Capitolul I Dispoziţii generale Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective Definiţie: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, este documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ale judeţului Iaşi, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopurile planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt: - de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin în etapa predezastru, pe timpul producerii dezastrului şi în etapa postdezastru; - de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - de a asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu şi de lungă durată, până la reabilitare, în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte în scopul realizării în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de 1
139
Embed
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR · Web viewDispoziţii generale Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective Definiţie: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, este
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Capitolul IDispoziţii generale
Secţiunea 1Definiţie, scop, obiective
Definiţie: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, este documentul care
cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale ale judeţului Iaşi, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective.
Scopurile planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt:
- de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi
atribuţiilor ce le revin în etapa predezastru, pe timpul producerii
dezastrului şi în etapa postdezastru;
- de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi
gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;
- de a asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu şi de lungă durată,
până la reabilitare, în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc
identificat.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte în scopul realizării
în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de
prevenire şi reducere a efectelor unor dezastre, informării operative asupra unor
fenomene naturale sau accidentale, înlăturarea urmărilor acestora asupra
populaţiei, bunurilor materiale, activităţilor umane, precum şi realizarea
intervenţiei cu maximă eficienţă.
Obiectivele planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt:
a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin
evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori
limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma
identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile
teritoriale;
1
b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe
destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă;
c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea
planurilor operative;
d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi
gestionării situaţiilor de urgenţă.
SECŢIUNEA a 2-aResponsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referinţă
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte având la bază:
Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă;
Ordinul M.A.I. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de
elaborare a “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” şi a
Structurii-cadru a „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor”,
publicat în M.O. partea I nr. 79/01.02.2007;
O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările
ulterioare, aprobată prin Legea 15 din 28/02/2005;
H.G. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcţionarea şi
componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgență;
Ordonanţa de urgenţă nr. 89/2014 pentru modificarea şi completarea
unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă
şi al apărării împotriva incendiilor;
Ordonanţa de urgenţă nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul
managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și
completarea OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management
al Situațiilor de Urgență.
2
H.G. nr.2288 din 09.12.2004 pentru aprobarea repartizării
principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte
organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi
gestionarea situaţiilor de urgenţă;
Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările
și completările ulterioare;
H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea
comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;
H.G. nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare,
funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;
H.G. nr. 642/29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a
unităţilor administrativ teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor
economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile
de risc specifice;
H.G. nr.447 din 10.04.2003 privind modul de elaborare şi conţinutul
hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii;
O.M.A.I. nr. 683 din 07.06.2005 pentru aprobarea procedurilor
generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei
urgenţe radiologice;
O.M.A.I. nr.279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă nucleară
sau urgenţă radiologică;
O.M.A.I. nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului
privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi
conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă
profesioniste;
O.M.A.I. nr. 647 din 16.05.2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de
accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;
3
Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului
administraţiei şi internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea
Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi
poluări marine în zona costieră;
Ordinul comun MAI/M.T.C.T. nr. 1.160/1195/30.01.2006 pentru
aprobarea Regulamentului 18 privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de
teren;
ORDIN nr. 1.475/551/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului
privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de
grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenţilor de
dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar
şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca
urmare a incendiilor de pădure;
ORDIN nr. 1.184/06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si asigurarea activităţii de evacuare in situaţii de urgenţă;
ORDIN nr. 135/2015 pentru aprobarea Normelor Tehnice pentru
managementul activităților de intervenție pentru asanarea terenurilor
de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate și
executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor;
2.2. Structuri organizatorice implicate
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor
factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
Structurile organizatorice şi instituţiile care au atribuţii pe linia gestionării
situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Iaşi sunt:
a) Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi;
b) Consiliul Judeţean Iaşi;4
c) Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
d) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;
e) Centrele operative pentru situaţii de urgenţă:
o Centre operative cu activitate permanentă de la nivelul
instituţiilor, organismelor care asigură funcţii de sprijin în
gestionarea situaţiilor de urgenţă;
o Centre operative cu activitate temporară de la nivelul
comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
f) Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:
o Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi;
o Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi;
o Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Iaşi;
o Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră.
g) Instituţiile publice şi autorităţile publice descentralizate/deconcentrate:
o Serviciul de Gospodărire a Apelor Iaşi;
o Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi;
o Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi;
o Inspectoratul Judeţean în Construcţii;
o Secţia Drumuri Naţionale Iaşi;
o Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor
Iaşi;
o Direcţia de Sănătate Publică Iaşi;
o Direcţia Sanitar – Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Iaşi;
o Direcţia pentru Agricultură Iaşi;
o Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi;
o Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala de
Imbunatatiri Funciare Moldova - Nord;
o Direcţia Silvică Iaşi;
5
o Romtelecom S.A. – Centrul de Operatiuni IS-VS.
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în
domeniu
2.3.1. Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi
aprobă „Schema cu riscurile teritoriale existente pe raza judeţului Iaşi”;
urmăreşte întocmirea de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă a “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la
nivelul judeţului Iaşi;
asigură condiţiile necesare elaborării „Planului de analiză şi acoperire a
riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi.
2.3.2. Consiliul Judeţean Iaşi
aprobă “Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la
nivelul judeţului Iaşi;
comandă, la nevoie, elaborarea de studii, prognoze şi materiale de
specialitate necesare pentru întocmirea „Planului de analiză şi
acoperire a riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi;
alocă, prin bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea
resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii
riscurilor existente la nivelul judeţului Iaşi.
2.3.3. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi
informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă
privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa
ameninţării acestora;
evaluează situaţiile de urgenţă produse pe raza judeţului Iaşi, stabileşte
măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte
îndeplinirea lor;
6
declară cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivel
judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propune instituirea
stării de urgenţă;
analizează şi avizează planul judeţean pentru asigurarea resurselor
umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi
Consiliul Judeţean asupra activităţii desfăşurate;
îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de
Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.
2.3.4. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă
informează prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial
generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenta ameninţării acestora;
evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru
gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale;
analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane,
materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii
desfăşurate;
îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de
organismele şi organele abilitate.
2.3.5. Centrele operative pentru situaţii de urgenţă
1. Centrele operative cu activitate permanentă de la nivelul
instituţiilor, organismelor care asigură funcţii de sprijin în gestionarea
situaţiilor de urgenţă:
centralizează şi transmit operativ la Centrul Operaţional al Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi, date şi informaţii privind
apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;
7
monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi şi celelalte centre operaţionale şi
operative interesate;
urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de
urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de
riscuri;
asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor,
precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale
şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu
dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele
proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor
de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru
asigurarea lor;
gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;
îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor
de urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru.
2. Centrele operative cu activitate temporară de la nivelul
comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
Centrele operative cu activitate temporară sunt constituite din timp,
intrarea lor în funcţiune se realizează în momentul primirii avertizărilor,
atenţionărilor, mesajelor, informărilor, prognozelor privind iminenţa
producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă, iar pe timpul
funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii similare centrelor operative cu
activitate permanentă.
Centrele operative cu activitate temporară îndeplinesc următoarele
atribuţii specifice:
asigură convocarea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea
ordinii de zi;
8
primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţele comitetelor pentru
situaţii de urgenţă şi le prezintă preşedinţilor şi membrilor acestor
comitete;
execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor;
asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de ordine
sau dispoziţii, pe care le prezintă spre aprobare;
difuzează la componentele Sistemului Judeţean şi la autorităţile interesate
documentele emise de comitetele respective privind activitatea preventivă
şi de intervenţie;
întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul
îndeplinirii hotărârilor adoptate;
întocmesc proiecte de comunicate de presa;
urmăresc realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor
comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
gestionează documentele comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
asigura punctul de contact cu Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul
Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
îndeplinesc alte sarcini stabilite de comitete, de preşedinţii acestora, de
şefii centrelor operaţionale sau de şefii centrelor operative permanente
respective.
2.3.6. Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:
participă la identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a
factorilor determinanţi ai acestora şi întocmesc schemele cu riscurile
teritoriale din zonele de competenţă, pe care le supun aprobării
prefectului judeţului;
exercită coordonarea, îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al
activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;
fac propuneri Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă privind
gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă;
9
centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea
funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi le înaintează
organismelor şi organelor abilitate;
elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi
frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propune măsuri în baza
concluziilor rezultate din acestea;
desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către
cetăţeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de
prevenire, precum şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de
urgenţă;
participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile
pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora;
stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează/coordonează elaborarea
documentelor operative de răspuns.
2.3.7. Instituţiile publice şi autorităţile publice
descentralizate/deconcentrate
pun la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă toate
documentele, datele şi informaţiile necesare pentru întocmirea Planului
de analiză şi acoperire a riscurilor identificate la nivelul judeţului Iaşi;
asigură logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de
prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, în raport de
răspunderi, măsuri şi resurse necesare;
asigură funcţiile de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de
urgenţă, conform H.G nr.2288 din 09.12.2004;
centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi
riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;
evaluează riscurile specifice în cazul apariţiei îmbolnăvirilor în masă, al
epizootiilor/zoonozelor, al alunecărilor/prăbuşirilor de teren şi al
ameninţărilor biologice, ecologice şi la adresa infrastructurilor critice;
evaluează efectele negative ale stărilor potenţial generatoare de situaţii
de urgenţă.10
Atribuţiile specifice ale autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în
prezentul plan sunt prezentate în Anexa nr.2.
Capitolul IICaracteristicile climaterice, hidrografice şi topografice ale judeţului Iaşi
Secţiunea 1Amplasare geografică şi relief
a) Suprafaţă. Vecinătăţi
Din punct de vedere geografic, judeţul Iaşi este situat în partea de nord-est a
ţării şi partea central-estică a Moldovei, are o suprafaţă de 5476 km2, ceea ce
reprezintă aproximativ 2,3% din suprafaţa teritoriului naţional (ocupând locul
23 între celelalte judeţe ale ţării).
Ca poziţie pe glob judeţul Iaşi este străbătut prin partea centrală
(loc.Podul Iloaiei) de meridianul de 270 18’ E şi paralela de 470 24’
16” N.
Punctul extrem Vecinătăţi Longitudinea estică
Latitudinea nordică
NORD Satul TabăraComuna Bovolari Judeţul Botoşani 270 21, 31,, 470 34, 03,,
SUD Satul Podolenii de JosComuna Cozmeşti Judeţul Vaslui 280 01, 44,, 460 50, 54,,
EST Satul ScopoşeniComuna Gorban
Republica Moldova 280 06, 11,, 460 55, 21,,
VEST Satul IorcaniComuna Tătăruşi Judeţul Neamţ 260 31, 09,, 470 20, 58,,
b) Forme de relief, specificităţi, influenţe
Morfologia de ansamblu pune în evidenţă prezenţa a două trepte mari de
relief: una mai înaltă, sub forma unor masive deluroase şi platouri, uşor înclinate
11
spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350m în vest şi sud şi alta mai joasă, cu
aspect de câmpie colinară şi altitudini medii de 100-150 m în nord şi nord-est.
Altitudinile maxime ating 556m în dealul Holm, situat la limita cu judeţul
Botoşani, 552m în dealul Berezlogi şi 530 m în dealul Şanţurile, la vest de
Hârlău. Pe interfluviul Moldova-Siret punctele cele mai înalte se întâlnesc în
dealul Runcu 454 m şi dealul Parcului 445m, iar în Podişul Central
Moldovenesc în dealul Tansa 465m, dealul Cheia Domniţei 447m şi în dealul
Păun 404 m.
În cadrul părţii sudice a Câmpiei Moldovei, cotele maxime ating 232m în
dealul Turia, la nord-vest de localitatea Probota şi 240 m în dealul Dumbrava, la
est de localitatea Cotnari.
Cele mai coborâte valori altitudinale se întâlnesc în Lunca Prutului 32m,
la confluenţa râului Bahlui cu râul Jijia şi 28m la confluenţa râului Jijia cu
Prutul.
Energia medie a reliefului este de 50-60m în bazinul mijlociu şi inferior al
Bahluiului, depăşind 100m în sectoarele înalte din sud şi vest, iar înclinările cele
mai frecvente ale versanţilor oscilează între 5 şi 15 grade.
Podişul Sucevei este situat în nord-vestul judeţului, între culoarul
Moldovei şi Câmpia Moldovei şi este reprezentat prin următoarele subdiviziuni:
Podişul Moţca sau Interfluviul Moldova – Siret, cu un relief de
dealuri înalte, platouri structurale şi culmi structural-sculpturale. Între
Siret şi Moldova altitudinile depăşesc 400 m în dealurile Runci –
În În anul anul 20152015 au fost emise atentionari, avertizari și informari meteorologice au fost emise atentionari, avertizari și informari meteorologice pentru următoarele fenomene:pentru următoarele fenomene:
- - precipitații lichide:precipitații lichide: Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile - - 6 7 11 13 5 5 10 6 3 -
- caniculăcaniculă:
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile - - - - - 4 11 5 4 - - -
- brumă:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe DecNr.zile - - - 2 - - - - - - - -
-- chiciură/polei:chiciură/polei:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov DecNr.zile 2 1 - - - - - - - - 1 -
-- intensificări ale vântului:intensificări ale vântului:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile 9 1 2 11 5 2 3 1 1 1 9 4
-- ninsori:ninsori:Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov DecNr.zile 5 1 - - - - - - - - 1 1
Majoritatea fenomenelor meteo-climatice prezintă un mai mare sau un
mai mic risc climatic, în funcţie de modul lor de manifestare. Între fenomenele 19
Data Tmaximă absolută(0C)22.07.2007 40.1
Data Tminimă absolută(0C)01.02.1937 -35.0
hidrometeorologice identificate ca având un potenţial de risc ridicat se
detaşează: ploile torenţiale și viscolul.
Secţiunea a 3-aReţeaua hidrografică
Teritoriul judeţului Iaşi se caracterizează printr-o zonă centrală deficitară
încadrată spre vest şi est de sectoarele străbătute de râurile Moldova, Siret şi
Prut. Din cantitatea totală a precipitaţiilor atmosferice căzute într-un an mediu,
doar 14-17% alimentează râurile şi lacurile, cea mai mare parte consumându-se
prin infiltraţie şi evaporaţie.
Alimentarea principală a râurilor este cea din ploi şi zăpezi, care participă
la formarea scurgerii cu 85% în sudul Câmpiei Moldovei şi cu 90-95% în zona
înaltă din vestul şi sudul judeţului. Influenţele factorilor climatici şi participarea
neuniformă a diferitelor surse la alimentarea râurilor, fac ca repartiţia scurgerii
în timpul anului să aibă variaţii mari. Astfel, primăvara râurile transportă, în
medie 44,3-50,7% din scurgerea anuală, vara acest volum scade la 23-30%,
toamna este doar 7,5-14,5%, iar în timpul iernii în jur de 15%.
Lacurile de pe teritoriul judeţului au un rol important în influenţarea
condiţiilor fizico-geografice, ele contribuind în mare măsură, la regularizarea
regimului hidric al râurilor pe care se găsesc, reţin mari cantităţi de apă în
perioadele de scurgere maximă din martie – iunie şi la viituri, suplimentând
scurgerea în timpul nivelelor mici. Datorită acestui fapt, unele suprafeţe pentru
agricultură şi păşuni sunt protejate împotriva inundaţiilor.
Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu
consecinţe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină
aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populaţiei din zonele probabile a
fi afectate şi de organizare din timp a măsurilor de evacuare a populaţiei,
animalelor şi bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri şi
numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate
din pământ, prezintă pericolul amplificării inundaţiilor datorită ruperii acestora.
20
Distanţa parcursă de râurile importante din judeţ este următoarea: Siretul
(77km) şi Prutul (201km), la care se adaugă Moldova Inferioară (30km),
Jijia (156km), Miletinul (60km), Bahluiul (96km) şi alţi afluenţi secundari din
bazinele acestora.
Debitele medii anuale ale râurilor sunt:
1. râul Prut (la Ungheni): 80,1m3/s;
2. râul Siret (la Lespezi): 33,2m3/s;
3. râul Moldova (la Tupilaţi): 31,1m3/s;
4. râul Jijia, la intrarea în judeţ-2m3/s, iar la Chipereşti – 7/m3/s;
5. râul Bahlui, la Hârlău-0,4m3/s, iar la Iaşi-2,28m3/s.
O caracteristică importantă a regimului hidrologic o constituie apele mari
de primăvară, viiturile şi inundaţiile condiţionate de ploile torenţiale din timpul
verii, pentru prevenirea cărora au fost realizate următoarele construcţii
hidrotehnice cu rol de apărare:
râul localizare caracteristici în metrilungime lăţime înălţime
PRUT
Trifeşti – Sculeni 27.500 4 1,5 -2,5
Grozeşti
6.000 4 2,52.000 2 25.000 2 1,54.800 0,8 1
Golăeşti 10.800 0,8 1,2Ţuţora 2.600 2 1,5
Comarna 8.500 1 1
Costuleni 7.000 1 1,52.000 1 1
Răducăneni 3.400 2 1,54.000 1 1,5
Gorban9.800 1 1,53.000 1 1,25.000 0,8 1
SIRET Hălăuceşti 9.294 3 3,2JIJIA Victoria 4.300 0,4 0,8Debite maxime înregistrate pe principalele cursuri de apă
Vegetaţia naturală este specific de silvo-stepă, iar cea silvică este
reprezentată de păduri de foioase (specii de fag, stejar, gorun, carpen, plop,
salcie etc.).
Fauna are specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, vulpi, lupi,
iepuri, viezuri, fazani, păsări de penaj, etc.
Secţiunea a 7-a
34
Infrastructură locală
a) Instituţii de cultură/învăţământ Tradiţia de puternic şi important centru cultural al ţării, este atestată
pentru oraşul Iaşi, încă din sec.XVII (Academia Vasiliană, şcoala superioară de
limbă slavonă şi greacă, prima tipografie, etc.)
Cu un patrimoniu ce include 20 de case memoriale, din care 10 muzee
precum şi circa 580 de monumente istorice şi arhitectură, vestigii preţioase ale
culturii şi civilizaţiei, judeţul Iaşi se situează printre primele judeţe “muzeu” ale
ţării.
În Iaşi a luat fiinţă primul teatru naţional din ţară în limba română –
Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri”, de mare valoare sunt şi Filarmonica
“George Enescu”, precum şi primul Teatru pentru copii şi tineret
“Luceafărul”.Celor două teatre şi instituţii muzicale li se alătură 6 case de
cultură, 119 cămine culturale, 636 biblioteci.
Principalele instituţii de învăţământ se află în municipiul Iaşi:
Universitatea “Al .I.Cuza”, Universitatea de Agronomie „Ion Ionescu de la
Brad”, Universitatea Gh.Asachi, Universitatea “Petre Andrei”, Universitatea de
Medicină “Grigore T. Popa” şi deasemenea funcţionează în mun.Iaşi: 15 licee,
colegii şi grupuri şcolare, 25 şcoli generale, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală
postliceală şi 42 de grădiniţe.
În municipiul Paşcani funcţionează: 2 licee, 2 grupuri şcolare, 7 şcoli
generale, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală postliceală şi 5 grădiniţe.
În oraşul Târgu Frumos funcţionează: 1 liceu, 1 grup şcolar, 2 şcoli
generale şi 2 grădiniţe.
În oraşul Hîrlău funcţionează: 1 liceu, 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 2
grădiniţe . În oraşul Podu-Iloaiei funcţionează 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 1
grădiniţă.
În mediul rural sunt: 2 licee, 5 grupuri şcolare, 52 şcoli de arte şi meserii
şi 139 de şcoli generale şi grădiniţe.
35
e) Ocrotirea sănătăţii în judeţul Iaşi
UNITATIUNITATI SANITARESANITARE PUBLICE cuPUBLICE cu paturipaturi : 1: 1 77 Nr.Nr.crtcrt
Denumire Denumire Nr.paturiNr.paturi
1 SPITALUL CLINIC DE URGENTA PENTRU COPII "SF.MARIA" IASI 6522 INSTITUTUL REGIONAL DE ONCOLOGIE IASI 3003 SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA "SF. SPIRIDON" IASI 1153
4 INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE "PROF.DR. G.I.M. GEORGESCU" 130
8 SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IASI 3409 INSTITUTUL CLINIC DE PSIHIATRIE SOCOLA IASI 87010 SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTIOASE "SF. PARASCHEVA" IASI 30011 SP. CL. URGENTA "PROF. DR. N. OBLU" IASI 32112 SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE IASI 53013 SPITALUL MUNICIPAL DE URGENTA PASCANI 38514 SPITALUL DE BOLI CRONICE TARGU FRUMOS 1515 SPITALUL ORASENESC HARLAU 110
16 SPITAL DE PSIHIATRIE SI PT.MASURI DE SIGURANTA PĂDURENI GRAJDURI 240
17 PREVENTORIUL TBC COPII DELENI 150
UNITATI SANITARE PUBLICE ALE ALTOR MINISTERE: 3 1. SPITALUL CLINIC CF IASI2. SPITALUL GENERAL CF PASCANI3. SPITALUL MILITAR CLINIC DE URGENTA " DR. IACOB CZIHAC"
1 SC ELYTIS HOSPITAL SRL 1462 SPITALUL PROVIDENTA 1023 VITAL MEDICAL CENTER MEMORY SRL 604 ARCADIA HOSPITAL 1455 ARCADIA CARDIO 416 CENTRUL DE ONCOLOGIE EUROCLINIC SRL 207 SC RED HOSPITAL SRL - SPITALUL SF. SAVA 1808 ASOCIATIA DR. MICU VASILE 30
UNITATI SANITARE PRIVATE cu paturi spitalizare de zi1. SC CARDIOMED SRL2. SC CONSULTMED SRL3. PRO LIFE CLINICS SRL4. TRANSMED EXPERT S.R.L.5. SANOPTIC S.R.L6. "SF. NICOLAE" SRL IASI7. S.C. MED LIFE S.A.
36
CENTRE DE DIALIZA - PRIVATE1. FRESENIUS NEFROCARE2. SC NEFROCARE MS SRL
Sursele de risc tehnologic existente pe teritoriul judeţului Iaşi sunt
societăţi comerciale care deţin substanţe toxice industriale cu acţiune iritant-
sufocantă, de tip amoniac în sistemele frigotehnice, care utilizează sau
depozitează substanţe periculoase în procesul de producţie.
În cazul producerii unui accident chimic la una din societăţile sursă de
risc chimic, pot fi afectate atât salariaţii din obiectivele industriale, cât şi
populaţia din localităţile unde sunt amplasate aceste obiective.
Pregătirea, organizarea şi conducerea activităţilor referitoare la
prevenirea, protecţia, limitarea şi înlăturarea urmărilor accidentului chimic se
desfăşoară în concordanţă cu celelalte măsuri luate în domeniu, în strânsă
colaborare cu factorii de răspundere stabiliţi prin actele normative în vigoare.
La punerea în aplicare a planului se va avea în vedere faptul că unităţile
surse de risc chimic asigură prin sistemul propriu supravegherea, controlul
instalaţiilor şi recipienţilor de depozitare, a parametrilor factorilor de mediu, iar
55
în caz de avarii, înştiinţează de urgenţă organele stabilite prin schemele de
înştiinţare.
a. Riscuri industriale
Nr.crt.
Denumire agent economic care
deţine/utilizează substanțe chimice
Adresă/coordonate geografice Denumire substanță Cantitate Stare de
agregare/mod de depozitare
Număr rezervoare/containere
și capacitatea acestora
Op.economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, care se supun prevederilor HGR nr. 804 din 2007
1
S.C. ROMTEC AUSTRIA S.R.L. IAŞI
Bd. Poitiers nr.58ALatitudine47/07/30
Longitudine27/34/52
metanol 115 to lichidă/rezervoare 3/22 mc
etanol 221 to lichidă/rezervoare 3/100 mc
GPL 13,5 to gazoasă 6/5 mc
Soluţie 35 % alcool 115 to lichidă/rezervoare 3/36 mc
2 S.C. COMFERT S.R.L.
Sat Cristesti, comuna Holboca
Latitudine47/50/53
Longitudine26/47/29
azotat de amoniu2400 to Solidă/depozit
Operatorii ecconomici cu risc chimic şi care nu intră sub incidenţa HG 804/2007, L92/2003sau HG856/2008
1
S.C. ANTIBIOTICE
S.A
Valea LupuluiLatitudine47/10/35
Longitudine27/29/15
amoniac soluţie 25 %
10 to lichidă 20 to
acid clorhidric 35%20 to lichidă 60 to
metanol tehnic 57 to lichidă 70 toacetonă tehnică 90 to lichidă 128 to
2S.C. VEOLIA
ENERGIE S.A.( Cet 1 IAŞI)
Calea Chisinaului, nr. 25
Latitudine47/08/53 Longitudine
27/36/11
Oxigencomprimat 6 butelii gazoasă 20 butelii
Acetilena 2 butelii gazoasă 20 butelii
Dioxid decarbon
30 butelii gazoasă 100 butelii
Pacura 40/45 6879 to lichidă 40 000 to
3
S.C. VEOLIA ENERGIE SA (Cet 2 Holboca)
Com. Holboca, jud IaşiLatitudine
47/08/55 Longitudine27/42/59
Hidrogen comprimat
10 butelii gazoasă 100 butelii
Oxigencomprimat 6 butelii gazoasă 20 butelii
Acetilena 2 butelii gazoasă 20 butelii
Dioxid decarbon
12 butelii gazoasă 100 butelii
Pacură 40/45 1530 to lichidă 15000 to.
C.L.U.Combustibillichid usor
tip 3
104 to. lichidă 200 to.
Carbuneenergetic
88517 to. solidă 250000 to.
Acid clorhidric 47,5 to. lichidă 150 to.Soda caustică 24,44 to. lichidă 150 to.Var hidratat 33,98 to. solidă 200 to.
Fineamina 90 166 Kg. solidă 200 Kg.
56
Fineamina 88 405 Kg. solidă 500 Kg.Amoniac 25% 74 litri. lichidă 1000 litriAzotit de sodiu - lichidă 700 litriTetraborat de
Localităţile urbane sunt dispuse de-a lungul principalelor căi de
comunicaţie rutieră sau feroviară, devenind astfel principale noduri de
57
comunicaţie şi transport. Reţeaua rutieră a judeţului are o lungime totală de 2400
km.
Anual în zona de competenţă se înregistrează în medie 50 accidente la
care sunt solicitate echipe de descarcerare.
Cele mai multe accidente rutiere se produc pe raza localităţilor Iaşi,
Leţcani, Tg.-Frumos, Mirceşti, Ion-Neculce, Cristeşti, Balş şi Costeşti.
b2). Transportul feroviar
Reţeaua de cale ferată pe raza judeţului Iaşi are o lungime totală de 247,6
km şi o capacitate de transport de 2554 persoane/24 h.
Evenimente deosebite produse pe reţeaua feroviară aparţinând Sucursalei
Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza de responsabilitate a judeţului Iaşi:
Nr.crt.
Obiective feroviare afectateCauze
Data introducerii restricţiilorLinia Între staţiile Poz.Km Viteza de
circulaţieInundaţii
1. 610 II Ruginoasa-Tg.Frumos
29+700-30+100
30 Terasament inundat 25.07.2008
2. 610 I, II Paşcani-Ruginoasa 2+400 – 2+600
10 Nivelul râului Siret a ajuns la tablierul podului de la Km 2+500
27.07. -28.07.2008
Inzăpeziri3. Toate liniile c.f. de pe raza Jud.Iaşi Restricţii de
viteză între 20-50 km/oră
Zăpadă viscolită care a acoperit ciuperca şinii cu peste 20 de cm, pe unlele locuri cu 40 cm de zăpadă
25.11. -26.11 2006
Accidente grave pe c.f.4. 600 Trecerea la nivel
cu calea ferată a D.J. 248
377+480
-
Trenul 14053 surprinde un microbuz cu călători, în urma impactului rezultând 14 persoane decedate.
14.08.2009
Trecerea la nivel cu calea ferată în dreptul localităţii Uricani
Un tren automotor care circula pe relaţia Hârlău – Iasi surprinde un autoturism, în urma impactului au fost înregistrate 3 victime (2 adulţi şi 1 minor – decedaţi).
21.03.2012
Trecerea la nivel cu calea ferată în dreptul localităţii Uricani
Un tren automotor care circula pe relaţia Iaşi – Dorohoi surprinde un autoturism, eveniment în urma căruia au fost înregistrate 11 victime - decedate;
08.09.2013
58
LISTA PUNCTELOR PERICULOASE de pe reţeaua feroviară aparţinând Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza
de responsabilitate a judeţului Iaşi
Nr. Crt.
Secţia de circulaţie Poziţia kilometrică (km + m)
Lungimea (km)
Puncte periculoase de categoria I
Terasamente instabile
1. Tecuci - Iaşi 381+500-381+600 0,1
Zone Inundabile
Puncte periculoase de categoria II
Terasamente instabile
1 Ploieşti - Vicşani 379+650-379+750 0,1
2
Tecuci - Iaşi
382+200-383+300 1,1
3. 386+200-387+400 1,2
4. 388+200-389+800 1,6
5. 390+000-390+200 0,2
6. 390+400-390+500 0,3
7. 392+300-392+600 0,3
8. 396+700-397+500 0,8
9. 414+000-414+485 0,485
10.
Paşcani - Iaşi
22+730 - 22+900 0,17
11. 23+630-23+780 0,35
12. 34+250-35+600 1,35
13. 36+300-36+700 0,4
14. 37+300-37+600 0,3
15. 37+800-38+100 0,3
16. 57+000-58+000 1
17. 63+000 - 64+000 1
18.
Podu Iloaiei - Hîrlău
6+800-7+100 0,3
19. 9+300-9+700 0,4
20. 10+000-10+500 0,5
21. 11+100-15+500 4,4
22. 16+200-17+000 0,8
23. 22+100-22+200 0,1
24. 25+100-25+500 0,4
59
25. 26+100-26+300 0,2
26. 27+300-27+350 0,05
27.Leţcani - Dorohoi
5+000 - 5+300 0,3
28. 11+000-11+500 0,5
Zone inundabile
29.
Ploieşti - Vicşani
363+050-363+150 0,1
30. 371+100-371+120 0,02
31. 374+600-376+000 1,4
32.
Tecuci - Iaşi
376+700-377+300 0,7
33. 377+850-378+400 0,55
34. 380+000 - 380+450 0,45
35. 385+550-385+650 0,1
36. 398+590-398+650 0,06
37. 411+000-411+400 0,4
38. 421+000-421+300 0,3
39. 422+100-423+500 1,4
40.
Nicolina - Ungheni
412+900-143+100 0,2
41. 424+648 Pod c.f. Jijia
42. 7+700-8+100 0,4
43. 9+150-9+200 0,05
44.
Paşcani - laşi
24+000-24+700 0,7
45. 30+900-31+100 0,2
46. 31+900-33+000 1,1
47. 42+400-42+500 0,1
48. 3+000-3+100 0,1
49. 3+700 - 4+400 0,7
50.Leţcani - Dorohoi
26+800 - 27+750 0,95
51. 33+000-38+000 5
52. 47+450-47+750 0,3
b.3) b.3) Transportul aerian
- Capacitatea maxima de procesara a terminalelor: T3 - 320 pasageri/ora,
T2 - 150 pasageri/ora
- Lungimea pistei de aterizare - 2400m
60
- Operatorii aerieni care isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Iasi:
TAROM, AUSTRIAN AIRLINES, BLUE AIR, WIZZ AIR, AIR
BUCHAREST, AEGEAN AIRLINES.
- Rute de zbor curse regulate, catre: OTOPENI, LONDRA, TELAVIV,
MUNCHEN, BOLOGNA, TORINO, ISTANBUL, ROMA, VIENA,
KOLN, PARIS, BARCELONA, BRUXEL, CATANIA, TREVISO,
LARNACA, BERGAMO.
- Rute de zbor curse charter, catre: ZAKYNTHOS, ANTALYA,
S.C. TOTAL GAZ INDUSTRIE SRL Iaşi, str. Şos. Păcurari, nr. 128, Tel. 0232435586Fax. 0232433157
AutorizatăLaborator de CND X şi gama-instalaţie de gammagrafie tip SENTINEL 880 sr. E1415/2014- sursă închisă de Ir-192 cu activitate de maxim 1.85 TBq.
Activitatea autorizată:UTILIZARE
Şef laborator Conform planului de intervenţie
5. SC TECHNOSTEEL LBR SRL
Inst. pt. mas grosime: MGBL-1, seria: 5surse / xxxxContainer de stocare : Container, seria: 001 / 1988
Fiz. Butur Anton
63
Str. Chisinaului nr. 132A, loc. Iasi, jud.Iasi, tel. 215227
Sistem de detectie : Bloc detector, seria: 007 / 1988
Conform planului de intervenţie
6
Institutul Regional de Oncologie IaşiStrada General Henri Mathias Berthelot 2-4, Iași 700483
Tel/fax 0374.27.88.10/0374.27.88.02/0374 278 810
Iradiator GAMMA pentru probe de sânge,tip Gammacell 1000 Elise Beta cu 2 surse radioactive închiseTip izotop Cs-137Model C-37812,20 TBq/sursăInstalaţie de brahiterapie GAMMA Medplus IX HDR Afterloader cu o sursă radioactivăTip izotop Ir-192370 GBq
Responsabili cu securitatea radiologicăDr. Giurgiu IulianaFizician Oprea Mihaela
Conform planului de intervenţie
7.
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂStr. Vasile Conta, nr. 2-4Tel. 0232213642 int. 111Fax. 0232213642
Contaminometru portabil : INSPECTOR, seria: 20334 / 2000Dozimetru model VICTORENN cu sr. 108129/2005Spectometru portabilcu sondă şi neutroni, model INSOECTOR 1000, sr. 02070427
Dr. Ghineţ Michaela
Conform planului de intervenţie
Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea unui accident nuclear şi/sau urgenţă radiologică este prezentată în Anexa nr.9.
64
D. Riscuri poluare ape
Poluări accidentale pot apărea pe toate cursurile de apă, dar cele mai
probabile sunt în zonele de activitate a operatorilor economici cu risc enumeraţi
la punctele A, B şi C precum şi a celor din domeniul distribuţiei apei potabile:
SC APAVITAL SA.
E. Riscul prăbuşirilor de construcţii, instalaţii sau amenajări
Nu există în evidenţele Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
construcţii, instalaţii sau altfel de amenajări aflate în stare avansată de degradare
şi la care există riscul de prăbuşire.
F. Riscul eşecul utilităţilor publice
Pe raza judeţului Iaşi există riscul să se producă eşecul utilităţilor publice
în orice orice localitate. Pot fi afectate reţelele de distribuţie a apei, energiei
electrice, gazelor, energie termice (în anotimpul rece). Aceste dereglări pot
apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau programat, ca urmare a unor
revizii executate de furnizor/utilizator.Un alt riscul mai poate fi întreruperea
comunicaţiilor speciale – O.J.T.S. Iaşi, a comunicaţiilor populaţiei – operatori
telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media , audiovizuală etc.;
În principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban şi
anumite sate ale localităţilor rurale.
Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de
urgenţă (inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo
periculoase etc.).
În această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale
operatorului economic ce deserveşte aceste reţele de distribuţie.
G. Riscul căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos
Pe teritoriul judeţului Iaşi nu sunt inventariate zone în care să se fi produs
astfel de evenimente, dar există posibilitatea de cădere a obiectelor cosmice din
atmosferă (aeronave, planoare etc.), precum şi a celor din cosmos (componente
ale sateliţilor etc.).
65
În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol
important revine unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului
Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, ROMATSA și Serviciului Român de
Informaţii.
H. Riscul muniţiei neexplodate
Datorită operaţiunilor militare desfăşurate în cel de-al II-lea război mondial,
pe teritoriul judeţului Iaşi sunt prezente diferite tipuri de muniţii şi elemente de
muniţii, ceea ce determină executarea, în medie, a unui număr de 300 intervenţii
anual.
În anul 2015, echipa pirotehnică din cadrul Detaşamentului 2 Iaşi a executat
un număr de 320 misiuni pirotehnice, în creştere cu 17% faţă de anul 2014 (273
intervenţii), astfel:
a. 300 misiuni pirotehnice de asanare, fiind ridicate şi depozitate în vederea
distrugerii:
- proiectile = 799 buc;
- cartuşe cal. 7,92 mm = 3.931 buc;
- bombe aruncător = 293 buc;
- bombe aviaţie = 6 buc;
- grenade = 52 buc;
- alte muniţii = 1194 buc.
Suprafaţa asanată a fost de 75.095 mp.
b. 20 misiuni pirotehnice de distrugere.
Secţiunea a 3-aAnaliza riscurilor biologice
a. Epidemii
b. Epizootii/zoonoze
a. Prin focar epidemic se înţelege apariţia unui număr de cazuri de boală
transmisibilă în filiaţie directă în timp şi spaţiu şi pentru care măsurile de control
66
sunt instituite de autorităţile de sănătate publică judeţene, fără activarea
comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
a.1. Epidemia reprezintă apariţia unui număr mai mare de cazuri de boală
transmisibilă faţă de cel aşteptat într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit
loc şi la o anumită categorie de populaţie.
a.2. Pandemia reprezintă fenomenul epidemic extins la scară globală cu
un număr foarte mare de cazuri de îmbolnăvire de acelaşi fel.
Acţiunile şi măsurile de prevenire şi control a epidemiilor se organizează
şi se desfăşoară în scopul apărării vieţii şi al asigurării protecţiei populaţiei
împotriva efectelor negative ale apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile.
Surse potenţiale de izbucnire a pandemiilor îl reprezintă: Spitalul de Boli
Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi, laboratoarele de analize din cadrul spitalelor,
coloniile de muncitori veniţi din alte ţări (China) şi cei care se întorc din
călătoriile făcute în alte ţări.
În cursul anului 2010, in judeţul Iaşi, au fost înregistrate un nr. de 351 de
cazuri de îmbolnăvire cu virusul gripei porcine AH1N1.
b. Cu privire la surse potenţiale privind izbucnirea unor epizootii, la nivelul
judeţului Iaşi, situaţia se prezintă astfel:
În judeţul Iaşi există efective însemnate de animale atât în sectorul
gospodăriilor populaţiei, cât şi în ferme zootehnice. Ponderea efectivelor de
animale se află în sectorul gospodăriilor populaţiei, iar în sectorul creșterii
industriale a animalelor, creșterea păsărilor și creșterea porcinelor este bine
reprezentată.
O altă sursă potenţială de risc privind izbucnirea unor epizootii o
reprezintă târgurile şi alte aglomerări de animale întrucât la aceste obiective
se afluiesc animale cu situaţii epizootologice diferite, provenite, de multe
ori, din efective cu status de sănătate incert sau necunoscut.
Ecarisarea teritoriului şi buna gestionare a deşeurilor de origine animală
şi a gunoiului de grajd pot reprezenta surse potenţiale de risc.
67
Prin implementarea Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, este mai bine
reglementată activitatea de neutralizare a deşeurilor, iar în această situație
atât consiliile locale cât şi procesatorii de produse alimentare de origine
animală își cunosc mai bine obligaţiile în acest sens.
Trebuie menţionat faptul că la nivelul organelor administraţiei publice
locale se înregistrează unele carenţe în ceea ce priveşte ecarisarea
teritoriului, în sensul gestionării corecte a cadavrelor de animale şi situaţia
câinilor supranumerari.
Gunoiul de grajd provenit de la animale, depozitat necorespunzător sau
împrăştiat ca îngrăşământ agricol, fără a fi supus procesului de biosterilizare,
poate constitui o sursă de infecţie şi poate fi generator de epizootii.
Există o serie de boli (antrax, botulism, tetanos, etc.) care sunt
considerate boli telurice, boli ale căror agenţi etiologici, sub formă de spori,
pot supravieţui în sol zeci de ani.
În judeţul Iaşi, ultimele cazuri de antrax, au fost înregistrate, la specia
bovine în cursul anului 2000, în localitatea Dumeşti. Deși au trecut mai mult
de 10 ani de la ultimul caz de antrax sunt considerate, în continuare, ca zone
În cursul anului 2011, in județul Iași, au fost înregistrate, un nr. de 14
cazuri de rabie la animale, din care : - 13 cazuri la animale sălbatice ( la
vulpe).
Au fost evaluate și eliminate din populația de cabaline, prin sacrificare
în abator , un nr. de 102 capete seropozitive la Anemia infecțioasă ecvină
(AIE), diagnosticate în 2011, iar în 2012 pe raza județului continuă
programul de supraveghere și eradicare accelerată a acestei boli, până la
această dată fiind depistate 8 animale pozitive, din care 5 au fost deja
eliminate prin sacrificare la abator .
De asemenea in cursul anului 2011 au fost diagnosticate un nr. de 599
bovine seropozitive la Leucoza enzootică bovină (LEB), în 369 de focare
(exploatații). La data de 31.12.2011 în urma evaluării efectuate de comisia,
constituită în condițiile legii, un număr de 700 bovine pozitive la LEB
(inclusiv cele rămase în stoc din anii precedenți) au fost eliminate, prin
sacrificare la abator, iar stocul rămas este de 88 bovine pozitive (din care 50
cap. într-o singură fermă), în 33 focare (exploatații). O atenție deosebită s-a acordat în 2011 programului de supraveghere a
virusului West Nile, au fost trimise la laborator un număr de 1006 probe de
seruri prelevate de la cabaline, din localități țintă ale județului, solicitându-
se examene pentru detecția anticorpilor specifici virusului West Nile.
Probele care au fost găsite pozitive semnalează prezența și circulația
virusului West Nile în populația de animale din județ, cu posibile
repercursiuni asupra populației umane, boala fiind o zoonoză importantă.
69
Trebuie menționat faptul că toate bolile depistate sau care au evoluat la
animale nu au difuzat în afara focarelor datorită eficienţei măsurilor luate de
către autorităţile sanitare veterinare, precum şi de către autorităţile
administraţiei publice locale, prin reactivarea Unităților Locale de Sprijin
(ULS), ca structuri componente ale Centrului Local de Combaterea Bolilor
(CLCB), ori de câte ori a fost necesar.
În momentul de faţă în judeţul Iași nu evoluează epizootii majore, iar
situaţia epidemiologică este stabilă și se află sub controlul autorității sanitare veterinare competente teritorial.
La această dată Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor Iaşi, prin Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat asigură
efectuarea analizelor de specialitate pentru un număr de 164 metode
acreditate RENAR, dispune de stocurile necesare de echipamente, substanţe
dezinfectante şi mijloace de dezinfecţie necesare pentru a interveni în
combaterea unor boli de mare difuzibilitate.
Secţiunea a 4-aAnaliza riscului de incendiu
Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare,
apreciere şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces sau unui scenariu
de incendiu, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza
probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului
respectiv.
Probabilitatea de producere a incendiilor este mare la:
operatorii economici din domeniul producerii energiei electrice şi
termice;
la operatorii economici ce depozitează materiale şi substanţe periculoase;
la depozite de carburanţi şi parcuri de rezervoare, staţii de pompare a
produselor petroliere;
70
la operatori economici ce au ca obiect de activitate prelucrarea superioară
a lemnului;
la spaţii comerciale cu aglomerări de persoane şi depozite en-gross;
la operatorii economici ce au ca obiect de activitate producţia alcoolului;
la operatorii economici cu obiect de activitate morăritul din industria
alimentară.
Analiza statistică a incendiilor în anul 2015
În perioada analizată, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat
un număr de 896 intervenţii pentru stingerea incendiilor (în medie 2,5 intervenţii
pe zi), în creştere cu 21% faţă de anul 2014 (743 intervenţii pentru stingerea
incendiilor). Dintre acestea, 330 intervenţii au fost executate pentru stingerea
incendiilor de vegetaţie, în creştere cu 31% faţă de anul 2014 (251 intervenţii).
În anul 2015, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat un număr
de:
- 473 intervenţii executate de către subunităţile inspectoratului;
- 341 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii
de urgenţă în cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;
- 61 intervenţii executate de către serviciile voluntare pentru situaţii de
urgenţă;
- 2 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii de
urgenţă în cooperare cu serviciile private pentru situaţii de urgenţă;
- 3 intervenţii executate de către serviciile profesioniste pentru situaţii de
urgenţă în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă;
-1 intervenţie executată de către serviciile private pentru situaţii de
urgenţă;
- 1 incendiu stins de la sine;
- 4 incendii stinse de populaţie;
71
- 2 intervenţii executate de către personalul de la locul de muncă;
- 8 intervenţii executate de către ISUJ limitrofe.
REPARTIZAREA INCENDIILOR PE RAMURI ECONOMICE
Nr.crt. Ramura Nr. incendii Procent
%a. Silvicultură 4 0,4b. Agricultură 5 0,6c. Industrie 14 1,6d. Energie electrică, termică şi apă 8 0,9e. Construcţii 3 0,3f. Comerţ 13 1,5g. Hoteluri şi restaurante 7 0,8h. Transport şi depozitare 25 2,8i. Activităţi financiare şi dom.imobiliar 4 0,4j. Administraţie publică 25 2,8k. Învăţământ 4 0,4l. Sănătate şi asistenţă socială 2 0,2m. Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 285 31,8n. Mijloace de transport proprietate individuală 36 4o. Terenuri ale cetăţenilor aflate în afara perimetrului gospodăriilor 20 2,2p. Gospodării ale populaţiei 441 49,2
Total 896
INCENDII LA LOCUINŢE ŞI ANEXE – POPULAŢIE
Se constată o creştere cu 17% a numărului de incendii produse la
gospodăriile populaţiei faţă de anul 2014 (358 incendii).
72
Nr.crt. Incendii Nr. incendii Procent
%
1 Case 196 47
2 Apartamente 40 10
3 Anexe 98 23
4 Depozite de furaje 85 20
Total 419
CONSECINŢELE INCENDIILOR PRODUSE
În urma incendiilor produse în perioada analizată au rezultat 38 victime,
dintre care 13 decedaţi şi 25 răniţi. (1 decedat şi 1 rănit cu vârsta cuprinsă între
0-6 ani, 2 răniţi cu vîrsta cuprinsă între 15-25 ani, 6 decedaţi şi 12 răniţi cu
vârsta cuprinsă între 26-55 ani, 1 decedat şi 7 răniţi cu vârsta cuprinsă între 56-
70 ani, 5 decedaţi şi 3 răniţi cu vârsta mai mare de 70 ani), se constată o creştere
cu 32% a numărului victimelor faţă de anul 2014 (29 victime).
Cauzele producerii incendiilor soldate cu victime în anul 2015 au
Manifestările religioase de amploare, dintre care menţionăm: Sărbătoarea
„Învierii Domnului” şi Sărbătoarea „Sf. Cuvioasa Parascheva” din 14
octombrie.
În zona Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi şi Primăriei Iaşi, cât şi în alte
locuri şi zone aglomerate, se organizează şi desfăşoară acţiuni de protest, iar cu
ocazia alegerilor locale şi generale au loc mitinguri electorale.
Municipiul Iaşi este gazda unor târguri naţionale şi internaţionale, cu o
participare tot mai selectă din partea societăţilor producătoare şi a specialiştilor
din diferite domenii.
Manifestările care implică cel mai mare aflux de vizitatori sunt reprezentate
de « Zilele Iaşului”, în perioada 12-15 octombrie. Cu această ocazie au loc
evenimente culturale şi religioase de mare importanţă precum şi vizitele unor
înalţi demnitari români şi străini.
Alte manifestări, devenite tradiţionale prin periodicitatea organizării
acestora şi publicul numeros care participă, sunt:
76
Sărbătoarea Revelionului – organizată anual de Primăria Iaşi în Piaţa
Palatului Culturii;
Târgul Olarilor – Cucuteni 2000 – luna iulie;
Târgul Meşteşugarilor – luna octombrie.
Toate aceste manifestări presupun măsuri de ordine de amploare
deosebită, în care sunt angrenate toate forţele din cadrul sistemului integrat de
siguranţă publică.
Pe raza municipiului Paşcani, în afara sărbătorilor naţionale, în rândul
manifestărilor de amploare se evidenţiază „Ziua Eroilor” care se comemorează
cu prilejul sărbătorii religioase „Înălţarea Domnului”.
Dintre evenimentele social-economice şi religioase ce se desfăşoară pe
raza oraşului Tg. Frumos, menţionăm:
- „„Zilele Oraşului Tg. Frumos”, care se organizează anual în cursul
lunii august, când au loc manifestări culturale şi sportive, la care
participă aproximativ 10.000 persoane din oraş şi din localităţile
limitrofe;
În mediul rural cele mai importante manifestări, ce atrag un public
numeros, sunt hramurile bisericeşti, acestea în general fiind urmate de diferite
activităţi cultural-distractive şi sportive, serbări câmpeneşti.
Secţiunea a 6-aAnaliza altor tipuri de riscuri
Printre alte tipuri de risc ce pot afecta teritoriul judeţului, colectivităţile
umane, bunurile materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile
culturale, sociale, economice şi politice pot fi şi următoarele:
- blocarea de persoane în autovehicule/mijloace de transport implicate în
accidente rutiere, feroviare, aeriene etc.;
77
- blocarea de persoane sub dărâmături, ca urmare a unor situaţii de urgenţă
specifice;
- inundarea subsolurilor clădirilor ce aparţin operatorilor economici, instituţiilor
publice, precum şi a populaţiei;
- punerea în pericol a vieţii animalelor – blocări/căderi a acestora în lacuri,
puţuri etc., suspendarea acestora în copaci sau la înălţimi etc.;
Statistic intervenţiile cele mai des desfăşurate sunt intervenţiile
S.M.U.R.D :
În anul 2015, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi s-au înregistrat un număr
de 10.653 intervenţii SMURD, în creştere cu 10% faţă de anul 2014 (9.675
intervenţii SMURD).
În perioada analizată, în zona de competenţă a ISUJ Iaşi au fost asistate un
număr de 11.239 persoane, în creştere cu 10 % faţă de anul 2014 (10.236
persoane asistate).
Executarea intervenţiilor SMURD pe tipuri de afecţiuni
În anul 2015, s-au înregistrat un număr de 10.653 intervenţii SMURD,
împărţite pe următoarele tipuri de afecţiuni:
- 5394 traumatisme, reprezentând 51% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 2745 afecţiuni medicale, reprezentând 26% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 661 transporturi interclinice medicalizate, reprezentând 6% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 445 prim-ajutor la accidente rutiere, reprezentând 4% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 218 afecţiuni cardiace, reprezentând 2% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 452 afecţiuni neuro-psihiatrice, reprezentând 4% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 371 intoxicaţii, reprezentând 3% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
- 367 alte afecţiuni, reprezentând 3% din totalul intervenţiilor SMURD executate în anul 2015;
78
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Podu Iloaiei a
participat la 740 intervenţii SMURD.
Capitolul IVAcoperirea riscurilor
Secţiunea a I-aConcepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie
Acţiunile de protecţie - intervenţie se vor desfăşura având la bază
următoarele principii şi reguli de intervenţie:
pregătirea şi conducerea într-o concepţie unitară a acţiunilor de intervenţie;
întrebuinţarea judicioasă şi eficientă a forţelor şi mijloacelor potrivit
scopului, destinaţiei şi misiunile acestora;
concentrarea şi intensificarea efortului pentru salvarea oamenilor, bunurilor
materiale şi valorilor culturale mai importante şi la obiectivele de maximă
importanţă;
organizarea şi menţinerea unei strânse cooperări între forţele care participă la
intervenţie;
conducerea continuă, fermă, suplă şi operativă a acţiunilor;
repartizarea în timp scurt a misiunilor în raport cu înzestrarea, capacitatea şi
posibilităţile de acţiune ale forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;
libertatea de acţiune;
luarea tuturor măsurilor de asigurare a acţiunilor de intervenţie a forţelor şi
mijloacelor participante;
logistica acţiunilor de intervenţie potrivit situaţiei create;
79
constituirea unei rezerve de forţe şi mijloace pentru intensificarea efortului şi
realizarea manevrei.
Urmare a producerii unor situaţii de urgenţă se vor desfăşura următoarele
activităţi:
a) în cazul producerii inundaţiilor:
o evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale afectate ca urmare a producerii
inundaţiilor;
o relocarea persoanelor sinistrate;
o acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;
o participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi
medicamente;
o serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă vor interveni, în cooperare
cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă şi cu alte
formaţiuni specializate pentru limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea
consecinţelor acestuia cu mijloacele din dotare;
b) în cazul alunecărilor de teren:
o evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale;
o relocarea de urgenţă a persoanelor sinistrate;
o măsuri de căutare salvare a eventualelor victime;
o acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;
o evaluarea efectelor generate de alunecările de teren prin echipe de experţi.
c) în cazul producerii unui seism:
o cercetarea raionului şi delimitarea zonelor (construcţiilor) cu grad ridicat de
pericol de către formaţiunile de cercetare;
o amenajarea căilor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului
ajutor, trierea şi evacuarea populaţiei (salariaţilor) şi a bunurilor materiale;
o participarea la amenajarea şi asigurarea funcţionării punctelor de adunare
sinistraţi;
80
o participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi
medicamente;
o acţiuni ale subunităţilor specializate pentru localizarea şi înlăturarea
urmărilor avariilor la reţelele de utilitate publică şi stingerea incendiilor
precum şi reabilitarea zonei;
o pe timpul intervenţiei se va avea în vedere permanent existenţa pericolului
apariţiei unui dezastru complementar.
d) în cazul producerii de înzăpeziri
o închiderea temporară a sectorului de drum;
o salvarea persoanelor;
o intervenţia cu mijloace specializate a proprietarului infrastructurii rutiere
o acordarea ajutorului medical calificat persoanelor afectate;
e) în cazul accidentelor chimice
o executarea cercetării raionului contaminat, identificarea naturii şi
concentraţiei substanţelor toxice industriale, delimitarea raionului, a zonelor
cu concentraţii ridicate şi grad ridicat de pericol, prin semnalizare vizibilă, de
către formaţiunile de cercetare;
o izolarea sursei contaminării se va realiza numai de către specialişti, echipate
cu costume de protecţie, aparate izolante şi scule necesare remedierii avariei;
o realizarea unui perimetru de securitate prin măsuri de restricţie a circulaţiei şi
limitarea accesului în zonă;
o aplicarea primelor măsuri de prim ajutor persoanelor contaminate sau rănite,
într-un loc special amenajat, astfel amplasat încât să fie la o distanţă mai
mare de 100 m de sursa toxică şi în direcţie opusă celei în care bate vântul;
o luarea măsurilor de protecţie a personalului de intervenţie;
o limitarea extinderii contaminării se va efectua prin realizarea perdelelor de
apă;
o decontaminarea se va executa din partea opusă vântului;
81
o punctele de decontaminare vor fi amenajate în afara zonelor contaminate;
o utilajele care au fost folosite pentru acţiuni de intervenţie în interiorul
raionului contaminat vor executa decontaminarea totală după ce se scot din
raion şi au executat decontaminarea iniţială;
o personalul care a executat decontaminarea, execută decontaminare proprie
după terminarea misiunii.
f) în cazul producerii unor incendii:
o pe timpul intervenţiei se va ţine cont de direcţia de propagare a incendiilor
avându-se în vedere pericolul apariţiei unor noi incendii;
o participarea în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă pentru:
stingerea incendiilor;
salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor
aflate în pericol;
acordarea primului ajutor medical, trierea şi evacuarea
populaţiei precum şi a bunurilor materiale;
limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea consecinţelor
acestuia cu mijloacele din dotare;
asigurarea asistenţei medicale de urgenţă.
Secţiunea a 2-aEtapele de realizare a acţiunilor
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:
a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi subunităţilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă, a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă şi ale echipelor specializate aparţinând furnizorilor de utilităţi
publice şi grupurilor de suport tehnic;
b) informarea prefectului, a preşedintelui consiliului judeţean şi a Centrului
Operaţional Naţional asupra situaţiei create;
82
c) desemnarea conducătorului intervenţiei;
d) deplasarea la locul intervenţiei;
e) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor si realizarea
dispozitivului preliminar de intervenţie;
f) transmiterea dispoziţiilor preliminare;
g) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de
intervenţie;
h) solicitarea constituirii, la nevoie, a grupărilor operative cu forţe şi
mijloace aparţinând judeţelor limitrofe;
i) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
j) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia
concretă;
k) manevra de forţe;
l) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
m) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
n) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
o) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au
favorizat evoluţia acestuia;
p) întocmirea procesului-verbal de intervenţie, a raportului de intervenţie, a
notelor de constatare, a rapoartelor operative cu evaluarea fizică şi valorică
a pagubelor şi a raportului sinteză;
q) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare
permanentă;
r) restabilirea capacităţii de intervenţie;
s)informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a
eşalonului superior;
t) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare
necesare.
Secţiunea a 3-a
83
Faze de urgenţă a acţiunilor
În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:
a) urgenţa I – asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în
raionul/obiectivul afectat;
b) urgenţa a II-a – asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean/al
municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
c) urgenta a III-a – asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;
d) urgenta a IV-a – asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul
inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.
În toate situaţiile de urgenţă, forţele de intervenţie specializate acţionează
conform domeniilor de competenţă, pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale,
evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu
alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la
evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici
afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul
producerii situaţiei de urgenţă;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca
accesibile;
e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni
esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru
protecţia populaţiei şi anume la:
1. sediile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
2. sediile poliţiei şi jandarmeriei;
84
3. spitalele şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt
dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă;
4. clădirile instituţiilor cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor
de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională;
5. staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură
servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate;
6. garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii;
7. rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de
urgenţă;
8. clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe
periculoase, precum şi pentru căi de transport;
9. clădiri de învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea
efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
Secţiunea a 4-aAcţiunile de protecţie-intervenţie
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de
competenţă, pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale,
evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu
alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la
evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul
producerii situaţiei de urgenţă specifice;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca
accesibile;
85
e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni
esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru
protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte
construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie
şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea
situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de
producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru
celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor
de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare
esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi
şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru
învăţământ;
g) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor
acesteia cu mijloacele din dotare.
Secţiunea a 5-a Instruirea
Pregătirea forţelor de intervenţie profesioniste se realizează în cadrul
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, pe baza ordinelor
ministrului Afacerilor Interne, a planurilor anuale de pregătire şi în funcţie de
specificul structurii, iar pregătirea personalului din administraţia publică locală
se realizează în cadrul Centrelor Zonale de Pregătire, pe baza planurilor de
pregătire aprobate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă Iaşi.
Secţiunea a 6-a Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor
destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării
datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a
86
deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei
situaţii de urgenţă.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru
situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţiei
de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi
asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.
Primarii, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi şi comitetele
locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici
şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la
staţiile meteorologice centrale, locale şi centrul operaţional a datelor şi
avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor
preventive şi de intervenţie.
Schema circuitului informaţional-decizional la nivelul judeţului Iaşi este
prezentată în anexa nr.7.
CAPITOLUL VResurse umane, materiale şi financiare
Consiliul judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii,
fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi
financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-
teritoriale pe care le reprezintă.
În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile
de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se
stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a
riscurilor, astfel:
a) inspecţii de prevenire;
b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;
c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;
d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;
e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, scafandri profesionişti ş.a.;
87
f) grupe de sprijin.
Pe lângă tipurile de forţe precizate mai sus, mai pot acţiona, după caz, în
condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile
poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a Ministerului Afacerilor
Interne, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării,
unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii Publice,
organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi
formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a
persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul
serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate,
incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie,
formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii
de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.
Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor,
formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de
urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de
protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în
planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.
CAPITOLUL VILogistica acţiunilor
Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei
situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate,
potrivit legii, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi
operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor
privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de
riscuri.
Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se
pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de
88
apărare specifice.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi
gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile,
instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de