Microbiological Research PPT Presentation

Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie,

Specializarea Ecologie şi Protecţia Mediului

CERCETĂRI MICROBIOLOGICE ŞI ENZIMOLOGICE CERCETĂRI MICROBIOLOGICE ŞI ENZIMOLOGICE DE TESTARE A CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ORAŞUL DE TESTARE A CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ORAŞUL

BISTRIŢABISTRIŢA

COORDONATORI ŞTIINŢIFICI:Prof. univ. dr. Mihail DRĂGAN-BULARDABiol. dr. Rahela CARPA

ABSOLVENT:Mihaela Gabriela ORBAN

Cluj-NapocaFebruarie 2011

Scopul acestei cercetări este acela de detectare a prezenţei în

diverse tipuri de sol din oraşul Bistriţa a microorganismelor

utilizate ca indicatori ai poluării, a grupelor de bacterii

implicate în circuitul biogeochimic al azotului, determinarea

potenţialului bacterian şi enzimatic al solului, analiza

activităţii bacteriene şi a activităţii enzimatice, respectiv,

stabilirea stării de calitate a acestor soluri

Google Earth

METODE MICROBIOLOGICE

METODE ENZIMATICE •Metoda CasidaADA şi ADP •Metoda Kramer si Erdei AF•Metoda Kappen AC

•Geloză nutritivă – bacterii HA•Mediu cu peptonă – bacterii AM•Mediu cu soluţie Vinogradski – NiB•Mediu de Barjac – bacterii DN•Testul de reducere a Fe trivalent•Mediu Ashbey – izolarea tulpinilor de Azotobacter sp.

Teste ecotoxicologice de evaluare a efectului poluanţilor asupra microbiotei solurilor

METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ A SOLURILORStructura-pe teren Textura- tabele de clasificare stabilite de “Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor”

METODE DE ANALIZĂ CHIMICĂ : pH şi potenţial oxido-reducător

Proba Textura Tip de sol1 = zona

industritală Grosiera mijlocie, nisip

lutosHumosiosol (HS)

(humicosilicatice)

2 = zona centrală

Grosiera, luto-nisipos Cernoziom (CZ)

3 = zona parcului central

Mijlocie, luto-nisipoasa Eutricambosol (EC)

4 = zonă urbană Mijlocie, lut mediu Eutricambosol (EC)

5 = zonă nepoluată

Grosiera, nisipo-lutoasa fina

Cernoziom (CZ)

Tipuri de sol în diversele zone ale oraşului Bistriţa

Proba pH Clasa de reactie Eh (mV)

1. zona industritală 7,80 Slab alcalină 168

2. zona centrală 7,31 Slab alcalină 132

3. zona Parcul Central

6,82 Slab acidă 91

4. zonă urbană 7,06 Neutră 110

5. zonă nepoluată 6,70 Slab alcidă 74

Clasele de reacţie a solului

METODE ENZIMATICE

1 =zona industriala; 2 =zona centrala; 3 = parcul central; 4 = cartier de blocuri; 5 = zona in afara orasului

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

60000000

Nr.bact/g s.u.

1 2 3 4 5

Punctele de prelevare

1 =zona industriala2 =zona centrala3 = parcul central4 = cartier de blocuri5 = zona in afara orasului

0

50000

100000

150000

200000

250000

Nr.bact/g s.u.

1 2 3 4 5Punctele de prelevare

Bacterii amonificatoare (BAM)

Bacteriile heterotrofe aerobe (BHA)

0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

1 2 3 4 5Punctele de prelevare

IBCS

1 =zona industriala ; 2 =zona centrala ; 3 = parcul central; 4 = cartier de blocuri ; 5 = zona in afara

Grăuncioare de sol pe

mediu AshbeyColonie de

Azotobacter sp.

Celule de Azotobacter sp. la microscopul electronic

La toate probele de sol s-a observat că bacteriile studiate au prezentat o fluctuaţie evidentă a densităţii lor numerice în funcţie de zona de provenienţă.

Nivelul activităţii metabolice bacteriene poate fi considerat un indicator care să reflecte starea ecosistemului studiat.

Solurile analizate prezintă o activitate enzimatică moderată cu valori ale IECS cuprinse între 0,6 şi 0,68.

Activităţile microbiologice şi enzimologice reprezintă teste ecotoxicologice de evaluare a efectului poluanţilor asupra microbiotei solurilor.