Page 1 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură GHID INFORMATIV privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu VERSIUNEA 1.0 2015
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
GHID INFORMATIV
privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru
climă şi mediu
VERSIUNEA 1.0
2015
Page 2 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
10. EXEMPLE MOD DE CALCUL PENTRU RESPECTAREA PRACTICILOR BENEFICE PENTRU CLIMĂ ŞI
MEDIU 80
Page 4 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
ACRONIME
APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
ANT Ajutor Naţional Tranzitoriu
BPS Basic Payment Scheme (schema de plată de bază)
GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu
IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control
LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PAC Politica Agricolă Comuna
SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă
SMR Cerinţe legale în materie de gestionare
UE Uniunea Europeană
ZIE
Zone de Interes Ecologic
Page 5 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
1. DEFINIŢII
„fermier” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice
sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe
teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă;
„exploataţie” înseamnă ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi
gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;
„suprafaţă agricolă” înseamnă orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de
fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;
„terenuri arabile” înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe
disponibile pentru producţia agricolă dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este
sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile;
„pajişti permanente” înseamnă păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă
terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane
care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci
ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru
păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
„iarbă sau alte plante furajere erbacee” înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în
mod obişnuit pe pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în
amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana animalelor;
„culturi permanente” înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a
culturilor, altele decât pajiştile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulţi ani;
„culturi secundare” înseamnă culturile înfiinţate pentru respectarea cerinţelor privind zonele
cu strat vegetal, care se înfiinţează după recoltarea culturii principale declarate în anul de
cerere curent, în scopul asigurării acoperirii terenului arabil pe perioada iernii;
„specii forestiere cu ciclu scurt de producţie” înseamnă suprafeţe plantate cu specii de
arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;
„pârloagă” înseamnă teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1an, pe
acelaşi amplasament, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu;
„anul de cerere” este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată,
conform art. 8, alin. (1) lit. b) din ordonanţă;
„cererea unică de plată” este cererea de ajutor şi/sau de sprijin, dupa caz, în cadrul oricăreia
dintre plăţile prevăzute la art. 1, alin. (2) şi (3) sau dintre măsurile delegate de dezvoltare
rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură
dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
“strat de referinţă” înseamnă ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite
la art. 2 alin. (1), pct. 25 din Regulamentul 640/2014 de completare a Regulamentului (UE)
Page 6 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul
Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi
pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru
dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;
„Pepiniere” înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber,
destinate plantării ulterioare:
(i) pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi;
(ii) pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure;
(iii) pepiniere de plante ornamentale;
(iv) pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile
proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită;
(v) pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea
drumurilor, pe rambleuri cum ar fi , dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri
şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul
săditor;
Sintagma „activitate agricolă” înseamnă, după caz:
a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea,
mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole,
b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat
sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al
utilajelor agricole uzuale, cu respectarea normelor de ecocondiţionalitate, sau
c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit
într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin îndepărtarea vegetaţiei prin
lucrări de cosit sau discuit ori prin erbicidare cel puţin o dată pe an pe terenul arabil;
(d) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod
obişnuit într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, prin păşunat, cu asigurarea
unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha cu animalele pe care fermierul le exploatează sau un
cosit anual pe pajiştile permanente, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniul
pajiştilor. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1800 m, menţinute în
mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu
asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, cu animalele pe care le exploatează. Pe
suprafeţele de pajişti permanente care fac obiectul angajamentelor multianuale aflate în
derulare în cadrul măsurii 214 - “Plăţi de agro – mediu” din Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală 2007 – 2013, activitatea minimă constă în păşunat cu asigurarea unei încărcături de cel
puţin 0,3 UVM/ha cu animalele pe care la exploatează sau un cosit anual. (e) efectuarea unei activitaţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod obişnuit
într-o stare adecvată pentru paşunat sau pentru cultivare, prin realizarea a cel puţin o tăiere anuală de întreţinere ori cel puţin o cosire anuala a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreţinere a solului, în cazul viilor şi livezilor.
“hectar eligibil” înseamna suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul
unei exploataţii.
Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt
conforme cu definiţia hectarului eligibil prevăzută la art.10, alin. (1) din OUG nr. 3/2015 pe
tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forta majoră sau a unor
circumstanţe excepţionale. Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare
împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigatii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de
protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole. În cazul pajiştilor
permanente care conţin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj si arbori,
Page 7 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
începând cu anul de cerere 2018 hectarul eligibil se determină prin aplicarea unui sistem
proporţional de reducere a suprafeţei bazat pe procentajul de suprafaţă neeligibilă în cadrul
blocului fizic, definit în art. 10 al Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014. Reducerea
suprafeţelor ca rezultat al aplicării acestui sistem nu constituie neconformitate în cadrul
angajamentelor încheiate pentru măsurile delegate şi nu determină aplicarea de sancţiuni.
Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în
care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.
„parcelă agricolă” înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face obiectul unei
declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o
singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr.
1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de
abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr.
814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;
„parcelă de referinţă” este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic,
înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al
parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1306/2013 şi
art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este
blocul fizic.
„bloc fizic” este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi
fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai
multe parcele agricole;
„sistemul de informaţii geografice” (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe
sistemul de informaţii geografice menţionate la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr.
1306/2013;
„sistemul de identificare a parcelelor agricole” (LPIS) reprezintă o bază de date
computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care
funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează
ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o
precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000.
Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;
„material geografic” înseamnă hărţile sau alte documente utilizate pentru a comunica conţinutul
GIS între cei care solicită ajutorul sau sprijinul şi statele membre.
„suprafaţă determinată” înseamnă, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa
pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de
condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa
loturilor sau a parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la
faţa locului; “suprafaţa convertită (transformată)” înseamnă suprafaţa virtuală a ZIE obţinută prin folosirea
factorilor de conversie din Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 639/2014;
“suprafaţa ponderată” suprafaţa virtuală a ZIE obţinută după multiplicarea suprafeţei efective
determinate sau a suprafeţei convertite cu factorii de ponderare ai Anexei II a Regulamentului
(UE) nr. 639/2014;
Page 8 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
„suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă” este suprafaţa maximă pentru care se
pot acorda plăţi directe pentru fiecare bloc fizic.
„suprafaţa de pajişti permanente” înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul
2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti
permanente declarată în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul. (1) primul paragraf
litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de
a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu
pajişte permanentă în anul 2012;
„suprafaţa agricolă totală” înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu
articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de
către fermieri care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă
şi mediu.
sintagma „menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru
păşunat sau pentru cultivare, fără nici o acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul
metodelor şi al utilajelor agricole uzuale”, în sensul art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă,
înseamnă acţiunile pregătitoare, metodele şi utilajele agricole care nu exced tehnologia
specifică culturilor agricole;
„livada tradiţională utilizată extensiv” înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt
utilizate în principal ca pajişti permanente prin cosit şi/sau păşunat, având dimensiunea
minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de 140-240 pomi/ha, indiferent
de specia cultivată iar intervalele dintre pomi nu sunt simetrice şi sunt acoperite cu specii
furajere perene;
„marginile de câmp” înseamnă suprafeţe de teren aflate la dispoziţia femierului, situate la
marginea parcelei şi care constituie zone de interes ecologic. Lăţimea acestora este cuprinsă
între 1 – 20 m;.
“teren aflat la dispoziţia fermierului” înseamnă terenul pentru care fermierul dovedeşte
utilizarea legală a terenului.
Zonele de interes ecologic care nu sunt ”niciodată la dispoziţia fermierului”, potrivit art. 86,
alin (9) din Ordinul MADR nr. 619/2015, sunt zonele de interes ecologic situate pe
Mediu - Reducerea eroziunii solului, provocată de vânt şi apă
- Reducerea poluării cu îngrăşăminte şi pesticide, în special prin
scurgere la suprafaţă, prin crearea de zone tampon
Biodiversitate - Refugiu sau coridoare pentru fauna sălbatică
- Stimularea biodiversităţii şi conservarea faunei sălbatice
- Menţinerea diversităţii peisajelor
Social şi - Încurajarea activităţilor nonagricole
recreaţional - Menţinerea caracteristicilor istorice şi a locurilor cu o anumită
semnificaţie.
Page 49 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Marginile de câmp constituie habitat pentru diverse specii de plante
(ierburi, flori de câmp), care atrag insecte benefice (albine, bondari,
viespi, fluturi - ce se hrănesc cu polen şi nectar, fiind polenizatori ai
culturilor, sau buburuze, păianjeni – prădători ce se hrănesc cu insecte
dăunătoare - afide).
Marginile înierbate limitrofe culturilor agricole constituie un excelent
habitat pentru păsările pe cale de dispariţie ce-şi fac cuibul pe sol,
îndeosebi în zonele de câmpie: potârniche, prepeliţă (pitpalac),
ciocârlie ş.a.
Seminţele plantelor, precum şi insecte ca
lăcuste, viespi, gândaci, fluturi şi larvele lor,
constituie hrană pentru aceste păsări. Marginile de câmp constituie refugiu pentru iepuri
de câmp şi mamifere mici (şoareci de câmp) care atrag răpitoare de
noapte ca bufniţa, huhurezul, cucuveaua sau şoimul, constituind
totodată coridoare ideale pentru deplasarea liberă a faunei
sălbatice spre alte habitate.
Pentru a fi eligibile la plată ca zone de interes ecologic,
marginile de câmp trebuie să aibă o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 de m.
Aceste suprafeţe fac parte din parcelă, pot fi utilizate pentru întoarcerea
utilajelor agricole la capetele parcelei şi ele nu se cultivă în scopul
obţinerii de producţie agricolă.
Ca lucrări de întreţinere, pentru respectarea GAEC 7, este necesară distrugerea vegetaţiei
nedorite, reprezentată de buruieni care se pot răspândi uşor în culturile învecinate: pălămidă,
brusture, scaiete, pir.
Lucrările agricole, ca fertilizarea sau aplicarea de pesticide, pot avea efecte adverse asupra
marginilor de câmp, de aceea ele trebuie evitate.
Page 50 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Marginile de câmp vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie
din aplicaţie iar lăţimea maximă a acestora este de 20 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de
20 m. Pentru a fi considerat element ZIE marginea de câmp trebuie să se încadreze în acest
contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
Page 51 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
7.2.6. Iazuri
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (f) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj iazurile de până la cel mult 0,1 ha.
Iazurile, vizibile în LPIS pe ortofotoplanuri, sunt eligibile pentru ZIE dacă au o suprafaţă de
maximum 1000 metri pătraţi. Rezervoarele din beton sau din plastic nu sunt considerate zone
de interes ecologic.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Pentru iazuri se aplică un factor de ponderare = 1,5;
Factorul de conversie nu se aplică.
Prin aplicarea factorului de ponderare pentru iazuri, care respectă cerinţele mai sus
menţionate, unei suprafeţe de exemplu de 1000 metri pătraţi, rezultă o zonă de interes
ecologic cu suprafaţă de 1500 mp.
Exemplul 1:
Page 52 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 2:
Exemplul 3:
Page 53 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Iazurile se vor delimitata pe imaginile ortofoto ca poligon, folosind instrumentul poligon din
aplicaţie, iar aria trebuie să fie de maxim 0,1 ha.
În IPA online se va aplica automat factorul de ponderare.
7.2.7. Rigole
În conformitate cu art. 45, alin. 4, litera (g) din Regulamentul (UE) 639/2014 şi cu Ordinul
MADR nr. 619/2015, reprezintă elemente de peisaj rigolele cu o lăţime maximă de 6 m,
inclusiv cursurile deschise de apă pentru irigaţii sau drenare; canalele cu pereţi de beton nu
sunt considerate zone de interes ecologic.
Pentru a simplifica administrarea şi pentru a facilita măsurarea suprafeţelor, calculul acestora
se face în conformitate cu art. 46, alin. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, utilizând
factorii de conversie şi ponderare din Anexa X din Regulamentul (UE) 639/2014, care
prevede:
Rigole (pe 1 m): factor de conversie= 3, factor de ponderare= 2, zona de interes ecologic = 6
mp.
Prin aplicarea factorului de conversie şi a factorului de ponderare unei rigole cu o
lungime de 10 metri liniari, care respectă cerinţele mai sus menţionate, rezultă o zonă de
interes ecologic cu suprafaţă de 60 mp.
Page 54 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 1:
Exemplul 2:
Page 55 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Exemplul 3:
Exemplul 4:
Page 56 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Rigolele vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie, folosind instrumentul linie din
aplicaţie iar lăţimea acestora să fie de maxim 6 m.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 6
m. Pentru a fi considerată element ZIE o rigolă nu trebuie să depăşească acest contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
7.3. Zone tampon de-a lungul cursurilor de apă
În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(5) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR, MMAP, ANSVSA nr. 352/2015
pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de
sprijin pentru fermieri în România, zonele tampon (fâşiile de protecţie) de-a lungul cursurilor
de apă, situate pe teren arabil, reprezintă zone de interes ecologic.
Potrivit prevederilor art.45, alin.(5) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, în această categorie
intră zonele tampon aflate de-a lungul cursurilor de apă prevăzute de GAEC 1, SMR 1 sau
SMR 10 menţionate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum şi alte zone
tampon. Lăţimea minimă a respectivelor zone tampon nu trebuie să fie mai mică de 1 metru.
Zonele tampon trebuie să se afle pe un teren arabil sau să fie adiacente unui astfel de teren în
aşa fel încât laturile lor lungi să fie paralele cu marginea unui corp de apă.
Zonele tampon nu se cultivă în scopul obţinerii de producţie agricolă, dar este permis
păşunatul sau cositul, cu condiţia ca zona tampon să poată fi în continuare distinsă de terenul
agricol adiacent.
Page 57 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Calculul suprafeţelor se face în conformitate cu art. 46, alin.(3) din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013, respectiv Anexa X din acelaşi regulament.
Page 58 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
Zone tampon (pe 1 m): factor de conversie = 6, factor de ponderare = 1,5. Zona de interes
ecologic = 9 m2.
Zonele tampon de-a lungul cursurilor de apă, ca zone de interes ecologic, constituie totodată
elemente de ecocondiţionalitate, potrivit art. 93, alin.(1) şi Anexei II din Regulamentul (UE)
nr. 1306/2013, după cum urmează:
Page 59 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
GAEC 1 - Crearea/menţinerea zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apă. 1. Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor
de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei în
domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la
12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a
blocului fizic adiacent cursului de apă.
. 2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă nu
există fâşii de protecţie, fermierul are obligaţia înfiinţării şi menţinerii acestor fâşii, în conformitate cu
prevederile Codului de bune practici agricole.
SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
… g) să nu aplice îngrăşăminte
organice sau minerale pe fâşiile
de protecţie existente pe
terenurile agricole situate în
vecinătatea zonelor de protecţie
a apelor de suprafaţă sau pe
terenurile agricole situate în
zonele de protecţie a apelor de
suprafaţă ori în zonele de
protecţie sanitară şi
hidrogeologică a surselor de
captare a apei potabile/minerale
şi a lacurilor terapeutice, stabilite
în conformitate cu legislaţia în
domeniu. Lăţimea minimă a
fâşiilor de protecţie este de 1 m
pe terenurile cu panta de până la
12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;
SMR 10 – Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor
“… 4. Să nu aplice tratamente cu produse de protecţie a plantelor în zonele de protecţie a
resurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone
protejate stabilite în condiţiile legii”.
Fâşiile de protecţie se
înfiinţează de-a lungul cursurilor
de apă şi trebuie să fie permanent
acoperite cu vegetaţie spontană
sau plante cultivate, având rolul
de benzi tampon împotriva
poluării apelor cu pesticide sau
îngrăşăminte provenite din
activităţile agricole şi de
reducere a transportului şi a
depunerii de aluviuni în apele de
suprafaţă.
Page 60 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
În ceea ce priveşte prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea
tratamentelor pe fâşiile de protecţie, precum şi aruncarea deşeurilor şi a resturilor de pesticide
în şanturi, canale, ape de suprafaţă sau pe terenurile agricole.
Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul
linie din aplicaţie iar acestea trebuie să aibă o lăţime minimă de 1 m pe terenurile cu panta de
până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta
medie a blocului fizic adiacent cursului de apa.
Pentru a facilita digitizarea acestora a fost creat în aplicaţie un buffer (contur) cu lăţimea de 1
sau 3 m, funcţie de panta medie a blocului fizic. Pentru a fi considerat element ZIE zona
tampon trebuie să fie egală sau mai mare decât acest contur.
În IPA online se va aplica automat ponderea şi factorul de conversie la lungimea elementului
digitizat.
7.4. Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie
În conformitate cu art. 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, art. 45, alin.(8) din
Regulamentul (UE) nr. 639/2014, respectiv Ordinul MADR nr. 619/2015, zonele cu specii
forestiere cu ciclu scurt de producţie, situate pe terenuri agricole, reprezintă zone de interes
ecologic.
Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu
ha. Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic mai este necesar să declare
3,7 ha.
b. Se declară grupul de arbori de 0,28 ha ca element de peisaj, acesta îndeplineşte condiţia ca
suprafaţa să fie mai mica de 0,3 ha.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria grupului de arbori * factorul de ponderare = 0,28 * 1,5 = 0,42 ha
Pentru îndeplinirea condiţiei de 4 ha zone de interes ecologic avem 0,3 ha + 0,42 ha = 0,72 ha,
mai este necesar să declare 3,28 ha. Această suprafaţă de 3.28 ha zonă interes ecologic poate
asigurată prin:
c. Cultivă o parcelă de 4,7 ha cu mazăre (sau alte culturi fixatoare de azot: fasole, soia, linte,
lucernă, trifoi).
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 4,70 ha * 0,7 = 3,29 ha
Se calculează aria totală a zonei de interes ecologic:
0,3 ha (a) + 0,42 ha (b) + 3,29 ha(c) = 4,01 ha, îndeplineşte condiţia de minim 5% din
terenul arabil al exploataţiei, adică minim 4 ha zonă de interes ecologic.
Exemplul 2:
Un fermier are o exploataţie de 70 ha:
- Teren arabil - 16 ha
- Păşune - 54 ha În păşune are:
- un iaz cu suprafata de 0.1 ha (având aria 1000 mp este exclus din BF prin digitizare)
- un grup de arbori – 0,20 ha în interiorul parcelei (având aria mai mare de 1000 mp este exclus
din BF prin digitizare)
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 16 ha.
Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin
două culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total
exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind
diversificarea – mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil este mai puţin
de 30 ha.
În acest caz nu mai trebuie îndeplinită condiţia de diversificare a culturilor, iar pe terenul
arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de interes ecologic pe care o declară.
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 54 ha declarate cu
păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 16 ha, pentru că este
mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil
declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul ar trebui să
declare 0,8 ha zone de interes ecologic. Iazul şi grupul de arbori prezente în parcelele de
paşune nu reprezintă zone de interes ecologic, nu sunt situate în teren arabil.
Analizăm declaraţia şi constatăm că aria declarată cu păşune reprezintă 77% din total
exploataţie (54 ha păşune din 70 ha total exploataţie). Ne situăm în cazul de excepţie privind
Page 82 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
zonele de interes ecologic – mai mult de 75% din exploataţie este păşune, iar terenul arabil
este mai puţin de 30 ha. Nu este necesară declararea unei zone de interes ecologic.
Exemplul 3:
Un fermier are o exploataţie de 34 ha:
- Teren arabil - 14 ha
- Păşune - 20 ha
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 14 ha
Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două
culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:
d. cultivă grâu pe maxim 10,5 ha şi e. cultivă porumb pe 3,5 ha.
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 20 ha declarate cu
păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 14 ha, nu trebuie să
declare zone de interes ecologic. Dacă terenul arabil are mai mult de 15 ha fermierul se
asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau
mai multe dintre zonele de interes ecologic.
Exemplul 4:
Un fermier are o exploataţie de 35 ha:
- Teren arabil - 15 ha
- Păşune - 20 ha
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 15 ha
Are mai mult de 10 ha şi mai puţin de 30 ha, deci trebuie respectată condiţia - cel puţin două
culturi diferite iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul arabil.
Un exemplu pentru îndeplinirea acestei condiţii poate fi:
a. cultivă grâu pe maxim 11,25 ha şi b. cultivă porumb pe 3,75 ha, ţinând cont zonele de interes ecologic, pct. 3 a, b, c.
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul menţine cele 20 ha declarate cu
păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 15 ha. Dacă terenul
arabil are mai mult de 15 ha fermierul se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din
terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Trebuie să
declare 0,75 ha zone de interes ecologic.
Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 0,75 ha zone de interes ecologic:
Page 83 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
a. Cultivă o parcelă de 1,1 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă,
trifoi.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 1,1 ha * 0,7 = 0,75 ha sau b. Cultivă o parcelă de 2,5 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz,
tifoi, rapiţă.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 2,5 ha * 0,3 = 0,75 ha sau c. Margine de câmp de 850 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio
producţie agricolă.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 850 m * 6 * 1,5 =
8100 mp = 0,76 ha
Exemplul 5:
Un fermier are o exploataţie de 90 ha:
- Teren arabil - 90 ha din care 40 ha declarate în cerere an anterior, 50 ha nou declarate în
cerere an curent
Acest fermier trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă şi mediu:
1. Diversificarea culturilor - terenul arabil al fermierului are 90 ha
Are mai mult de 30 ha, deci ar trebui respectată condiţia - cel puţin trei culturi diferite pe
suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75 % din terenul
arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95 % din terenul
arabil.
Analizăm declaraţia şi constatăm că în anul current de cerere declară 50 ha teren arabil care
nu a fost declarat în anul anterior. Ne situăm în cazul de excepţie privind diversificarea –
peste 50% din terenul arabil declarat în anul curent nu a fost declarat de fermier în anul de
cerere anterior.
Condiţie: întregul teren arabil să fie declarat cu o cultură diferită faţă de anul anterior pe baza
unei comparaţii geospaţiale. Dacă este respectată acestă condiţie nu se mai aplică
diversificarea culturilor, iar pe terenul arabil poate avea o singură cultură, funcţie de zona de
interes ecologic pe care o declară (vezi pct. 3 a, b, c.)
2. Menţinerea pajiştilor permanente existente. Fermierul nu declară păşune.
3. Prezenţa unei zone de interes ecologic. Fermierul are terenul arabil 90 ha, pentru că este
mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil
declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Fermierul trebuie să
declare 4.5 ha zone de interes ecologic.
Exemple pentru îndeplinirea condiţiei de declarare 4,5 ha zone de interes ecologic:
a. Cultivă 6,45 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 6,45 ha * 0,7 = 4,51 ha sau b. Cultivă 15 ha cu culturi pentru strat vegetal: măzăriche de toamnă, secară, orz, ovăz, tifoi, rapiţă.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 15 ha * 0,3 = 4,5 ha
Page 84 of 84 GHID INFORMATIV de practici agricole benefice pentru climă şi mediu
sau c. Margine de câmp de 500 m lungime cu o lăţime cuprinsă între 1 şi 20 m, pe care nu are loc nicio
producţie agricolă.
Se calculează suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Lungimea marginii de câmp * factor de conversie * factor de ponderare = 500 m * 6 * 1,5 =
4500 mp = 0,45 ha la care se adaugă: Cultivă 5,80 ha cu culturi fixatoare de azot: mazăre, fasole, soia, linte, lucernă, trifoi.Se calculează
suprafaţa acestei zone de interes ecologic:
Aria parcelei * factor de ponderare = 5,80 ha * 0,7 = 4,06 ha
Suprafaţa totală a zonei de interes ecologic = 0,45 ha + 4,06 ha = 4,51 ha, condiţia este