Top Banner
Mic atelier pentru realizat invita]ii de lux destinate evenimentelor de business Profit: \ntre 600 [i 1.000 euro/lun` Dosar de afaceri
13

Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

Jan 22, 2016

Download

Documents

Ingrid Kober

Manual pentru confectionarea invitatiilor
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Page 1: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

Mic atelier pentru realizatinvita]ii de lux destinate

evenimentelor de businessProfit: \ntre 600 [i 1.000 euro/lun`

Dosar de afaceri

Page 2: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

M

2

|n urm` cu cå]iva ani, cuocazia deschiderii unui show-room auto \n Bucure[ti, organi-zatorii au trimis presei invita]iipentru a participa la eveni-ment. Invita]iile nu erau \ns`unele obi[nuite: erau invita]iidin carton de lux, pliate \ndou`, [i care, \n momentul cånderau deschise, l`sau s` apar`modelul tridimensional al unuiautoturism \n miniatur`.

O asemenea invita]ie nuavea cum s` nu \[i fac` efectul –era unic`, personalizat` pentru

evenimentul respectiv [i pro-fund original`. Cum s-o ignori?Pe asta s-au [i bazat organiza-torii: „Trimitem mesajul sub oform` inedit`, atractiv` [i astfelne asigur`m c` el va fi citit [i vaprimi maximum de aten]ie.“

Este ceea ce urm`resc to]i ceicare au de promovat un eveni-ment important: lansarea unuiprodus, recep]ii aniversare pen-tru companii de top, tårguri,expozi]ii sau chiar nun]i [ibotezuri ale VIP-urilor. Evi-dent, toate aceste evenimente

necesit` invita]ii pe m`sur`, pecare le poate realiza un mic ate-lier specializat pe produse per-sonalizate, al c`rui atu principaleste creativitatea.

O invita]ie de acest gen poa-te fi realizat` \n mai multe mo-duri (repet`m, creativitatea esteimportant`):

� poate fi un produs tridi-mensional din carton de lux,ob]inut prin t`ieturi, \ndoituri,lipituri aplicate dup` un anu-mit tipar;

� poate fi un produs con-glomerat, ob]inut prin ata[a-rea/lipirea pe o bucat` de car-ton a diverse elemente: decupa-je din hårtie, cristale, panglicisau chiar frunze [i buc`]i decrengu]e;

Mic atelier pentru realizatinvita]ii de lux destinateevenimentelor de business([i nu numai)

Page 3: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

3

� poate fi un produs pictatmanual.

Important este c`, \n oricaredin variante, invita]ia rezultat`este ceva ie[it din comun [i, caurmare, are un pre] ie[it [i eldin comun: 20-25 de lei (nu ui-ta]i c`rei clientele i se adresea-z` acest produs). {i cum o co-mand`, una singur`, poate \n-semna 100-150 de buc`]i, \n-seamn` c` se pot cå[tiga 500-700 de euro de la un singurclient.

Cum se ob]ine o invita]iede acest tip?

Este vorba, \n principiu, de„\nnobilarea“ unei simple bu-c`]i de carton, de transforma-rea ei \ntr-o mic` bijuterie, prinni[te opera]ii relativ simple,dar care presupun migal` [ibun-gust: decupare, \mbog`]i-re cu diverse accesorii atracti-ve, pictare.

Problema este \ns` urm`toa-rea: tirajul unei comenzi fiindlimitat la cåteva zeci sau, \n celmai bun caz, sute de buc`]i,aceste opera]ii trebuie execu-tate manual. Iar pentru asta enevoie de \ndemånare [i de operioad` de antrenament. Par-

tea bun` este c` execu]ia ma-nual` spore[te originalitatea [iunicitatea invita]iilor, tocmaidatorit` faptului c` migala cucare au fost realizate este evi-dent` pentru destinatar.

Scurt istoric al tehnologieide realizare a invita]iilortridimensionale

|n urm` cu mai bine de 30de ani, japonezul MasahiroChatani, profesor de arhitec-tur` \n cadrul Institutului deTehnologie din Tokio, a reali-zat o copie tridimensional` acl`dirii institutului unde lucra,t`ind manual cu un cutter (cu-]ita[ de birou) [i \ndoind osimpl` coal` de carton, dup`un anumit tipar.Farmecul „cl`dirii“ astfel

ob]inute era dat nu atåt de ele-mentele ei arhitecturale (copia,\n definitiv, era una stilizat`), cide faptul c` acea construc]ie seputea plia pån` la aplatizare,ap`rånd din nou \n toat` splen-doarea ei atunci cånd bucata decarton era desf`cut` la 90o.

Tehnica folosit` de profe-sorul Chatani nu era nou`, eaera deja aplicat` la a[a-numitele „pop-up books“ (c`r]itridimensionale de pove[tipentru copii). La aceste c`r]i\ns`, tridimensionalitatea eradestul de pu]in exploatat`, \nsensul c` t`ieturile [i \ndoitu-rile erau foarte simple. Meritullui Chatani, datorat \n marem`sur` experien]ei sale \n do-meniul arhitecturii, a fost c` aintuit cåt de complexe [i deingenioase pot fi construc]iiletridimensionale din hårtie rea-lizate prin aceast` tehnic`.

Ca urmare, gra]ie imagi-na]iei [i \ndemån`rii sale, auap`rut rånd pe rånd tot felul demodele a c`ror tridimensiona-litate se desf`[ura pe mai multeplanuri geometrice, cu ele-mente constructive care se dez-voltau unele din altele \ntr-unmod ingenios.

Multe dintre aceste modeleerau \ns` abstracte, sub formaunor intersec]ii (foarte specta-

Decupare normal` a unei invita]ii dup` un tipar

Page 4: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

4

culoase, de altfel) de linii [i fi-guri diverse, dar f`r` prea ma-re poten]ial comercial. Era \ns`imposibil s` nu apar` \n-treprinz`tori ingenio[i care s`sesizeze imediat faptul c`, be-neficiind de alt` abordare, pro-dusele de genul celor ima-ginate de Chatani pot constituiun adev`rat succes de pia]`.

Astfel, \n scurt timp au ap`-rut variante comerciale, cu mo-dele reprezentånd flori, iepu-ra[i de Pa[ti, cupluri de \ndr`-gosti]i, inimi, p`s`ri s.a.m.d.Iar de atunci lucrurile au evo-luat \n continuu, ca urmare do-meniul produselor tridimen-sionale din carton se prezint`\n momentul de fa]` ca o ade-varat` industrie: se editeaz`c`r]i cu tipare, se organizeaz`periodic expozi]ii interna]io-

nale, se proiecteaz` noi modele[i... se cå[tig` bani frumo[i.

Tehnologia pe scurt

|n principiu, orice invita]ietridimensional`, indiferent demodel, se realizeaz` prin ata[a-rea a dou` buc`]i de carton:una decupat` [i \ndoit`, careformeaz` elementul tridimen-sional, [i alta simpl`, ca o co-pert` care mascheaz` elemen-tul tridimensional din interioratunci cånd invita]ia e \nchis`.

Decuparea [i \ndoirea se facdup` un tipar. Tiparul este undesen realizat cu trei tipuri delinii – linie continu`, linie \ntre-rupt` [i linie punctat`, fiecaredintre acestea avånd o semnifi-ca]ie. Astfel, linia continu` va fit`iat` cu cutterul (cu str`pun-

gerea cartonului), linia \ntre-rupt` va fi folosit` ca reperpentru practicarea \ndoiturilorconcave (ea marcheaz` contu-rul acestor \ndoituri), iar liniapunctat` va fi folosit` pentrupracticarea \ndoiturilor con-vexe. |ndoitura concav` estecea tip „vale“, \ndep`rtat` deprivitor, \n timp ce \ndoituraconvexa este cea tip „creast`“,apropiat` de privitor.

Tiparul constituie elementulcel mai important al \ntregiiafaceri, deoarece el asigur` \nfinal spectaculozitatea invi-ta]iei. Este esen]ial ca acesttipar s` fie nu numai ingenios,ci [i foarte precis calculat [idesenat: dac` este eronat, invi-ta]ia se va \nchide stråmb (saunu se va \nchide deloc) sau mo-delul va ie[i dispropor]ionat [i,deci, inestetic.Nu ave]i cum s` v` da]i sea-

ma cåt de greu se ob]ine un ti-par viabil pån` cånd nu \ncer-ca]i s` proiecta]i singur unul,plecånd de la zero (nu uita]i c`,prin plierea final`, elementultridimensional al invita]iei ca-p`t` alte dimensiuni aparentedecåt cele care figureaz` petiparul ini]ial).Chiar [i \n varianta opti-

mist`, cånd reu[i]i s` v` imagi-na]i destul de exact cum vaar`ta invita]ia finit`, o s` des-coperi]i c` este extrem de difi-cil s`-i decodifica]i acesteia ti-parul.

O invita]ie finit` este cevatridimensional, aspectuos, cujocuri de lumini [i umbre, \ntimp ce tiparul este un simpludesen \n dou` coordonate. Esteevident, a[adar, c` orice tipareste rodul unui lung [ir de \n-cerc`ri laborioase, care au pre-supus mult` imagina]ie [i mul-t` r`bdare.

Mod de asamblare a figurii din carton,decupate \n prealabil.

Page 5: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

5

Exist` [i invita]ii maiu[or de realizat

Cum spuneam, o invita]ietridimensional` se bazeaz` pet`ieturi [i \ndoituri care permitaplatizarea elementului tridi-mensional, cånd invita]ia e \n-chis`, [i formarea lui, cånd in-vita]ia e deschis` de c`tre des-tinatar. Realizarea \ndoituriloreste \ns` foarte laborioas` [irezultatul final s-ar putea s`nu fie chiar cel dorit. De aceea,poate este mai simplu s` ave]i\n vedere o invita]ie ob]inut`doar prin decup`ri, f`r` \ndoi-turi [i, implicit, f`r` elementetridimensionale.

Decuparea se face tot ma-nual, tot dup` un tipar, doarc` acest tipar are doar liniicontinue formånd conturul cetrebuie decupat. Ceea ce rezul-t` poate fi o dantelarie \n car-ton, mai mult sau mai pu]incomplex`, \n func]ie de timpul[i r`bdarea dvs. (nu uita]i,\ns`: cu cåt invita]ia e mai mi-g`loas`, cu atåt pre]ul ei estemai mare).Se decupeaz` fie cartonul

\n sine al invita]iei, fie ni[temici elemente decorative(globule]e, stelu]e, ma[inu]e –depinde de subiectul eveni-mentului) care se ata[eaz`prin lipire pe cartonul invi-ta]iei, al`turi de cristale, pan-glici sclipitoare etc.

Invita]ii pictate

|n principiu, este cea maisimpl` variant` – se picteaz`fa]a unei buc`]i de carton cuajutorul unor pensule de dife-rite dimensiuni, folosind culoriacrilice. Eventual se pot folosini[te [abloane decupate dinmetal care s` se suprapun`peste bucata de carton [i care

s` lase libere exact por]iunileunde trebuie aplicat` culoarea.

Ce fel de cartonfolosi]i?

Invita]iile tridimensionalesunt cele mai complexe [i pre-supun [i cel mai mare consumde carton, ca urmare despre elevom vorbi. Astfel, cånd alege]icartonul pentru realizarea invi-ta]iilor tridimensionale trebuies` ave]i \n vedere patru criterii:

1. Pentru partea de interior,cea care se decupeaz`, folosi]icarton cu greutatea de 185-200g/mp. Acest carton v` poatep`rea cam sub]ire, dar nu uita]ic` invita]ia va fi format` din do-u` buc`]i alipite, ca urmare gre-utatea ei total` va fi mult maimare. Pentru copert` pute]i fo-losi un carton mai gros, de peste215 g/mp, dar nu mai gros de300 g/mp, altfel invita]ia vadeveni rigid` [i nu va mai sta\nchis`.

Dac` pentru partea de interi-or care urmeaz` a fi decupat` [i\ndoit` alege]i un carton maisub]ire de 185 g/mp, acesta vaflamba sau se va plia foarte u[ordup` alte linii decåt cele mar-cate de dvs.

2. Cartonul pentru partea deinterior poate fi unul simplu,neted, sau unul cu stria]ii saucu alte elemente de textur`, cucondi]ia ca acestea s` nu dis-trag` aten]ia privitorului. Sepoate folosi, de exemplu, uncarton tip „lovitur` de ciocan“,„pånzat“, „v`rgat“ sau „cripe“.Pentru copert` \ns` e recoman-dat un carton mai special, tip„imita]ie piele“ sau „ivory“,care \i d` invita]iei chiar un aerselect.

3. Coala de carton de la fur-nizor vine, de obicei, \n formattipografic (70 cm x 100 cm). Cal-cula]i-v` de la bun \nceput for-matul invita]iilor pe care le ve]irealiza, \n func]ie de aceste di-mensiuni ale colilor de hårtie [i,bine\nteles, \n func]ie de forma-tul plicurilor pe care le ve]ifolosi (o invita]ie se ofer` numai\mpreun` cu un plic). |ntr-ocoal` trebuie s` se \ncadreze cåtmai multe formate de invita]ii,pentru a rezulta un consum cåtmai redus de material.Astfel, dac` merge]i pe for-

matul 20 cm x 15 cm (10 cm x 15cm \n pozi]ia \nchis`), dintr-ocoal` de 70 x 100 cm pot rezul-ta fie 18 buc`]i, fie 20 de buc`]i,\n func]ie de felul cum realiza]i\ncadrarea – pe l`]imea sau pe

|n toate cazuriledescrise anterior,

mesajul personalizatal invita]iei va fiimprimat pe un

alt carton sau pehårtie de calc [i

ata[at cartonuluidecupat/pictat.

Page 6: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

6

Imprimarea tiparuluipe carton

Prima opera]ie \n vederearealiz`rii invita]iei const` \ntrasarea/imprimarea tiparuluipe versoul cartonului ce ur-meaz` a fi decupat, adic` peacea parte care va fi mascat`prin lipirea cartonului interior.Practic, atunci cånd invita]iava fi finalizat`, din tipar nu seva vedea nicio urm`. Referitorla imprimarea propriu-zis`,aici sunt mai multe variante:

1. Construirea unui [ablon.{ablonul este o bucat` de car-ton de 300 g/mp, cu dimensiu-nile 14 cm x 10 cm sau 10 cm x20 cm, decupat` exact dup`tiparul dorit. Odat` decupat`,aceast` bucat` se suprapune pepartea interioar` a cartonuluiviitoarei invita]ii [i se traseaz`cu un creion conturul decupa-jului. Nu este necesar` o acu-rate]e deosebit`, trasarea tre-buie s` dureze cåt mai pu]in –20-30 de secunde \n func]ie decomplexitatea modelului. Pen-tru a avea o productivitate cåtmai bun`, se recomand` trasa-rea succesiv` a tiparului pe car-toanele tuturor celor 25-50 deinvita]ii pe care v` propune]i s`le finaliza]i \ntr-o zi.

2. Comandarea unei [tam-pile. Pentru invita]iile formatclasic, 14 cm x 10 cm pliate, sepoate comanda o [tampil` laun atelier obi[nuit de [tampile.Nu trebuie decåt s` aduce]i ofoaie cu tiparul dorit, acesttipar se scaneaz` de c`tre per-sonalul centrului [i \n una-dou` zile [tampila e gata.Avånd aceast` [tampil` [i otu[ier`, imprimarea tiparuluipe cartonul invita]iei o ve]iface \n cåteva secunde. Pre]ul[tampilei – \n jur de 150 de lei.

lungimea colii de carton. Caurmare, o simpl` neaten]ie \naceast` etap` poate conduce lapierderea a dou` invita]ii lafiecare coal`. {i cum un top are100-150 de coli, \nseamn` c` a]iirosit dintr-un foc materialpentru cåteva sute de invita]ii.

4. Oferta de tipuri de cartonexistent` pe pia]` este atåt devariat` \ncåt o recomandare degenul: „Folosi]i pentru copert`numai carton Eucolor imita]iepiele de 300 g/mp [i cartonConstellation Snow Vicenza de200 g/mp, pentru partea carese decupeaz`“ v-ar limita \nmod nejustificat op]iunile.

De aceea, ave]i libertatea s`folosi]i absolut orice tip de car-ton care v` satisface preten]iileestetice [i financiare, dar cudou` condi]ii: prima – s` aib`greutatea potrivit` (am ar`tatanterior despre acest aspect) [ia doua – s` nu plesneasc` la\ndoire (este suficient s` face]io prob` pe un col] de coal`). |ngeneral, furnizorii de hårtiepun la dispozi]ia celor intere-

sa]i un mostrar cutoate tipurile de cartonoferite [i acest mostrarv` poate fi foarte folo-sitor atunci cåndalege]i cu ce fel de car-ton ve]i lucra.

Pute]i totu[i s` ave]i \nvedere dou` tipuri decarton: Fildes Chamoisembosat „pånzat“ [iSirio/E Arpa Cherry.Primul este un cartongalben foarte pal, de185 g/mp, pentru par-tea de interior a invi-ta]iei (cea care se decu-peaz`), al doilea esteun carton de culoareacire[ei, de 290 g/mp,folosit pentru copert`.

O invita]ie realizat` \n aceast`combina]ie are un aspect select[i \i creeaz` clientului o impre-sie deosebit`.

Oricum, re]ine]i faptul c`nu are rost s` lua]i leg`tura cufirma furnizoare [i s` coman-da]i carton pån` nu a]i \n]elesexact cum se ob]ine o invita]ietridimensional`.

Evita]i cartoanele simple,comune. Invita]iile sunt pro-duse de lux [i au nevoie de car-toane de lux, cum sunt celemen]ionate mai sus. Exist` car-toane argintii, cartoane embo-sate (cu un u[or model \n reli-ef), cartoane cu glitter, cu stri-a]ii sau colorate \n degrade.Totul este s` alege]i o combi-na]ie de bun-gust.

Studia]i pe \ndelete mos-trarul oferit de furnizorul decarton, alege]i ce crede]i c`merge mai bine (ave]i deja do-u` recomand`ri) [i comanda]i\n cantit`]i mai mari, pentru abeneficia de pre]ul minim.

Model de invita]ie de nunt`

Page 7: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

7

Aten]ie, \ns`! Tu[ul trebuie l`-sat s` se usuce foarte bine pecarton, altfel risca]i s` v` mur-d`ri]i pe måini \n timpul decu-p`rii [i, implicit, s` murd`ri]iinvita]ia.

3. Printarea direct pe car-ton. Concret, dac` ave]i acas`calculator, scanner [i o impri-mant` mai performant`, pute]iimprima tiparul direct pe car-ton, dup` ce face]i set`rile dedimensiuni necesare.Aten]ie! Nu orice impriman-

t` poate tip`ri pe carton de 200-300 g/mp!

4. Imprimarea la o tipogra-fie digital`. Este aproximativacela[i lucru cu varianta 3),doar c` toate opera]iile descanare/printare se fac \ntr-unmod profesionist, la un centruspecializat. Aceast` variant`devine rentabil` atunci cåndave]i de imprimat cartoanepentru minimum 500 de invi-ta]ii (acela[i tipar), altfel costuldevine prea mare.

Cea mai convenabil` vari-ant`, dat fiind c` nu produce]imai mult de 40 de invita]ii pezi, este varianta 1 (cu [ablon).{ablonul \l face]i \n 10-30 deminute, costul lui este nesem-nificativ [i, odat` ce \l ave]i, \lpute]i folosi ani de zile.

De ce anume ave]i nevoiepentru a realiza invita]ii

Ca mobilier, v` trebuie omas` [i un scaun. |ntrucåt ve]ilucra \n pozi]ia a[ezat timp decåteva ore \n continuu (sau cuscurte pauze), este necesar s`ave]i o pozi]ie cåt mai conforta-bil`. |nchipui]i-v` c` trebuie s`scrie]i de mån` o scrisoarelung` [i c`uta]i pozi]ia optim`pentru a face acest lucru, re-

glånd \n`l]imea mesei sau ascaunului.

Instrumentarul folosit \n-seamn`, \n principal, cutterele,care sunt de dou` feluri: 1) cu-tterele gen stilou, cu lamasupl` din o]el [i 2) cuttere cla-sice de birou, cu lama format`din por]iuni deta[abile. Pri-mele au avantajul c` se mane-vreaz` foarte u[or – sunt idealepentru decupajele de fine]e,gen ace de brad sau curbe foar-te strånse – \n schimb se uzeaz`ceva mai repede. Pe de alt`parte, cutterele clasice pot fi„reascu]ite“ imediat, prin de-ta[area por]iunii uzate (\n plus,\n comer] exist` [i seturi de re-zerve de lame), mai greu este\ns` la t`ie-turile de mici di-mensiuni; trebuie un oarecareantrenament pån` s` pute]irealiza f`r` cusur un arc de cerccu raza de 1 mm, de exemplu.

Solu]ia este s` p`stra]i pemas`, la \ndemån`, ambele ti-puri de cuttere. Cu cele obi[-nuite, de birou, face]i t`ieturilelungi, curbate u[or sau cu un-ghiuri, \n timp ce cutterele genstilou le folosi]i la por]iunilemai mig`loase. |n acest fel ob]i-ne]i [i acurate]e, [i o via]` mailung` pentru instrumentar.

Important! Dup` ce ve]ic`p`ta experien]`, ve]i des-coperi c` pute]i lucra foarte bi-ne ([i ieftin) doar cu cuttere debirou.

Lipiciul se folose[te la lipi-rea cartonului interior, care d`contrastul modelului invita]ieitridimensionale. El poate filichid sau sub form` de past`.Un singur tub v` este suficientpentru cca 200 de invita]ii,deoarece lipirea se face doar \ncåteva puncte, nu pe \ntreagasuprafa]`.

Ca urmare, pre]ul lipiciuluiper invita]ie este nesemnifica-tiv.

Unele modele de invita]iicon]in, de exemplu, multeg`uri de dimensiuni mici, careimit` ninsoarea. Aceste g`urile pute]i realiza cu rapiditate[i la o calitate perfect` folo-sind un cle[te-preducea (secomercializeaz` \n magazinelePraktiker, la pre]uri \ntre 15 [i45 de lei). Este un instrumentasem`n`tor cu cel folosit decontrolorii CFR pentru per-forarea biletelor. Astfel, pre-ducelele sunt \n fapt tuburi dediverse diametre (2-5 mm),care se monteaz` \ntr-un capcircular fixat \ntre f`lcile unuicle[te sau patent.

La manevrarea cle[telui,cartonul este presat \ntrecap`tul activ al preducelei,care este ascu]it, [i un mic pla-tan metalic sudat pe falcaopus` a cle[telui. Preduceauastr`punge cartonul felicit`rii,l`sånd o gaur` circular` cumarginile curate.

La magazinele Praktiker seg`sesc [i preducele simple,f`r` cle[te. Le pute]i folosi [i\n aceast` variant`, pozi]io-nåndu-le cap`tul activ \n loculdorit pe cartonul felicit`rii [ilovindu-le u[or \n cel`lalt ca-p`t cu un ciocan de cauciuc(exact ca [i cum a]i bate uncui).Ca suport de lucru, utiliza]i

un covora[ de cauciuc dur sauchiar un caiet vechi. Indiferentc` folosi]i cle[tele-preduceasau preduceaua simpl`, re]i-ne]i faptul c` pute]i supra-pune dou`-trei cartoane [i s`le g`uri]i pe toate simultan.Ob]ine]i astfel o economie detimp considerabil`.

Page 8: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

8

Opera]ia esen]ial` –decuparea cartonului

Realizarea unei invita]ii delux necesit`, a[adar, carton spe-cial, un tipar [i opera]ii de decu-pare [i \ndoire. Iar decupareaeste opera]ia cea mai impor-tant` [i cea mai laborioas`, dac`o realiza]i manual. Dac` ave]i\ns` un tiraj mare (folosi]i ace-la[i model la mai multe eveni-mente [i doar schimba]i mesajulata[at), pute]i aplica un pro-cedeu mecanizat, care implic`folosirea unei pl`ci de [tan]are(vezi descrierea de mai jos).Beneficiind de aceast` plac` de[tan]are, \ntreg procedeul derealizare a unei invita]ii devinefoarte simplu. El con]ine, \nprincipiu, 6 pa[i:

1. Confec]ionarea [tan]ei{tan]a (placa de [tan]are)

este elementul de baz` al \ntre-gului proces tehnologic [i eaconst` \ntr-o plac` de lemn decå]iva centimetri grosime \ncare s-au montat lame de metalcu muchii ascu]ite, aceste lamefiind \n a[a fel profilate \ncåt s`reproduc` exact tiparul invi-ta]iei. Cu alte cuvinte, este vor-ba de o reproducere fidel` a ti-parului, realizat` din lamet`ietoare. {tan]a se pozi]ionea-z` peste carton, se supune uneifor]e de ap`sare cu ajutorulunei prese [i gata! – decupareae realizat`.

{tan]a se proiecteaz` [i seconstruie[te pe comand`, la unpre] \n jur de 150 de euro, \nfunc]ie de dificultatea tiparuluiinvita]iei. Este o investi]ie mo-dest` dac` v` gåndi]i c` acestechipament poate decupa f`r`probleme cel pu]in 15.000 debuc`]i, astfel \ncåt pre]ul perinvita]ie devine neglijabil. |nprincipiu, [tan]a v` poate fi

realizat` de orice firm` careactiveaz` \n domeniul ambala-jelor din hårtie [i carton, dar nucontacta]i un producator de[tan]e pån` nu v-a]i fixat foarteclar asupra unui anumit mo-del, cu dimensiuni, cu detalii,cu tot. Nu vi se poate face unpre] [i nu vi se poate da un ter-men precis de execu]ie a co-menzii doar pe baza unor in-forma]ii aproximative.

2. Achizi]ionarea cartonuluiFirmele importatoare v` pot

furniza peste 50 de sortimentede cartoane speciale, cu diferitetexturi, culori sau gramaje.Sortimentul cel mai potrivitpentru confec]ionarea de invi-ta]ii este Splendorlux de 250g/mp, disponibil \n cca 8 culori[i care are marele avantaj c`doar una dintre fe]e este co-lorat`, iar cealalt` alb`. Astfel,dup` ce invita]ia a fost [tan]at`[i pliat` \n dou`, contrastuleste realizat de la sine [i mo-delul decupat devine imediatvizibil.

3. T`ierea cartonului ladimensiunile necesare|ntrucåt cartonul livrat de

furnizori este \n format tipo-grafic (70 cm x 100 cm), el tre-buie adus la formatul adecvatviitoarei invita]ii, sub formaunor dreptunghiuri sau p`tratemai mici. Invita]iile format DL(11 cm x 22 cm) sunt decupatedin buc`]i de 22 cm x 24 cm,ceea ce \nseamn` c` dintr-ocoal` tipografic` de 70 cm x 100cm se ob]in 3 x 4 = 12 invita]ii.T`ierea cartonului la dimensiu-nile necesare o pute]i face pecont propriu, cu ajutorul unuicutter [i al unei rigle metalicede 1 m. T`ierea unui top de 125de coli dureaz` cam o ora [i ju-m`tate [i v` sigur` carton pen-tru 125 x 12 = 1.500 de invita]ii.

O a doua variant` este s`cere]i furnizorului s` v` livrezecartonul direct la dimensiuniledorite (22 cm x 24 cm), dar \naceast` situa]ie e vorba de unserviciu suplimentar taxat cucca 30% din pre]ul cantit`]ii decarton comandate. Realizåndt`ierea pe cont propriu face]io economie de aproximativ300 de lei la fiecare top.

4. {tan]area propriu-zis`Dup` primii doi pasi, ave]i

un teanc de buc`]i dreptun-ghiulare de carton [i cu acestteanc trebuie s` merge]i la unatelier dotat cu o pres` rotati-v`, pentru opera]ia de [tan]are.Presa de care vorbim este unutilaj de dimensiunile unui au-toturism mic [i care func]io-neaz` \n felul urmator:

� se fixeaz` [tan]a pe unbanc orizontal fix, aflat \npartea de jos a utilajului;

� se pozi]ioneaz` teancul decarton \ntr-un sertar dealimentare;

� se porne[te utilajul, iar untambur preia din sertarcolile de carton, una cåteuna, [i le aduce \n contactcu [tan]a, realizånd simul-tan [i presarea;

� cartonul astfel [tan]at estepurtat \n continuare detambur [i depozitat \ntr-unalt sertar.

Tot acest proces este foarterapid. {tantarea unui tiraj de1.500 de buc`]i dureaz` doarcåteva ore, dar \n prealabil estenecesar ca operatorul utilajuluis` fac` anumite reglaje [i s` seasigure c` [tantarea este curat`[i complet`, \n sensul c` nur`man buc`]ele decupate par-]ial. Aten]ie: reglajele preli-minare ale utilajului suntvitale! O for]` de ap`sare prea

Page 9: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

mare poate duce la distrugereaprematur` a cu]itelor stan]ei,ca urmare operatorul trebuie s`fie un profesionist adev`rat!

Exist` [i varianta s` coman-da]i unui atelier mecanic pro-pria pres`, un model mai sim-plu, cu doi cilindri de cca 20 cm\n diametru, \nveli]i cu un stratdin PVC dur, care se rotesc \nsensuri contrare [i care rea-lizeaz` presarea. Ca mod deutilizare, placa de [tan]are sepozi]ioneaz` peste bucata decarton (pozi]ionarea are loc\ntr-o ram`) [i este supus` apoiunei for]e de ap`sare a presei,astfel \ncåt lamele ei s` p`trun-d` \n carton [i s` realizeze ope-ra]ia de t`iere. \ntre lamele[tan]ei exist` lipite buc`]i deburete, care au rolul de a \m-pinge cartonul afar`, la sfår[itulpres`rii, astfel \ncåt acesta s`nu r`mån` blocat \ntre lame.

Presa func]ioneaz` pe exactacela[i principiu ca la storc`-torul manual de rufe: rama este„aspirat`“ \ntre cei doi cilindri,centimetru cu centimetru, [iace[tia preseaz` placa de [tan-]are \n cartonul invita]iei, astfelc` la terminarea cursei decu-parea a fost efectuat`. Cartonuliese dintre lamele [tan]ei dato-rit` buc`]ilor de burete amin-tite anterior.

5. |ndep`rtarea elementelordecupateAtunci cånd viitoarea invi-

ta]ie iese din pres`, unelebuc`]ele decupate cad de lasine, dar altele au nevoie s` fiedesprinse manual, cu vårfuriledegetelor. Este o opera]ie carenecesit` un oarecare antrena-ment. Un model foarte com-plex, cu decupaje mici, necesit`cam dou` minute pentru\ndep`rtarea tuturor resturilor.

La modelele mai simple ope-ra]ia dureaz` mai pu]in de1 minut.

6. Cosmetizarea invita]ieiPentru a fi mai atractiv`,

invita]ia trebuie \mbog`]it` cumici decora]iuni: fundi]e tex-tile, stelu]e din carton, [nururi,banderole din hårtie de calc cuun mesaj personalizat.

O variant` interesant` deinvita]ie decupat` este cea \ncare se folosesc sortimentele decarton Cordenons Plike (330g/mp) [i Onda (215 g/mp),combinate foarte atractiv \nfelul urm`tor: din cartonulCordenons se [tan]eaz` un ele-ment unitar, de sine st`t`tor –un Mo[ Cr`ciun sau o perechede clopo]ei – [i acest element selipe[te apoi pe fa]a unui cartonOnda pliat \n dou` (11 cm x 22cm \n form` pliat`), nedecupat\n niciun fel. Lipirea se face \ncåteva puncte cu ajutorul unormici buc``ele de band` dublu-adeziv`, disponibil` \n oricemagazin de bricolaj, la sec-]iunea „Adezivi“.

|ntrucåt aceste buc`]ele deband` dublu-adeziv` au o gro-sime de 1,5 mm, elementul lipitva fi \n relief [i va crea ni[teumbre de efect.

O afacere \nrudit`

Dezavantajul afacerii des-crise mai sus este c` eveni-mentele vizate (saloane auto,recep]ii, tårguri, expozi]ii etc.)sunt destul de rare [i nu v` potasigura un flux constant decomenzi. Vestea bun` este c`tehnologia descris` mai sus,folosit` la realizarea invita]iilorde lux, merge perfect [i pentrurealizarea unor produse \nru-dite, la fel de aspectuoase [icare, \n plus, prezint` mareleavantaj c` se pot vinde con-stant pe tot parcursul unui an:felicit`rile.

Felicit`rile sunt produse binefixate \n con[tiin]a publiculuide pretutindeni. {i chiar dac`Internetul ofer` gratuit varianteelectronice ale acestui produs,efectul acestora nici nu se com-par` cu efectul felicit`rilor dincarton, cu un mesaj scris demån`, care arat` considera-]ia/aten]ia expeditorului pen-tru persoana destinatarului(destinatarul fiind, cel mai ade-sea, de sex feminin). La fel ca \ncazul invita]iilor, exist` o clien-tel` anume, format` din oamenicu posibilita]i financiare multpeste medie, care atunci cåndvor s` felicite o persoan` spe-cial` caut` ceva deosebit, origi-nal [i, dac` se poate, unicat.

Cum spuneam, felicit`rileau avantajul c` pot asigura unvolum mai mare al vånz`rilordecåt invita]iile, strategiile decomercializare fiind \n princi-piu urm`toarele:

1. Metoda cea mai practic`[i cea mai la \ndemån` const`\n stabilirea unor colabor`ri cudiverse magazine (libr`rii, pa-petarii, magazine de cadouri,de decora]iuni etc.), care s` fie

9

Page 10: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

10

de acord s` g`zduiasc` \n in-cinta lor un stativ rotativ cufelicit`rile dvs. [i s` se ocupetotodat` [i de vånzarea lor pro-priu-zis`. Pot fi chiar [i maga-zine mici de cartier (de con-fec]ii, de \nc`l]`minte, buti-curi), important este ca stativuls` fie expus \ntr-un loc foartevizibil, astfel \ncåt clien]ii s` iaimediat contact cu el.

Dac` felicitarile sunt lucratecu mare aten]ie la detalii [i auun aspect [ic, fi]i convins c` elele vor stårni imediat privito-rilor dorin]a de a le achizi]iona.Nu uita]i c` ele pot fi cump`-rate nu numai pentru a fi tri-mise cuiva, ci [i pe post deobiecte decorative, pentru a„\nsufle]i“ o vitrin` de exem-plu. Dorin]a de achizi]ionare sena[te spontan, ca urmare nuconteaz` prea mult cadrul \ncare poten]ialii clien]i iau con-tact cu aceste felicit`ri.

Aceast` metod` de dis-tribu]ie a felicit`rilor este avan-tajoas` din toate punctele devedere: patronii pot cå[tiga uncomision frumu[el sacrificånddoar un sfert de metru p`tratdin spa]iul lor (atåt ocup` sta-tivul cu felicit`ri), iar dvs. nutrebuie decåt s` trece]i o dat` lacåteva zile pe la fiecare punct

de vånzare pentru a realimentastativul cu felicit`ri [i pentru acolecta banii.

Dac` reu[i]i s` pune]i lapunct o rela]ie de acest gen cupatronii a cinci magazine estesuficient. Spre exemplu, dac`fiecare dintre aceste magazinevinde fie [i numai 10 felicit`ripe zi, \ntr-o lun` vinde]i f`r`probleme 1.500 de buc`]i. Celemai avantajoase sunt maga-zinele frecventate de turi[tiistr`ini (situate \n holurile hote-lurilor), magazinele de lux(orice fel de magazin de lux,indiferent c` vinde haine, cos-metice sau bijuterii) [i, maiales, flor`riile. Flor`rii exist` \norice ora[ [i este clar c` cineintr` aici are ceva de s`rb`torit:aniversarea cuiva, o cununie,un botez, o mutare \n cas`nou` etc. Dac` tot achizi]ionea-z` un buchet de flori de cåtevazeci de lei, cu siguran]` va fidispus [i s` dea 7-8 lei pe o fe-licitare de excep]ie, care s`\nso]easc` buchetul.

Vånz`rile cunosc un salt im-presionant \n zilele cu sfin]imari (Sfåntul Ion, Sfin]ii Con-stantin [i Elena, Sfånta Maria,Sfin]ii Mihail [i Gavril, SfåntulAndrei), cånd sunt o mul]imede s`rb`torite: Ioana, Andreea,Maria, Mariana, Gabriela, Mi-haela etc. |n aceste zile, feli-cit`rile dvs. comercializate \nflor`rii pot purta un mesaj per-sonalizat, sub forma unei ban-derole – „La mul]i ani, An-dreea!“ – fapt care le spore[teconsiderabil atractivitatea.

Important! Cånd merge]ipentru prima oar` \ntr-un ast-fel de magazin, cu scopul de aini]ia o colaborare de succes cupatronul respectiv, trebuie s`respecta]i cåteva reguli de bun-

sim]: merge]i \mbr`cat \n]inut` de afaceri, \nmåna]i ocarte de vizit` atractiv`, pre-zentarea felicit`rilor o face]iar`tånd o map` aspectuoas` cumostre, fiecare mostr` avånd oetichet` cu cod [i cu pre], vor-bi]i calm, f`r` s` v` precipita]i.Prima impresie e decisiv`, iarcineva care se prezint` ca unprofesionist [i face o prim`impresie favorabil` va fi ascul-tat cu mare aten]ie.Dar cel mai important argu-

ment al dvs. va fi pån` la urm`aspectul felicit`rilor! Pute]ichiar testa diferite combina]iide culori, dar fi]i convins \norice moment c` nimic nupoate compensa bunul-gust [ipreocuparea pentru a oferi unprodus de calitate.

De obicei, odat` ce a]i stabilito rela]ie func]ional` cu cåtevamagazine pentru distribu]ie,pute]i s` le l`sa]i marfa \nso]it`doar de factur`, urmånd caaceasta s` fie pl`tit` \ntr-uninterval de timp rezonabil.

2. O categorie mai pu]in evi-dent` de clien]i pentru feli-cit`rile dvs. o constituie hote-lurile [i restaurantele. Ideeaeste urm`toarea: patronul unuihotel ar putea considera o ideebun` ca \n fiecare camer` s`pun` o astfel de felicitare,avånd ata[at` o carte de vizit`a hotelului, cu un mesaj de\ntåmpinare: „Aceast` feli-citare este un cadou pentrudvs. V` dorim un sejur exce-lent!“. Produsul fiind deosebit,oaspe]ii hotelului vor fi pl`cutimpresiona]i, plus c` vor puteas` ia la plecare felicitarea cu ei[i s` o mai arate [i altora (recla-ma gratuit` pentru hotel). Ocomand` poate \nsemna \nacest caz cåteva sute de buc`]i– cåte camere are hotelul –

Page 11: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

11

comand` care poate fi re\nnoit`periodic, pe m`sur` ce vin al]i[i al]i oaspe]i. Costul acestorfelicit`ri ar fi inclus \n bugetulde promovare [i protocol alhotelului respectiv. Strategiafunc]ioneaz` [i pentru restau-rantele de lux, unde felicitareadvs. poate trona pe fiecaremas`: „Aceast` felicitare esteun cadou pentru dvs. V` dorims` petrece]i o sear` excelent` \nrestaurantul nostru!“

3. Colabora]i cu agen]iile depublicitate. Acestea au dreptclien]i firme puternice care, laråndul lor, au sute de clien]ic`rora trebuie s` le trimit` \nfiecare an o felicitare (deCr`ciun, de 1-8 Martie sau dePa[te) pentru buna func]ionarea rela]iei de afaceri. Stabili]i o\ntålnire cu directorul uneiasemenea agen]ii [i l`sa]i-i omap` cu modelele dvs. de feli-cit`ri, \mpreun` cu o list` depre]uri. Agen]ia \[i va contactaapoi clien]ii, le va supuneaten]iei felicit`rile dvs. [i ve]iob]ine astfel comenzi (de sutede buc`]i fiecare).

Nu uita]i: atuul dvs. \l con-stituie faptul c` oferi]i invita]iioriginale, deosebite, rare, careimpresioneaz`. {i asta caut` deobicei persoanele cu posi-bilit`]i materiale foarte bune –s` impresioneze. Trebuie doarun mic efort din partea dvs. cainvita]iile s` ajung` \n aten]iaunor astfel de persoane.

Un exemplu de succes

Bucure[teanul Cristian Po-daru este un vechi cititor alrevistei „Idei de AFACERI“.Aici a g`sit la un moment datun articol despre felicit`riletridimensionale [i, pl`cåndu-iideea, s-a apucat de con-fec]ionarea lor, \n varianta

manual`. Apoi, \n scurt timp, areu[it s` simplifice tehnica delucru, fapt care a condus la ocre[tere imediat` a producti-vit`]ii [i, implicit, a profitului.Citi]i \n continuare povestea sa.

O afacere f`r` investi]ieini]ial`

Cristian Podaru: „Primelefelicit`ri realizate prin decu-parea [i \ndoirea cartonuluile-am v`zut prezentate \nrevista Idei de AFACERI, prin2006, [i m-au impresionat \nmod deosebit. Tehnica derealizare era 100% manual`, unlucru foarte bun dac` tegånde[ti c` astfel puteai de-mara afacerea f`r` niciun fel deinvesti]ie ini]ial` – achizi]iona]icåteva coli de carton [i un cu-tter [i demara]i imediat pro-duc]ia. Pe de alt` parte \ns`,tehnica aceasta avea [i un de-zavantaj, erai limitat ca pro-ductivitate. Decuparea se f`ceamanual, cu cutterul, cåte o feli-citare cap-coad`, [i nu puteaispera, ca \ncep`tor, la mai multde 10 buc`]i pe zi. {i era destulde frustrant, pentru c` to]icunoscu]ii mei care vedeauaceste felicit`ri erau la fel de\ncånta]i ca [i mine (mi s-auoferit chiar [i 5 euro pe o feli-citare); dar eu [tiam c` aveam olimit`, una fizic`, [i c` nu voiputea niciodat` s` dep`[escnivelul de cå[tig al unui salariubunicel. Eu vroiam s` am o afa-cere adev`rat`. A[a c` am\nceput s` m` gåndesc serios lao alt` variant` tehnologic`.Trebuia s` g`sesc o alt` moda-litate prin care s` pot decupafar` efort o bucat` de cartondup` un anumit contur.“

Cheia succesului:tenacitatea„Am \ncercat multe lucruri,

de fapt m-am gåndit la multe

lucruri, ca s` fiu mai exact,pentru c` unele idei nici nuavea rost s` le \ncerc (de exem-plu, decuparea cu o frez` sto-matologic` sau arderea contro-lat` a cartonului). Am crezut laun moment dat c` pot facetreaba cu un cutter-plotter, darmi s-a spus c` un asemenea uti-laj nu poate t`ia decåt folie dinPVC, nicidecum carton de 250g/mp. Un oarecare succes ar fiputut avea decuparea cu laser,apelånd la un atelier de gra-vare specializat, dar aici m-amlovit de dou` probleme: 1) car-tonul devenea negru pe mar-gine, \n zona de decupare, pen-tru c` laserul asta f`cea de fapt,ardea cartonul [i 2) pre]ul eraprea mare – decuparea uneisingure felicitari cost` aproape1 euro. Plus cartonul \n sine,plus plicul [i ]ipl` ajungeam la5 lei costuri de produc]ie. Nuera o tragedie, c` [tiam c` pots` le vånd cu 10 lei, f`r` pro-bleme. Dar m` gåndeam c` a[putea s` reduc la jum`tateaceste costuri.“

Tehnologia cå[tig`toare:decuparea prin [tan]are„Solu]ia a reprezentat-o,

pån` la urm`, o tehnologie pecare o mai abordasem, \n modtangen]ial: decuparea prin[tan]are. {tan]a este o plac` dinlemn, de cca 2 cm grosime, \ncare se \ncastreaz` lame demetal, profilate astfel \ncåt s`reproduc` tiparul care se do-re[te a fi decupat. Aceste lameau muchia ascu]it`, ca urmare,atunci cånd [tan]a este presat`pe carton, se realizeaz` dintr-osingur` mi[care decuparea\ntregului model. Nu mai staila fiecare element, la fiecarefrunzuli]` sau petal`, totul seface dintr-o mi[care.

Dar, din nou o problem`:

Page 12: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

12

[tan]ele se fac, de obicei, pentrudecuparea tiparelor de ambala-je (cutii), deci sunt destul desimple, pe cånd modelul pecare m` axasem eu, un tran-dafir, era super-complex. Toateatelierele la care am fost austråmbat din nas – „Nu sepoate face o [tan]` pentru a[aceva!“ Sau, \n cel mai bun caz,puteau face [tan]a, dar m`avertizau c` decuparea cu eanecesit` o for]` de ap`sare foar-te mare, care putea distrugecu]itele.

Norocul meu a fost c` amg`sit, totu[i, un profesionistadev`rat care, \ncåntat [i el defrumuse]ea modelului, a zis c`merit` s` facem o \ncercare.{tan]a a fost gata \n trei zile,dup` care aceea[i persoan` m-a\ndrumat c`tre un cunoscutde-al lui care avea o pres` spe-cial` pentru [tan]are [i caredoar cu asta se ocup` – [tan]adiverse articole, \n special

etichete [i cutii de ambalaje,pentru tot felul de produc`tori.M-am dus la el \narmat cu untop de carton [i cu [tan]a, omula studiat problema [i a zis:„Haide]i s` \ncerc`m!“. {i-areglat utilajul, a f`cut vreo 8[tant`ri de prob`, apoi mi-aar`tat rezultatul. O decupareperfect`. Tot ce f`ceam eu ma-nual \ntr-o jum`tate de or`, cucutterul, el a f`cut \n 20 desecunde.“

100 de zile de munc` redusela o singur` zi

„A doua zi am venit cu car-ton pentru 1.500 de felicit`ri,am l`sat comand`, \n 24 de oreau fost gata. 1.500 de felicit`ripe care altfel le-a[ fi f`cut \n 100de zile. Aveam a[adar marfa,practic far` s` mi[c un deget,puteam acum s` m` ocup lejerdoar de vånzare.Pentru a g`si clien]i, pur [i

simplu am luat din „Pagini Au-

rii“ adresele agen]iilor de pu-blicitate [i ale importatorilor depromo]ionale [i am \nceput:telefoane, mailuri, \ntålniri,prezent`ri, discu]ii, liste depre]uri, posibilit`[i, termene deexecu]ie, calitate...

De la agen]ii ne-au venit [ine vin \n conti-nuare comen-zile, pentru c` mergem peideea c` e mai simplu s` g`simdirect o agen]ie care are 1.000de clien]i decåt s` g`sim noi pecont propriu 1.000 de clien]i.“

Pentru informa]ii supli-mentare despre aceast` afacere:[email protected]

Glosar de termeniCartonTermen generic pentru hårtie consistent`, decele mai multe ori multistrat, cu gramaje variind\ntre 160 [i 500 g/mp, \n unele cazuri chiar maimare; este folosit adesea pentru ambalaje sauaplica]ii grafice.

Carton aglomeratEste un carton multistrat format dintr-un stratsuperior de celuloz` \n`lbit`, \n timp ce miezul[i stratele inferioare sunt formate din fibre reci-clate. Stratul inferior de pe spatele cartonuluipoate fi acoperit cu un alt strat de celuloz` \nal-bit` sau nu, dup` caz. |n Europa, cartonulaglomerat este numit carton duplex.

Carton duplexCarton multistrat format dintr-un strat superiorde celuloz` \n`lbit`, un strat median din celu-loz` mecanic` (celuloz` termomecanic` saum`cinat`) [i un strat inferior din celuloz`

\n`lbit` sau nu. Numele \n sine are rezonan]`istoric` [i provine din timpurile cånd cartonulera format din dou` straturi, cel superiorcon]inånd celuloz` \n`lbit`, iar cel inferior celu-loz` m`cinat`.

Carton liantDenumire pentru un sortiment de hårtie fin`(liant`), cu greutatea de baz` de aproximativ 170g/mp.

Carton multistratCarton compus din mai multe straturi, superior,mediu [i inferior.

Carton omogenConst` dintr-unul sau mai multe straturi fabri-cate din acela[i material, cum ar fi celuloza pur`sau de alt tip.Frecvent este folosit ca alternativ` termenul„carton solid“.

Page 13: Mic Atelier Pentru Realizarea de Invitatii de Lux Pentru Evenimente de Business

13

Carton pentru cutii plianteDenumirea curent` a cartonului duplex.

Carton triplexFosta denumire pentru carton multistratechilateral.

Carton unistratConst` dintr-un strat de carton fabricat dinacela[i material, de obicei pe o sitå Fourdrinier.

Coeficient de rezisten}+suprafe}eiM`surarea coeficientului de rezisten]` a hårtieisau a cartonului perpendicular pe suprafa]a sa.

Componente tricromaticeModelul CIE. Sim]ul culorii la majoritatea per-soanelor este determinat de 3 curbe de sensibili-tate (ro[u, verde [i albastru sunt cele trei culoripe care ochiul le detecteaz` [i le combin`), iarrezultatul se nume[te component tricromatic.

Destr+marea suprafe}eiParticule [i fibre care se desprind de pe supra-fa]a hårtiei [i cauzeaz` defecte de tipar.

Direc}ia fibreiDirec]ia \n care majoritatea fibrelor se \ntind\ntr-o coal` de hårtie finit`.Alinierea lor este paralel` cu direc]ia \n care hår-tia trece prin ma[ina de fabricat hårtie. Hårtiilese \mp`turesc mai bine \n direc]ia fibrelor.

DurabilitateCapacitatea hårtiei de a-[i p`stra propriet`]ilefizice \n conformitate cu standardul inter-na]ional ISO 9706.

F+L}UIREAc]iunea de \ndoire a hårtiei sau a cartonului.

Factor de rezisten}+ la rupereCapacitatea unui material de a rezista la rupere\ntr-o direc]ie definit`.

FILIGRANImaginea creat` prin presare \n formarea hårtieide c`tre egutor \n sec]iunea umed` din ma[inade fabricat hårtie; poate fi v`zut` ]inånd coal`respectiv` \n lumin`.

FILIGRANAREForme luminoase sau \ntunecoase \n hårtie pro-duse \n sec]iunile ude ale ma[inii de fabricathårtie.

GRAMAJGreutatea \n grame pe metru p`trat a hårtiei saua cartonului.Mai este numit` [i greutate de baz`.

H~rtie ca{erat+Hårtie sau carton acoperit cu un material sub]irepentru ob]inerea unei suprafe]e mai bune.

H~rtie cretat+Hårtie baz` care a fost cretat` cu o pelicul`, for-mat` \n principal dintr-o past` cleioas` [i agen]ilian]i, care \mbun`t`]e[te calita]ile suprafe]eihårtiei.

H~rtie reciclat+Hårtie fabricat` din de[euri pre [i post con-sumer.Hårtia folosit` este fiart` \n solu]ii chimice, de-cernelizat` [i readus` \n faza de past` de lemncare este apoi folosit` pentru fabricarea unei noihårtii.

RigiditateCapacitatea unui material de a rezista la \ndoiri.

SatinareProcedeu din procesul de fabricatie a hårtiei \ncare aceasta este trecut` [i presat` printre valuripentru a ob]ine o textur` \mbun`]it`.

Stabilitate dimensional+Hårtia are proprietatea de a fi sensibil` la fac-tori externi cum ar fi umiditatea, c`ldura saufrigul. Datorit` faptului c` diferitele tipuri dehårtie \[i schimb` forma sub ac]iunea diferi]ilorfactori externi se poate vorbi de proprietateahårtiei de a-[i p`stra stabilitatea dimensional`.

VolumMetoda de m`surare a grosimii sau volumino-zit`]ii hårtiei.Volumul este determinat matematic ca raport\ntre grosime [i greutatea de baz`.

Dosar realizat de Mirela Ro[u