Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

Mic atelier pentru realizatinvita]ii de lux destinate

evenimentelor de businessProfit: \ntre 600 [i 1.000 euro/lun`

Dosar de afaceri

M

2

|n urm` cu cå]iva ani, cuocazia deschiderii unui show-room auto \n Bucure[ti, organi-zatorii au trimis presei invita]iipentru a participa la eveni-ment. Invita]iile nu erau \ns`unele obi[nuite: erau invita]iidin carton de lux, pliate \ndou`, [i care, \n momentul cånderau deschise, l`sau s` apar`modelul tridimensional al unuiautoturism \n miniatur`.

O asemenea invita]ie nuavea cum s` nu \[i fac` efectul –era unic`, personalizat` pentru

evenimentul respectiv [i pro-fund original`. Cum s-o ignori?Pe asta s-au [i bazat organiza-torii: „Trimitem mesajul sub oform` inedit`, atractiv` [i astfelne asigur`m c` el va fi citit [i vaprimi maximum de aten]ie.“

Este ceea ce urm`resc to]i ceicare au de promovat un eveni-ment important: lansarea unuiprodus, recep]ii aniversare pen-tru companii de top, tårguri,expozi]ii sau chiar nun]i [ibotezuri ale VIP-urilor. Evi-dent, toate aceste evenimente

necesit` invita]ii pe m`sur`, pecare le poate realiza un mic ate-lier specializat pe produse per-sonalizate, al c`rui atu principaleste creativitatea.

O invita]ie de acest gen poa-te fi realizat` \n mai multe mo-duri (repet`m, creativitatea esteimportant`):

� poate fi un produs tridi-mensional din carton de lux,ob]inut prin t`ieturi, \ndoituri,lipituri aplicate dup` un anu-mit tipar;

� poate fi un produs con-glomerat, ob]inut prin ata[a-rea/lipirea pe o bucat` de car-ton a diverse elemente: decupa-je din hårtie, cristale, panglicisau chiar frunze [i buc`]i decrengu]e;

Mic atelier pentru realizatinvita]ii de lux destinateevenimentelor de business([i nu numai)

3

� poate fi un produs pictatmanual.

Important este c`, \n oricaredin variante, invita]ia rezultat`este ceva ie[it din comun [i, caurmare, are un pre] ie[it [i eldin comun: 20-25 de lei (nu ui-ta]i c`rei clientele i se adresea-z` acest produs). {i cum o co-mand`, una singur`, poate \n-semna 100-150 de buc`]i, \n-seamn` c` se pot cå[tiga 500-700 de euro de la un singurclient.

Cum se ob]ine o invita]iede acest tip?

Este vorba, \n principiu, de„\nnobilarea“ unei simple bu-c`]i de carton, de transforma-rea ei \ntr-o mic` bijuterie, prinni[te opera]ii relativ simple,dar care presupun migal` [ibun-gust: decupare, \mbog`]i-re cu diverse accesorii atracti-ve, pictare.

Problema este \ns` urm`toa-rea: tirajul unei comenzi fiindlimitat la cåteva zeci sau, \n celmai bun caz, sute de buc`]i,aceste opera]ii trebuie execu-tate manual. Iar pentru asta enevoie de \ndemånare [i de operioad` de antrenament. Par-

tea bun` este c` execu]ia ma-nual` spore[te originalitatea [iunicitatea invita]iilor, tocmaidatorit` faptului c` migala cucare au fost realizate este evi-dent` pentru destinatar.

Scurt istoric al tehnologieide realizare a invita]iilortridimensionale

|n urm` cu mai bine de 30de ani, japonezul MasahiroChatani, profesor de arhitec-tur` \n cadrul Institutului deTehnologie din Tokio, a reali-zat o copie tridimensional` acl`dirii institutului unde lucra,t`ind manual cu un cutter (cu-]ita[ de birou) [i \ndoind osimpl` coal` de carton, dup`un anumit tipar.Farmecul „cl`dirii“ astfel

ob]inute era dat nu atåt de ele-mentele ei arhitecturale (copia,\n definitiv, era una stilizat`), cide faptul c` acea construc]ie seputea plia pån` la aplatizare,ap`rånd din nou \n toat` splen-doarea ei atunci cånd bucata decarton era desf`cut` la 90o.

Tehnica folosit` de profe-sorul Chatani nu era nou`, eaera deja aplicat` la a[a-numitele „pop-up books“ (c`r]itridimensionale de pove[tipentru copii). La aceste c`r]i\ns`, tridimensionalitatea eradestul de pu]in exploatat`, \nsensul c` t`ieturile [i \ndoitu-rile erau foarte simple. Meritullui Chatani, datorat \n marem`sur` experien]ei sale \n do-meniul arhitecturii, a fost c` aintuit cåt de complexe [i deingenioase pot fi construc]iiletridimensionale din hårtie rea-lizate prin aceast` tehnic`.

Ca urmare, gra]ie imagi-na]iei [i \ndemån`rii sale, auap`rut rånd pe rånd tot felul demodele a c`ror tridimensiona-litate se desf`[ura pe mai multeplanuri geometrice, cu ele-mente constructive care se dez-voltau unele din altele \ntr-unmod ingenios.

Multe dintre aceste modeleerau \ns` abstracte, sub formaunor intersec]ii (foarte specta-

Decupare normal` a unei invita]ii dup` un tipar

4

culoase, de altfel) de linii [i fi-guri diverse, dar f`r` prea ma-re poten]ial comercial. Era \ns`imposibil s` nu apar` \n-treprinz`tori ingenio[i care s`sesizeze imediat faptul c`, be-neficiind de alt` abordare, pro-dusele de genul celor ima-ginate de Chatani pot constituiun adev`rat succes de pia]`.

Astfel, \n scurt timp au ap`-rut variante comerciale, cu mo-dele reprezentånd flori, iepu-ra[i de Pa[ti, cupluri de \ndr`-gosti]i, inimi, p`s`ri s.a.m.d.Iar de atunci lucrurile au evo-luat \n continuu, ca urmare do-meniul produselor tridimen-sionale din carton se prezint`\n momentul de fa]` ca o ade-varat` industrie: se editeaz`c`r]i cu tipare, se organizeaz`periodic expozi]ii interna]io-

nale, se proiecteaz` noi modele[i... se cå[tig` bani frumo[i.

Tehnologia pe scurt

|n principiu, orice invita]ietridimensional`, indiferent demodel, se realizeaz` prin ata[a-rea a dou` buc`]i de carton:una decupat` [i \ndoit`, careformeaz` elementul tridimen-sional, [i alta simpl`, ca o co-pert` care mascheaz` elemen-tul tridimensional din interioratunci cånd invita]ia e \nchis`.

Decuparea [i \ndoirea se facdup` un tipar. Tiparul este undesen realizat cu trei tipuri delinii – linie continu`, linie \ntre-rupt` [i linie punctat`, fiecaredintre acestea avånd o semnifi-ca]ie. Astfel, linia continu` va fit`iat` cu cutterul (cu str`pun-

gerea cartonului), linia \ntre-rupt` va fi folosit` ca reperpentru practicarea \ndoiturilorconcave (ea marcheaz` contu-rul acestor \ndoituri), iar liniapunctat` va fi folosit` pentrupracticarea \ndoiturilor con-vexe. |ndoitura concav` estecea tip „vale“, \ndep`rtat` deprivitor, \n timp ce \ndoituraconvexa este cea tip „creast`“,apropiat` de privitor.

Tiparul constituie elementulcel mai important al \ntregiiafaceri, deoarece el asigur` \nfinal spectaculozitatea invi-ta]iei. Este esen]ial ca acesttipar s` fie nu numai ingenios,ci [i foarte precis calculat [idesenat: dac` este eronat, invi-ta]ia se va \nchide stråmb (saunu se va \nchide deloc) sau mo-delul va ie[i dispropor]ionat [i,deci, inestetic.Nu ave]i cum s` v` da]i sea-

ma cåt de greu se ob]ine un ti-par viabil pån` cånd nu \ncer-ca]i s` proiecta]i singur unul,plecånd de la zero (nu uita]i c`,prin plierea final`, elementultridimensional al invita]iei ca-p`t` alte dimensiuni aparentedecåt cele care figureaz` petiparul ini]ial).Chiar [i \n varianta opti-

mist`, cånd reu[i]i s` v` imagi-na]i destul de exact cum vaar`ta invita]ia finit`, o s` des-coperi]i c` este extrem de difi-cil s`-i decodifica]i acesteia ti-parul.

O invita]ie finit` este cevatridimensional, aspectuos, cujocuri de lumini [i umbre, \ntimp ce tiparul este un simpludesen \n dou` coordonate. Esteevident, a[adar, c` orice tipareste rodul unui lung [ir de \n-cerc`ri laborioase, care au pre-supus mult` imagina]ie [i mul-t` r`bdare.

Mod de asamblare a figurii din carton,decupate \n prealabil.

5

Exist` [i invita]ii maiu[or de realizat

Cum spuneam, o invita]ietridimensional` se bazeaz` pet`ieturi [i \ndoituri care permitaplatizarea elementului tridi-mensional, cånd invita]ia e \n-chis`, [i formarea lui, cånd in-vita]ia e deschis` de c`tre des-tinatar. Realizarea \ndoituriloreste \ns` foarte laborioas` [irezultatul final s-ar putea s`nu fie chiar cel dorit. De aceea,poate este mai simplu s` ave]i\n vedere o invita]ie ob]inut`doar prin decup`ri, f`r` \ndoi-turi [i, implicit, f`r` elementetridimensionale.

Decuparea se face tot ma-nual, tot dup` un tipar, doarc` acest tipar are doar liniicontinue formånd conturul cetrebuie decupat. Ceea ce rezul-t` poate fi o dantelarie \n car-ton, mai mult sau mai pu]incomplex`, \n func]ie de timpul[i r`bdarea dvs. (nu uita]i,\ns`: cu cåt invita]ia e mai mi-g`loas`, cu atåt pre]ul ei estemai mare).Se decupeaz` fie cartonul

\n sine al invita]iei, fie ni[temici elemente decorative(globule]e, stelu]e, ma[inu]e –depinde de subiectul eveni-mentului) care se ata[eaz`prin lipire pe cartonul invi-ta]iei, al`turi de cristale, pan-glici sclipitoare etc.

Invita]ii pictate

|n principiu, este cea maisimpl` variant` – se picteaz`fa]a unei buc`]i de carton cuajutorul unor pensule de dife-rite dimensiuni, folosind culoriacrilice. Eventual se pot folosini[te [abloane decupate dinmetal care s` se suprapun`peste bucata de carton [i care

s` lase libere exact por]iunileunde trebuie aplicat` culoarea.

Ce fel de cartonfolosi]i?

Invita]iile tridimensionalesunt cele mai complexe [i pre-supun [i cel mai mare consumde carton, ca urmare despre elevom vorbi. Astfel, cånd alege]icartonul pentru realizarea invi-ta]iilor tridimensionale trebuies` ave]i \n vedere patru criterii:

1. Pentru partea de interior,cea care se decupeaz`, folosi]icarton cu greutatea de 185-200g/mp. Acest carton v` poatep`rea cam sub]ire, dar nu uita]ic` invita]ia va fi format` din do-u` buc`]i alipite, ca urmare gre-utatea ei total` va fi mult maimare. Pentru copert` pute]i fo-losi un carton mai gros, de peste215 g/mp, dar nu mai gros de300 g/mp, altfel invita]ia vadeveni rigid` [i nu va mai sta\nchis`.

Dac` pentru partea de interi-or care urmeaz` a fi decupat` [i\ndoit` alege]i un carton maisub]ire de 185 g/mp, acesta vaflamba sau se va plia foarte u[ordup` alte linii decåt cele mar-cate de dvs.

2. Cartonul pentru partea deinterior poate fi unul simplu,neted, sau unul cu stria]ii saucu alte elemente de textur`, cucondi]ia ca acestea s` nu dis-trag` aten]ia privitorului. Sepoate folosi, de exemplu, uncarton tip „lovitur` de ciocan“,„pånzat“, „v`rgat“ sau „cripe“.Pentru copert` \ns` e recoman-dat un carton mai special, tip„imita]ie piele“ sau „ivory“,care \i d` invita]iei chiar un aerselect.

3. Coala de carton de la fur-nizor vine, de obicei, \n formattipografic (70 cm x 100 cm). Cal-cula]i-v` de la bun \nceput for-matul invita]iilor pe care le ve]irealiza, \n func]ie de aceste di-mensiuni ale colilor de hårtie [i,bine\nteles, \n func]ie de forma-tul plicurilor pe care le ve]ifolosi (o invita]ie se ofer` numai\mpreun` cu un plic). |ntr-ocoal` trebuie s` se \ncadreze cåtmai multe formate de invita]ii,pentru a rezulta un consum cåtmai redus de material.Astfel, dac` merge]i pe for-

matul 20 cm x 15 cm (10 cm x 15cm \n pozi]ia \nchis`), dintr-ocoal` de 70 x 100 cm pot rezul-ta fie 18 buc`]i, fie 20 de buc`]i,\n func]ie de felul cum realiza]i\ncadrarea – pe l`]imea sau pe

|n toate cazuriledescrise anterior,

mesajul personalizatal invita]iei va fiimprimat pe un

alt carton sau pehårtie de calc [i

ata[at cartonuluidecupat/pictat.

6

Imprimarea tiparuluipe carton

Prima opera]ie \n vederearealiz`rii invita]iei const` \ntrasarea/imprimarea tiparuluipe versoul cartonului ce ur-meaz` a fi decupat, adic` peacea parte care va fi mascat`prin lipirea cartonului interior.Practic, atunci cånd invita]iava fi finalizat`, din tipar nu seva vedea nicio urm`. Referitorla imprimarea propriu-zis`,aici sunt mai multe variante:

1. Construirea unui [ablon.{ablonul este o bucat` de car-ton de 300 g/mp, cu dimensiu-nile 14 cm x 10 cm sau 10 cm x20 cm, decupat` exact dup`tiparul dorit. Odat` decupat`,aceast` bucat` se suprapune pepartea interioar` a cartonuluiviitoarei invita]ii [i se traseaz`cu un creion conturul decupa-jului. Nu este necesar` o acu-rate]e deosebit`, trasarea tre-buie s` dureze cåt mai pu]in –20-30 de secunde \n func]ie decomplexitatea modelului. Pen-tru a avea o productivitate cåtmai bun`, se recomand` trasa-rea succesiv` a tiparului pe car-toanele tuturor celor 25-50 deinvita]ii pe care v` propune]i s`le finaliza]i \ntr-o zi.

2. Comandarea unei [tam-pile. Pentru invita]iile formatclasic, 14 cm x 10 cm pliate, sepoate comanda o [tampil` laun atelier obi[nuit de [tampile.Nu trebuie decåt s` aduce]i ofoaie cu tiparul dorit, acesttipar se scaneaz` de c`tre per-sonalul centrului [i \n una-dou` zile [tampila e gata.Avånd aceast` [tampil` [i otu[ier`, imprimarea tiparuluipe cartonul invita]iei o ve]iface \n cåteva secunde. Pre]ul[tampilei – \n jur de 150 de lei.

lungimea colii de carton. Caurmare, o simpl` neaten]ie \naceast` etap` poate conduce lapierderea a dou` invita]ii lafiecare coal`. {i cum un top are100-150 de coli, \nseamn` c` a]iirosit dintr-un foc materialpentru cåteva sute de invita]ii.

4. Oferta de tipuri de cartonexistent` pe pia]` este atåt devariat` \ncåt o recomandare degenul: „Folosi]i pentru copert`numai carton Eucolor imita]iepiele de 300 g/mp [i cartonConstellation Snow Vicenza de200 g/mp, pentru partea carese decupeaz`“ v-ar limita \nmod nejustificat op]iunile.

De aceea, ave]i libertatea s`folosi]i absolut orice tip de car-ton care v` satisface preten]iileestetice [i financiare, dar cudou` condi]ii: prima – s` aib`greutatea potrivit` (am ar`tatanterior despre acest aspect) [ia doua – s` nu plesneasc` la\ndoire (este suficient s` face]io prob` pe un col] de coal`). |ngeneral, furnizorii de hårtiepun la dispozi]ia celor intere-

sa]i un mostrar cutoate tipurile de cartonoferite [i acest mostrarv` poate fi foarte folo-sitor atunci cåndalege]i cu ce fel de car-ton ve]i lucra.

Pute]i totu[i s` ave]i \nvedere dou` tipuri decarton: Fildes Chamoisembosat „pånzat“ [iSirio/E Arpa Cherry.Primul este un cartongalben foarte pal, de185 g/mp, pentru par-tea de interior a invi-ta]iei (cea care se decu-peaz`), al doilea esteun carton de culoareacire[ei, de 290 g/mp,folosit pentru copert`.

O invita]ie realizat` \n aceast`combina]ie are un aspect select[i \i creeaz` clientului o impre-sie deosebit`.

Oricum, re]ine]i faptul c`nu are rost s` lua]i leg`tura cufirma furnizoare [i s` coman-da]i carton pån` nu a]i \n]elesexact cum se ob]ine o invita]ietridimensional`.

Evita]i cartoanele simple,comune. Invita]iile sunt pro-duse de lux [i au nevoie de car-toane de lux, cum sunt celemen]ionate mai sus. Exist` car-toane argintii, cartoane embo-sate (cu un u[or model \n reli-ef), cartoane cu glitter, cu stri-a]ii sau colorate \n degrade.Totul este s` alege]i o combi-na]ie de bun-gust.

Studia]i pe \ndelete mos-trarul oferit de furnizorul decarton, alege]i ce crede]i c`merge mai bine (ave]i deja do-u` recomand`ri) [i comanda]i\n cantit`]i mai mari, pentru abeneficia de pre]ul minim.

Model de invita]ie de nunt`

7

Aten]ie, \ns`! Tu[ul trebuie l`-sat s` se usuce foarte bine pecarton, altfel risca]i s` v` mur-d`ri]i pe måini \n timpul decu-p`rii [i, implicit, s` murd`ri]iinvita]ia.

3. Printarea direct pe car-ton. Concret, dac` ave]i acas`calculator, scanner [i o impri-mant` mai performant`, pute]iimprima tiparul direct pe car-ton, dup` ce face]i set`rile dedimensiuni necesare.Aten]ie! Nu orice impriman-

t` poate tip`ri pe carton de 200-300 g/mp!

4. Imprimarea la o tipogra-fie digital`. Este aproximativacela[i lucru cu varianta 3),doar c` toate opera]iile descanare/printare se fac \ntr-unmod profesionist, la un centruspecializat. Aceast` variant`devine rentabil` atunci cåndave]i de imprimat cartoanepentru minimum 500 de invi-ta]ii (acela[i tipar), altfel costuldevine prea mare.

Cea mai convenabil` vari-ant`, dat fiind c` nu produce]imai mult de 40 de invita]ii pezi, este varianta 1 (cu [ablon).{ablonul \l face]i \n 10-30 deminute, costul lui este nesem-nificativ [i, odat` ce \l ave]i, \lpute]i folosi ani de zile.

De ce anume ave]i nevoiepentru a realiza invita]ii

Ca mobilier, v` trebuie omas` [i un scaun. |ntrucåt ve]ilucra \n pozi]ia a[ezat timp decåteva ore \n continuu (sau cuscurte pauze), este necesar s`ave]i o pozi]ie cåt mai conforta-bil`. |nchipui]i-v` c` trebuie s`scrie]i de mån` o scrisoarelung` [i c`uta]i pozi]ia optim`pentru a face acest lucru, re-

glånd \n`l]imea mesei sau ascaunului.

Instrumentarul folosit \n-seamn`, \n principal, cutterele,care sunt de dou` feluri: 1) cu-tterele gen stilou, cu lamasupl` din o]el [i 2) cuttere cla-sice de birou, cu lama format`din por]iuni deta[abile. Pri-mele au avantajul c` se mane-vreaz` foarte u[or – sunt idealepentru decupajele de fine]e,gen ace de brad sau curbe foar-te strånse – \n schimb se uzeaz`ceva mai repede. Pe de alt`parte, cutterele clasice pot fi„reascu]ite“ imediat, prin de-ta[area por]iunii uzate (\n plus,\n comer] exist` [i seturi de re-zerve de lame), mai greu este\ns` la t`ie-turile de mici di-mensiuni; trebuie un oarecareantrenament pån` s` pute]irealiza f`r` cusur un arc de cerccu raza de 1 mm, de exemplu.

Solu]ia este s` p`stra]i pemas`, la \ndemån`, ambele ti-puri de cuttere. Cu cele obi[-nuite, de birou, face]i t`ieturilelungi, curbate u[or sau cu un-ghiuri, \n timp ce cutterele genstilou le folosi]i la por]iunilemai mig`loase. |n acest fel ob]i-ne]i [i acurate]e, [i o via]` mailung` pentru instrumentar.

Important! Dup` ce ve]ic`p`ta experien]`, ve]i des-coperi c` pute]i lucra foarte bi-ne ([i ieftin) doar cu cuttere debirou.

Lipiciul se folose[te la lipi-rea cartonului interior, care d`contrastul modelului invita]ieitridimensionale. El poate filichid sau sub form` de past`.Un singur tub v` este suficientpentru cca 200 de invita]ii,deoarece lipirea se face doar \ncåteva puncte, nu pe \ntreagasuprafa]`.

Ca urmare, pre]ul lipiciuluiper invita]ie este nesemnifica-tiv.

Unele modele de invita]iicon]in, de exemplu, multeg`uri de dimensiuni mici, careimit` ninsoarea. Aceste g`urile pute]i realiza cu rapiditate[i la o calitate perfect` folo-sind un cle[te-preducea (secomercializeaz` \n magazinelePraktiker, la pre]uri \ntre 15 [i45 de lei). Este un instrumentasem`n`tor cu cel folosit decontrolorii CFR pentru per-forarea biletelor. Astfel, pre-ducelele sunt \n fapt tuburi dediverse diametre (2-5 mm),care se monteaz` \ntr-un capcircular fixat \ntre f`lcile unuicle[te sau patent.

La manevrarea cle[telui,cartonul este presat \ntrecap`tul activ al preducelei,care este ascu]it, [i un mic pla-tan metalic sudat pe falcaopus` a cle[telui. Preduceauastr`punge cartonul felicit`rii,l`sånd o gaur` circular` cumarginile curate.

La magazinele Praktiker seg`sesc [i preducele simple,f`r` cle[te. Le pute]i folosi [i\n aceast` variant`, pozi]io-nåndu-le cap`tul activ \n loculdorit pe cartonul felicit`rii [ilovindu-le u[or \n cel`lalt ca-p`t cu un ciocan de cauciuc(exact ca [i cum a]i bate uncui).Ca suport de lucru, utiliza]i

un covora[ de cauciuc dur sauchiar un caiet vechi. Indiferentc` folosi]i cle[tele-preduceasau preduceaua simpl`, re]i-ne]i faptul c` pute]i supra-pune dou`-trei cartoane [i s`le g`uri]i pe toate simultan.Ob]ine]i astfel o economie detimp considerabil`.

8

Opera]ia esen]ial` –decuparea cartonului

Realizarea unei invita]ii delux necesit`, a[adar, carton spe-cial, un tipar [i opera]ii de decu-pare [i \ndoire. Iar decupareaeste opera]ia cea mai impor-tant` [i cea mai laborioas`, dac`o realiza]i manual. Dac` ave]i\ns` un tiraj mare (folosi]i ace-la[i model la mai multe eveni-mente [i doar schimba]i mesajulata[at), pute]i aplica un pro-cedeu mecanizat, care implic`folosirea unei pl`ci de [tan]are(vezi descrierea de mai jos).Beneficiind de aceast` plac` de[tan]are, \ntreg procedeul derealizare a unei invita]ii devinefoarte simplu. El con]ine, \nprincipiu, 6 pa[i:

1. Confec]ionarea [tan]ei{tan]a (placa de [tan]are)

este elementul de baz` al \ntre-gului proces tehnologic [i eaconst` \ntr-o plac` de lemn decå]iva centimetri grosime \ncare s-au montat lame de metalcu muchii ascu]ite, aceste lamefiind \n a[a fel profilate \ncåt s`reproduc` exact tiparul invi-ta]iei. Cu alte cuvinte, este vor-ba de o reproducere fidel` a ti-parului, realizat` din lamet`ietoare. {tan]a se pozi]ionea-z` peste carton, se supune uneifor]e de ap`sare cu ajutorulunei prese [i gata! – decupareae realizat`.

{tan]a se proiecteaz` [i seconstruie[te pe comand`, la unpre] \n jur de 150 de euro, \nfunc]ie de dificultatea tiparuluiinvita]iei. Este o investi]ie mo-dest` dac` v` gåndi]i c` acestechipament poate decupa f`r`probleme cel pu]in 15.000 debuc`]i, astfel \ncåt pre]ul perinvita]ie devine neglijabil. |nprincipiu, [tan]a v` poate fi

realizat` de orice firm` careactiveaz` \n domeniul ambala-jelor din hårtie [i carton, dar nucontacta]i un producator de[tan]e pån` nu v-a]i fixat foarteclar asupra unui anumit mo-del, cu dimensiuni, cu detalii,cu tot. Nu vi se poate face unpre] [i nu vi se poate da un ter-men precis de execu]ie a co-menzii doar pe baza unor in-forma]ii aproximative.

2. Achizi]ionarea cartonuluiFirmele importatoare v` pot

furniza peste 50 de sortimentede cartoane speciale, cu diferitetexturi, culori sau gramaje.Sortimentul cel mai potrivitpentru confec]ionarea de invi-ta]ii este Splendorlux de 250g/mp, disponibil \n cca 8 culori[i care are marele avantaj c`doar una dintre fe]e este co-lorat`, iar cealalt` alb`. Astfel,dup` ce invita]ia a fost [tan]at`[i pliat` \n dou`, contrastuleste realizat de la sine [i mo-delul decupat devine imediatvizibil.

3. T`ierea cartonului ladimensiunile necesare|ntrucåt cartonul livrat de

furnizori este \n format tipo-grafic (70 cm x 100 cm), el tre-buie adus la formatul adecvatviitoarei invita]ii, sub formaunor dreptunghiuri sau p`tratemai mici. Invita]iile format DL(11 cm x 22 cm) sunt decupatedin buc`]i de 22 cm x 24 cm,ceea ce \nseamn` c` dintr-ocoal` tipografic` de 70 cm x 100cm se ob]in 3 x 4 = 12 invita]ii.T`ierea cartonului la dimensiu-nile necesare o pute]i face pecont propriu, cu ajutorul unuicutter [i al unei rigle metalicede 1 m. T`ierea unui top de 125de coli dureaz` cam o ora [i ju-m`tate [i v` sigur` carton pen-tru 125 x 12 = 1.500 de invita]ii.

O a doua variant` este s`cere]i furnizorului s` v` livrezecartonul direct la dimensiuniledorite (22 cm x 24 cm), dar \naceast` situa]ie e vorba de unserviciu suplimentar taxat cucca 30% din pre]ul cantit`]ii decarton comandate. Realizåndt`ierea pe cont propriu face]io economie de aproximativ300 de lei la fiecare top.

4. {tan]area propriu-zis`Dup` primii doi pasi, ave]i

un teanc de buc`]i dreptun-ghiulare de carton [i cu acestteanc trebuie s` merge]i la unatelier dotat cu o pres` rotati-v`, pentru opera]ia de [tan]are.Presa de care vorbim este unutilaj de dimensiunile unui au-toturism mic [i care func]io-neaz` \n felul urmator:

� se fixeaz` [tan]a pe unbanc orizontal fix, aflat \npartea de jos a utilajului;

� se pozi]ioneaz` teancul decarton \ntr-un sertar dealimentare;

� se porne[te utilajul, iar untambur preia din sertarcolile de carton, una cåteuna, [i le aduce \n contactcu [tan]a, realizånd simul-tan [i presarea;

� cartonul astfel [tan]at estepurtat \n continuare detambur [i depozitat \ntr-unalt sertar.

Tot acest proces este foarterapid. {tantarea unui tiraj de1.500 de buc`]i dureaz` doarcåteva ore, dar \n prealabil estenecesar ca operatorul utilajuluis` fac` anumite reglaje [i s` seasigure c` [tantarea este curat`[i complet`, \n sensul c` nur`man buc`]ele decupate par-]ial. Aten]ie: reglajele preli-minare ale utilajului suntvitale! O for]` de ap`sare prea

mare poate duce la distrugereaprematur` a cu]itelor stan]ei,ca urmare operatorul trebuie s`fie un profesionist adev`rat!

Exist` [i varianta s` coman-da]i unui atelier mecanic pro-pria pres`, un model mai sim-plu, cu doi cilindri de cca 20 cm\n diametru, \nveli]i cu un stratdin PVC dur, care se rotesc \nsensuri contrare [i care rea-lizeaz` presarea. Ca mod deutilizare, placa de [tan]are sepozi]ioneaz` peste bucata decarton (pozi]ionarea are loc\ntr-o ram`) [i este supus` apoiunei for]e de ap`sare a presei,astfel \ncåt lamele ei s` p`trun-d` \n carton [i s` realizeze ope-ra]ia de t`iere. \ntre lamele[tan]ei exist` lipite buc`]i deburete, care au rolul de a \m-pinge cartonul afar`, la sfår[itulpres`rii, astfel \ncåt acesta s`nu r`mån` blocat \ntre lame.

Presa func]ioneaz` pe exactacela[i principiu ca la storc`-torul manual de rufe: rama este„aspirat`“ \ntre cei doi cilindri,centimetru cu centimetru, [iace[tia preseaz` placa de [tan-]are \n cartonul invita]iei, astfelc` la terminarea cursei decu-parea a fost efectuat`. Cartonuliese dintre lamele [tan]ei dato-rit` buc`]ilor de burete amin-tite anterior.

5. |ndep`rtarea elementelordecupateAtunci cånd viitoarea invi-

ta]ie iese din pres`, unelebuc`]ele decupate cad de lasine, dar altele au nevoie s` fiedesprinse manual, cu vårfuriledegetelor. Este o opera]ie carenecesit` un oarecare antrena-ment. Un model foarte com-plex, cu decupaje mici, necesit`cam dou` minute pentru\ndep`rtarea tuturor resturilor.

La modelele mai simple ope-ra]ia dureaz` mai pu]in de1 minut.

6. Cosmetizarea invita]ieiPentru a fi mai atractiv`,

invita]ia trebuie \mbog`]it` cumici decora]iuni: fundi]e tex-tile, stelu]e din carton, [nururi,banderole din hårtie de calc cuun mesaj personalizat.

O variant` interesant` deinvita]ie decupat` este cea \ncare se folosesc sortimentele decarton Cordenons Plike (330g/mp) [i Onda (215 g/mp),combinate foarte atractiv \nfelul urm`tor: din cartonulCordenons se [tan]eaz` un ele-ment unitar, de sine st`t`tor –un Mo[ Cr`ciun sau o perechede clopo]ei – [i acest element selipe[te apoi pe fa]a unui cartonOnda pliat \n dou` (11 cm x 22cm \n form` pliat`), nedecupat\n niciun fel. Lipirea se face \ncåteva puncte cu ajutorul unormici buc``ele de band` dublu-adeziv`, disponibil` \n oricemagazin de bricolaj, la sec-]iunea „Adezivi“.

|ntrucåt aceste buc`]ele deband` dublu-adeziv` au o gro-sime de 1,5 mm, elementul lipitva fi \n relief [i va crea ni[teumbre de efect.

O afacere \nrudit`

Dezavantajul afacerii des-crise mai sus este c` eveni-mentele vizate (saloane auto,recep]ii, tårguri, expozi]ii etc.)sunt destul de rare [i nu v` potasigura un flux constant decomenzi. Vestea bun` este c`tehnologia descris` mai sus,folosit` la realizarea invita]iilorde lux, merge perfect [i pentrurealizarea unor produse \nru-dite, la fel de aspectuoase [icare, \n plus, prezint` mareleavantaj c` se pot vinde con-stant pe tot parcursul unui an:felicit`rile.

Felicit`rile sunt produse binefixate \n con[tiin]a publiculuide pretutindeni. {i chiar dac`Internetul ofer` gratuit varianteelectronice ale acestui produs,efectul acestora nici nu se com-par` cu efectul felicit`rilor dincarton, cu un mesaj scris demån`, care arat` considera-]ia/aten]ia expeditorului pen-tru persoana destinatarului(destinatarul fiind, cel mai ade-sea, de sex feminin). La fel ca \ncazul invita]iilor, exist` o clien-tel` anume, format` din oamenicu posibilita]i financiare multpeste medie, care atunci cåndvor s` felicite o persoan` spe-cial` caut` ceva deosebit, origi-nal [i, dac` se poate, unicat.

Cum spuneam, felicit`rileau avantajul c` pot asigura unvolum mai mare al vånz`rilordecåt invita]iile, strategiile decomercializare fiind \n princi-piu urm`toarele:

1. Metoda cea mai practic`[i cea mai la \ndemån` const`\n stabilirea unor colabor`ri cudiverse magazine (libr`rii, pa-petarii, magazine de cadouri,de decora]iuni etc.), care s` fie

9

10

de acord s` g`zduiasc` \n in-cinta lor un stativ rotativ cufelicit`rile dvs. [i s` se ocupetotodat` [i de vånzarea lor pro-priu-zis`. Pot fi chiar [i maga-zine mici de cartier (de con-fec]ii, de \nc`l]`minte, buti-curi), important este ca stativuls` fie expus \ntr-un loc foartevizibil, astfel \ncåt clien]ii s` iaimediat contact cu el.

Dac` felicitarile sunt lucratecu mare aten]ie la detalii [i auun aspect [ic, fi]i convins c` elele vor stårni imediat privito-rilor dorin]a de a le achizi]iona.Nu uita]i c` ele pot fi cump`-rate nu numai pentru a fi tri-mise cuiva, ci [i pe post deobiecte decorative, pentru a„\nsufle]i“ o vitrin` de exem-plu. Dorin]a de achizi]ionare sena[te spontan, ca urmare nuconteaz` prea mult cadrul \ncare poten]ialii clien]i iau con-tact cu aceste felicit`ri.

Aceast` metod` de dis-tribu]ie a felicit`rilor este avan-tajoas` din toate punctele devedere: patronii pot cå[tiga uncomision frumu[el sacrificånddoar un sfert de metru p`tratdin spa]iul lor (atåt ocup` sta-tivul cu felicit`ri), iar dvs. nutrebuie decåt s` trece]i o dat` lacåteva zile pe la fiecare punct

de vånzare pentru a realimentastativul cu felicit`ri [i pentru acolecta banii.

Dac` reu[i]i s` pune]i lapunct o rela]ie de acest gen cupatronii a cinci magazine estesuficient. Spre exemplu, dac`fiecare dintre aceste magazinevinde fie [i numai 10 felicit`ripe zi, \ntr-o lun` vinde]i f`r`probleme 1.500 de buc`]i. Celemai avantajoase sunt maga-zinele frecventate de turi[tiistr`ini (situate \n holurile hote-lurilor), magazinele de lux(orice fel de magazin de lux,indiferent c` vinde haine, cos-metice sau bijuterii) [i, maiales, flor`riile. Flor`rii exist` \norice ora[ [i este clar c` cineintr` aici are ceva de s`rb`torit:aniversarea cuiva, o cununie,un botez, o mutare \n cas`nou` etc. Dac` tot achizi]ionea-z` un buchet de flori de cåtevazeci de lei, cu siguran]` va fidispus [i s` dea 7-8 lei pe o fe-licitare de excep]ie, care s`\nso]easc` buchetul.

Vånz`rile cunosc un salt im-presionant \n zilele cu sfin]imari (Sfåntul Ion, Sfin]ii Con-stantin [i Elena, Sfånta Maria,Sfin]ii Mihail [i Gavril, SfåntulAndrei), cånd sunt o mul]imede s`rb`torite: Ioana, Andreea,Maria, Mariana, Gabriela, Mi-haela etc. |n aceste zile, feli-cit`rile dvs. comercializate \nflor`rii pot purta un mesaj per-sonalizat, sub forma unei ban-derole – „La mul]i ani, An-dreea!“ – fapt care le spore[teconsiderabil atractivitatea.

Important! Cånd merge]ipentru prima oar` \ntr-un ast-fel de magazin, cu scopul de aini]ia o colaborare de succes cupatronul respectiv, trebuie s`respecta]i cåteva reguli de bun-

sim]: merge]i \mbr`cat \n]inut` de afaceri, \nmåna]i ocarte de vizit` atractiv`, pre-zentarea felicit`rilor o face]iar`tånd o map` aspectuoas` cumostre, fiecare mostr` avånd oetichet` cu cod [i cu pre], vor-bi]i calm, f`r` s` v` precipita]i.Prima impresie e decisiv`, iarcineva care se prezint` ca unprofesionist [i face o prim`impresie favorabil` va fi ascul-tat cu mare aten]ie.Dar cel mai important argu-

ment al dvs. va fi pån` la urm`aspectul felicit`rilor! Pute]ichiar testa diferite combina]iide culori, dar fi]i convins \norice moment c` nimic nupoate compensa bunul-gust [ipreocuparea pentru a oferi unprodus de calitate.

De obicei, odat` ce a]i stabilito rela]ie func]ional` cu cåtevamagazine pentru distribu]ie,pute]i s` le l`sa]i marfa \nso]it`doar de factur`, urmånd caaceasta s` fie pl`tit` \ntr-uninterval de timp rezonabil.

2. O categorie mai pu]in evi-dent` de clien]i pentru feli-cit`rile dvs. o constituie hote-lurile [i restaurantele. Ideeaeste urm`toarea: patronul unuihotel ar putea considera o ideebun` ca \n fiecare camer` s`pun` o astfel de felicitare,avånd ata[at` o carte de vizit`a hotelului, cu un mesaj de\ntåmpinare: „Aceast` feli-citare este un cadou pentrudvs. V` dorim un sejur exce-lent!“. Produsul fiind deosebit,oaspe]ii hotelului vor fi pl`cutimpresiona]i, plus c` vor puteas` ia la plecare felicitarea cu ei[i s` o mai arate [i altora (recla-ma gratuit` pentru hotel). Ocomand` poate \nsemna \nacest caz cåteva sute de buc`]i– cåte camere are hotelul –

11

comand` care poate fi re\nnoit`periodic, pe m`sur` ce vin al]i[i al]i oaspe]i. Costul acestorfelicit`ri ar fi inclus \n bugetulde promovare [i protocol alhotelului respectiv. Strategiafunc]ioneaz` [i pentru restau-rantele de lux, unde felicitareadvs. poate trona pe fiecaremas`: „Aceast` felicitare esteun cadou pentru dvs. V` dorims` petrece]i o sear` excelent` \nrestaurantul nostru!“

3. Colabora]i cu agen]iile depublicitate. Acestea au dreptclien]i firme puternice care, laråndul lor, au sute de clien]ic`rora trebuie s` le trimit` \nfiecare an o felicitare (deCr`ciun, de 1-8 Martie sau dePa[te) pentru buna func]ionarea rela]iei de afaceri. Stabili]i o\ntålnire cu directorul uneiasemenea agen]ii [i l`sa]i-i omap` cu modelele dvs. de feli-cit`ri, \mpreun` cu o list` depre]uri. Agen]ia \[i va contactaapoi clien]ii, le va supuneaten]iei felicit`rile dvs. [i ve]iob]ine astfel comenzi (de sutede buc`]i fiecare).

Nu uita]i: atuul dvs. \l con-stituie faptul c` oferi]i invita]iioriginale, deosebite, rare, careimpresioneaz`. {i asta caut` deobicei persoanele cu posi-bilit`]i materiale foarte bune –s` impresioneze. Trebuie doarun mic efort din partea dvs. cainvita]iile s` ajung` \n aten]iaunor astfel de persoane.

Un exemplu de succes

Bucure[teanul Cristian Po-daru este un vechi cititor alrevistei „Idei de AFACERI“.Aici a g`sit la un moment datun articol despre felicit`riletridimensionale [i, pl`cåndu-iideea, s-a apucat de con-fec]ionarea lor, \n varianta

manual`. Apoi, \n scurt timp, areu[it s` simplifice tehnica delucru, fapt care a condus la ocre[tere imediat` a producti-vit`]ii [i, implicit, a profitului.Citi]i \n continuare povestea sa.

O afacere f`r` investi]ieini]ial`

Cristian Podaru: „Primelefelicit`ri realizate prin decu-parea [i \ndoirea cartonuluile-am v`zut prezentate \nrevista Idei de AFACERI, prin2006, [i m-au impresionat \nmod deosebit. Tehnica derealizare era 100% manual`, unlucru foarte bun dac` tegånde[ti c` astfel puteai de-mara afacerea f`r` niciun fel deinvesti]ie ini]ial` – achizi]iona]icåteva coli de carton [i un cu-tter [i demara]i imediat pro-duc]ia. Pe de alt` parte \ns`,tehnica aceasta avea [i un de-zavantaj, erai limitat ca pro-ductivitate. Decuparea se f`ceamanual, cu cutterul, cåte o feli-citare cap-coad`, [i nu puteaispera, ca \ncep`tor, la mai multde 10 buc`]i pe zi. {i era destulde frustrant, pentru c` to]icunoscu]ii mei care vedeauaceste felicit`ri erau la fel de\ncånta]i ca [i mine (mi s-auoferit chiar [i 5 euro pe o feli-citare); dar eu [tiam c` aveam olimit`, una fizic`, [i c` nu voiputea niciodat` s` dep`[escnivelul de cå[tig al unui salariubunicel. Eu vroiam s` am o afa-cere adev`rat`. A[a c` am\nceput s` m` gåndesc serios lao alt` variant` tehnologic`.Trebuia s` g`sesc o alt` moda-litate prin care s` pot decupafar` efort o bucat` de cartondup` un anumit contur.“

Cheia succesului:tenacitatea„Am \ncercat multe lucruri,

de fapt m-am gåndit la multe

lucruri, ca s` fiu mai exact,pentru c` unele idei nici nuavea rost s` le \ncerc (de exem-plu, decuparea cu o frez` sto-matologic` sau arderea contro-lat` a cartonului). Am crezut laun moment dat c` pot facetreaba cu un cutter-plotter, darmi s-a spus c` un asemenea uti-laj nu poate t`ia decåt folie dinPVC, nicidecum carton de 250g/mp. Un oarecare succes ar fiputut avea decuparea cu laser,apelånd la un atelier de gra-vare specializat, dar aici m-amlovit de dou` probleme: 1) car-tonul devenea negru pe mar-gine, \n zona de decupare, pen-tru c` laserul asta f`cea de fapt,ardea cartonul [i 2) pre]ul eraprea mare – decuparea uneisingure felicitari cost` aproape1 euro. Plus cartonul \n sine,plus plicul [i ]ipl` ajungeam la5 lei costuri de produc]ie. Nuera o tragedie, c` [tiam c` pots` le vånd cu 10 lei, f`r` pro-bleme. Dar m` gåndeam c` a[putea s` reduc la jum`tateaceste costuri.“

Tehnologia cå[tig`toare:decuparea prin [tan]are„Solu]ia a reprezentat-o,

pån` la urm`, o tehnologie pecare o mai abordasem, \n modtangen]ial: decuparea prin[tan]are. {tan]a este o plac` dinlemn, de cca 2 cm grosime, \ncare se \ncastreaz` lame demetal, profilate astfel \ncåt s`reproduc` tiparul care se do-re[te a fi decupat. Aceste lameau muchia ascu]it`, ca urmare,atunci cånd [tan]a este presat`pe carton, se realizeaz` dintr-osingur` mi[care decuparea\ntregului model. Nu mai staila fiecare element, la fiecarefrunzuli]` sau petal`, totul seface dintr-o mi[care.

Dar, din nou o problem`:

12

[tan]ele se fac, de obicei, pentrudecuparea tiparelor de ambala-je (cutii), deci sunt destul desimple, pe cånd modelul pecare m` axasem eu, un tran-dafir, era super-complex. Toateatelierele la care am fost austråmbat din nas – „Nu sepoate face o [tan]` pentru a[aceva!“ Sau, \n cel mai bun caz,puteau face [tan]a, dar m`avertizau c` decuparea cu eanecesit` o for]` de ap`sare foar-te mare, care putea distrugecu]itele.

Norocul meu a fost c` amg`sit, totu[i, un profesionistadev`rat care, \ncåntat [i el defrumuse]ea modelului, a zis c`merit` s` facem o \ncercare.{tan]a a fost gata \n trei zile,dup` care aceea[i persoan` m-a\ndrumat c`tre un cunoscutde-al lui care avea o pres` spe-cial` pentru [tan]are [i caredoar cu asta se ocup` – [tan]adiverse articole, \n special

etichete [i cutii de ambalaje,pentru tot felul de produc`tori.M-am dus la el \narmat cu untop de carton [i cu [tan]a, omula studiat problema [i a zis:„Haide]i s` \ncerc`m!“. {i-areglat utilajul, a f`cut vreo 8[tant`ri de prob`, apoi mi-aar`tat rezultatul. O decupareperfect`. Tot ce f`ceam eu ma-nual \ntr-o jum`tate de or`, cucutterul, el a f`cut \n 20 desecunde.“

100 de zile de munc` redusela o singur` zi

„A doua zi am venit cu car-ton pentru 1.500 de felicit`ri,am l`sat comand`, \n 24 de oreau fost gata. 1.500 de felicit`ripe care altfel le-a[ fi f`cut \n 100de zile. Aveam a[adar marfa,practic far` s` mi[c un deget,puteam acum s` m` ocup lejerdoar de vånzare.Pentru a g`si clien]i, pur [i

simplu am luat din „Pagini Au-

rii“ adresele agen]iilor de pu-blicitate [i ale importatorilor depromo]ionale [i am \nceput:telefoane, mailuri, \ntålniri,prezent`ri, discu]ii, liste depre]uri, posibilit`[i, termene deexecu]ie, calitate...

De la agen]ii ne-au venit [ine vin \n conti-nuare comen-zile, pentru c` mergem peideea c` e mai simplu s` g`simdirect o agen]ie care are 1.000de clien]i decåt s` g`sim noi pecont propriu 1.000 de clien]i.“

Pentru informa]ii supli-mentare despre aceast` afacere:[email protected]

Glosar de termeniCartonTermen generic pentru hårtie consistent`, decele mai multe ori multistrat, cu gramaje variind\ntre 160 [i 500 g/mp, \n unele cazuri chiar maimare; este folosit adesea pentru ambalaje sauaplica]ii grafice.

Carton aglomeratEste un carton multistrat format dintr-un stratsuperior de celuloz` \n`lbit`, \n timp ce miezul[i stratele inferioare sunt formate din fibre reci-clate. Stratul inferior de pe spatele cartonuluipoate fi acoperit cu un alt strat de celuloz` \nal-bit` sau nu, dup` caz. |n Europa, cartonulaglomerat este numit carton duplex.

Carton duplexCarton multistrat format dintr-un strat superiorde celuloz` \n`lbit`, un strat median din celu-loz` mecanic` (celuloz` termomecanic` saum`cinat`) [i un strat inferior din celuloz`

\n`lbit` sau nu. Numele \n sine are rezonan]`istoric` [i provine din timpurile cånd cartonulera format din dou` straturi, cel superiorcon]inånd celuloz` \n`lbit`, iar cel inferior celu-loz` m`cinat`.

Carton liantDenumire pentru un sortiment de hårtie fin`(liant`), cu greutatea de baz` de aproximativ 170g/mp.

Carton multistratCarton compus din mai multe straturi, superior,mediu [i inferior.

Carton omogenConst` dintr-unul sau mai multe straturi fabri-cate din acela[i material, cum ar fi celuloza pur`sau de alt tip.Frecvent este folosit ca alternativ` termenul„carton solid“.

13

Carton pentru cutii plianteDenumirea curent` a cartonului duplex.

Carton triplexFosta denumire pentru carton multistratechilateral.

Carton unistratConst` dintr-un strat de carton fabricat dinacela[i material, de obicei pe o sitå Fourdrinier.

Coeficient de rezisten}+suprafe}eiM`surarea coeficientului de rezisten]` a hårtieisau a cartonului perpendicular pe suprafa]a sa.

Componente tricromaticeModelul CIE. Sim]ul culorii la majoritatea per-soanelor este determinat de 3 curbe de sensibili-tate (ro[u, verde [i albastru sunt cele trei culoripe care ochiul le detecteaz` [i le combin`), iarrezultatul se nume[te component tricromatic.

Destr+marea suprafe}eiParticule [i fibre care se desprind de pe supra-fa]a hårtiei [i cauzeaz` defecte de tipar.

Direc}ia fibreiDirec]ia \n care majoritatea fibrelor se \ntind\ntr-o coal` de hårtie finit`.Alinierea lor este paralel` cu direc]ia \n care hår-tia trece prin ma[ina de fabricat hårtie. Hårtiilese \mp`turesc mai bine \n direc]ia fibrelor.

DurabilitateCapacitatea hårtiei de a-[i p`stra propriet`]ilefizice \n conformitate cu standardul inter-na]ional ISO 9706.

F+L}UIREAc]iunea de \ndoire a hårtiei sau a cartonului.

Factor de rezisten}+ la rupereCapacitatea unui material de a rezista la rupere\ntr-o direc]ie definit`.

FILIGRANImaginea creat` prin presare \n formarea hårtieide c`tre egutor \n sec]iunea umed` din ma[inade fabricat hårtie; poate fi v`zut` ]inånd coal`respectiv` \n lumin`.

FILIGRANAREForme luminoase sau \ntunecoase \n hårtie pro-duse \n sec]iunile ude ale ma[inii de fabricathårtie.

GRAMAJGreutatea \n grame pe metru p`trat a hårtiei saua cartonului.Mai este numit` [i greutate de baz`.

H~rtie ca{erat+Hårtie sau carton acoperit cu un material sub]irepentru ob]inerea unei suprafe]e mai bune.

H~rtie cretat+Hårtie baz` care a fost cretat` cu o pelicul`, for-mat` \n principal dintr-o past` cleioas` [i agen]ilian]i, care \mbun`t`]e[te calita]ile suprafe]eihårtiei.

H~rtie reciclat+Hårtie fabricat` din de[euri pre [i post con-sumer.Hårtia folosit` este fiart` \n solu]ii chimice, de-cernelizat` [i readus` \n faza de past` de lemncare este apoi folosit` pentru fabricarea unei noihårtii.

RigiditateCapacitatea unui material de a rezista la \ndoiri.

SatinareProcedeu din procesul de fabricatie a hårtiei \ncare aceasta este trecut` [i presat` printre valuripentru a ob]ine o textur` \mbun`]it`.

Stabilitate dimensional+Hårtia are proprietatea de a fi sensibil` la fac-tori externi cum ar fi umiditatea, c`ldura saufrigul. Datorit` faptului c` diferitele tipuri dehårtie \[i schimb` forma sub ac]iunea diferi]ilorfactori externi se poate vorbi de proprietateahårtiei de a-[i p`stra stabilitatea dimensional`.

VolumMetoda de m`surare a grosimii sau volumino-zit`]ii hårtiei.Volumul este determinat matematic ca raport\ntre grosime [i greutatea de baz`.

Dosar realizat de Mirela Ro[u