai mare contribuţie din această sursă a fost
alocată în raionul Fălești – 124,000 lei, celelalte raioane care au beneficiat de susținere
financiară din această sursă fiind: raionul Cimișlia – 42,000 lei, Dubăsari – 28,800 lei,
Criuleni – 25,000 lei,Ocnița cu 3,500 lei și Soroca – 1,000 lei.
De la bugetul unităților administrativ-teritoriale, pentru asistența beneficiarilor
au fost alocate surse financiare în cuantum de 73,000 de lei (resurse reflectate în
rapoartele a 3 EMT), cea mai mare contribuţie fiind alocată pentru asistenţa
beneficiarilor SNR în Fălești – 65,000 lei.
În concluzie menționăm că, în comparaţie cu anii precedenţi, din informaţia
furnizată de către EMT-uri cea mai mare contribuţie a fost din partea bugetelor
raionale.
În calitate de sursă de finanțare indicată în rapoartele EMT – donatori a fost
indicată o contribuție de 553,000 de lei în total (calitatea de donator o dețin
organizațiile internaționale cu activități în domeniu, contribuțiile oferite din partea
liderilor agricoli locali, agenți economici). Astfel, numai din rapoartele EMT ce
conţineau date privind asistenţa financiară primită se poate stabili că pentru activităţile
SNR la nivel teritorial în 2015 s-au cheltuit cel puţin 893,710 lei.Reieșind din faptul că
în chestionarul de raportare nu se specifică tipologia concretă a sursei și scopul
acordării acesteia, precum și însăși EMT-urile nu descifrează asistența financiară
acordată beneficiarilor din bugetele raional/municipal și local, este dificil de
concluzionat asupra tipului resursei din care au fost alocate acestea, presupunem că
marea majoritate a asistenței financiare acordate include ajutoarele materiale acordate
din fondurile teritoriale de susținere a populației.
B. Managementul SNR.
Obiectiv 6. Dezvoltarea coordonării activităţilor la diferite niveluri SNR
18
Unul din obiectivele prioritare ale SNR este abordarea sistemică a protecţiei şi
asistenţei victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane.
Funcţionarea unui sistem depinde de interacţiunea dintre părţile sale componente –
coordonarea activităţilor, comunicarea, informarea reciprocă, etc. Important în acest
proces este şi capacitatea fiecărui actor al sistemului de a asigura continuitatea
activităţilor de asistenţă şi protecţie prin coordonare şi monitorizare.
Cu referire la dezvoltarea coordonării activităţilor la diferite nivele ale SNR,
comunicăm următoarele:
a. Nivel național. Coordonarea activităţii fiecărei EMT cu UNC s-a realizat
prin diferite mijloace. Din rapoartele EMT reiese că fiecare echipă a contactat telefonic
UNC din cadrul MMPSF în medie de cel puţin 4 ori şi electronic (email, alte mijloace
electronice) de cîte ori a fost necesar. Subiectele de contactare a EMT-urilor de către
UNC rămîn aceleași: solicitarea efectuării unei evaluări referitor la condițiile de trai ale
beneficiarului, la situația familiei biologice/extinse, la posibilitățile de reintegrare a
beneficiarului după procedura de repatriere sau perioada de plasament, la identificarea
unei forme de protecție pentru beneficiar, solicitarea datelor pentru crearea bazei de
date anuale naționale, solicitarea informației pentru compilarea formularelor și
tabelelor elaborate de către Secretariatul Permanent al Comitetului Național, solicitarea
informației referitor la procedura de monitorizare, etc.
b. Nivel raional/municipal. EMT a avut, în mediu, câte 1 şedinţă de
coordonare cu Comisiile teritoriale pentru combaterea TFU (similar cu anul
precedent). Cele mai multe interacţiuni au fost înregistrate în Șoldănești, unde au avut
loc 5 astfel de şedinţe și raioanele Cimișlia și Basarabeasca cu cîte 4 astfel de ședințe.
Totodată, în 20 EMT fie nu au avut loc aceste şedinţe cu Comisiile, fie nu au raportat
la acest capitol.
c. Nivel local/primărie. Comunicarea, în urma consolidării capacităților
EMT-urilor comunitare, a fost fortificată prin instruirile realizate în anul 2015 între
EMT-urile de nivel raional cu cel comunitar.
Remarcăm faptul că deși conlucrarea în cadrul SNR la diferite nivele an de la an
se îmbunătățește, totuși în unele aspecte comunicarea dintre actorii SNR rămâne a fi
neuniformă și insuficientă. Aici am putea prezenta ca probleme în comunicare: lipsa
colaborării între specialiștii EMT, chiar și aprobarea Regulamentului de funcționare a
echipelor multidisciplinare teritoriale nu a soluționat substanțial această problemă,
neprezentarea la timp a informației solicitate de către coordonatorii EMT, neimplicarea
acestora în procesul de reintegrare și reabilitare a beneficiarului din motiv de lipsă a
resurselor financiare locale, dificultatea realizării atribuțiilor de coordonatori ai EMT
la nivel teritorial.
Ca o bună practică din anul precedent cu scopul îmbunătățirii comunicării, atât
pe verticală (UNC – CAP – EMT raională/locală) cât și pe linie orizontală (EMT –
EMT) putem remarca continuarea organizării meselor rotunde „Rolul echipelor
multidisciplinare în soluționarea cazurilor asistate în cadrul Sistemului Național de
Referire, pentru actorii activi în acest domeniu”, organizată în platforma CAP, în
comun cu UNC, cu susținerea financiară a Organizației Internaționale pentru Migrație
19
pentru 9 raioane: Căușeni, Ștefan-Vodă, Cimișlia, Fălești, Glodeni, Dondușeni,
Strășeni, Rezina și Cantemir.
Obiectiv 7. Dezvoltarea sistemului de monitorizare şi evaluare a asistenţei şi
protecţiei victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane EMT-urile îşi îndeplinesc funcţia de monitorizare a cazurilor de asistenţă şi
protecţie, utilizând în acest scop mai multe instrumente (în particular – şedinţele
echipelor, ședințele individuale cu beneficiarii, vizitele la domiciliu, apelurile
telefonice, consultaţiile individuale şi de grup, convorbirile cu persoanele apropiate,
lucrul cu rudele beneficiarilor, monitorizarea resurselor financiare, în cazul în care
beneficiarul face abuz de alcool, suport prin acompanierea beneficiarilor la examinări
medicale, suport în depunerea cererii pentru emiterea ordonanței de protecție).
Conform rapoartelor EMT cazurile sunt monitorizate, în mediu, pentru o perioadă de 6
luni în procesul de acordare a serviciilor (perioada variază de la 1 lună la 12 luni, unele
EMT-uri indicând că acest lucru se efectuează atunci când este necesar) şi pe o
perioadă de la 3-6 luni după intervenţie (de la 1 lună la 12 luni în dependenţă de
dificultatea și necesitățile cazului). Astfel, putem remarca că coordonatorii EMT
respectă, în procesul de monitorizare a beneficiarilor termenele prevăzute prin
procedura Managementului de caz, aprobat prin Ordinul Ministerului Protecției
Sociale, Familiei și Copilului nr. 71 din 3 octombrie 2008.
În acest context, putem concluziona că monitorizarea cazurilor trebuie să fie
realizată în continuare în mod individual, reieşind din necesitățile beneficiarului,
conform planului de asistență individualizat și nivelul de dificultate a cazului propriu-
zis.
Obiectiv 8. Încheierea acordurilor de colaborare între participanţii SNR şi
dezvoltarea colaborării practice
Pe parcursul implementării SNR, la nivel local au fost încheiate acorduri
bilaterale sau multilaterale de colaborare în contextul SNR numai de către 9 echipe.
EMT-urile continuă să conlucreze cu ceilalți într-un stil neformal.
În ceea ce priveşte colaborarea practică şi rolul diverşilor actori în activităţile
SNR, conform rapoartelor depuse de către EMT, cea mai valorificată cooperare a fost
cea dintre membrii EMT teritoriale și organele de poliție (nivel raional). Astfel,
organele de poliție au referit spre asistenţă cel puţin 139 de cazuri (pentru 2014 fiind
referite 134 cazuri), ceea ce denotă o conlucrare eficientă și constantă cu reprezentanții
poliției, prin consolidarea acestora ca membri în structura EMT. În general, cooperarea
cu poliţia este una dintre cele mai apreciate. Totodată, cel puţin 50 de cazuri au fost
referite de către membrii echipelor multidisciplinare (cu 96 mai puțin decât în 2014),
ceea ce denotă o diminuare a cazurilor identificate și referite de către membrii EMT.
De asemenea, în perioada de raportare, conform datelor furnizate de EMT-uri,
ONG-urile active în cadrul SNR au referit 29 de cazuri către echipele din teritoriu, cu 6
mai multe decât în anul 2014.
20
Totodată, menționăm și evenimentele în cadrul cărora s-a prezentat experiența
SNR și participarea reprezentanților EMT la lucrările evenimentelor:
- 24 aprilie 2015, cu suportul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite
pentru Refugiaţi (UNHCR), reprezentanţa în Moldova, Secretariatul permanent a
organizat "Atelierul de instruire privind mecanismul de prevenire şi combatere a
traficului de fiinţe umane. Instrumente de identificare şi intervenţie" pentru angajaţii
Biroului Migraţie şi Azil al MAI.
În calitate de formatori au participat reprezentanţi ai Secretariatului permanent,
Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Centrului pentru Combaterea
Traficului de Persoane şi Centrului de asistenţă şi protecţie a victimelor TFU din
Chişinău.
În cadrul evenimentului a fost prezentat cadrul instituţional şi legal în domeniul
prevenirii şi combaterii TFU, inclusiv rolul Comitetului naţional şi al Secretariatului
permanent în procesul de monitorizare şi coordonare a politicilor publice antitrafic. De
asemenea, au fost prezentate informaţii cu privire la rolul şi misiunea instituţiilor
organelor de drept în investigarea cazurilor de TFU, aspecte ce ţin de sesizarea
presupuselor cazuri de TFU. Acest eveniment a servit drept platformă de comunicare
interdepartamentală şi intersectorială în vederea identificării noilor tendinţe ale TFU în
contextul liberalizării regimului de vize cu UE.
- În perioada 21-22 şi 26-27 mai 2015, Secretariatul permanent cu suportul
financiar al Misiunii OIM in Moldova, au organizat 4 ateliere regionale de lucru la care
au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, secretari ai Comisiilor
teritoriale , coordonatori ai Echipelor multidisciplinare teritoriale, reprezentanţii ONG-
urilor care desfăşoară activităţi în domeniul antitrafic.
Evenimentul a oferit posibilitatea specialiştilor de a evidenţia care sunt bunele
practici, dar şi lacunele în procesul de bună guvernare şi conlucrare la nivel raional
APL, EMT, ONG, prestatori de servicii, în domeniul antitrafic. La eveniment au
participat 33 din cele 37 regiuni invitate, inclusiv din oraşele din Unitatea Teritorială
Autonomă Găgăuzia.
- La 8 iunie 2015, Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru
combaterea traficului de fiinţe umane cu suportul Misiunii Organizaţiei Internaţionale
pentru Migraţie în Moldova a organizat cel de-al treilea Seminar "Tehnici de
diminuare a sindromului arderii profesionale", la care au participat psihologi şi
asistenţi sociali din cadrul Centrelor prestatoare de servicii victimelor şi potenţialelor
victime ale traficului de fiinţe umane. În cadrul seminarului au fost identificate sursele
arderii profesionale, instrumentele de prevenire a acestui sindrom, precum şi tehnici
comportamentale în vederea reducerii stresului faţă de solicitările de serviciu.
Direcţia de activitate 2: Asigurarea accesului victimelor şi potenţialelor victime
ale traficului de fiinţe umane la asistenţa şi protecţia necesară.
Scopul fundamental al Strategiei SNR constă în asigurarea respectării drepturilor
omului - victimelor TFU prin garantarea accesului necondiţionat la protecţia necesară
21
şi asistenţă de calitate. Pentru a fi realizat acest scop, însă, sunt necesare progrese
vizibile în:
a) Dezvoltarea serviciului de identificare a victimelor TFU la toate nivelurile
SNR;
b) Dezvoltarea procesului de referire a victimelor şi potenţialelor victime ale
TFU;
c) Reformarea sistemului de asistenţă pentru victime TFU şi integrarea acestuia
în sistemul naţional de protecţie socială;
d) Dezvoltarea reţelei de servicii pentru victimele şi potenţialele victime ale
TFU la toate nivelurile SNR.
Totodată, menționăm că reforma de descentralizare a autorităților publice locale,
inclusiv prin prisma financiară, a invocat mai multe probleme, mai ales ceea ce ține de
procesul de referire a beneficiarilor cu reședință în alte raioane, spre asistență către
serviciile la nivel teritorial, unde sunt dislocați prestatorii de servicii și durabilitatea
asigurării în continuare a funcționalității acestora. În scopul asigurării dezvoltării
serviciilor sociale și garantării unui cadru strategic de politici, Ministerul Muncii,
Protecției Sociale și Familiei a elaborat proiectul Strategiei sectoriale privind
descentralizarea sistemului de servicii sociale.
Scopul Strategiei este axat pe consolidarea cadrului instituțional descentralizat
specific serviciilor sociale, care să permită prestarea unitară și coerentă a acestora,
conform nevoilor evaluate în mod sistematic și continuu la nivel local, raional și
național și în conformitate cu obiectivele politicilor publice stabilite de către Ministerul
Muncii Protecției Sociale și Familiei în consultare cu autoritățile administrației publice
locale, în condiții de sustenabilitate financiară și a resurselor umane.
În procesul consultării proiectului Strategiei sectoriale privind descentralizarea
sistemului de servicii sociale Ministerul, Muncii, Protecției Sociale și Familiei a
identificat anumite dificultăți care vor crea impedimente în implementarea acesteia, în
special realizarea Obiectivului 2, executarea căruia condiționează operarea
modificărilor și completărilor la Legea privind finanțele publice locale și alte acte
normative în domeniu.
Mai mult, lipsa unui sistem de finanțare a serviciilor sociale bazat pe evaluarea
necesităților și performanței prin mecanisme și metode standardizate la nivel național
va afecta în mod direct mersul implementării reformelor în domeniile conexe, cum ar
fi: prevenirea instituționalizării și dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități și a
copiilor separați de părinți, asigurarea egalității de șanse și nondiscriminarea la
accesarea serviciilor sociale, elaborarea și promovarea politicilor bazate pe evidențe.
Totodată, pentru deblocarea situației create considerăm oportune determinarea, în
comun cu Ministerul Finanțelor a mecanismului de finanțare a serviciilor sociale
dezvoltate și cele noi, precum și elaborarea metodologiei de costificare a serviciilor
sociale.
Obiectiv 9. Dezvoltarea serviciului de identificare a victimelor TFU la toate
nivelurile SNR
22
Procedura de identificare a beneficiarilor SNR se realizează de către EMT în
conformitate cu prevederile Ghidului cu privire la identificarea victimelor şi
potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane, aprobat în anul 2012.
Conform rapoartelor depuse în 2015 EMT – urile au identificat la nivel local 104
victime ale TFU, dintre care 87 adulţi (46 femei şi 41 bărbaţi) şi 17 copii (12 fetițe și 5
băieţi).
Distribuţia numărului de victime ale TFU identificate și asistate pe raioane în
2015 este ilustrată în Tabelul 2:
Tabelul 2. Identificarea victimelor TFU la nivel local
EMD Adulţi Copii TOTAL
Femei bărbaţi
1 Anenii-Noi 0 1 0 1
2 Basarabeasca 0 1 0 1
3 Bălţi 2 0 0 2
4 Briceni 1 0 0 1
5 Cahul 1 0 0 1
6 Cantemir 1 0 0 1
7 Călăraşi 2 3 2 7
8 Căuşeni 1 0 0 1
9 Chişinău 1 3 1 5
10 Ciadîr-Lunga 0 0 0 0
11 Cimişlia 2 1 4 7
12 Comrat 0 0 0 0
13 Criuleni 1 1 0 2
14 Donduşeni 0 0 0 0
15 Drochia 0 0 0 0
16 Dubăsari 1 0 0 1
17 Edineţ 1 0 0 1
18 Făleşti 2 1 1 4
19 Floreşti 2 4 1 7
20 Glodeni 0 0 0 0
21 Hâncești 2 8 2 12
22 Ialoveni 4 0 1 5
23 Leova 2 1 1 4
24 Nisporeni 3 0 0 3
25 Ocniţa 0 0 0 0
26 Orhei 8 9 1 18
27 Rezina 1 0 0 1
28 Râșcani 1 0 0 1
29 Sângerei 0 0 0 0
30 Soroca 1 0 0 1
23
31 Străşeni 2 3 2 7
32 Ştefan-Vodă 2 4 0 6
33 Şoldăneşti 0 1 0 1
34 Taraclia 0 0 0 0
35 Teleneşti 1 0 0 1
36 Ungheni 0 0 1 1
37 Vulcăneşti 1 0 0 1
TOTAL 46 41 17 104
Un rol important în identificarea victimelor TFU îl au şi ONG-urile active în
domeniu. Acest rol se manifestă atât prin activităţi independente de identificare cu
referirea ulterioară a victimelor pentru asistenţă şi protecţie în cadrul sistemului, cât şi
prin participarea ONG-urilor în activităţile de identificare cu EMT. Astfel, din
rapoartele privind implementarea SNR depuse de ONG-uri privind activităţile în
domeniu rezultă că în perioada de raportare au fost identificate un număr de 98
victime, inclusiv 75 adulţi (44 femei şi 31 bărbaţi şi 23 copii). Dat fiind faptul că
sistemul actual de colectare a datelor în cadrul SNR nu poate la moment preveni în
totalitate suprapunerea de date, atenţionăm că aceeaşi beneficiari se pot regăsi în
statisticile altor membri ai SNR (EMT sau CAP).
În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 948 din 07.08.2008
pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor
– victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi, precum şi a
copiilor neînsoţiţi pe parcursul anului 2015, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și
Familiei, în conlucrare cu autorităţile tutelare de la domiciliul copiilor şi partenerii
nominalizați au organizat 23 misiuni de repatriere a copiilor, fiind repatriați 36 copii
(13 copii Ucraina (11 misiuni), 20 copii din Federația Rusă (9 misiuni), 2 copii din
România (2 misiuni) și 1 copil din Italia (1 misiune), rămași fără ocrotire părintească
pe teritoriul altor state.
În comparație cu anul 2014, când au fost organizate 17 misiuni de repatriere a
33 de copii, dintre care: 18 copii din Federaţia Rusă (7 misiuni) și 15 copii din Ucraina
(10 misiuni), numărul copiilor repatriați a crescut.
Pe parcursul anului 2015 au fost repatriaţi 25 adulți și 4 minori: 16 victime ale
traficului de ființe umane (7 femei, 1 fetiță și 8 bărbați) și 13 migranți în dificultate (4
bărbați și 6 femei, inclusiv 2 fetițe și 1 băiat, ca și copii ai migranților în dificultate). În
coraport cu anul precedent (2014) acesta reprezintă un număr mai mic al victimelor
traficului de ființe umane și migranților în dificultate și anume: 23 victime ale
traficului de fiinţe umane (16 femei și 7 bărbați) şi 17 migranţi aflaţi în dificultate (11
femei și 6 bărbați).
Tuturor acestor persoane li s-a acordat asistență în repatriere prin: perfectarea
actelor, însoţirea victimelor și acoperirea cheltuielilor de transport aerian sau terestru
până la destinaţie în Republica Moldova, inclusiv cu finanțare din bugetul de stat.
Pentru anul 2015, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a planificat în
Cadrul Bugetar de Cheltuieli pe Termen Mediu (CBTM 2014-2016) resurse financiare
24
în cuantum de 600,000 lei pentru misiunile de repatriere, reieșind din analizele,
calculele și experiențele anterioare, din care au fost cheltuiți 121,700 lei moldovenești
(circa 6,100 dolari SUA), ce reprezintă circa 20,3 %. Dat fiind faptul că numărul exact
a persoanelor care urmează a fi repatriat nu poate fi cu certitudine cunoscut, și reieșind
din faptul că în bugetele donatorilor nu mai sunt alocate mijloace financiare pentru
procedura de repatriere din motivul angajamentelor deja asumate la acest capitol de
către stat și inclusiv pentru a reduce eventualele riscuri ce țin de insuficiența resurselor
financiare destinate procedurii de repatriere a persoanelor copil/adult victimă TFU a
fost preconizată o sumă de 600.000 lei. Această sumă a fost repartizată pentru diferite
necesități, după cum urmează: pentru diurnele persoanelor responsabile de repatriere și
bilete de avion –114,200 lei, combustibil (motorină) –7,500 lei.
Conform generalizării datelor stocate la Unitatea națională de coordonare a SNR
din cadrul MMPSF, care reflectă atât cazurile identificate de către EMT cât și de către
alți actori naționali cum ar fi Organizația Internațională pentru Migrație în Moldova
(OIM) și CAP, astfel prin SNR au fost identificate în 2015 în total un număr de 132
VTFU dintre care 77 femei (inclusiv 16 copii) și 55 bărbați (inclusiv 9 copii).
Tabelul 3. Cazuri Victime ale TFU identificate și asistate prin SNR conform datelor
UNC, MMPSF
Anul
intrării
în
sistem
Raion Total
cazuri
TFU
2015
femei bărbați adulți minori
2006 1 Bălți 2 2 0 2 0
2 Edineț 1 1 0 1 0
3 Căușeni 1 1 0 1 0
4 Cahul 1 1 0 1 0
5 Călărași 7 2 3 5 2
2007 6 Cimişlia 7 2 1 3 4
7 Hâncești 12 2 8 10 2
8 Ştefan Vodă 6 2 4 6 0
9 Floreşti 7 2 4 6 1
10 Teleneşti 1 1 0 1 0
11 Leova 4 2 1 3 1
12 Soroca 1 1 0 1 0
2008 13 Ungheni 1 0 0 0 1
14 Nisporeni 3 3 0 3 0
15 Cantemir 1 1 0 1 0
16 Comrat 0 0 0 0 0
17 Fălești 4 2 1 3 1
18 Chișinău 5 1 3 4 1
25
2009 19 Șoldănești 1 0 1 1 0
20 Sângerei 0 0 0 0 0
21 Anenii-Noi 1 0 1 1 0
22 Ocnița 0 0 0 0 0
23 Vulcănești 1 1 0 1 0
24 Rezina 1 1 0 1 0
25 Râșcani 1 1 0 1 0
2010 26 Orhei 18 8 9 17 1
27 Basarabeasca 1 0 1 1 0
28 Briceni 1 1 0 1 0
29 Drochia 0 0 0 0 0
30 Glodeni 0 0 0 0 0
2011 31 Criuleni 2 1 1 2 0
32 Ialoveni 5 4 0 4 1
33 Strășeni 7 2 3 5 2
34 Dondușeni 0 0 0 0 0
35 Dubăsari 1 1 0 1 0
36 Ciadîr-Lunga 0 0 0 0 0
37 Taraclia 0 0 0 0 0
2012 38 Transnistria 17 15 2 17 0
39 Alte țări
(apatrizi/fără
domiciliu)
11 0 3 3 8
TOTAL 132 61 46 107 25
Obiectiv 11. Dezvoltarea procedurii de referire a victimelor TFU
Procedura de referire a beneficiarilor pentru asistenţă şi protecţie reprezintă un
instrument cheie pentru acordarea asistenței victimelor TFU prin servicii specializate şi
individualizate, corespunzătoare necesităţilor şi intereselor lor. Dat fiind faptul că la
nivel local infrastructura serviciilor sociale pentru mai multe categorii de beneficiari
este subdezvoltată, victimele și potențialele victime, identificate la nivel
raional/comunitar sunt referite la nivel național. De aceea, rămîne a fi actuală
necesitatea dezvoltării sistemului local de servicii la nivel raional şi comunitar,
precum şi a procesului de referire de la un nivel la altul, inclusiv prin prisma reformei
de descentralizare a APL-urilor.
Obiectiv 12. Reformarea sistemului de asistenţă pentru victimele TFU şi integrarea
acestuia în sistemul naţional de protecţie socială
Durabilitatea mecanismului de asistenţă a victimelor şi potenţialelor victime ale
TFU din cadrul SNR depinde în mare măsură de gradul de integrare a acestuia în
26
sistemul naţional de protecţie socială. Înainte de crearea SNR, în general, victimele
traficului de fiinţe umane aveau acces doar la asistenţa acordată de organizaţiile
neguvernamentale şi internaționale specializate. La moment, dat fiind faptul că
victimele TFU reprezintă una dintre categoriile socialmente vulnerabile, acestora
trebuie să le fie garantat întregul spectru de beneficii sociale oferite în cadrul
sistemului asistenţei sociale de stat.
Astfel, pentru perioada de referinţă, conform datelor obţinute prin intermediul
chestionarelor de monitorizare, victimele TFU au beneficiat de o gamă largă de măsuri
de asistenţă socială oferite prin intermediul sistemului de asistenţă socială de stat
conform următorului tabel:
Tabelul 4: Asistenţa victimelor TFU în cadrul sistemului asistenţei sociale de stat
Măsuri de asistenţă socială
Nr. beneficiarilor
2011 2012 2013 2014 2015
Prestaţii sociale 67 65 27 34 24
Servicii sociale:
1. îngrijirea la domiciliu 1 0 0 1 0
2. cantinele de ajutor social 0 3 0 1 2
3. sprijin din partea asistenţilor sociali comunitari 93 151 35 41 26
4. serviciile centrelor comunitare 11 11 3 22 1
5. specializate de îngrijire de zi 8 9 0 0 0
6. centre de plasament temporar 34 9 3 8 2
7. servicii de tip familie 11 1 0 8 2
8. plasarea în CAP sau alt centru3 25 16 5 4 5
9. plasarea în instituţiile pentru persoanele cu
dezabilități
4 2 0 1 0
10.plasarea în instituţiile rezidenţiale pentru copii 9 0 0 0 0
Datele din tabelul 4 indică asupra faptului că cele mai solicitate adresări ale
victimelor față de sistemul de protecție socială sunt: stabilirea prestațiilor sociale
(ajutor social, indemnizații adresate familiilor cu copii, ajutor material, alocații și
pensii pentru persoanele cu dizabilități, ajutor de șomaj) și servicii sociale (consilierea
asistenților sociali comunitari și plasamentul în CAP și în alte servicii de plasament
temporar).
Obiectiv 13. Dezvoltarea reţelei de servicii pentru victimele TFU la toate nivelurile
SNR
Reieșind din scopul final al Strategiei SNR de a integra abordarea
multidisciplinară în acordarea asistenței beneficiarilor și a mecanismelor elaborate în
acest sens, în cadrul sistemului naţional de protecţie socială, la moment, rămâne a fi
importantă menţinerea parteneriatului social existent dintre organizaţiile
3 Această cifră reflectă plasarea în CAP doar a celor beneficiari care au fost referiţi de către EMT.
27
guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale în scopul asigurării calităţii
asistenţei şi protecţiei acordate în cadrul SNR victimelor şi potenţialelor victime ale
SNR.
Dezvoltarea procedurilor de referire a victimelor traficului de fiinţe umane şi
transmiterea responsabilităţii pentru acordarea serviciilor acestei categorii de
beneficiari către stat nu trebuie să conducă la reducerea nivelului de calitate a acestor
servicii sau reducerii spectrului serviciilor.
Din acest considerent, printre sarcinile monitorizării este și colectarea
informaţiei privind spectrul de servicii care au fost acordate victimelor traficului de
fiinţe umane în afara cadrului sistemului de protecţie socială de stat, fiind susţinute din
contul diferitor programe de asistenţă cu suportul donatorilor internaţionali sau externi.
Informaţia prezentată în tabelul de mai jos reflectă gama de servicii de care au
beneficiat victimele traficului de fiinţe umane în perioada de raportare, anul 2015,
atunci când coordonarea asistenţei este realizată de EMT-uri şi ONG-uri, prin suportul
oferit în procesul de repatriere, la realizarea planurilor individualizate de asistență în
procesul de reintegrare (pachete alimentare și igienice, medicamente, polițe de asigurare
medicală, scutece pentru nou-născuți, mâncare pentru nou-născuți (terciuri, lapte praf,
piureuri, sucuri), îmbrăcăminte și încălțăminte, lemne pentru foc/cărbune/brichete,
materiale de construcție pentru reparația cosmetică și îmbunătățirea condițiilor de trai,
instrumente pentru grădinărit, utilaj de cusut (mașină de cusut, overlog), mobilier de
primă necesitate (pat, masă, scaun, etc.), lenjerie pentru pat, saltele pentru pat,
ustensile necesare pentru prepararea mâncării (plită electrică, veselă, cratițe), achitarea
chiriei, achitarea facturilor pentru cheltuielile comunale, procurarea ghiozdanelor și
rechizitelor pentru școală, achitarea căminului pentru studenți, oferirea banilor pentru
transport interurban, oferirea suportului financiar pentru 1 familie, achitarea
cheltuielilor pentru obținerea actelor de stare civilă (certificat de naștere, buletin de
identitate), achitarea cursurilor de profesionalizare, procurarea instrumentelor și
materialelor necesare pentru cursurile de profesionalizare.
Tabelul 5: Servicii acordate victimelor TFU prin intermediul EMT cu suportul
diferitor programe finanţate de către donatori
Servicii acordate victimelor Cazuri
asistate
2013
(EMT)
Cazuri
asistate
2013
(ONG)
Cazuri
asistate
2014
(EMT)
Cazuri
asistate
2014
(ONG)
Cazuri
asistate
2015
(EMT)
Cazuri
asistat
e 2015
(ONG)
1. Asistenţă în repatriere; 5 24 16 17 3 11
2. Plasarea temporară în
Centrul de asistenţă si protecţie
a victimelor TFU sau în alt
centru, care oferă servicii
specializate sau primare pentru
persoanele aflate in dificultate;
6 62 6 41 5 62
28
3. Ajutor de primă necesitate
(alimente, obiecte de igienă
personală, medicamente,
îmbrăcăminte şi similare);
15 69 44 41 19 62
4. Asistenţă medicală; 4 69 29 48 9 67
5. Asistenţă psihologică
(consiliere individuală si de
grup, consilierea membrilor de
familie, etc.);
5 99 49 66 16 64
6. Asistenţă în restabilirea şi
perfectarea actelor
8 16 15 18 6 21
7. Asistenţă juridică
(reprezentare în instanţii
diferite, soluţionarea
problemelor locative etc.);
0 88 2 80 4 52
8. Integrare în învățământul
general obligatoriu;
1 0 3 4 1 0
9. asigurarea integrării
profesionale (informare si
consiliere profesionala,
orientare si formare
profesionala,stagiu);
0 8 0 2 1 4
10. asistenţă in plasarea în
cîmpul muncii;
5 2 1 6 4 1
11. consultanţă şi asistenţă
pentru iniţierea unei activităţi
de întreprinzător;
0 0 0 0 0 0
12. măsuri de dezvoltare a
potenţialului personal
(participarea în grupuri de
susţinere, grupuri de consultare
psiho-socială etc.);
0 4 1 0 0 0
Este important de menținut parteneriatul dintre sectorul guvernamental și cel
neguvernamental în vederea asigurării beneficiarilor SNR cu servicii de calitate înaltă,
abordînd în complexitate problemele și necesitățile cu care se confruntă aceștia pentru
a asigura o incluziune socială și familială reușită și totodată pentru a preveni
retraficarea/ revictimizarea.
Activitatea Centrului de asistenţă si protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale
traficului de ființe umane (CAP)
Unul dintre cei mai importanți și solicitați prestatori de servicii pentru victimele
traficului de fiinţe umane în Republica Moldova continuă a fi Centrul de asistenţă si
protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de ființe umane (CAP).
29
De cele mai multe ori CAP este primul punct de contact cu Moldova pentru
persoanele care se reîntorc acasă după experienţa oribilă de exploatare. Creat în anul
2001, Centrul acordă asistenţă de criză într-un mediu sigur şi prietenos.
În 2008, CAP a fost instituţionalizat prin Hotarîrea Guvernului Nr. 847 din
11.07.2008 cu privire la crearea instituţiei publice. Astfel, începând cu anul 2008, CAP
beneficiază de susţinere financiară a costurilor sale operaţionale oferite din partea
bugetului de stat etapizat, în final, începând cu 2011 asigurând-se întreținerea clădirii și
cheltuielile legate de salarizarea personalului. Cu toate că din bugetul de stat se
transferă bani și pentru beneficiarii centrului, normativele existente la momentul actual
cu referire la acordarea serviciului medical, igienic, alimentar este insuficient, iar
realizarea planurilor individualizate de asistență (elaborate în baza necesităților
individuale ale beneficiarilor) în contextul asigurării unei incluziuni reușite în genere
nu sunt prevăzute ca finanțare. Aceste necesități rămân a fi acoperite în continuare din
partea OIM.
Reieșind din solicitările în creștere de asistență a copiilor – victime ale TFU,
violenței în familie, abuzului sexual, minorilor repatriați a fost luată decizia comună a
MMPSF și partenerilor de dezvoltare: UNICEF și OIM, de a extinde platforma CAP
prin construcția unei anexe, destinată asistenței copiilor.
Menționăm că, pe parcursul anului 2015, lucrările ce țin de construcția și
renovarea clădirii Centrului de asistență și protecție a victimelor și potențialelor
victime ale traficului de ființe umane au fost finalizate, urmând asigurarea legalității
CAP ca entitate juridică, reieșind din aspectul de renovare.
Dinamica cheltuielilor pentru anii 2008-2015 pentru întreținerea Centrului de
Asistenţă şi Protecţie a Victimelor şi Potenţialelor Victime ale traficului de Fiinţe