Universitatea de stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Din Cahul Facultatea de Economie,Informatica si Matematica Catedra de Inginerie si Stiinte Aplicate Specialitatea:Inginerie si Management in Agricultura Referat Protecyia muncii Tema: „Microclimatul,ventilația,incalzirea lor” Verificat :Dunas Tudor Lector superior universitar Efectuat :Cristea Ion Grupa :IMA 1501
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Universitatea de stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”
Din Cahul
Facultatea de Economie,Informatica si Matematica
Catedra de Inginerie si Stiinte Aplicate
Specialitatea:Inginerie si Management in Agricultura
ReferatProtecyia muncii
Tema:
„Microclimatul,ventilația,incalzirea lor”
Verificat :Dunas Tudor
Lector superior universitar
Efectuat :Cristea Ion
Grupa :IMA 1501
Cahul 2015
Cuprins:1. CONDIŢII DE MICROCLIMAT IN MEDIUL DE MUNCA..............................................1
2. CONTROLUL AMBIANŢEI TERMICE.................................................................................22.3. Schimburile de caldura intre organism si mediu.............................................4
3. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI...................................................................................54. Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform reglementarilor in vigoare......................................................................................................7
4.1.Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform SR EN 27243...............................................................................................................................................7Exemple activitati.....................................................................................................................7Tabel nr.5 - Temperatura suprafeţelor de intrare in contact:......................10Temperatura suprafeţei (0C )pentru durate de contact de:.........................10
5. INTERPRETAREA VALORII PARAMETRILOR MASURATI.....................................136. REGLEMENTARI REFERITOARE LA MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA..............................................................................................................................................................17
7. Masuri de prevenire si protectie..................................................................................188. Masuri de reducere a riscului........................................................................................20
2
1. CONDIŢII DE MICROCLIMAT IN MEDIUL DE MUNCA
Mediul de munca este reprezentat de ambientul in care executantul isi desfasoara activitatea la locul de
munca. Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant {spatiul de lucru, conditii de iluminat,
microclimat (temperatură, umiditate, curenti de aer), zgomot, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului}, iar pe
de alta parte mediul social.
Microclimatul la locul de munca: Componenta a mediului fizic de munca formata din ansamblul
conditiilor de temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer si intensitatea radiatiilor calorice care
caracterizeaza starea aerului din interiorul unui spatiu de lucru inchis sau din vecinatatea unor sisteme
tehnice adapostite de acest spatiu.
Microclimatul la locul de munca:
a. influenţează securitatea, sănătatea şi capacitatea de muncă a executanţilor în situaţia în care
parametrii sai nu se încadrează în anumite limite de confort conform reglementarilor in vigoare.
b. este determinat de: temperatura si umiditatea aerului, de viteza curenţilor de aer, de temperatura
suprafeţelor si de radiaţiile calorice emise în zona de lucru.
Microclimatul la locul de munca trebuie sa asigure mentinerea echilibrului termic al lucratorilor
corespunzator cu cantitatea de caldura degajata de organism in functie de efortul determinat de activitatea
desfasurata. In mecanismul de termoreglare actioneaza simultan si se conditioneaza reciproc, in functie de
efortul fizic depus, toti parametrii de microclimat.
Astfel, microclimatul la locul de munca trebuie considerat în raport cu:
limitele de adaptabilitate a organismului uman;
efortul fizic determinat de activitate (cheltuieli de căldură metabolică);
îmbrăcămintea executantului;
caracteristicile procesului tehnologic respectiv.
2. CONTROLUL AMBIANŢEI TERMICE
Realizarea confortului termic intr-o incinta presupune atingerea si mentinerea la valori prestabilite a
temperaturii, umiditatii, vitezei curentilor de aer, continutului de noxe. Aceasta cerinta se realizeaza printr-o
anumita rata de renoire a aerului, care este variabila functie de destinatia incintei.
2.1.Confortul termic umaneste definit ca totalitatea condiţiilor pentru care o persoanã nu ar prefera un
mediu diferit. Este un concept complex deoarece depinde de o serie de parametrii fizici, organici şi externi.
Parametrii care influenţeazã confortul termic pot fi grupaţi în trei categorii.
1. Parametrii fizici care includ: temperatura aerului, temperatura medie, radiantã a pereţilor incintei,
umiditatea relativã a aerului, viteza relativã a aerului în interiorul incintei, presiunea atmosfericã,
intensitatea luminii, nivelul zgomotului;
3
2. Parametrii organici care includ: vârsta, sexul;
3. Parametrii externi care includ: nivelul activitãţii umane, tipul îmbrãcãmintei, condiţiile sociale.
Dintre aceştia, cea mai mare influenţã asupra confortului termic o au parametrii fizici.
Confortul termic poate fi atins prin diferite combinaţii ale acestor parametrii. Efectul pozitiv sau negativ al
unui parametru poate fi îmbunãtãţit sau contrabalansat de un alt parametru. Este însã de preferat ca
atingerea confortului termic sã se facã cu consum minim de energie.Imbrãcãmintea este parametrul cel mai
uşor de modificat pentru menţinerea confortului termic. Mişcarea aerului în jurul corpului poate, de
asemenea, influenţa confortul pentru cã determinã schimbul convectiv de cãldurã al corpului şi influenţeazã
capacitatea de evaporare a apei în aer.Vitezele mari de mişcare a aerului determinã creşterea vitezei de
evaporare a transpiraţiei consecutiv, apariţia senzaţiei de rece şi, în plus, reduce efectul negativ al umiditãţii
ridicate.
2.2. Bilantul termic
In fiecare corp uman au loc procese biochimice. Productia de energie este un rezultat al acestor procese. O
parte a energiei corpului uman se transmite mediului, sub forma de caldura, si o alta parte este folosita in
scopul efectuarii de lucru mecanic. Pentru procesele biochimice este necesar oxigen. Cantitatea de oxigen
consumat depinde de intensitatea activitatii realizate (tabelul nr.1)
O privire de ansamblu asupra modalitãţilor prin care se poate atinge confortul termic uman este datã de
echilibrul termic al corpului uman care reprezintã bilanţul între cãldura produsã ca rezultat al metabolismului
şi cãldura pierdutã prin convecţie, conducţie, radiaţie şi evaporare.
Ecuaţia de bilanţ termic poate fi exprimatã sub forma:
QM -Qdif -Qevap -QL = Qr +Qc (1)
QM: cãldura produsã prin metabolism
Qdif: cãldura pierdutã prin difuzia vaporilor de apã prin piele
Qevap: cãldura pierdutã prin evaporarea transpiraţiei
QL: cãldura latentã de evaporare a transpiraţiei
Qr: pierderea radiativã de cãldurã de la suprafaţa exterioarã a îmbrãcãmintei
Qc: cãldura cedatã mediului ambiant prin transfer convectiv de unde rezultã cã evaporarea transpiraţiei este
mecanismul principal de ajustare termicã a corpului uman.
2.2.1.Clasificarea activitatilor fizice:
4
Tabel nr.1. Activitatilor umane uzuale si caldura produsa de organism/tip de activitate
Conditia pentru a se asigura confortul termic uman intr-o incapere data este de a asigura echilibrul termic al
organismului uman in vederea pastrarii temperaturii acestuia.
Transferul de caldura intre om si mediul inconjurator se realizeaza prin:
a. Conventie si conductie (42-44%)
b. Radiatie (32-35%)
c. Evaporare (21-26%)
Alte premize ale unui confort termic sunt : suprafata corpului uman sa fie uscata si sa se elimine posibilitatile
de creare a disconfortului termic local, datorat :
a. Radiatiei termice asimetrice
b. Gradientului de temperatura a aerului pe verticala
c. Miscarii aerului
d. Umiditatii aerului
Radiatiile termice asimetrice in spatiu sunt cauzate de temperaturi ale suprafetei net mai scazuta ale unor
elemente de constructii (geamuri, pereti exteriori), pozitionarea sistemelor de incalzire si tehnologice.
Valorile recomandate pentru radiatiile termice asimetrice, in timpul activitatilor usoare, conform cu ISO
7730/2006, sunt urmatoarele:
Temperatura radiatiilor asimetrice cauzata de structurile verticale < 10 ºC.
Temperatura radiatiilor asimetrice ale tavanelor calde <5ºC.
2.3. Schimburile de caldura intre organism si mediu
Schimbul de caldura intre corpul uman si mediul ambiant se face prin convectie, conductie, radiatie,
evaporare (transpiratie) si respiratie.
5
Convectia:pierderea de caldura a corpului in fluidele ambiante. Pierderea căldurii prin convecţie se produce
datorită stratului de aer care se găseşte în contact cu suprafaţa corpului. Incalzirea aerului in contact cu
tegumentul si miscarile active ale corpului genereaza curenti de aer in jurul corpului, care aduc noi straturi
de aer rece pe suprafata cutanata. Curentii de convectie sunt produsi chiar de imobilitate a corpului; aerul
incalzit la suprafata pielei se ridica, noi paturi de aer rece luandu-i locul. Curentii de convectie sunt precedati
deci de o etapa prealabila de contact a aerului cu pielea, in care caldura este transferata prin conductia
aerului; urmeaza apoi convectia propriu-zisa, care indeparteaza caldura condusa. Aproximativ 12% din
caldura corporala se pierde prin convectie. Pierderile cresc foarte mult in cazul expunerii organismului la
curenti de aer rece. Prin convectie se pierde caldura si pe suprafata cailor respiratorii, in aerul expirat.
Conductia: fenomen de transmitere a caldurii prin masa unui corp.Are loc atunci cand doua sisteme cu
temperaturi diferite, indiferent de starea lor de agregare sunt puse in contact direct, intensitatea transferului
depinde de diferenta de temperatura si de natura celor doua sisteme.Poate reprezenta sursa generatoare a
unor factori de risc proprii mediului de munca.
Deci,reprezinta pierderea directa a caldurii din tegument, prin contact direct al acestuia cu un corp solid,
acesta avand temperatura inferioara ( scaun, pat, etc.). Imbracarea constituie pentru om un bun isolator
termic, care reduce conductibilitatea calorica tegument-corpuri solide inconjuratoare.
Radiaţia: Cedarea căldurii prin radiaţie este cu atât mai mare, cu cât este mai joasă temperatura mediului
înconjurător. Obiectele cu temperaturi diferite fac schimb de căldură, chiar dacă se află la distanţă. Astfel,
prin radiaţie, se transferă căldura între două obiecte, între care nu există un contact direct. Natural, această
corelaţie este valabilă şi pentru corpul uman în raport cu orice alt corp.
Evaporarea apei: In conditii normale de existenta un om, pierde in 24 de ore circa 500 ml apa, prin
evaporare la suprafata tegumentului, chiar in lipsa secretiei sudorale si circa 500 ml prin vaporii care
satureaza aerul expirat, folosindu-se la suprafata mucoasei respiratorii, rezulta o deperditie totala de
aproximativ 600 kcal in 24 ore, prin evaporarea apei.
Cantitatea de apa ce se evapora la suprafata corpului depinde de suprafata la care se face vaporizarea, de
temperature pielii, de tensiunea de vapori a aerului si de miscarile acestuia. Umiditatea relativa de 40%-60%
a aerului asigura sub acest raport confortul optim. Intr-un aer incalzit si saturat cu vapori de apa, evaporarea
nu se produce si eliminarea este oprita.
Senzatia de confort termic este subiectiva, ea variind de la om la om, in functie de varsta, sex,
imbracaminte, anotimp, obisnuinta.
Sursa producerii căldurii în organism o reprezintă metabolismul energetic (M), respectiv procesele chimice
care dezvoltă energia necesară pentru menţinerea funcţiilor fiziologice de bază şi pentru desfăşurarea
activităţii omului.
Valorile metabolismului in functie de activitate sunt date in tabelul nr.1.Deci, intensificarea activitatii
metabolice creste în funcţie de intensitatea efortului muscular.
3. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI
6
Microclimatul interior depinde de cerintele tehnologice de productie sau de conditiile de confort necesare.
Senzatia de confort este determinata de schimbul de caldura dintre corpul uman si mediul ambiant. In
functie de raportul care exista intre caldura degajata si caldura cedata ambiantei avem urmatoarele tipuri de
senzatii:
a. senzatia de frig;
b. senzatia de cald;
c. senzatia de confort termic.
3.1.Temperatura aerului reprezintă cel mai important factor climatic cu acţiune patogenă deoarece
valoarea şi variabilitatea sa determină reacţii fiziologice care stimulează sau, dimpotrivă, limitează
capacitatea de efort a organismului uman şi, în plus, oferă condiţii propice pentru dezvoltarea agenţilor
patogeni.
Temperatura este un factor al ambianţei, cu efecte asupra stării de sănătate, efortului şi rezultatelor muncii
executanţilor. Devenim conştienţi de temperatura mediului în momentul când avem senzaţia de frig sau
cald, care se declanşează datorită dezechilibrului dintre condiţiile termice ale mediului şi cele ale corpului
nostru.
In funcţie de temperatura ambientală omul, prin intermediul analizatorului cutanat, dezvoltă senzaţia de cald
(provocată de acţiunea obiectelor cu o temperatură mai ridicată decât temperatura pielii: 32-330C - valoarea
zero fiziologic) sau senzaţia de rece (cauzată de acţiunea asupra receptorilor din piele a obiectelor cu o
temperatură mai scăzută decât temperatura pielii).
Căldura din organism este produsă de transformările chimice ce au loc în interiorul ficatului şi prin
transformarea energiei mecanice a muşchilor. Repartizarea acestei călduri (proprii) nu este uniformă, dar ea
rămâne constantă (cca. 370C) în interiorul creierului, în inimă şi în organele din abdomen, constanţa
temperaturii la nivelul acestor organe fiind o condiţie a desfăşurării proceselor vitale.
Realizarea unei ambianţe termice corespunzătoare unei bunăstări fiziologice a organismului (temperatura
subiectivă) se bazează pe un echilibru stabil între temperatura şi umiditatea mediului. Astfel:
a)dacă temperatura scade, organismul reacţionează atât prin vasoconstricţie periferică cu reducerea
pierderii de căldură, cât şi prin intensificarea termogenezei.
metabolismul creşte de câteva ori peste valoarea normală;
mărirea tonusului muscular - “tremurat de frig”;
b)dacă temperatura creşte peste limita superioară a zonei de neutralitate termică (320C), aceasta
determină o reacţie adaptativă care constă în:
7
creşterea debitului sudoral până la 1,3 kg/h. Dacă lichidul respectiv nu este înlocuit, se poate ajunge la o
stare de deficit hidric (în timpul orelor de program până la 6% din masa corporală). Odată cu
transpiraţia, se pierd şi alţi constituenţi (sodiu, vitamine, etc.);
activarea circulaţiei cu creşterea debitului circulator;
mărirea frecvenţei respiratorii.
Temperatura mediului de lucru influenţează sănătatea şi performanţele angajaţilor prin:
combinaţia temperaturii cu umiditatea;
durata de expunere la condiţii termice din afara zonei de confort, caz în care este necesară
aclimatizarea;
temperatura obiectelor şi uneltelor cu care se lucrează. Diferenţe mari (temperatura obiectului de peste
43 oC sau sub 0 oC) între temperatura corpului şi cea a sculelor pot produce senzaţia de durere sau
chiar distruge ţesuturi.
La temperaturi ambientale mai ridicate, corpul uman pierzand mai putina caldura prin radiatie si convectie
decat la temperaturi joase, pentru a-si restabili echilibrul, compenseaza printr-o evaporare (transpiratie) mai
mare. Cum evaporarea este favorizata de un continut de umiditate cat mai scazut, vom avea aceeasi
senzatie de confort intr-o atmosfera calda dar uscata ca si intr-o atmosfera rece, dar mai umeda.
Mecanismul termoreglării umane funcţionează deci, pe principiul termostatului, controlând permanent
abaterile temperaturii corporale interne faţă de pragul fiziologic de referinţă: 370 C în zona centrală şi 350 C
în zona periferică cutanată.
Atenţie ! Confortul termic se obtine pentru valori ale temperaturii termometrului uscat
cuprinse intre 19-22 °C.
3.2. Umiditatea relativa: Corpul uman este sensibil la variatia umiditatii relative, valori ale acesteia mai
mari de 70% si mai mici de 30% sunt considerate in afara zonei de confort termic pentru majoritatea
ocupantilor unei incinte.
Limita inferioara de 30%, situatie in care omul incepe sa resimtasenzatia de uscaciune. Sub 25% apar
repercusiuni negative asupra structurilor şi funcţiilor mucoasei respiratorii care asigură eliminarea
impurităţilor (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat.
Limita superioara este conditionata de aparitia senzatiei de zapuseala. Peste 75% în condiţiile prestării unei
munci grele, acţionează negativ asupra procesului de termoliză (până la şoc caloric).
3.3.Viteza de mişcare a aerului exercită o influenţă mare asupra schimbului de căldură al organismului,
asupra proceselor de respiraţie, consumului de energie, stării neuropsihice. Influenţa mişcării aerului asupra
metabolismului termic manifestă prin mărirea pierderilor de căldură, mai întâi toate pe seama convecţiei,
8
deoarece aerul care se mişcă îndepărtează de corp cele mai apropiate straturi încălzite, iar locul lor îl ocupă
aerul rece.
Viteza maxima admisa a aerului dintr-o incinta se ia in functie de temperatura aerului determinata de
schimbul de caldura prin convectie intre om si mediul ambiant. In functie de aceasta viteza a aerului, in zona
de lucru apare senzatia de curent de aer. Senzatia de curent este subiectiva, la unele persoane ea
aparand la viteze foarte mici ale aerului; din acest motiv, ca si pentru faptul ca unele parti ale corpului uman,
cum ar fi ceafa sunt mai sensibile decat altele, se evita in general sa se admita viteze ale aerului din
incapere peste 0,3m/s.
4. Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform reglementarilor in vigoare
4.1.Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform SR EN 27243
Analiza detaliata a influentei mediului asupra stresului termic necesita cunoasterea urmatoarelor patru
marimi principale: temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, viteza aerului, umiditatea absoluta.
Identificarea clasei de metabolism in functie de tipul de activitate desfasurata – conform tabelului 2