-
1/275
A8 Dezvoltarea de instrumente antreprenoriale
Colectie de succese
si esecuri in afaceri
MICI AFACERI
DE SUCCES
- VOLUMUL II -
Material pregatit de Centrul Roman pentru Educatie Economica in
cadrul
proiectului Universitatea Antreprenoriala Dezvoltarea si
promovarea
culturii antreprenoriale in conditii de criza si postcriza
(2010-2013)
CREE, 2013
-
2/275
Branding / web design
La inceputul anului 2009, Marian Ursu, student pe atunci al
Facultatii de
Medicina din Iasi, observand cererea generata de explozia
dotcom-urilor pe piata
americana, decide sa porneasca o afacere in Romania. Plecand de
la un capital
pentru investitii de 2000 de euro, realizati din contracte
precedente la agentii de
design din Statele Unite si Marea Britanie, un geamantan plin cu
carti de
specialitate si experienta pe care doar el o avea in materie de
design, acesta
hotaraste sa infiinteze, impreuna cu Cosmin Alexandru si cu inca
un coleg de
facultate, o firma de design web si creare de identitate de
firma.
Avantajele infiintarii unei companii de Internet in tara erau
costurile reduse,
investitia minima, accesul la piata mondiala (si in special cea
americana)
putandu-se face foarte bine si de la distanta. In prezent, cifra
lor de afaceri
anuala se invarte in jurul a 130.000 de euro, iar comenzile din
afara tarii detin
cea mai mare pondere din venituri. I s-a alaturat Cosmin
Alexandru, un
programator care, pe langa know-how, avea si avantajul de a fi
posedat o
veritabila flota de calculatoare. Firma pe care cei doi au
infiintat-o s-a numit
Pinneapple Design si a inceput sa functioneze din luna noiembrie
a anului 2009.
Initial, s-au apucat sa caute pe Internet clienti pentru
afacerea lor. Inceputul a
fost promitator, clientii straini neocolindu-i doar pentru ca
veneau din Romania,
cu toate ca nu aveau decat trei calculatoare si niciun angajat.
In primul an de
functionare cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ
70.000 de euro,
fiind integral obtinuta din vanzari in afara tarii. Lucrul cu
clientii s-a facut nu prin
intalniri directe, ci prin Instant Messaging, e-mail si telefon,
unul dintre marile
avantaje fiind acela ca raspunsurile ramaneau arhivate, spune
Marian Ursu,
director de creatie la Pineapple Design.
Criza dotcom-urilor care a aparut pe piata mondiala in anul 2010
ar fi putut
constitui unul dintre momentele care le putea trage afacerea in
jos.
Supraevaluarea companiilor din domeniu a dus la o prabusire a
acestora la
-
3/275
bursa, ceea ce a afectat foarte puternic increderea in
investitiile in acest
domeniu. Desi compania a creat site-uri pentru firme din tari
precum SUA,
Germania, Anglia sau Caraibe, caderea pietei nu le-a afectat
afacerea, pentru ca,
spune Cosmin Alexandru, clientii nostri straini sunt companii de
anvergura
medie, care nu au fost lovite de criza dot-com-urilor. Clienti
au mai fost si doi
oameni politici din SUA, care candidau pentru un post de
guvernator al statului
California si un loc in Congres. Primul client roman a fost
compania Orange, al
carei site a fost redesenat de Pineapple Design.
In al doilea an de functionare cifra de afaceri a companiei a
crescut pana
la 100.000 de euro, rata profitului variind intre 30 si 50%, in
functie de
complexitatea comenzilor, iar ponderea veniturilor din comenzile
externe a
inceput sa scada de la un an la altul, ajungand in prezent sa
ocupe 50- 60% din
venituri. Inca de la inceput cei trei s-au gandit sa dezvolte
afacerea si in zona de
creatie a identitatii de firma, desi piata ii percepea doar ca
pe o companie de web
design.
Simteam ca ne limitam daca ne axam doar pe design web. In
aceasta
zona va aparea o concurenta puternica. Orientarea catre
identitate de firma este
o afacere care, in ciuda aparentelor, are un potential ridicat
in Romania. In
prezent, exista concurenta in aceasta zona din partea unor
departamente ale
agentiilor de publicitate, spune Cosmin Alexandru, directorul de
strategie al
companiei. In plus, compania face si identitate verbala
(naming), precum si audit
de brand. Auditul de brand presupune o documentare prealabila in
legatura cu
firma sau produsele acesteia prin chestionarea managementului,
angajatilor si
partenerilor. Informatiile astfel obtinute ii ajuta pe cei de la
Pineapple Design sa
afle daca este cazul sa fie schimbat un anumit brand.
Activitatea firmei s-a
orientat mai mult spre latura de business decat spre cea de
Internet. Vrem sa
ramanem la nivelul de agentie mica, specializata, cu servicii de
calitate. Asta ne
ajuta sa avem un control mai mare asupra afacerii. Vrem sa avem
sub 15
angajati, mai spune Marian Ursu.
-
4/275
Previziunile pentru anul 2012 arata o crestere a cifrei de
afaceri in
conditiile in care accentul se pune pe imbunatatirea
profitabilitatii.
Business start
Investitie minima: 2.000 de euro, necesari pentru achizitia de
calculatoare
performante (care sa suporte softuri complexe), inchirierea unui
sediu si
achitarea abonamentului lunar la Internet.
Personal: este nevoie de un web designer, un programator si un
specialist
in strategie si vanzari. Odata cu dezvoltarea business-ului,
personalul va creste.
Pentru inceput, insa, aceste 3 pozitii sunt suficiente pentru
lansarea afacerii.
Astepati-va ca, din cauza salariilor mari practicate in acest
domeniu, sa aveti
cheltuieli mari de personal.
Context de piata: piata este eterogena, pe ea coexistand atat
companii
mici sau freelanceri, dar si competitori puternici, adesea
jucatori cunoscuti pe
plan international. In general, segmentul de branding, de
identitate de firma, este
gestionat doar de departamente speciale ale agentiilor de
publicitate.
Alte sfaturi
- Cautati-va clientii pe Internet, pentru a scuti astfel o
pierdere de timp si
de resurse financiare. Nu ocoliti forumurile, aici membrii fiind
foarte atenti la
recomandarile facute de alti colegi de platforma
Indicatori financiari
In aceasta afacere, marja de profit este una dintre cele mai
mari din
industrie, ajungand la 30-50%.
Magazin online cu produse pentru copii
Cand au ajuns la concluzia ca s-au saturat sa munceasca pentru
altii,
Daniela Zaharia si Georgiana Vintiloiu au decis sa-si dezvolte o
afacere proprie.
Iar firma pe care au lansat-o in decembrie le-a adus deja
venituri de
aproape 200.000 lei. Ambele absolvisera Academia de Studii
Economice si au
-
5/275
lucrat mai multi ani pentru diverse firme de aparatura medicala.
Ideea de afacere
pentru gravide si bebelusi i-a venit Danielei Zaharia,
rememorand perioada
postnatala, cand trebuia sa astepte venirea sotului pentru a
face, el,
cumparaturile. Neputand sa ma deplasez dupa nastere, trebuia sa
imi trimit sotul
sa cumpere scutece sau alte produse pentru copil. Daca nu gasea
ce ii
scrisesem eu pe lista de cumparaturi, cumpara alte produse care
nu prea imi
erau folositoare. Cautand informatii pe site-urile americane
despre ingrijirea
copiilor mici, am vazut un magazin virtual cu astfel de produse
si, gandindu-ma
ca multe mamici s-au aflat in situatia mea dupa sarcina, mi-am
dat seama ca o
astfel de afacere ar putea avea succes si in Romania, spune
Daniela Zaharia.
Impreuna cu Georgiana Vintiloiu s-a gandit de ce ar avea nevoie
pentru
dezvoltarea unei astfel de afaceri si in Romania. S-au gandit de
ce investitii
initiale ar avea nevoie. Surprinzator, au constatat ca unele
erau deja facute- cum
ar fi computerul si masina penru livrari. Mai aveau nevoie doar
de achizitionarea
unui domeniu pentru Internet, proiectarea site-ului si
cumpararea de marfa. Cu
ajutorul sotilor lor, au rezolvat si partea de web-design. In
total investitia a fost de
1.500 de euro, care a reprezentat costul cheltuielilor de
infiintare a firmei,
achizitionarea domeniului de Internet si inregistrarea marcilor.
Firma s-a numit
Just Creativ.
Eu aveam 750 de euro care imi ramasesera de la nunta, iar
Daniela
Zaharia luase tot 750 de euro de la mama ei. Ne-am gandit ca,
pana la urma,
riscul financiar nu era chiar asa de mare, spune Georgiana
Vintiloiu. In paralel
cu vanzarile pe site, cele doua s-au gandit si la tiparirea unei
brosuri, care sa fie
distribuita la cursurile prenatale, in maternitati sau cabinete
medicale. Costurile
de tiparire fiind destul de ridicate raportate la posibilitatile
financiare ale
companiei, se punea problema dimensionarii tirajului acestei
brosuri. In
Bucuresti, numarul lunar de nasteri este de aproximativ 1.500,
asa ca am stabilit
sa tiparim 3.000 de brosuri, care sa acopere doua luni. In
total, acestea ne
costau aproximativ 1.000 de euro, explica Daniela Zaharia.
-
6/275
La inceputul lunii aprilie a anului 2012 au lansat oficial
site-ul. Prima
comanda a venit la aproximativ o saptamana de la lansare si a
fost in valoare de
peste 4000 lei. In prima luna de functionare au avut aproximativ
sase comenzi
prin intermediul site-ului, iar cifra de afaceri a fost de
aproximativ 20.000 lei.
Luna de luna, veniturile au crescut, ajungand ca in luna
decembrie a
anului trecut sa fie de aproximativ 200.000 lei. Incasarile
variaza in functie de
numarul de nasteri. Daca in alte afaceri decembrie este o luna
buna pentru ca
lumea face cumparaturi, iar ianuarie si februarie sunt mai
proaste pentru ca
lumea nu mai are bani, in cazul magazinului virtual daca sunt
nasteri in luna
respectiva si vanzarile sunt pe masura, spune Georgiana
Vintiloiu.
In prezent, 58% sunt comenzi telefonice de la clienti care
cumpara prin
intermediul brosurii distribuite gratuit, restul de 42% fiind
comenzi prin intermediul
site-ului. Valoric, 34% din comenzi vin de pe Internet, iar
restul prin apeluri
telefonice.
Dupa ce, initial, cele doua s-au axat pe dezvoltarea afacerii in
Bucuresti,
au extins aria, gandindu-se ca un sfert de comenzi sa vina din
provincie,
deoarece deja incepusera sa apara comenzi substantiale si din
afara
Bucurestiului. Daca livrarea in Bucuresti se face prin
intermediul unui autoturism,
in provincie marfa este trimisa prin posta cu plata ramburs.
Chiar daca cifra de
afaceri a crescut lunar, profitul a inceput sa apara doar in
ultimele patru luni, el
cifrandu-se la peste 10000 de euro in toata aceasta perioada. In
total, la finele
anului, investitia in firma a depasit suma de 4.000 de euro. In
afara celor 1.500
de euro initiali, restul banilor a venit din profitul reinvestit
si din salariile sotilor.
Cheltuielile sunt destul de ridicate, mai ales la transport, iar
asta explica si
aparitia destul de tarzie a profitului. Anul trecut, numai
cheltuielile de transport in
cazul firmei Just Creativ au depasit 6.000 lei. Sunt zile cand
ne trezim cu 10-15
comenzi pe cap pe care nu stim cum sa le rezolvam mai repede,
explica
Georgiana Vintiloiu. Anul trecut site-ul a avut peste 500 de
clienti diferiti si peste
1.000 de comenzi. Pe site-ul www.trafic.ro, la capitolul comert
electronic, site-ul
-
7/275
se afla pe pozitia 21, cu 1.000 de vizitatori si peste 9.400 de
accesari
saptamanal.
Acum, pe site sunt oferite spre vanzare peste 600 de produse,
iar stocul
de marfa pe care il au depaseste 80.000 de lei, doar jumatate
reprezentand
marfa luata pe credit. Dezvoltarea afacerii o vedem mai ales in
partea de
informatii despre perioada pre si post natala. Oamenii vor, in
primul rand, sa se
informeze si daca in locul unde ii oferi informatii apare si un
magazin virtual care
ii ofera produsele despre care ii vorbesti, lucrurile nu au cum
sa nu mearga,
incheie Daniela Zaharia.
Business start
Investitia minima este de 13.000 euro, necesari pentru achizitia
unui
automobil cu care se va face livrarea, a unui calculator dotat
cu imprimanta si
scanner, dar si pentru acoperirea costurilor de infiintare a
unei firme, a taxelor
notariale, pentru proiectarea site-ului, cumpararea de marfa
etc.
Angajati: pentru inceput, este nevoie de cel putin cinci
angajati, unul care
se va ocupa de actualizarea site-ului si de inserarea tuturor
modificarilor aduse
pe parcurs, altul care sa gestioneze preluarea comenzilor si
pregatirea marfii
pentru livrare. Doi agenti cu carnet de conducere se vor ocupa
de livrari, iar cel
de-al cincilea va fi alocat relatiei cu furnizorii si, in cazul
editarii unei brosuri de
prezentare, pe realizarea, distributia si gasirea de publicitate
pentru aceasta.
Context de piata: Nu este o nisa aglomerata, deci intrarea in
acest
domeniu este inca oportuna. Singurii competitori posibili sunt
magazinele
specializate, farmaciile si supermarketurile, care insa au mult
mai putine produse,
din cauza spatiului mic.
Alte sfaturi:
- tineti evidenta stricta a costurilor, mai ales a celor de
transport si livrare,
care pot escalada rapid.
-
8/275
- realizati pe site o categorie dedicata informatiilor si
stirilor din acest
domeniu. Oamenii sunt incantati cand dau de acest tip de
informatii, cu atat mai
mult pe un site dedicat activitatii de comert, nu de
documentare.
- intrati intr-un sistem de banner exchange cu alte site-uri:
este o metoda
de promovare reciproca extrem de eficienta. De asemenea,
investiti in partea de
SEO (optimizarea in motoarele de cautare), si tineti cont ca, in
general, peste
50% din vizitatori vin de pe Google
- tipariti brosuri de prezentare a produselor si distribuiti-le
in cadrul
cursurilor prenatale, in maternitati, cabinete de pediatrie sau
de ginecologie. Nu
faceti greseala de a considera ca toata lumea are Internet in
Romania. Prin
urmare, acceptati comenzi telefonice.
Cresterea oilor
Andrei Grigore, Augustin Sortani si Horatiu Bogdan, doi
bucuresteni cu
state vechi de plata in companiile de publicitate din Romania,
celalalt, patronul a
doua firme de leasing si import de produse veterinare, s-au
gandit ca e vremea
oieritului.
Astazi, Andrei Grigore si Augustin Sortani sunt proprietarii a
270 de oi, in
timp ce Horatiu Bogdan, al treilea asociat, care detine pachetul
majoritar de
actiuni in doua firme, una de leasing si alta activand in
domeniul importului de
produse farmaceutice veterinare, are in proprietate tot 270 de
oi. Cei trei
bucuresteni au achizitionat, intr-un an si jumatate peste 1.000
de oi, iar in 2013
prevad o cifra de afaceri de peste 30.000 de euro.
Ideea de afacere i-a venit lui Andrei Grigore, care, intr-o
discutie cu cei de
la departamentul de creatie a sustinut ca intr-o societate
capitalista ar fi pacat sa
nu iti incerci puterile intr-o afacere personala. Ungureanu nu
s-a gandit nici la
vaci, nici la rame de tablouri. S-a gandit la oi. In anul 2010,
aflat intr-o vizita la
Soars (Scharosch), o localitate de langa Fagaras de unde sunt
bunicii lui, Andrei
-
9/275
Grigore l-a intrebat pe directorul scolii cum ar putea intra
intr-o afacere cu oi.
Acesta i l-a recomandat chiar pe unul dintre verii lui, pe care
insa nu il mai
vazuse din copilarie. Dupa o discutie de doua ore cu Dani
Almasan, varul meu,
am hotarat sa intru in afacere. Am stabilit ca prag de intrare
70 de oi de
persoana. M-am intors la Bucuresti, am luat bani si, dupa doua
saptamani, am
mers sa cumpar oile. In total am investit atunci 3.500 de euro,
spune Andrei
Grigore.
Dani Almasan era din zona si avea deja angajati pentru oierit,
asa ca au
inceput sa imparta costurile. Celor 3.500 de euro investiti
initial, li s-au mai
adaugat costuri de 1.500 de euro pana la finele anului:
achizitii de furaje pentru
iarna, medicamente etc. Ideea lui Andrei Grigore era sa dubleze
afacerea in
fiecare an. In primavara oile urmau sa fete, in general, rata de
fatare fiind in jur
de 80%. Cei doi au avut insa o rata de 95%. Mieii pot fi vanduti
fie in tarile arabe,
fie pentru Pastele catolic, fie pentru cel ortodox. Cu banii
astfel obtinuti se
cumpara in toamna oi, pretul uneia fiind tot de aproximativ 130
de lei. Din prima
vanzare de miei, in primavara lui 2012, Andrei Grigore si Dani
Almasan au
obtinut 1.600 de euro. In toamna, cu ajutorul acestor bani,
fiecare si-a dublat
numarul de oi.
Vanzarea de lapte sau de branza reprezenta o alta sursa de venit
pentru
cei doi. Un kilogram de branza se vinde cu aproximativ 1,35
euro, iar unul de
lapte, cu 0,15 lei/litru. Avand in vedere ca pentru un kilogram
de branza sunt
necesari 4-4,5 litri de lapte, obtinerea unui pret la colectarea
acestuia devine, in
anumite situatii, o afacere mai rentabila decat comercializarea
branzei, luand in
calcul si costurile de transport si distributie. In primul an,
cei doi asociati au optat
pentru producerea branzei, vanzand aproximativ 1,5 tone retelei
de magazine
Nic din Bucuresti si obtinand in jur de 1.600 de euro.
Daca este neprelucrata, lana oilor nu este rentabila, pretul
acesteia
acoperind, in general, doar costul operatiunii de tundere. In
iunie 2012, afland de
afacerea lui Andrei Grigore, Augustin Sortani s-a decis sa intre
si el. De mult isi
-
10/275
dorea sa dezvolte o afacere, dar niciodata nu se gandise serios,
ci doar la un
nivel idealist si romantic. Vroia sa dezvolte un brand de
branza. S-a decis sa
investeasca in momentul cand ajungand la stana a realizat
potentialul afacerii.
Primii doi asociati au apreciat ideea, deoarece cu cat creste
numarul oilor, cu atat
sporeste forta financiara si, odata cu ea, capacitatea de a
investi si in alte
domenii.
Limita minima de intrare in afacere era de 140 de oi. Mi-am
facut
calculele, aveam niste bani, m-am imprumutat de o parte si in
total am investit
9.000 de euro, spune Augustin Sortani. La finele anului trecut,
numarul oilor
celor trei a ajuns la aproximativ 400. Nu am fi reusit sa
dezvoltam afacerea in
primul an daca nu aveam pe cineva care sa se ocupe de ea si in
care sa avem
incredere (ma refer la varul meu, Dani Almasan) sau fara
implicarea autoritatilor
locale. Aceasta implicare o asteptam in continuare, mai ales in
legatura cu titlurile
de proprietate. Pana acum am beneficiat de sprijinul primarului
din Soars si al
consilierilor locali, ceea ce ne-a determinat sa reinvestim o
parte din profitul
realizat in deschiderea unui cinematograf, a unui magazin si
unei farmacii
veterinare, spune Andrei Grigore. Profitul a fost insa
reinvestit.
Anul trecut, in toamna, Horatiu Bogdan, proprietarul unei firme
de leasing
si al unei companii de import de produse veterinare, a decis sa
intre si el in
business-ul celor trei. Investitia minima era de 9.000 de euro,
care trebuiau
investiti in achizitionarea de oi. Acum numarul oilor este de
aproximativ 600. La
cateva saptamani dupa fatare, vom avea insa in jur de 1.100,
spune Andrei
Grigore. Ideea celor patru asociati este sa dubleze efectivul de
animale in fiecare
an, pana la atingerea pragurilor critice de crestere, care vor
genera, in mod
automat, reasezarea planului de marketing.
De anul acesta vor infiinta o firma - pana acum au functionat pe
baza
carnetului de producator - si spera sa obtina o cifra de afaceri
in jur de 30.000 de
euro si un profit net de aproximativ 21.000 de euro, pe care au
de gand sa il
reinvesteasca. Acum putem dezvolta afacerea in foarte multe
directii. Am dori sa
-
11/275
obtinem o finantare europeana pentru o unitate de productie
pentru lapte,
incheie Andrei Grigore.
Business start
Investitia minima este de 10.000 de euro (din care cam o cincime
ar trebui
sa fie reprezentati de un fond de rezerva) pentru achizitia a
100 de oi. In general,
pretul unei oi este de 30 euro. In plus, la o turma de 100 de oi
este nevoie si de
cel putin patru caini de paza, cumparati cu un pret mediu de 100
de euro (in
cazul unui ciobanesc mioritic, tariful creste la 200-300 de
euro. Inca 300 de euro
sunt necesari pentru constructie stanei, iar 500 de euro, pentru
achizitionarea de
vase pentru producerea branzei.
Angajati: trebuie sa aveti un cioban si un baci, fiecare platit
cu circa 700 de
lei pe luna.
Costuri: in primul rand, trebuie sa achizitionati 30 de hectare
de pasune
(cam patru-cinci oi pe hectar). In perioada de iarna trebuie sa
aveti un stoc de
materie prima: porumb in valoare de 30.000 de lei si fan de
10.000 de lei. Puneti
deoparte inca 5.000 de lei, pentru medicamentele pentru cele 100
de oi, si inca
un un fond de rezerva pentru cheltuieli neprevazute, de 10.000
lei.
Organizare: puteti desfasura aceasta activitate fie intr-o
asociatie agricola,
fie prin intermediul unui carnet de producator, fie intr-o
firma, aceasta fiind si
varianta optima, pentru ca deschide calea accesarii de diverse
finantari. Treceti
in domeniile de activitate care trebuie trecute in statutul
firmei cresterea
animalelor, procesare si activitati de productie in industria
laptelui si a carnii,
comercializare si desfacere.
Firma de traduceri
Gelu Herman, fost profesor de limba engleza si ziarist, a riscat
totul
pentru o firma care ofera servicii de traducere si organizeaza
cursuri de limbi
-
12/275
straine. Dupa doi ani de functionare, acesta estimeaza ca in
2013 va avea
venituri de peste 100.000 de euro.
Gelu Herman, pe la jumatatea anilor 2000, era un simplu profesor
de
engleza la un liceu din Brasov si la un centru de afaceri
dezvoltat de British
Council. In 2007 se muta la Bucuresti, unde lucreaza ca profesor
la o
universitate, iar intre 2008 si 2009 lucreaza ca ziarist si ca
profesor la Centrul de
limba engleza pentru afaceri de la Academia de Studii Economice.
In 2009, Gelu
Herman castiga peste 10.000 de lei lunar numai din activitatea
de profesor, fara
a lua in calcul alte colaborari. Imi permiteam sa platesc chirie
pentru un
apartament in Bucuresti, aveam masina si puteam oricand sa ma
urc intr-un
avion pentru a pleca in strainatate, spune profesorul.
Ceea ce l-a determinat sa renunte la veniturile sale pentru a
risca totul intr-
o afacere pot scapa multora din jurul sau. Gelu Herman vroia sa
dezvolte o
afacere bazata pe cursuri de limbi straine, traduceri si
interpretariat. Chiar daca
ma simteam bine acolo unde lucram, nu participam asa cum mi-as
fi dorit la
luarea deciziilor, spune Gelu Herman. Voia sa puna pe picioare
aceasta afacere
numai impreuna cu un asociat, pentru ca isi dorea ca cineva sa
il secondeze sau
sa ii spuna daca gresea undeva. Prima oara s-a gandit la un
coleg de la ziar,
care insa l-a refuzat. M-a intrebat cat cred eu ca vom castiga
si in cat timp se va
intampla acest lucru. I-am spus ca nu stiu. L-am inteles ca nu
putea risca sa intre
intr-o astfel de afacere, pentru ca avea familie de intretinut,
mai spune Gelu
Herman.
In aceasta situatie trebuia sa isi gaseasca un alt partener. A
mers la o
ruda care avea dezvoltate si alte afaceri. Dupa ce i-a explicat
planurile sale,
potentialul partener l-a intrebat daca are un plan de afaceri si
daca s-a gandit la
un capital de pornire. Nu stiam nici ce inseamna SRL. I-am spus
ca vreau sa fac
un fel de scoala cu cursuri de limbi straine, traduceri si sa
dezvolt servicii
lingvistice. I-am spus ca stiu sa administrez un curs. Partea
financiara urma sa o
invat pe parcurs sau sa o faca altcineva, povesteste Gelu
Herman.
-
13/275
Profesorul de engleza a batut din nou la usa omului de afaceri,
dupa o
jumatate de an si l-a rugat sa se hotarasca daca merge cu el in
afaceri sau nu.
Raspunsul acestuia a fost afirmativ, astfel ca au hotarat sa
infiinteze firma Rosa
Media, unde Gelu Herman detinea jumatate din actiuni, iar omul
de afaceri cu
inca un partener alte 50 de procente. In luna martie a anului
2011, firma a
inceput sa functioneze. Initial am investit 1.000 de euro
intr-un computer, o
imprimanta si un telefon mobil. Asociatii mei, care aveau cat de
cat cunostinte in
lumea afacerilor, gaseau potentialii clienti. Firma noastra
trebuia sa se orienteze
mai ales catre companii mari, care au nevoie de traduceri, de
cursuri pentru
angajati sau de orice alt serviciu in domeniu, explica Gelu
Herman. La inceput,
sediul era intr-o garsoniera inchiriata, biroul era insa peste
tot, pentru ca sediul
firmei era plin de carti si traduceri. La un moment dat, stateam
in masina si
cautam prin intermediul telefonului mobil traducatori, continua
Gelu Herman. A
cumparat un domeniu de Internet si a proiectat un site- acestea
s-a gandit ca ar fi
primele lucruri pe care trebuia sa le faca. Site-ul a fost unul
dintre factorii care au
contribuit la succesul ulterior.
In prima luna de activitate au avut doua comenzi de traduceri,
iar cifra de
afaceri a firmei a fost de aproximativ 1.000 de euro. Urmatorul
pas a fost sa
inchirieze un apartament cu doua camere si sa angajeze o
secretara. A ales
doua camere pe Bulevardul Decebal, din centrul Bucurestiului,
pentru ca aici
functioneaza foarte multe firme. Au pus un banner pe balcon cu
numele firmei si
cu serviciile pe care le ofera, sperand sa atraga cat mai multi
clienti.
Pentru ca nu isi permitea sa plateasca doua chirii, Gelu Herman
a locuit o
vreme in una dintre camerele de la firma. Inca de la inceputul
afacerii mi-am dat
seama ca este foarte important sa construiesc o baza de date cu
cat mai multi
traducatori la care sa pot apela in momentul in care am o
comanda, spune omul
de afaceri. La sfarsitului anului 2011, firma Rosa Media avea
patru angajati
permanenti, in jur de opt colaboratori, facea traduceri din
10-12 limbi, avea o cifra
-
14/275
de afaceri de 21.000 de euro si peste 6.000 de euro profit net,
care a fost
reinvestit. In plus, Gelu Herman a mai adus de acasa inca 3.000
de euro.
Deja firmele din jur incepusera sa apeleze din ce in ce mai mult
la
serviciile sale. Incepusera sa vina si cursanti. A mai investit
600 de euro in
reclama, adica in tiparirea de pliante si de calendare de birou,
gandindu-se ca
aceasta poate fi o modalitate de marire a numarului de clienti.
In anul 2012,
investitiile au fost de aproximativ 15.000 de euro si s-au
concentrat mai ales pe
achizitionarea de aparatura performanta si a unui autoturism.
Acum 75% din
veniturile noastre provin din traduceri. Am vrut sa dezvolt
afacerea mai ales pe
segmentul business to business, cu toate ca nu refuzam nici
comenzile mai
mici, spune Gelu Herman.
In anul 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ
50.000 de
euro, iar profitul undeva in jurul valorii de 16.000 de euro.
Firma s-a dezvoltat
intre timp si are posibilitatea de a face traduceri in si din
aproximativ 20 de limbi
straine. In 2013, cifra de afaceri va fi de aproximativ 100.000
de euro. Daca
pana acum rata profitului a fost de aproximativ 30%, credem ca
anul acesta va
trebui sa fie ceva mai mica, pentru ca dezvoltarea va trebui sa
vina mai ales din
cresterea numarului de clienti, incheie Gelu Herman.
Business start
Investitia minima este de 2.000 de euro, ce trebuie investiti in
spatiu,
telefon, calculator, pagina de Internet, imprimanta, scanner, un
copiator, mobilier
si chiria pentru un mic spatiu, platita in avans pe trei
luni.
Personal: pentru inceput, firma poate angaja cu contract de
munca doar o
secretara, in rest urmand sa lucreze cu colaboratori, profesori
sau traducatori,
numarul acestora urmand sa fie direct proportional cu marimea
comenzilor.
Odata cu dezvoltarea companiei, puteti sa incepeti sa angajati
traducatori si cu
contract permanent, acestia urmand sa se afle numai la
dispozitie firmei dvs.,
ceea ce va creste automat calitatea serviciilor livrate.
-
15/275
Context de piata: exista deja firme mari care au dezvoltat
astfel de servicii
in zona business to business (B2B), acestea acceptand si comenzi
mici, de genul
unui curs intensiv de engleza cu o singura persoana sau
traducerea catorva
pagini. Retineti, totusi, ca in totalul cifrei de afaceri,
ponderea veniturilor din astfel
de comenzi sunt nesemnificative. In plus, in privinta servicilor
de traduceri
notariale, exista o concurenta puternica din partea persoanelor
fizice autorizate.
Alte sfaturi:
nu va ganditi la o astfel de afacere decat daca locuiti intr-un
oras mare,
care sa permita crearea unei baze de clienti suficiente
este un business in care rata de profit variaza intre 10 si 40%,
in functie
de marimea si complexitatea comenzilor. In cazul traducatorilor
autorizati, care
lucreaza volume mari pentru persoane fizice, ratele de profit
pot fi mai ridicate.
documentati-va cu privire la programele care aloca fonduri
pentru
activitati legate fie de servicii, fie de formare profesionala
si resurse umane.
in cadrul programului POSDRU, fiti cu ochii pe subsomeniul
asistenta
pentru intreprinderile mici si mijlocii.
Fabrica de mobila
Lui Petrut Goldea i-au trebuit doisprezece ani, din care doi
petrecuti in
S.U.A., sa puna pe picioare o mica fabrica de mobila in Romania,
cu noua
angajati si cu o cifra de afaceri de 2,5 milioane de lei
anual.
La sfarsitul anului 2003 este trimis de catre companie intr-o
delegatie in
SUA, pentru negocieri privind recuperarea unor creante de la
partenerii de
afaceri. Dupa cei doisprezece ani, Petrut Goldea, inginer
hidromecanic, a reusit
sa puna pe picioare o mica fabrica de mobila, cu noua angajati
si cu o cifra de
afaceri de 2,5 milioane de lei anual.
Dupa ce a fost trimis de catre companie in acea delegatie in
SUA, pentru
negocieri privind recuperarea unor creante de la partenerii de
afaceri si dupa ce
-
16/275
a terminat de negociat, a ramas acolo si, ajutat de un prieten
din California, a
reusit dupa un timp sa se angajeze ca lucrator necalificat
(incarcare/descarcare
marfa) la un cunoscut lant de magazine. Foarte repede a reusit
sa se faca
remarcat, iar dupa un timp agentia de recrutare si plasare a
fortei de munca la
care apelase i-a gasit un post de inginer. Noii patroni au fost
extrem de multumiti
de roman, astfel incat au hotarat sa il angajeze cu contract de
munca permanent.
Dupa un an de cand se angajase la respectiva firma (partenera a
Exxon)
si doi din momentul in care ramasese in SUA, Petrut Goldea a
hotarat sa se
intoarca in tara, principalul motiv fiind acela ca sotia sa nu
primise aprobarea de
a veni si ea in America.
Dupa un timp, ajutat de un prieten din California, reuseste sa
se angajeze
ca lucrator necalificat (incarcare/descarcare marfa) la un
cunoscut lant de
magazine. S-a facut remarcat foarte repede si, in scurt timp,
agentia de
recrutare si plasare a fortei de munca la care apelase i-a gasit
un post de inginer.
Noii patroni au fost extrem de multumiti de roman, astfel incat
au hotarat sa il
angajeze cu contract de munca permanent, dupa doi ani din
momentul in care
ramasese in SUA.
Intre timp, firma domnului Petrut Goldea trecuse de la
prelucrarea lemnului
natur la cea a PAL-ului, operatiune ce se preta mult mai bine la
o
microintreprindere. Promovarea s-a facut prin anunturi in ziare
si prin inscrierea
in Pagini Aurii. Acum firma dispune si de un site pe Internet.
Cea mai buna
reclama a fost facuta insa de clientii multumiti. Compania s-a
specializat pe
mobila de comanda, un segment de piata ce nu poate fi acoperit
de firmele mari.
Am avut clienti care au vrut sa isi cumpere mobila de la
Mobexpert, dar o voiau
un pic modificata fata de standard. Si pentru ca Mobexpert nu
putea sa le
satisfaca cererea (costurile ar fi fost prea mari) au venit la
noi. Compania are in
prezent noua angajati si o cifra de afaceri de 2,5 milioane de
lei (in 2012).
Numarul de comenzi depaseste in prezent capacitatea de
productie.
-
17/275
Din pacate insa, accesul la obtinerea unui credit bancar sau
nerambursabil
este extrem de anevoios, iar profitul este prea mic pentru a
asigura o dezvoltare
normala, care sa faca fata cererii de mobilier pe care o avem,
declara Petrut
Goldea. Abia in 2009, intr-o discutie amicala cu un fost coleg
de serviciu, a
aparut ideea fabricarii de mobilier. Si cum tocmai avea loc un
targ de utilaje
pentru industria lemnului, au mers sa se informeze. Rezultatul a
fost
achizitionarea unei masini universale de tamplarie. Investitia a
fost de
aproximativ 2.000 de euro. Am cumparat masina universala de
tamplarie si am
instalat-o intr-o camera de trei pe patru metri. Era atat de
putin spatiu, incat
atunci cand taiam o scandura trebuia sa deschidem geamul. In
conditiile acestea
am facut 20 de paturi. Lucram doar noi doi, doi ingineri. Un alt
contract care ne-a
ajutat sa demaram afacerea a fost cel incheiat cu cateva scoli,
prin care le
asiguram inlocuirea stinghiilor de lemn de la banci. Totusi
relatia de parteneriat
cu celalalt asociat nu decurgea cum ar fi trebuit. El venea la
serviciu ca la stat, nu
ca la propria lui afacere. Nu se implica prea mult. Asa ca, dupa
un timp am
hotarat sa ne despartim. Am cumparat partea lui si am devenit
asociat unic,
comenta Petrut Goldea.
Cu ce a ramas Petrut Goldea dupa aceasta experienta? In primul
rand, cu
spiritul antreprenorial. In 2006, cand m-am intors din America,
eram hotarat sa
nu mai am nici un sef. Si pentru ca in America am invatat ca
nicio munca nu e
rusinoasa, m-am gandit sa incep prin a vinde diverse produse la
taraba.
Hotarand ca banii pe care ii castigase in SUA ar trebui
investiti in ceva sigur
(cumpararea unui apartament) si nu in initierea unei afaceri, a
trebuit sa
porneasca din nou de la zero.
Astfel, aventura romaneasca a inceput cu o taraba in piata Obor,
unde
Petrut Goldea vindea prosoape, mingi de plastic si ciocolatele
Kiss. Dupa ce a
fost pradat in plina zi a hotarat sa se mute in Piata Latina,
unde printr-un mare
noroc a gasit un loc liber tocmai in partea cu cel mai bun vad.
Comertul la taraba
a fost prosper, astfel ca, in scurt timp, primei tarabe i s-a
adaugat o a doua si
-
18/275
apoi o a treia. Eram singurul om din piata care avea angajat om
cu carte de
munca (ceilalti proprietari de tarabe aveau si ei oameni
angajati).
Business start
Investitia minima este de 2.000-3.000 de euro pentru achizitia
de utilaje.
Daca mizati pe echiparea completa a spatiului de productie,
cheltuielile cu
utilajele pot ajunge la 10.000-15.000 euro. Costurile cresc
odata cu
achizitionarea unui automobil si a unui teren si cu construirea
unei cladiri, in
cazul in care aceasta nu este deja ridicata, dar si odata cu
dotarea cu tehnica de
calcul (doua-trei computere) si cu echipamente de birou. In
plus, trebuie luate in
considerare cheltuielile cu utilitatile (energie electrica, apa
etc.), cu telefonul si
cheltuielile de personal.
Personal: Pentru inceput sunt suficienti trei angajati foarte
muncitori.
Acestia trebuie motivati salarial si trebuie sa se bucure de
conditii de munca cel
putin decente. La un moment dat, va trebui sa angajati si un
designer, care va
trebui platit cu un salariu mai consistent.
Clienti: Persoane cu venituri medii si mici, foarte sensibili la
orice crestere
a pretului. In general, acestia vor fi atrasi exact de faptul ca
mobila la comanda
are preturi egale sau chiar mai mici decat cea standard din
magazinele marilor
producatori.
Indicatori financiari: Profitul este mic, de circa 7-10% din
cifra de afaceri.
Alte sfaturi
Puneti cel mai mare accent pe calitatea mobilei si nu ignorati
niciunul din
detaliile comandate. Fiti prompt si oferiti servicii
suplimentare - livrare si montare
rapida la domiciliu, gratuitatea transportului, etc.
Context de piata
Este unul dintre sectoarele de activitate cele mai concurentiale
din
ansamblul economiei.
-
19/275
Salon de infrumusetare pentru barbati
Pana in septembrie 2011, Adina Minulescu a lucrat ca
prezentatoare de
stiri la un post TV din Cluj. S-a mutat in Bucuresti cu sotul,
dupa ce acesta a fost
mutat cu serviciul. In Bucuresti a deschis primul salon de
infrumusetare dedicat
exclusiv barbatilor. In doar trei saptamani de la infiintare,
cifra sa de afaceri a
depasit deja 10.000 de euro. Pana in mai 2012 a lucrat tot ca
prezentatoare de
stiri la postul Realitatea TV. Vanduse un teren la Cluj pe care
a obtinut
aproximativ 20.000 de euro, bani pe care se gandea sa ii
investeasca intr-o
afacere proprie. Vreme de trei luni am stat si am asteptat.
Spuneam tuturor ca
voi investi intr-o afacere la care nimeni nu s-a mai gandit pana
acum. Nu stiam
insa care va fi. Singurul lucru pe care mizam era sa gasesc o
nisa de piata,
spune Adina Minulescu.
Ideea deschiderii unui salon de infrumusetare dedicat exclusiv
barbatilor i-
a venit in septembrie 2012. Discutam cu prietenii si am observat
ca, in general,
barbatii sunt destul de pudici atunci cand vine vorba sa mearga
la cosmetica,
masaj sau manichiura si pedichiura. Mi-am dat seama ca barbatii
sunt mult mai
atenti la propria infatisare decat cred femeile in general.
Auzisem povestea asta
de prea multe ori asa ca brusc mi-am dat seama ca de fapt asta
era ideea de
afacere pe care o cautam. Mi-a placut ideea de a fi proprietara
primului salon de
infrumusetare pentru barbati din Romania, continua Adina
Minulescu. Vreme de
aproape patru luni a cautat un spatiu adecvat. In final a gasit
un consultant care
sa se priceapa la acest gen de afacere.
Numele lui este Mihnea Zoltan, hair stylist. El a lucrat la mai
multe frizerii
de lux din Bucuresti, iar ideea unui salon exclusiv masculin i-a
placut din prima
clipa. In timp ce Adina Minulescu cauta spatiul, Zoltan a testat
piata (si mai ales
proprii clienti) pentru a incerca sa evalueze cat de cat
potentialul unui salon de
infrumusetare numai pentru barbati. Mi-a fost evident ca aceasta
idee se putea
-
20/275
transforma intr-o afacere profitabila in momentul in care marea
majoritate a
clientilor mei personali imi spuneau ca vor fi cu siguranta si
clientii unui astfel de
salon, explica Zoltan.
In decembrie 2012 Adina Minulescu a optat pentru un spatiu
situat intr-o
vila din zona Foisorul de Foc din centrul Bucurestiului. A
platit chiria in avans pe
trei luni si a inceput sa investeasca in amenajarea spatiului.
Nu stiam nimic
despre contabilitate sau despre ce inseamna sa ai o firma. Stiam
insa ca pot
angaja o contabila sau o firma care sa se ocupe de procurarea
tuturor
autorizatiilor. In plus, am considerat ca este nevoie si de un
consultant care sa
urmareasca in permanenta evolutia indicatorilor afacerii pentru
a putea lua
eventualele decizii mult mai usor, spune Adina Minulescu.
Investitia in
amenajarea spatiului s-a ridicat la aproximativ 20.000 de
euro.
Mobila executata pe comanda a costat peste 3.500 de euro. A
investit
inca aproape 3.000 de euro in angajarea unui pictor ale carui
tablouri sa
decoreze salonul si cateva mii de euro in aparatura. Numai
investitia initiala in
consumabile a fost de peste 1.800 de euro, si asta pentru ca
si-a dorit sa aiba in
propriul salon cele mai noi game de produse speciale pentru
barbati, ale
producatorilor occidentali. Cum costurile lunare ale salonului
depasesc 1.700 de
euro, si-a constituit un fond care sa acopere eventualul deficit
de clienti din
primele luni. In aproximativ doua luni amenajarea s-a incheiat.
Cosmetica, tuns,
masaj si manichiura sau pedichiura sunt serviciile pe care Adina
Minulescu le-a
dezvoltat in salonul sau. Una dintre regulile de baza este ca
femeile nu au acces
inauntru. Daca un client vine cu sotia o invit la mine in birou,
insa asta nu as
vrea sa se transforme in regula. Ideea de la care am plecat a
fost ca barbatii sunt
stresati atunci cand merg la pedichiura, spre exemplu, de
prezenta prea multor
femei in jur. Nu vreau sa fac si eu aceeasi greseala, continua
Adina Minulescu.
Deoarece salonul a fost gandit ca un spatiu de servicii care se
adreseaza
clientilor cu venituri peste medie, promovarea lui trebuia
pregatita riguros. Adica
sa se indrepte spre mediile de expunere urmarite de publicul
caruia se adresa.
-
21/275
Era evident ca nu trebuia conceputa o campanie de fluturasi
raspanditi la coltul
strazii, atata vreme cat accesul aici nu se face decat pe baza
de programare,
afacerea nefiind axata pe clientii veniti din strada.
Adina Minulescu a investit in jur de 1.000 de euro in promovare,
200 dintre
acestia fiind destinati producerii unui clip audio, care sa fie
difuzat prin radio, iar
800 de euro in producerea de chibrituri personalizate, care sa
fie distribuite in
barurile luxoase din capitala. Salonul s-a deschis pe 1
februarie, iar incasarile au
fost de peste 10.000 de euro, cu mult peste asteptarile initiale
ale Adina
Minulescu. In cele trei saptamani de functionare au venit peste
70 de clienti, si
asta in conditiile in care campania de promovare a inceput doar
cu cateva zile in
urma.
Vreau sa dezvolt aceasta afacere cat pot. In viitorul apropiat
vom onora si
servicii la domiciliu, dar numai pentru clientii fideli. Ca
orice afacere insa si
aceasta se poate dezvolta numai pana la un anumit punct. In
viitor probabil ca
voi mai deschide cateva locatii sau voi incerca sa dezvolt un
sistem de franciza,
incheie Adina Minulescu.
Business start
Investitia minima este de circa 12.000 de euro, insa, daca
sperati la un
salon de lux, mizati mai degraba pe sume de peste 20.000 euro.
Echipamentele
pentru frizerie costa aproximativ 1.800 euro, o combina pentru
cosmetica in jur
de 2.000 de euro, pentru pedichiura si manichiura trebuie
investiti aproximativ
1.000 de euro, mobilierul costa in jur de 3.500 de euro, iar
pretul unui aparat de
sterilizat este de 350 de euro. Nu in ultimul rand, trebuie
investiti 1.800 de euro si
in consumabile.
Angajati: in jur de zece persoane, astfel incat sa poata fi
acoperit
necesarul de personal prin doua schimburi pentru fiecare
operatiune, manichiura
si pedichiura, frizerie, cosmetica, masaj. Plata se va face prin
acordarea unui
salariu fix (in general, salariul minim pe economie), la care se
adauga un
-
22/275
comision reprezentand o pondere din totalul vanzarilor, comision
negociat cu
fiecare angajat in parte.
Indicatori financiari
In acest business, marja de profit este de 30-35%, costurile
fiind generate
in primul rand de chirie, salarii si consumabile.
Alte sfaturi
Intotdeauna trebuie sa aveti un fond de rezerva de cel putin
2.000 de
euro. Nu va asteptati sa va recuperati investitia in doar cateva
luni de
functionare.
Este un business in care promovarea este esentiala. Pe de alta
parte,
aceasta trebuie facuta cu cap, caci nu orice forma de promovare
este si eficienta.
De exemplu, in cazul unui salon de lux, nu veti obtine rezultate
impartind brosuri
si fluturasi. Asadar, puneti deoparte un buget de 1.500-1.700 de
euro pentru
aceasta campanie.
Trebuie sa va ganditi la o locatie relativ centrala, care sa va
garanteze un
vad satisfacator de persoane cu venituri peste medie.
Inchiriere si livrare de DVD-uri la domiciliu
In urma unei simple discutii la o bere, Stefan Silvian si Aurel
Vladescu au
hotarat sa intre impreuna intr-o afacere cu inchirieri de
DVD-uri. Mai facusera
afaceri impreuna, insa nu pe picior de parteneriat. Ambii aveau
afaceri legate de
Internet. Aurel Vladescu avea compania Vladanet, care este un
operator al
serviciului de publicitate online adclick si al unei retele de
site-uri de continut, iar
Stefan Silvian detinea compania Silvianex, producator de solutii
pentru furnizorii
de servicii web (mydomain, adserver etc.).
La discutia respectiva, eu i-am spus lui Stefan ca am o idee de
afacere.
Mi-a spus ca are si el una, dar ca vrea sa o spun eu primul pe a
mea. Ciudat, dar
-
23/275
aveam aceeasi idee: voiam sa dezvoltam o afacere in zona
divertismentului,
bazata pe inchirieri DVD-uri, spune Aurel Vladesc
In momentul in care mi-am dat seama ca se gandea la acelasi
lucru ca si
mine, spune Stefan Silvian, asocierea cu Aurel a devenit
evidenta. Decat sa imi
fie concurent, mai bine imi este asociat. Mari amatori de filme,
amandoi, s-au
gandit la posibilitatea de a comanda la domiciliu. Cum nu
totdeauna, insa,
preferintele a doua persoane se potrivesc cu situatia din piata,
oferta finala a
trebuit modificata, pentru a veni astfel in intampinarea a cat
mai multor persoane.
In final, entuziasmul celor doi s-a transformat de la o bere in
afacere.
Cu toate ca piata este destul de slab dezvoltata, acest lucru
observandu-
se din numarul relativ mic de titluri prezente aici, inchirierea
de DVD-uri este, in
principiu, o afacere destul de rentabila in Romania.
Cea mai mare frustrare pentru un client care inchiriaza filme
este drumul
pana la centrul de inchiriere. Aceasta este si cauza pentru care
multi dintre cei
care inchiriaza intarzie returnarea casetelor. Ideea celor doi a
fost sa livreze
DVD-urile la domiciliu, la un pret acceptabil. In Romania,
Internetul pentru
nevoile consumatorilor este aproape inexistent. Exista site-uri
care vand produse
si servicii catre publicul larg, dar numarul celor care le
utilizeaza este foarte
limitat. Insa acest lucru se va schimba in viitor, iar afacerea
asta are potential de
crestere, spune Stefan Silvian.
Asa ca au facut un plan de afaceri si au incercat sa vada daca
este viabil.
Au construit un site, care era folosit drept interfata pentru
vanzari. Au desoperit,
insa, marea problema a acestui business: optimizarea costurilor
de transport.
Preturile trebuie sa fie mici la livrare, iar costurile,
limitate. Altfel, afacerea nu
poate fi profitabila. Pentru asta a trebuit sa construiesc un
intreg program pe
Internet, program al carui scop a fost optimizarea drumurilor si
a costurilor. Cu
toate ca inchiriem un DVD 20 lei, iar cel care livreaza mai face
un drum la
returnare, afacerea este profitabila, explica Sarbu. In total,
cei doi au investit
-
24/275
pana acum aproximativ 25.000 de euro, insa investitia finala va
fi de aproape
80.000 de euro.
Un DVD cumparat de la un distribuitor costa in medie 20 euro.
Pentru un
stoc de 1.000 de DVD-uri, sa spunem, trebuie investiti in jur de
20.000 de euro.
Dar trebuie luat in considerare si faptul ca investitii in
stocul de casete trebuie
facut incontinuu, in functie de noile aparitii, explica Stefan
Silvian.
Acum, cei doi au 11 angajati, au inchiriat noua autoturisme
pentru livrare
si spera sa atinga cat mai repede pragul de rentabilitate. 2.000
de clienti care sa
comande 4.000 de DVD-uri pe luna vor genera o cifra de afaceri
de aproape
100.000 de euro anual. Din incasari 30% merg in investitiile
pentru noi titluri, 30%
sunt costuri de livrare si alte 30% profit. 100.000 de euro
cifra de afaceri anual ar
fi un optim pentru afacere, insa ea devine rentabila si in cazul
unor incasari mai
mici, incheie Stefan Silvian.
Venind din zona de divertisment, sector care o data cu
dezvoltarea
economica va cunoaste cresteri semnificative, ideea de afacere
este interesanta,
ea bazandu-se pe comoditatea oferita clientilor, atat in
selectarea titlului dorit, cat
si in privinta transportului la domiciliu. Tinand cont de
aceasta comoditate, intr-un
fel este normal ca un client sa plateasca mai mult. Unul din
obstacolele
importante pentru dezvoltarea afacerii o constituie pirateria
aflata la un nivel
foarte inalt in Romania. Practic, piata este inundata de filme
piratate pe suport
CD, astfel incat multi clienti potentiali au posibilitatea
cumpararii titlurilor la preturi
de nimic. Tilurile ofertate sunt esentiale pentru o afacere de
acest gen, insa
trebuie sa existe o varietate mare a titlurilor aflate in
portofoliu, actualizata in
permanenta (de aici si cheltuieli de investitii permanente), iar
filmele respective
sa fie relativ disponibile. Clientul nu trebuie sa fie frustrat
ca niciodata nu gaseste
disponibil un anumit titlu. A da utilizatorului posibilitatea de
a pune intr-o lista
titlurile preferate si la fiecare logare pe site sa i se spuna
ce titluri sunt disponibile
din lista, scurtand timpul de cautare si eliminand frustrarile
legate de cautari
repetate esuate, este o idee de luat in calcul.
-
25/275
Un alt aspect important pentru profitabilitatea afacerii este
acoperirea
costurilor de transport. Daca in cazul unui centru de inchirieri
localizat fizic apar
costurile cu chiria spatiului, in cazul centrului virtual
acestea dispar, insa apar
costuri de transport semnificative. Cheltuielile cu transportul
pot fi partial
acoperite din pretul de inchiriere, dar este esential ca
activitatea de transport sa
fie optimizata, folosind tehnici si metode specifice si, in
acelasi timp, urmarind ca
drumurile catre clienti sa fie folosite si la distributia altor
produse decat DVD-ul.
Nivelul preturilor practicate nu face insa ca aceasta comoditate
sa fie scumpa,
astfel incat serviciul este adresat masei mari de clienti care
inchiriaza DVD-uri.
Oferta de DVD-uri este interesanta, si o data cu cresterea
vanzarilor de DVD
playere, din ce in ce mai pronuntata in ultimul timp, vom asista
la cresterea
cererii pentru titluri pe acest suport.
Business start
Investitia minima este de 25.000 euro, defalcati astfel:
10.000 euro in sistemul informatic
10.000 euro in DVD-uri
5.000 euro capital de lucru si promovare.
Pe parcurs, trebuie facute si alte investitii.
Costuri: Pentru a mentine un nivel scazut al cheltuielilor,
proiectati un
sistem de livrari cat mai eficient, bazat pe un numar mic de
drumuri si un numar
cat mai mare de livrari. Dezvoltati un sistem informatic care sa
va ajute la
optimizarea acestor costuri. Costurile trebuie defalcate
astfel:
30% investitii in noi titluri de filme
30% costuri de livrare
30% realizarea stocului de filme in functie de preferintele
clientilor.
Angajati: Este de nevoie de cel putin opt salariati, care sa
acopere
activitatile de relatii cu clientii, livrari si pregatirea
acestora.
Transportul: Veti avea nevoie de cel putin cinci autoturisme,
eventual, in
regim de inchiriere.
-
26/275
Indicatori financiari: rata de profit a afacerii este de
aproximativ 30%.
Alte sfaturi:
costurile de livrare sunt cel mai important aspect al acestei
afaceri, astfel
incat va fi nevoie de implementarea unui program unic de
gestiune a livrarilor,
adaptat la dinamica cererilor. De asemenea, costul pe livrare
trebuie sa fie cel
putin la nivelul altor firme de curierat rapid. Orientativ,
pentru ca afacerea sa
renteze, cheltuielile cu livrarea trebuie sa reprezinte maximum
30% din incasari,
alte 30% urmand sa fie investite in titluri noi;
Restaurant
In urma cu cinci ani, doi ingineri, Lucian Ionescu si Anghel
Parga, aveau
fiecare propriile afaceri si nu stiau mai nimic despre modul in
care se
administreaza un restaurant. Cele trei locatii deschise pana
acum vor aduce in
anul 2013 un venit de peste 2,2 milioane de euro.
Unul avea o companie de inregistrari si inchirieri de casete
video, iar
celalalt mai multe magazine situate in statiile de tramvai si
autobuz. Fusesera
colegi la cursurile Facultatii de Transporturi si dezvoltasera
chiar o afacere
impreuna, intr-un centru de inchirieri de casete video de pe
bulevardul Barbu
Vacarescu, in apropierea stadionului Dinamo. Pe vremea lui
Ceausescu, toata
lumea mergea la restaurant pentru a manca friptura. Ideea asta
s-a transmis si
dupa 89. Noi voiam sa facem un restaurant unde sa poti comanda
si mancare
gatita, unde portiile sa fie mari si unde preturile sa nu te
determine sa tremuri de
frica in asteptarea notei de plata, explica Lucian Ionescu. Asa
s-au decis sa
transforme spatiul din Barbu Vacarescu din centru de inchiriat
casete video, in
restaurant. Cand si-au dat seama ca simt lipsa unui loc unde sa
ia masa intocmai
ca acasa, le-a venit ideea de a investi intr-un restaurant.
Numele restaurantului a venit de la sine. Acasa se potrivea de
minune
conceptului lor familial. Investitia a fost de aproximativ
50.000 de euro. Lucian
-
27/275
Ionescu avea ceva bani pusi deoparte, iar Anghel Parga a facut
un credit de
100.000 de lei, pentru care a girat cu apartamentul. La finele
lunii februarie din
2008, au deschis restaurantul. In momentul in care am deschis
m-am uitat la
ceea ce facusem si i-am spus lui Lucian ca noi vom face o retea
de restaurante.
In prima zi am dat o petrecere pentru prieteni, insa au inceput
sa vina si clienti. A
doua zi, sefa de tura ne-a sunat sa ne spuna ca restaurantul
este plin si ca nu
mai fac fata, spune Anghel Parga. Amandoi recunosc faptul ca in
acel moment
nu stiau nimic despre restaurante si ca il facusera exact asa
cum voiau ei. In
primele sase luni de zile am invatat, de fapt, ce inseamna o
astfel de afacere si
ca poti avea pierderi chiar daca restaurantul este plin,
continua Anghel Parga.
Spre exemplu, daca nu ai o relatie functionala cu furnizorii,
poti pierde foarte
mult. Calitatea angajatilor este un alt criteriu care poate
influenta vanzarile.
Exista situatii in care mancarea gatita trebuie aruncata.
Preferam sa
aruncam o oala cu ciorba care a stat cateva ore si sa facem alta
si asta pentru
ca, in timp, clientii nemultumiti nu se mai intorc, spune
Lucian. Practic,
optimizarea intregului sistem a durat aproape un an. Lucian
Ionescu s-a apucat
sa supervizeze intreaga activitate si sa incerce sa inteleaga
cum functioneaza
totul intr-un astfel de restaurant. Acum relatia cu furnizorii
merge foarte bine;
avem retete proprii pentru anumite produse pe care furnizorii le
respecta si le fac
numai pentru noi. Aprovizionarea este zilnica, pentru a nu
congela produsele.
In anul 2009 au inregistrat pierderi. Restaurantul functiona,
dar doar cu 15
mese. Asa ca le-a venit ideea sa mai deschida inca o locatie.
Avand vanzari
mai mari, puteam negocia preturi mai bune cu furnizorii, ceea ce
insemna un
volum mai mare, un profit constant in raport cu calitatea si
posibilitatea de a
pastra preturile constante, explica Anghel Parga. Investitia in
al doilea
restaurant a fost de aproximativ 100.000 de euro. Intre timp
inchisesera primele
afaceri. Al doilea restaurant a mers si el, chiar din prima zi,
insa sincronizarea cu
celelalte locatii era din ce in ce mai dificila.
-
28/275
E foarte greu sa standardizezi mancarea, explica Lucian Ionescu.
Marja
de profit a afacerii era de 10-12,5%, ceea ce in lumea
restaurantelor inseamna
foarte putin. Insa tocmai aceasta era ideea: sa aiba marje mici,
preturi la fel, insa
volumul de incasari sa fie crescut prin atragerea clientilor pe
tot parcursul zilei.
Practic, incasarile au crescut proportional cu numarul de
locuri. De aici a venit
ideea deschiderii unei a treia locatii, mai mare si situata in
centrul Capitalei.
Principiile dupa care isi alegeau locatiile erau insa clare:
toate trebuia sa fie
inchiriate pe perioade lungi (minimum zece ani), sa fie in zone
cu vad comercial,
spatiile sa beneficieze de geamuri mari, cu vedere la strada, sa
existe o anumita
distanta fata de restaurantele existente. Locatia pentru al
treilea restaurant a fost
Piata Romana si a fost deschis la jumatatea lunii iunie a anului
trecut. Aici au
investit in jur de 500.000 de euro, bani care au venit mai mult
din profituri, dar si
din credite de la furnizori. Initial ne-am speriat, pentru ca
proiectul era cam mare:
restaurantul are 340 de locuri, din care 200 pe terasa si in jur
de 150 de angajati.
Ne-am dat insa seama ca fiecare locatie se amortizeaza liniar,
iar asta ne-a
determinat sa mergem mai departe, explica Lucian Ionescu.
In numai cativa ani, cei doi au pus bazele unei prime retele de
restaurante
cu capital integral romanesc.
Anul acesta vor sa mai deschida inca doua locatii, iar dupa ce
vor
considera ca au acoperit piata bucuresteana, vor incepe sa se
dezvolte si in tara.
Pana la urma ne gandim la un sistem de franciza, insa pentru a
intra in asa ceva
trebuie sa avem certitudinea ca putem controla, din punct de
vedere calitativ,
partenerii carora le dam franciza. Daca acest lucru nu se
intampla, punem in
pericol marca Acasa. In momentul in care vom avea parghiile
necesare, cu
siguranta ca vom lua in calcul si franciza, incheie Anghel
Parga.
Business start
Investitia minima este de 100-130.000 de euro care trebuie
investiti intr-un
spatiu de 250 mp, inchiriat, aflat intr-o stare decenta, dar si
in mobilier, instalatii
termice si electrice, aparatura pentru bucatarie, etc.
-
29/275
Angajati: Trebuie recrutati 50-60 oameni care vor lucra in
schimburi. Cei
mai multi, 60%, vor lucra in fata (chelneri, barmani, ospatari),
iar restul, in partea
din spate (la bucatarie, aprovizionare etc.). Inainte, ponderea
era exact inversa,
insa cei doi patroni de Acasa cred ca acesta este un model de
business
invechit. Angajatii trebuie instruiti exemplar, calitatea
servirii fiind unul dintre
primele criterii care determina un client sa aleaga sau sa
renunte la un
restaurant.
Alte sfaturi:
este nevoie de un spatiu de minimum 250 mp, suprafata
suficienta
pentru optimizarea activitatilor, cu un numar optim de
locuri.
nu este o afacere care sa nu functioneze in cartierele
periferice, ci este
nevoie de o zona cu vad comercial.
nu porniti de la ideea ca fiecare produs din meniu trebuie sa
genereze
profit. Asadar, in cazul anumitor feluri de mancare, le puteti
comercializa la
preturi de dumping, urmand sa va recuperati diferenta din marja
de profit aplicata
altor produse din meniu. Singurul reper dupa care trebuie sa va
ghidati este
profitul total, care trebuie sa ajunga la 10-12,5%.
Fisa afacerii
Numarul de restaurante: 3
Numarul total de locuri: 490
Numarul total de angajati: 210
Rata de profit: 10-12,5%
Nivelul unei tranzactii: 10 euro
Numarul total de tranzactii: 700/zi/restaurant
-
30/275
Prestari de servicii diverse
Ca sa observi ca oamenii sunt, in general, comozi, nu-ti trebuie
o vasta
experienta de viata. In timpul liber fiecare vrea sa faca cat
mai putine lucruri.
Nimeni nu vrea sa aiba batai de cap cu drumurile pentru
achitarea facturilor, cu
statul la cozi pentru a-ti face buletin sau cu modalitatea in
care se rezolva
problema unei inundatii la ora trei dimineata.
Acest rationament simplu a stat la baza afacerii pe care au
dezvoltat-o
Florentina si Andrei Ticu si in care au investit 10.000 euro: o
firma care face de
toate, de la cumparaturi pentru cei care nu au timp de asa ceva
si pana la gasit
firme care produc cele mai ciudate marfuri sau plata lunara a
facturilor.
Altfel spus, o firma care rezolva orice fel de problema. Andrei
Ticu nu s-a
ocupat de acelasi lucru mai mult de un an si jumatate, pentru ca
se plictisea
repede. S-a gandit sa isi dezvolte o afacere in momentul in care
a realizat ca,
desi castiga bine, nu se putea bucura de bani. Ajungeam seara
acasa, gaseam
lumina taiata, facturile neplatite, frigiderul gol. Nu aveam
timp sa fac toate astea.
Am avut o discutie cu Florentina si ne-am dat seama ca ideea
unei firme care sa
se ocupe de toate ar putea prinde.Pe piata, in general, lipsesc
serviciile sau mai
bine zis exista servicii punctuale, neintegrate. Noi am pornit
de la ideea ca firma
noastra vrea sa faca de toate. Ideea a fost sa cream un
generator de servicii care
sa preia o problema si sa o rezolve, explica Andrei Ticu.
Desi pentru cei mai multi dintre noi este evident ca sectorul
serviciilor este
deficitar in Romania si ca cererea este mult mai mare decat
oferta, nu este usor
sa dezvolti o afacere in acest domeniu. Cei mai multi se axeaza
pe zone
punctuale de servicii, care depind de un anumit segment limitat
de piata. Cei doi
s-au gandit sa porneasca invers si sa dezvolte orice serviciu in
functie de cererea
pietei. Vrei pizza acasa, de ce sa investesti in cuptoare si sa
angajezi bucatari,
cand asa ceva exista deja. Clientul da un telefon si firma merge
indiferent ce
cumpara.
-
31/275
Pentru cei carora le este lene sa faca drumuri si sa stea la
cozi pentru
plata facturilor la utilitati, o astfel de firma le plateste
lunar facturile, contra cost.
Cei doi au trecut la investitii imediat ce au definit foarte
bine domeniul de care se
vor ocupa. Au cheltuit initial 2.000 de euro, insa fiecare a
venit de acasa cu
masina proprie si computere. Firma pe care cei doi au
infiintat-o s-a numit James
Butler. Chiar daca la o prima vedere pare sucursala romaneasca a
unei companii
engleze, nu e adevarat. Este o companie suta la suta romaneasca.
Numele, insa,
impune respect si senzatia ca este vorba de o firma serioasa,
lucru esential
atunci cand te ocupi de servicii.
Primele comenzi au venit in aprilie 2012, desi firma incepuse
sa
functioneze de la sfarsitul lunii martie.
In prima luna au fost peste 100 de comenzi, aproximativ jumatate
fiind
cereri de aprovizionare la domiciliu. Sistemul pe care l-au
dezvoltat s-a bazat pe
nevoile clientului. Adica: clientul vrea sa i se faca piata,
firma trimite un om care
face acest lucru contra unei sume de bani in functie de suma
cheltuita. Pentru
cumparaturi intre 500-1000 lei trebuie platiti firmei James
Butler 160 de lei. O
parte din comenzi sunt legate de obtinerea de acte.
Aprovizionarea la domiciliu
nu este foarte rentabila, insa asigura volum afacerii, spune
Andrei Ticu. Dupa
prima luna de functionare cifra de afaceri a companiei a fost de
aproximativ
1.000 de euro, ceea ce le-a asigurat practic acoperirea
costurilor. In timp, in
functie de cerere, au inceput sa apara si alte servicii. Exista
persoane care
solicita catering sau care iti dau cheile de la masina si iti
cer sa o duci la service
pentru a o repara. Altii solicita sa ii duci un pachet dintr-o
zona in alta a orasului,
sa ii scoti cainele la plimbare, sa ii gasesti menajere, sa ii
iei copiii de la scoala
sau sa ii gasesti companii care sa se ocupe de tot felul de
probleme, spune
Florentina.
Cei doi au investit peste 10.000 de euro, bani veniti in mare
parte din
profit, care a fost reinvestit, pe parcursul primului an de
functionare. La inceput
munceau doar cei doi impreuna, acum au sase angajati. Scopul
este ca acestia
-
32/275
sa se specializeze, fiecare, in cate un domeniu. Dupa un an de
functionare, cifra
de afaceri a companiei a fost de aproximativ 800.000 lei, iar
profitul de 65.000 lei.
In medie, in fiecare luna, James Butler are in jur de 3.500 de
clienti, insa sunt luni
in care sunt 1.000 si luni in care numarul acestora sare de
5.000. Interesant este
ca sunt solicitate servicii in functie de sezon. La inceputul
anului se solicita plata
impozitului, in august sunt foarte multe inscrieri de
autoturisme, in septembrie
amenajari de locuinte, in noiembrie solicitari de acte de
identitate, iar in
decembrie ne ocupam mai mult de aprovizionari la domiciliu,
spune Andrei Ticu.
In 2013, cei doi spera sa se dubleze cifra de afaceri. In plus,
se gandesc
chiar ca la un moment dat sa se dezvolte printr-un sistem de
franciza. Si chiar
daca firma lor rezolva practic orice problema si intermediaza
orice serviciu, asta
nu inseamna ca problemele lor (adica cele care le-au deschis
ochii pentru a
observa existenta cererii in acest domeniu) nu mai exista.
Andrei recunoaste ca
mai are cateodata probleme cu plata facturilor, iar Florentina,
in momentul vizitei
noastre la sediul firmei, nu stia cum sa iasa din impasul unei
inundatii in
apartamentul propriu.
Cateva exemple de comenzi altfel:
- Un client care pleca in Canada si voia ca in perioada in care
este plecat
sa i se amenajeze apartamentul. A mers cu un reprezentant al
firmei in
magazinele de bricolaj, i-a aratat ce isi dorea, si, dupa ce a
plecat, firma s-a
ocupat de angajarea si supravegherea muncitorilor.
- Intr-o seara, au fost sunati de un client care se uita la
meciul de fotbal
Steaua - Dinamo si care a comandat o punga de seminte. I s-a
spus ca pentru
comenzile de pana la 500 lei trebuie sa plateasca 20 lei, iar
semintele costau
doar patru lei, si a raspuns ca nu e nicio problema, dar nu se
poate uita la meci
fara sa manance seminte, asa ca a achitat 24 de lei.
- La un moment dat, au primit un telefon de la un client care
voia sa aiba
un gard ca al unui vecin cu care era la cutite: si care nu voia
sa-i spuna din ce
piatra si-a construit gardul.
-
33/275
- A existat o solicitare pentru plantarea unei livezi, asa ca au
trebuit sa
cumpere pomi si sa gaseasca oameni care sa sape si sa cultive
livada.
Business start
Investitia minima este de 2.000 de euro,la care se adauga
costurile
achizitionarii a doua masini, doua computere, telefoane si fax.
Ulterior, vor mai
trebui facute investitii pentru dezvoltarea afacerii.
Domeniile de activitate ale unei asemenea firme sunt prestarile
de servicii
si consultanta.
Angajati: La inceput este nevoie de doi angajati, un operator
telefonic care
sa preia apelurile si un om care sa stea pe teren pentru a onora
solicitarile.
Odata cu dezvoltarea firmei, va creste si numarul de
angajati.
Context de piata: in momentul de fata, James Butler este singura
firma
care ofera astfel de servicii. Altfel, exista cativa prestatori
de servicii punctuali:
livrari de pizza, DVD-uri, curierat etc. In acelasi timp,
cererea pentru serviciile
unei astfel de companii este destul de ridicata, mai ales in
marile orase.
Costuri: lunar, cheltuielile firmei James Butler ajung la 3.000
de euro, o
treime fiind reprezentata de facturile telefonice, iar 20%, de
costurile de transport.
Alte sfaturi:
obtinerea de acte este cea mai rentabila activitate, in timp
ce
aprovizionarea este cea mai putin profitabila.
succesul afacerii este garantat de un bun control al
costurilor.
Catering
Ce legatura are o diploma de inginer mecanic cu profesia de
medic? Nici
una, in afara poate de visul Anei Chirhoc de la 18 ani, cand
visa sa devina medic
si aceeasi Ana Chirhoc, care, la 25, avea in buzunar o diploma
de inginer
mecanic, fara nicio valoare in noua economie romaneasca. La 45
de ani a ajuns
sa poarte un halat alb si sa trateze cu succes cea mai
importanta problema din
-
34/275
viata oamenilor: mancarea de zi cu zi. Modul in care Anca
Chirhoc a pornit in
cariera este tipic pentru majoritatea oamenilor zilelor noastre,
desigur in
Romania.
Cum inainte de 1989 admiterea la medicina era extrem de
dificila, desi a
dat , n-a intrat. S-a orientat catre Politehnica, sperand sa-si
construiasca mai
usor o cariera, dar in 1992 piata romaneasca deja nu mai avea
nevoie de ingineri
pentru mecanica fina. Pentru a putea supravietui, mi-am pus
intrebarea ce as
putea face fara niciun ban. M-am gandit ca as putea incepe o
afacere la care sa
ma pricep. In afara de ceea ce invatasem la scoala, si nu-mi mai
ajuta acum,
singurul lucru pe care-l stiam era sa gatesc, la fel ca mai
toate femeile. O
jumatate de an am mers pe la toate centrele de consultanta in
afaceri de prin
Bucuresti pentru a ma documenta asupra unei afaceri in acest
domeniu. Pe
atunci, nimeni nu vorbea si nici nu facea catering, spune Anca
Chirhoc.
Diferenta dintre dosarele de consultanta si realitate era
uriasa, la fel ca
acum, de altfel. Cultura, traditia si educatia oamenilor din
occident, unde
cateringul a devenit o activitate infloritoare de-a lungul a
zeci de ani,
configureaza o conjunctura in care romanii nu se regasesc, inca.
Asa ca Anca
Chirhoc a recurs la cea mai buna metoda in Romania: vazand si
facand. Pentru
inceput s-a dus la o prietena care lucra la o banca si a dus,
promotional, mai
multe sandvisuri, lasand o oferta pentru comenzi. M-am intors
luni dimineata,
pregatita sa fac fata unor eventuale solicitari din categoria
preparatelor mai
ieftine. M-am inselat - recunoaste Anca Chirhoc. Toti au
comandat sandvisuri cu
snitel de pui, care erau cele mai scumpe. Asa ca a trebuit sa
dau fuga la
magazin, sa cumpar mai mult piept de pui. Era inghetat, iar eu
ma angajasem sa
le onorez comenzile pana la ora 11. Am rugat o vecina care avea
cuptor cu
microunde sa ma lase sa dezghet mai repede carnea, dar oricat
m-am straduit,
am intarziat trei ore.
Intarzierea a fost trecuta cu vederea, atat timp cat mirosul
placut si
infatisarea atragatoare a sandvisurilor a compensat. Bancherii
s-au lins pe
-
35/275
degete de placere si in scurt timp au aparut si alti mancaciosi,
care lucrau in
diverse firme la Sofitel. Anca Chirhoc spune ca nu a facut nicio
oferta nimanui,
dar sistemul era de-abia la inceput si nu exista concurenta pe
piata.
Afacerea s-a dovedit profitabila, crescand, practic, de la sine.
Dupa cateva
luni s-a gandit sa-si diversifice oferta. Nu ca urmare a
presiunii din partea
clientelei. Nu a simtit astfel de constrangeri nici atunci, nici
acum. Majoritatea
clientilor au un buget pentru masa, dar nu si cerinte specifice
pentru continutul ei.
Sau vin cu pretentii care nu se pot acoperi din sumele
respective de bani. Pe
piata au aparut acum tot felul de furnizori de servicii de
catering, dar eu nu
accept sa fac niciun fel de compromisuri la calitatea
preparatelor pe care le ofer
si nici sa fac comisioane, spune hotarat Anca Chirhoc.
In scurt timp, insa, a trebuit sa treaca la amenajarea unui
spatiu dedicat
exclusiv activitatii productive. Pentru a face fata volumului de
comenzi, dar si
pentru a creste randamentul, a trebuit sa cumpere utilaje de
laborator si
echipamente de lucru profesionale. Profitul nu a crescut pe
masura, pentru ca au
scazut comenzile din partea persoanelor juridice. Marii clienti,
cei pentru care
firma platea masa de pranz, au taiat aceste beneficii din
pachetul salarial al
angajatilor. Asadar, amenajarea unui spatiu modern si performant
de productie in
comuna Pantelimon permite acum familiei sa se concentreze asupra
cateringului
destinat evenimentelor. Intre timp, Calin Chirhoc a absolvit un
MBA la Asebuss,
ceea ce a permis abordarea activitatii dintr-o perspectiva reala
a business-ului.
Investitia a fost mare: 80.000 de euro. Anca Chirhoc spune insa
ca daca
vrei sa te dezvolti, inclusiv in calitatea serviciilor, si sa te
diferentiezi pe o piata
care a inceput sa devina concurentiala, trebuie sa iei astfel de
decizii si sa-ti
asumi toata responsabilitatea.
Business start
Productivitate: 100 de portii mancare/zi. Masa de pranz: 600 de
portii
mancare/zi (insumeaza 60% din cifra de afaceri). Mese festive:
15-20
-
36/275
evenimente/luna - preparare mancare, organizare, servicii
directe de servire la
beneficiar (insumeaza 40% din cifra de afaceri).
Spatiu: 200 mp: suprafata utila pentru activitatea de productie,
depozitare,
birouri si anexe (vestiare, grupuri sanitare etc.) - chiria: 10
euro/mp = 2.000
euro/luna - amenajare minima initiala: 3.000 euro- intretinere:
1.000 euro/luna
(apa, gaze, lumina, canalizare, curatenie, reparatii curente,
igienizare etc.)
Echipamente de laborator: 12.000 euro (plita, cuptor cu
convectie, mese
inox etc.)
Vase si vesela de unica folosinta pentru 100 de portii de
mancare/luna:
2.000 euro
Masina pentru transportul produselor: 5.000 euro
Personal angajat: 1 bucatar + 4 ajutoare la bucatarie + 2
persoane la
distributie
Costuri lunare (plata salariilor si crearea stocului de marfa
pentru o luna):
3.000 euro. Este recomandabila crearea unui fond care sa acopere
cheltuielile in
avans pe trei luni, cam cat dureaza recuperarea investitiei.
Total capital de pornire: 28.000 euro
Personal: 20 de angajati (cheltuieli cu personalul: 20% din
total)
Rata de profit: intre 6% si 10%.
Alte sfaturi
- Orice afacere din domeniul alimentatiei trebuie sa tina cont
ca gusturile
clientilor pot fi extrem de diverse, si o combinatie care
patronului i se pare
nelalocul ei se poate dovedi delicioasa pentru un anumit
clinent. Asadar,
renuntati la propriile prejudecati si testati cu atentie
gusturile consumatorilor.
- Nu va suparati pe client. Se va intampla frecvent ca un client
prost
dispusa sa refuze o portie de mancare preparata exact ca atunci
cand i-a placut
foarte mult. Pentru a va feri de asemenea incidente, apelati
intotdeauna la
aceiasi furnizori si bucatari.
-
37/275
- Este un business in care se lucreaza intotdeauna contra
cronometru.
Prin urmare, este obligatorie realizarea unui plan saptamanal al
comenzilor
estimate, care sa permita concentrarea pe activitatile urgente:
ambalarea si
livrarea.
- Nu intrati intr-o asemenea afacere daca nu aveti deloc
cunostinte de
administrare de personal si de contabilitate primara. Spre
deosebire de un
restaurant, in catering nu exista bacsisuri, iar oamenii se pot
demotiva foarte
rapid.
- Este o afacere pentru persoanele pasionate de gatit si arta
culinara, in
ansamblul sau.
- Trebuie sa va implicati permanent in bunul mers al firmei. In
plus, nu
ignorati un fapt minor, dar enervant, vati mirosi permanent a
mancare.
Productie de suplimente proteice
Cu un imprumut de 25.000 de lei, luat in 2005, Mihai Ivan a
intrat intr-o
afacere de productie de suplimente proteice (folosite de
culturisti) si are o cifra de
afaceri de aproape 200.000 de euro. Cristian Dulgheru muncea ca
masinist intr-o
tipografie, iar ideea de a infiinta o revista de culturism i-a
venit in primavara
anului 2005, insa cea mai mare problema era lipsa banilor. Dar,
fiind convins ca
cerere pe piata pentru o astfel de revista exista, s-a gandit la
un imprumut.
M-am gandit sa tiparesc un poster cu un culturist pe care sa il
vand
pentru a face rost de bani pentru revista. Am facut actele
pentru a cere un
imprumut de 25.000 lei, insa cand a venit momentul sa imi dea
banii, functionarul
respectiv mi-a spus sa vin cu parintii. Aveam 21 de ani si fata
de copil, iar
functionarului i-a fost frica sa imi dea o suma atat de mare de
bani, cu toate ca
aveam toate actele, spune Mihai Ivan.
A tiparit un poster in 10.000 de exemplare, pe care le-a vandut
cam in
doua luni. Toti cei 80.000 lei rezultati din vanzare au fost
investiti in revista de
-
38/275
culturism. Aceasta nu s-a dovedit insa a fi o afacere si, vreme
de cativa ani,
incasarile acopereau practic doar cheltuielile. Nu reuseam sa
vand reclama.
Nimeni nu voia sa cumpere reclama la mine in revista. Mi-a venit
insa ideea sa
vand eu produse carora sa le fac reclama in revista mea de
culturism, declara
Mihai Ivan.
A cunoscut in 2008 pe cineva care incerca sa vanda suplimente
proteice
pentru sportivii din salile de culturism. Le aducea din Ungaria
si incerca sa le
distribuie in salile de forta din Cluj. Mihai Ivan i-a propus
urmatorul experiment:
sa faca reclama produselor in revista lui si sa vada care este
efectul. In cateva
zile a vandut cateva sute de bucati. Deja afacerea incepea sa se
dezvolte.
Importau suplimente proteice pe care le promovau si, apoi,
vindeau, prin
intermediul revistei lui Mihai Ivan, care oprea doar un
comision.
In anul 2009, Mihai il cunoaste pe Stefan Bubulea, profesor la
un institut
de cercetari, caruia ii cere sa ii conceapa o mostra de
supliment proteic. In
mintea lui Mihai Ivan deja se infiripase ideea de a trece de la
faza de importator
la cea de producator de suplimente proteice. In numai cateva
zile, profesorul ii
prezinta o mostra din suplimentul conceput, ceea ce il determina
sa inchirieze un
spatiu la Buftea si sa treaca la productie. Succesul a fost
imediat. In doua luni
am vandut cateva tone de supliment proteic, incasarile fiind de
aproape 50.000
de euro, spune Mihai Ivan. Ideea afacerii era simpla si
eficienta. Producea
suplimentul proteic, ii facea reclama in propria revista si il
vindea fie in salile de
culturism sau diverse magazine, fie le livra prin posta celor
care faceau
comanda. Banii incasati i-a investit in achizitionarea unui
teren la Buftea si in
constructia fabricii. Terenul m-a costat 10.000 de euro, iar
constructia si utilajele
aproximativ 40.000 de euro, continua Mihai Ivan.
Achizitionarea materiei prime a reprezentat cea mai mare
problema. A
trebuit sa ii convinga pe furnizori sa ii dea marfa cu plata la
o luna. Trecerea la
productia proprie s-a simtit imediat in cifra de afaceri. Firma,
pe care o infiintase
in anul 2005, avea cifra de afaceri relativ ridicata, in anul
2009 aceasta fiind de
-
39/275
peste 92.000 de euro. Investitia in fabrica a inceput sa fie
simtita in cifra de
afaceri in anul 2010, cand aceasta a urcat la peste 125.000 de
euro, dupa o
scadere in 1999 la 56.000 de euro. Dupa un an de activitate
dezvoltase deja
patru produse si avea 20 de angajati. Acum numarul produselor
este de 23, iar
cel al angajatilor permanenti este de 40, la care se mai adauga
inca 20 de
colaboratori. Dupa anul 2011 afacerea aproape ca a explodat,
cifra de afaceri
ajungand anul trecut la aproape 200.000 de euro, rata profitului
fiind de
aproximativ 30%. Intre timp Mihai Ivan a deschis un magazin
propriu si a investit
2.000 de euro intr-un site, prin intermediul caruia sa isi vanda
produsele. Doar 3-
4% din vanzari se fac deocamdata prin intermediul acestui site.
Cel mai mult se
vinde tot prin comanda telefonica sau prin livrarea direct in
salile de culturism,
explica Mihai Ivan.
Aparent afacerea dezvoltata de acesta este una de nisa, care
depinde intr-
o foarte mare masura de numarul practicantilor de culturism.
Piata in acest
domeniu este foarte mare. Sunt sali de forta care au si 400 de
abonati. Numai in
Bucuresti cred ca sunt 120 de sali, care au in medie cate
250-300 de abonati. Cu
toate ca numarul clientilor este destul de mare, problema este
sa ajungi la ei.
Faptul ca am avut propriul mijloc prin care sa fac reclama m-a
scutit de multe
cheltuieli. Chiar daca revista de culturism nu mi-a adus
profituri, fara ea afacerea
cu suplimente proteice nu cred ca ar fi functionat, incheie
Mihai Ivan.
Business start
Activitate: productie de suplimente proteice
Investitia minima variaza foarte mult de la caz la caz. Este
nevoie de un
teren si o hala de productie, iar sumele difera in functie de
tipul suplimentului
proteic care va intra in linia de productie. Pentru productia de
pulberi proteice
este nevoie de o suma minima de 4.000 de euro, in timp ce, in
cazul unor
produse mai competitive, achizitionarea echipamentelor poate
ajunge si la
400.000 de euro. Concentratele preparate pentru sportivi au
avantajul ca se
livreaza usor si sunt relativ ieftin de produs, insa este
importanta identificarea
-
40/275
unor retete bune de suplimente proteice, iar pentru asta trebuie
sa identificati un
specialist in domeniu care sa conceapa aceste retete.
Autorizatii: niciun supliment proteic nu poate iesi pe piata
fara avizul
Ministerului Sanatatii, iar acesta costa, in final, ca, 500 de
euro pentru un singur
produs.
Context de piata: in Capitala, de exemplu, exista cam 120 de
sali de
culturism, cu o medie lunara de 300 de sportivi. Asadar, piata
exista, iar
producatori sunt doar patru in intreaga tara.
Alte sfaturi:
- investiti in sistemul de distributie, care este foarte
important. Nu este
nevoie sa va cheltuiti banii pentru un magazin de desfacere, ci
este suficient sa
aveti un magazin online, dar si sa realizati abonamente cu
salile de culturism,
carora sa le livrati lunar materia prima. Promovarea produselor
se va face chiar
prin dezvoltarea acestui sistem de livrare la comanda, prin
telefon sau Internet.
Reparatii papusi portelan
La varsta de 90 de ani, Andrei Gyorfi este mostenitorul unei
meserii pe
cale de disparitie: repararea papusilor. Afacerea propriu-zisa a
inceput in 1940 si
merge mai departe, supravietuind de-a lungul a trei regimuri. Si
asta, pentru ca
se bazeaza pe ceva simplu si etern: sufletul clientilor. Atunci
cand a inceput sa
repare papusi, raspundea la nevoile publicului. Acum cererea
mica abia aduce
in clinica de papusi cativa pacienti pe saptamana.
Pe la 1940, familia Gyorfi intra pe piata clujeana cu artizanat,
confectii,
tricotaje, jucarii. Din bazar, pentru copii, atractia principala
erau papusile cu cap
de portelan, produse in Germania. Cei mari cumparau cu aceeasi
placere
figurinele Hummel. Intodeauna, cele mai bune vanzari se faceau
inaintea
Craciunului. Si tot atunci, se intamplau si mici accidente.
Portelanul se putea
crapa, de exemplu, si-atunci oamenii se intorceau la bazar ca sa
schimbe
-
41/275
papusa. S-a intimplat insa ca odata sa nu mai aiba cu ce sa le
schimbe. Iar
clientul, cum sa ramana fara papusa pe care o astepta copilul
tocmai de
Craciun?
Pe vremea aceea, Andrei Gyorfi avea 14 ani. A invatat de la
tatal sau
mestesugul repararii papusilor cu cap de portelan.
Colectionarii, astazi mai mult
ca oricand, cauta asemenea papusi. Doar ei mai sunt dispusi sa
dea bani multi
pe ele. Desi, uneori, inainte de Craciun, mai veneau si oameni
mai nevoiasi cu
papusi la reparat. O astfel de papusa costa intre 250 de euro
si, in functie de
gradul de finisare, poate ajunge si la 30.000 de euro.
Andrei Gyorfi preia afacerea parintilor sai, incepand cu anul
1945. Mai
pastreaza in sertarul lui o reclama veche a firmei si un carnet
din carton, cu litere
rusesti: Mi-au dat-o sovieticii. Este, de fapt, o legitimatie ce
atesta ca Andrei
Gyorfi face parte din Asociatia Comerciala Cluj. Din 1948,
devine mic meserias.
Desigur, a trebuit sa mai adaug la activitate si restaurarea
obiectelor din cristal,
portelan, ceramica, plastic si chiar nu mi-a prins rau!, spune
el. Papusile, insa,
au continuat sa vina aici la reparat. Zeci si zeci de mii. Si nu
doar papusi cu cap
de portelan, ci si papusi din plastic, din cauciuc, din orice
material. Clinica
functioneaza in aceeasi locatie de exact 40 de ani. Chiria
lunara catre ICL, pentru
spatiul de cativa metri patrati, putin mai mare decat o cabina
telefonica, este de
vreo 300 de lei lunar, alte aproximativ 200 lei fiind facturile
la apa, gaz si curent.
Chiar daca putini mai aduc la reparat papusi, clinica are in
salon cativa
pacienti din tari precum Franta, Italia, Rusia si Germania.
Dotarea este aceeasi
ca la inceputul secolului: o veioza veche, o menghina adusa din
Germania, o
masa tocita, de inaltime mica, sub care, in pungi de plastic,
stau papusile
stricate. Zeci de sertare, sute de cutii si cutiute, suluri si
sabloane, ladite lacuite
stau cladite pana aproape de tavan. Aici au fost ochii stricati,
la astalalta mainile
si picioarele nu mai stateau, acolo - capul si un piciorus, la
cea blonda a trebuit
sa-i pun par, din asta natural, povesteste doctorul. Din
Germania, se-ntorc aici
papusile cu cap de portelan de-odinioara, si tot la reparat.
Acolo nimeni nu le mai
-
42/275
repara. O papusa este in tratament de trei saptamani. O sa
primesc din
Germania un ax ca sa-l prind aici; e o munca foarte fina, daca
gresesc un pic,
papusa nu-si mai poate inchide ochii. Aici, mai pun sprancene,
unul langa altul
pun firele de par si strang.
Una din realizarile cu care se lauda este o papusa umblatoare.
Am aici
ceva foarte interesant. Si e foarte scump, acuma. E din Rusia.
De aici, s-au
pierdut ceva piese, ca papusa asta umbla! Si trebuie sa umble!
Vedeti, fetita o ia
de mina, asa, si umbla. E munca foarte multa aici. Dar are o
fata atat de
frumoasa!
Solutiile de lipit si le prepara singur in atelier. Ele difera
de la o papusa la
alta. Am o carte cu 3.000 de feluri de compozitii. Asta o voi
lipi acum, dar se va
vedea putin. E ca la oameni! Daca patesti ceva, ramane urma. Dar
va fi salva