CUPRINSCAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SISTEMUL FISCAL
..........................................3 1.1. ASPECTE GENERALE
PRIVIND SISTEMUL FISCAL
....................................................................................
3 1.2. STRUCTURA IMPOZITELOR SI TAXELOR DIN SISTEMUL FISCAL.
ELEMENTE COMUNE SPECIFICE ............ 5 1.3. METODE SI TEHNICI DE
IMPUNERE, URMARIRE SI PERCEPERE A IMPOZITELOR SI TAXELOR
..................12 1.3.1. Formele impunerii
..........................................................................................................................12
1.3.2. Instrumentele impunerii
.................................................................................................................13
1.3.3. Urmarirea si perceperea
................................................................................................................15
CAPITOLUL 2 IMPOZITUL PE
PROFIT.....................................................................................................17
2.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE IMPOZITULUI PE PROFIT
...........................................................................17
2.2. DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL
.....................................................................................................19
2.3. ASPECTE FISCALE INTERNATIONALE
...........................................................................................................26
2.4. PLATA IMPOZITULUI SI DEPUNEREA DECLARATIILOR FISCALE
.....................................................................28
CAPITOLUL 3 IMPOZITUL PE VENITURILE
MICROINTREPRINDERILOR.....................................29 3.1.
DEFINITIA MICROINTREPRINDERII IN SENS FISCAL
.......................................................................................29
3.2. OPIUNEA DE A PLTI IMPOZIT PE VENITURILE MICRONTREPRINDERILOR
..................................................30 3.3. CALCULUL
IMPOZITULUI PE VENITURILE MICRONTREPRINDERILOR (COTE, BAZA
IMPOZABIL) .................31 3.4. TRECEREA DE LA PLATA
IMPOZITULUI PE VENITURILE MICRONTREPRINDERILOR LA PLATA IMPOZITULUI
PE PROFIT
................................................................................................................................................................32
3.5. PLATA IMPOZITULUI I DEPUNEREA DECLARAIILOR FISCALE
.....................................................................33
CAPITOLUL 4 IMPOZITUL PE VENIT
.........................................................................................................34
4.1. CONTRIBUABILII IMPOZITULUI PE VENIT, SFERA DE APLICARE SI
PERIOADA IMPOZABILA ............................34 4.2. IMPOZITUL
PE VENITURILE DIN ACTIVITATI INDEPENDENTE
........................................................................37
4.3. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN
SALARII.......................................................................................................40
4.4. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN CEDAREA FOLOSINTEI BUNURILOR
..............................................................44
4.5. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN INVESTITII
...................................................................................................45
4.6. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN PENSII
.........................................................................................................48
4.7. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN ACTIVITATI AGRICOLE
................................................................................49
4.8. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN PREMII SI JOCURI DE NOROC
........................................................................50
CAPITOLUL 5 IMPOZITUL PE VENITURILE OBINUTE DIN ROMNIA DE
NEREZIDENI I IMPOZITUL PE REPREZENTANELE FIRMELOR STRINE NFIINATE N
ROMNIA ............52 5.1. CONTRIBUABILI
...........................................................................................................................................52
5.2. SFERA DE APLICARE
....................................................................................................................................52
5.3. VENITURI IMPOZABILE OBINUTE DIN ROMNIA DE NEREZIDENI
..............................................................52
5.4. REINEREA IMPOZITULUI DIN VENITURILE OBINUTE DIN ROMNIA DE
NEREZIDENI (COTE DE IMPUNERE)
...........................................................................................................................................................................54
5.5. SCUTIRI DE IMPOZIT PE VENITURILE OBINUTE DIN ROMNIA DE
NEREZIDENI ..........................................56 5.6.
COROBORAREA PREVEDERILOR CODULUI FISCAL CU CELE ALE CONVENIILOR DE
EVITARE A DUBLEI IMPUNERI
...........................................................................................................................................................59
5.7. CERTIFICATELE DE ATESTARE A IMPOZITULUI PLTIT DE NEREZIDENI
......................................................61 5.8.
CONTRIBUABILI IMPOZIT PE REPREZENTANE
..........................................................................................61
5.9. STABILIREA IMPOZITULUI PE REPREZENTANE TERMENE DE PLAT A
IMPOZITULUI I DEPUNEREA DECLARAIILOR FISCALE.
...................................................................................................................................62
CAPITOLUL 6 IMPOZITE SI TAXE LOCALE
.............................................................................................63
6.1. ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE
...........................................................63 6.2.
IMPOZITUL PE CLADIRI
................................................................................................................................64
6.3. IMPOZITUL PE TEREN
...................................................................................................................................67
6.4. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT
..............................................................................................70
CAPITOLUL 7 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA
...................................................................................73
7.1. CARACTERIZAREA GENERALA A TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
..............................................................73
7.1.1. Caracteristicele taxei pe valoarea adaugata
......................................................................................73
7.1.2. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
.................................................................................74
1
7.2. OPERATIUNI IMPOZABILE SI OPERATIUNI SCUTITE DE TAXA PE
VALOAREA ADAUGATA ..............................80 7.2.1.
Operatiuni impozabile
........................................................................................................................80
7.2.2. Operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata
...............................................................................81
7.3. PLATITORII, BAZA DE IMPOZITARE SI COTELE DE IMPUNERE
........................................................................85
7.3.1. Platitorii taxei pe valoarea adaugata
.................................................................................................85
7.3.2. Baza de impozitare
.............................................................................................................................86
7.3.3. Cotele de impunere
.............................................................................................................................89
7.4. REGIMUL DEDUCERILOR TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
..........................................................................90
7.5. OBLIGATIILE PLATITORILOR DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA
................................................................92
CAPITOLUL 8 ACCIZE SI ALTE TAXE SPECIALE
...................................................................................93
8.1. ACCIZELE ARMONIZATE
..............................................................................................................................93
8.1.1. Caracteristicele generale ale accizelor armonizate
...........................................................................93
8.1.2. Produsele accizabile
...........................................................................................................................96
8.1.3. Regimul de antrepozitare
..................................................................................................................102
8.1.4. Deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv
...........................................................108
8.1.5. Obligatiile platitorilor de accize
......................................................................................................116
8.1.6. Scutiri la plata accizelor
...................................................................................................................117
8.2. ALTE PRODUSE ACCIZABILE
......................................................................................................................119
CAPITOLUL 9 PROCEDURI FISCALE
.......................................................................................................122
9.1. PROCEDURA INREGISTRARII FISCALE
.........................................................................................................122
9.2. PROCEDURA STABILIRII SI DECLARARII IMPOZITELOR SI TAXELOR
............................................................128
9.3. PLATA IMPOZITELOR SI TAXELOR
..............................................................................................................130
9.4. PROCEDURA CONTESTARII ACTELOR ADMINISTRATIVE
FISCALE................................................................136
BIBLIOGRAFIE:
..............................................................................................................................................141
2
CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SISTEMUL FISCAL
1.1. Aspecte generale privind sistemul fiscalImpozitele si
taxele reprezinta fundamentul activitatii fiscale, acestea fiind
instituite prin acte normative cu caracter fiscal. Aplicarea
reglementarilor fiscale, dimensionarea, asezarea si perceperea in
ultima instanta a impozitelor si taxelor nu se pot realiza fara
existenta unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici si
instrumente fiscale prin aplicarea carora sa fie satisfacute
anumite cerinte astfel incat sistemul fiscal sa fie considerat
rational. Totodata in vederea unei functionari normale a sistemului
fiscal se impune si existenta, organizarea si activitatea unor
organe specializate ale administratiei de stat denumite generic
aparat fiscal. Practic orice sistem fiscal este format din trei
componente: totalitatea impozitelor, taxelor si altor venituri pe
care statul, prin organele sale specializate, le percepe in baza
unor reglementari legislative. Impozitele si taxele evidentiaza
dreptul de creanta fiscala a statului asupra contribuabililor.
mecanismul fiscal, care cuprinde metodele, tehnicile si
instrumentele fiscale prin utilizarea carora se asigura
dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, taxelor,
contributiilor si a altor sume datorate bugetului general
consolidat; aparatul fiscal format dintr-o serie de institutii si
organisme specializate ale statului si care au menirea de a pune in
miscare mecanismul fiscal. Sistemul fiscal prezinta o serie de
functii dintre care cele mai importante ar putea fi: 1. functia de
moblizare a resurselor bugetare la dispozitia statului, necesare
pentru acoperirea cheltuielilor publice. Impozitele si taxele
reprezinta o prelevare obligatorie si nerambursabila si nu
presupune nici o contraprestatie directa din partea statului. 2.
functia economica stimulativa in scopul dezvoltarii activitatilor
economice, sporirii volumului veniturilor, crearii de noi locuri de
munca, sporirii exportului etc. Toate aceste obiective pot fi
realizate prin acordarea unor facilitati fiscale: scutiri,
reduceri, esalonari sau amanari la plata unor obligatii fiscale. 3.
functia sociala prin care se urmareste, pe de o parte, sa se
asigure o anumita protectie sociala unor anumite categorii de
contribuabili (contribuabili care au 3
persoane in intretinere), iar pe de alta parte sa fie stimulati
agentii economici care utilizeaza forta de munca cu randament redus
(persoane cu handicap). 4. functia de control asupra economiei
exercitata de catre Ministerul Finantelor Publice, prin intermediul
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si unitatile sale
teritoriale sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale
autoritatilor administratiei publice locale ori alte autoritati
care sunt competente sa administreze impozite, taxe, contributii
sau alte sume datorate bugetului general consolidat. Impozitele si
taxele reglementate prin codul fiscal au la baza urmatoarele
principii: neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele
categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate,
asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si
strain. certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice
clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele,
modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru
fiecare platitor. echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice,
prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea lor;
eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a
prevederilor fiscale, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca
la efectele retroactive defavorabile pentru persoane fizice si
juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de
catre acestea a unor decizii investitionale majore.
4
1.2. Structura impozitelor si taxelor din sistemul fiscal.
Elemente comune specificeImpozitele si taxele care compun sistemul
fiscal se pot clasifica dupa mai multe criterii, dar cea mai
importanta este clasificarea bugetara, care corespunde ordinii in
care acestea sunt inscrise in bugetul de stat si in bugetele
locale. Conform clasificatiei bugetare, impozitele, taxele si
celelalte venituri bugetare se prezinta ca structura astfel:
VENITURI CURENTE Venituri fiscale impozite directe impozite
indirecte
Venituri nefiscale VENITURI DIN CAPITAL Cea mai mare parte a
veniturilor curente o constituie veniturile cu caracter fiscal,
respectiv impozitele directe si indirecte. Impozitele directe sunt
platite de contribuabil in cunostinta de cauza, in categoria
acestora incluzandu-se: impozitul pe profit, impozitul pe
veniturile din salarii, venituri din dividende si dobanzi etc.
Impozitele indirecte sunt suportate, in general, de catre
consumatorul final prin intermediul preturilor produselor si
tarifelor lucrarilor si serviciilor. (taxa pe valoarea adaugata,
taxele vamale, accizele etc.) Veniturile nefiscale cuprind, in
principal, varsamintele din profitul net al regiilor autonome,
varsamintele de la institutiile publice, venituri din amenzi si
alte sanctiuni etc. Veniturile din capital se refera la veniturile
din valorificarea unor bunuri ale statului; valorificarea unor
bunuri ale institutiilor publice, venituri din valorificarea
stocurilor de la rezervele materiale nationale etc. Veniturile
bugetare sub forma de impozite si taxe se caracterizeaza, fiecare
in parte, prin anumite trasaturi determinate de rolul lor economic
si social, de modul de provenienta, de asezare, urmarire si
percepere. Totusi exista si o serie de elemente comune tuturor
impozitelor si taxelor. Dintre elementele tehnice comune
veniturilor bugetare pot fi enumerate: obiectul venitului bugetar;
baza impozabila sau baza de calcul; 5
subiectul venitului bugetar; cota sau cuantumul unitar al
venitului bugetar; termenul de plata; inlesnirile acordate la
plata. drepturile si obligatiile platitorilor. Sanctiunile.
Obiectul venitului bugetar Obiectul venitului bugetar este
elementul concret care sta la baza asezarii acestuia si poate fi
reprezentat de elemente cum sunt: venitul constituie obiect al
impozitului pe veniturile din: salarii, activitati independente,
cedarea folosintei bunurilor, dividende si dobanzi etc.; profitul
constituie obiect al impozitului pe profit, fiind determinat, in
principiu de diferenta intre veniturile si cheltuielile totale,
corectata cu veniturile neimpozabile si cheltuielile nedeductibile;
pretul sau tariful constituie obiect al veniturilor bugetare in
cazul impozitelor indirecte (taxe vamale, accize, taxa pe valoarea
adaugata etc.); bunurile constituie obiect al veniturilor bugetare
in special, in cazul impozitelor si taxelor locale (impozitul pe
cladiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloacele de transport);
actele si faptele constituie obiect al veniturilor bugetare mai
ales in asezarea taxelor de timbru si a taxelor pentru actele si
serviciile notariale. Baza impozabila sau baza de calcul Aceasta
reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului
bugetar. De obicei baza de calcul este aceeasi cu obiectul
venitului bugetar, dar exista si impozite pentru care cele doua
elemente sunt diferite, si anume: impozitul pe cladiri are ca
obiect imobilul respectiv, iar baza de calcul este reprezentata de
valoarea impozabila a cladirii, stabilita diferit pentru persoanele
fizice fata de cele juridice; taxa asupra mijloacelor de transport
cu tractiune mecanica are ca obiect bunul respectiv, in timp ce
calculul se face in functie de capacitatea cilindrica a motorului,
pentru fiecare 200 cmc sau fractiune din acesta;
6
taxele succesorale au ca obiect dezbaterea succesiunii si actele
intocmite cu acest prilej, in timp ce baza de calcul o reprezinta
valoareaa partii din succesiune primite de fiecare mostenitor.
Subiectul venitului bugetar Subiectul venitului bugetar este
reprezentat de catre persoana fizica sa juridica care detine sau
realizeaza un obiect impozabil si care este obligata prin lege la
plata acestuia. In legatura cu plata impozitelor si taxelor trebuie
sa se faca o delimitare clara intre subiectul si platitorul
acestora. In cele mai multe cazuri, subiectul si platitorul sunt
una si aceeasi persoana, cum ar fi in cazul impozitului pe profit,
impozitul pe venitul microintreprinderilor, impozitul pe venitul
din cedarea folosintei bunurilor etc. In alte situatii, cele doua
persoane sunt diferite. De exemplu, in cazul impozitului pe
veniturile din salarii, subiectul este angajatul, in timp ce
platitorul este persoana juridica angajatoare. Astfel angajatorul
este obligat prin lege sa calculeze, sa retina si sa verse la
termen impozitul pe veniturile din salarii. De aceeasi maniera
trebuie sa procedeze si o societate pe actiuni, o banca sau o
editura care, din venitul cuvenit actionarului, depunatorului la
termen sau autorul unei lucrari, sub forma de dividende, dobanzi
sau drepturi de autor, retine impozitul datorat si il varsa efectiv
la buget. Cota sau cuantumul unitar al venitului bugetar Reprezinta
impozitul aferent unei unitati de impunere. Cotele de impunere pot
fi stabilite in suma fixa sau in cote procentuale (proportionale,
progresive sau regresive). Cota in suma fixa exprima cuantumul
unitar al venitului bugetar si se utilizeaza de obicei in cazul in
care baza de calcul o formeaza un bun, o fapta sau un act, de
exemplu: in cazul taxei asupra mijloacelor de transport cu
tractiune mecanica se utilizeaza cota in suma fixa exprimata in
lei/an/200 cmc; in cazul impozitului pe teren se foloseste suma
fixa pe mp de teren in mod diferentiat, in intravilanul
localitatilor, pe ranguri de localitati si categorii de folosinta a
terenurilor pe zone; in cazul accizelor pentru bauturile alcoolice,
pentru produse petroliere sau pentru cafea, se utilizeaza cote sub
forma de suma fixa in echivalent euro pe unitatea de masura;
7
taxele de timbru pentru activitatea notariala se stabilesc in
sume fixe pe fiecare operatiune in parte, pentru eliberarea sau
preschimbarea actelor de identitate, pentru examinarea
conducatorilor auto etc.
Cota procentuala se utilizeaza indeosebi in cazurilor in care
baza de calcul este valoarea, venitul sau profitul. Cota
procentuala poate fi proportionala, progresiva simpla sau pe transe
si regresiva. Cota procentuala proportionala ramane neschimbata,
indiferent de marimea bazei de calcul. De exemplu: impozitul pe
cladiri, caz in care, pentru o anumita categorie de contribuabili,
cota este aceeasi indiferent de valoarea impozabila a imobilului;
cotele procentuale aplicate accizelor, diferentiate pe feluri de
produse, raman neschimbate in functie de volumul livrarilor sau al
cuantumului pretului practicat pentru: confectii din blanuri
naturale, bijuterii, parfumuri etc. cota standard de taxa pe
valoarea adaugata care nu se modifica in functie de marimea bazei
de calcul; cota procentuala utilizata in cazul impozitului pe
profit, al impozitului pe dividende, al impozitului pe veniturile
din dobanzi etc. Cotele procentuale progresive se modifica in
functie de modificarile bazei de calcul, crescand odata cu aceasta.
Cresterea progresiva a cotelor este limitata la un anumit plafon
maxim al bazei impozabile, astfel incat orice crestere a bazei de
calcul peste plafonul maxim va fi impozitata cu o cota
proportionala. In cazul cotei procentuale progresive pe transe,
cota modificata in functie de cresterea bazei de calcul, se aplica
de fiecare data numai la o anumita transa a bazei impozabile.
Cotele procentuale regresive pe transe se modifica in sensul
reducerii pe masura cresterii bazei impozabile, ele aplicandu-se de
fiecare data numai la o anumita transa a bazei impozabile.
Legislatia fiscala romaneasca evidentiaza o modalitate de impunere
combinata a cotelor procentuale proportionale cu cele in suma fixa.
Acesta este cazul accizei pentru tigarete, compusa dintr-o acciza
specifica exprimata in echivalent euro/1.000 bucati de tigarete si
o acciza procentuala proportionala. Termenul de plata Acesta este
un element specific veniturilor bugetare. El indica data la care
sau pana la care obligatiile fiscale trebuie varsate la buget.
Termenul de plata poate fi stabilit sub forma
8
unui interval de timp in cadrul caruia obligatiile fiscale
trebuie achitate fata de buget sau ca o zi fixa a platii. In cazul
impozitelor pentru care termenul de plata este sub forma unui
interval de timp, scadenta platii va fi ultima zi a intervalului,
daca in actele normative nu exista alte specificatii. (exemplu:
taxa pe valoarea adaugata si accizele pentru produsele din
productia interna sunt exigibile lunar, termenul de plata fiind
pana pe data de 25 a lunii urmatoare). In cazul impozitelor pentru
care termenul de plata se fixeaza ca o zi fixa a platii, atat
scadenta, cat si termenul de plata se suprapun. (exemplu: pentru
operatiunile de import exigibilitatea si termenul de plata sunt la
data inregistrarii declaratiei vamale, plata impozitelor indirecte
(taxa pe valoarea adaugata, accizele si taxele vamale) facandu-se
la organele vamale.) In cazul in care termenul de plata a
obligatiei bugetare expira intr-o zi nelucratoare, plata se
considera in termen daca este efectuata in ziua lucratoare imediat
urmatoare. Pentru neplata la termenele legale a obligatiilor
bugetare, contribuabilii datoreaza dobanzi si penalitati de
intarziere. Inlesnirile acordate la plata (facilitati fiscale)
Aceste elemente sunt prevazute in legislatia fiscala si vizeaza
atat scopuri sociale, cat si economice. Facilitatile fiscale pot
lua urmatoarele forme: scutiri, reduceri, bonificatii, amanari si
esalonari ale platii la buget. Ele pot fi aplicate atat pentru
obligatiile fiscale curente, cat si pentru obligatiile restante.
Scutirile au, in general, scopuri economice si sociale. Pot fi
enumerate urmatoarele categorii de scutiri: scutirea de impozit pe
profit a cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din
activitatile economice care sunt utilizate pentru sustinerea
activitilor caritabile etc.; scutirea de impozit pe profit a
organizatiilor de nevazatori, de invalizi si ale persoanelor cu
handicap, pentru profiturile realizate de unitatile economice fara
personalitate juridica ale acestora; scutirea de taxa pe valoare
adaugata a unor activitati de interes general, cum ar fi:
spitalizarea, ingrijirile medicale desfasurate de unitati
autorizate pentru astfel de activitati; prestarile de servicii si
livrarile de bunuri legate de asistenta si protectia sociala etc.;
scutirea de accize si de taxa pe valoarea adaugata a produselor
exportate;
9
scutirea de taxa asupra mijloacelor de transport pentru
persoanele cu handicap locomotor si care sunt adaptate pentru
handicapul acestora; scutirea de la plata impozitelor si taxelor
locale a persoanelor fizice, veterani de razboi;
Guvernul are posibilitatea de a stabili prin hotarari sau
ordonante, in anumite circumstante speciale, scutiri de la plata
datoriei vamale, datorie vamala reprezentand obligatia unei
persoane de a plati drepturile de import sau de export pentru unele
bunuri introduse sau scoase din tara. Reducerile se aplica in
vederea stimularii unor activitati, cum este cazul reducerii bazei
de impozitare a taxei pe valoarea adaugata prin neincluderea
reducerilor de pret acordate de furnizori direct clientilor in
vederea stimularii vanzarilor. Reducerile pot avea si un scop
social, este cazul reducerii impozitului pe veniturile din salarii,
prin reducerea venitului impozabil ca urmare a deducerilor
personale. Bonificatiile sunt acordate in vederea stimularii
anumitor platitori de impozite si taxe pentru a-si achita cu
anticipatie obligatiile datorate, de regula, pana la primul termen
de plata. Este cazul impozitelor si taxelor locale datorate pentru
intregul an de catre persoanele fizice, pentru care se poate primi
o bonificatie de pana la 10% daca plata se face integral pana la
primul termen, adica 31 martie. Amanarile si esalonarile sunt
aprobate de catre organul fiscal competent. Amanarile au in vedere
decalarea termenelor de plata, iar esalonarile presupun
fragmentarea obligatiei fiscale in mai multe transe, urmand ca
fiecare transa sa fie platita la anumite termene. Drepturile si
obligatiile platitorilor Pentru respectarea legislatiei fiscale
atat de catre contribuabili cat si de catre organele fiscale,
actele normative prevad o serie de drepturi si obligatii ale
platitorilor. Platitorii veniturilor bugetare au urmatoarele
drepturi: dreptul de a pretinde aplicarea corecta, echitabila a
reglementarilor legale, in legatura cu asezarea si perceperea
obligatiilor fiscale; dreptul la compensare a sumelor platite in
plus fata de obligatiile fiscale datorate cu sumele pe care le are
de plata la scadentelor ulterioare; dreptul la restituire in cazul
in care s-a platit in plus sume mari ce nu pot fi recuperate prin
compensare. Restituirea se face la cererea contribuabilului,
organul fiscal competent avand obligatia sa restituie sumele
solicitate intr-un anumit termen prevazut de lege;
10
dreptul la contestatie impotriva masurilor dispuse prin actele
de control sau de impunere intocmite de organele de inspectie
fiscala. Contestatiile formulate de platitorii obligatiilor fata de
bugetul general consolidat reprezinta cai administrative de atac
prin care se solicita diminuarea sau anularea impozitelor si
taxelor.
Platitorii de impozite si taxe au si o serie de obligatii,
dintre care cele mai importante sunt: calcularea corecta si
achitarea integrala si la termen a obligatiilor fiscale, atunci
cand platitorilor le revine aceasta sarcina, fiind raspunzatori
pentru exactitatea calculelor si varsarea integrala a sumelor
datorate; intocmirea corecta a declaratiilor fiscale, in
conformitate cu reglementarile legale, inscriind clar si complet
informatiile prevazute de formulare si depunerea la termen a
acestora la organul fiscal competent; sa se inregistreze la
organele fiscale competente ca platitori de impozite si taxe la
inceperea activitatii si sa solicite organului fiscal competent
scoaterea din evidenta ca platitor in caz de incetare a
activitatii; sa reflecte corect in contabilitatea proprie toate
elementele care sunt necesare pentru determinarea exacta si la
termen a veniturilor bugetare atunci cand legea prevede expres, sa
organizeze si evidentele fiscale speciale pentru anumite impozite
si taxe (accize, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe veniturile
din salarii); sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile
necesare in vederea stabilirii operatiunilor realizate atat la
sediul principal, cat si la sediile secundare, in scopul
verificarii corectitudinii datelor inscrise in documentele de
informare fiscala. Sanctiunile Acestea se aplica in cazul in care
sunt incalcate anumite reglementari ale legislatiei fiscale.
Sanctiunile cele mai des intalnite, in caz de incalcare a legilor
fiscale, sunt dobanzile si penalitatile de intarziere, percepute in
caz de neplata la termen sau de sustragere la plata obligatiilor
fiscale, si amenzile contraventionale.
11
1.3. Metode si tehnici de impunere, urmarire si percepere a
impozitelor si taxelorLegislatia fiscala romaneasca evidentiaza
diverse metode, tehnici si procedee de impunere si percepere
diferite in functie de natura impozitului, de statutul juridic al
platitorilor, de felul obiectului impozabil, de modul de evaluare a
bazei de calcul, de instrumentele folosite etc.
1.3.1. Formele impuneriiImpunerea presupune identificarea
tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice care detin sau
realizeaza un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul al
impozitului, precum si determinarea corecta a cuantumului acestora.
In situatiile in care contribuabilii persoane juridice identifica
singuri obiectul impozabil, evalueaza baza de impunere si determina
obligatia de plata la buget, impunerea imbraca forma de
autoimpunere. (exemplu: taxa pe valoarea adaugata, accize, impozit
pe profit etc.) In situatiile evaluarea obiectului impozabil se
face in functie de realizarile anuale, impunerea poate fi
provizorie in timpul anului si definitiva la sfarsitul anului
fiscal. (exemplu: impozitul pe profit se calculeaza lunar sau
trimestrial, cumulat de la inceputul anului, in mod provizoriu si
se definitiveaza prin recalculare si regularizare la bugetul
statului pe baza datelor din bilantul contabil anual. In functie de
modul de desfasurare a activitatii generatoare a venitului
impozabil, impunerea poate fi individuala sau colectiva. (exemplu:
venitul net din activitati independente, realizat de persoanele
fizice in cadrul unor asociatii fara personalitate juridica, se
calculeaza la nivelul asociatiei, impunerea facandu-se pentru
intreg colectivul asociatiei. In functie de modul in care se
realizeaza evaluarea obiectului impozabil impunerea poate fi
directa sau indirecta. Impunerea directa presupune evaluarea
directa a obiectului impozabil de catre organul fiscal competent,
pe baza declararii obiectului impozabil de catre contribuabil.
(exemplu: impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra
mijloacelor de transport stabilite pe baza informatiilor cuprinse
in declaratia de impunere depusa de contribuabili, sub rezerva
verificarii ulterioare a exactitatii declaratiilor.
12
Impunerea indirecta apare in cazul in care evaluarea obiectului
impozabil se efectueaza de catre organul fiscal competent pe baza
unor informatii obtinute in mod indirect de la terte persoane.
(exemplu: pentru determinarea impozitului pe venitul din cedarea
folosintei bunurilor se au in vedere si informatiile obtinute de la
chirias care declara chiria platita.
1.3.2. Instrumentele impuneriiInstrumentele impunerii imbraca
forme specifice fiecarei categorii de impozite, fiind diferite in
functie de felurile impunerii si de metodele practicate, precum si
de categoria platitorilor, persoane fizice sau juridice.
Instrumentele impunerii se intocmesc si se depun de contribuabil la
organul fiscal competent in momente diferite in raport cu perioada
impunerii, adica anterior, concomitent sau ulterior perioadei
respective. In practica fiscala romaneasca, cele mai utilizate
instrumente ale impunerii sunt: declaratia fiscala; proces verbal;
decizia de impunere instiintarea de plata; raportul de inspectie
fiscala.
Declaratia fiscala este documentul prin care platitorul
informeaza organul fiscal competent cu privire la dobandirea
obiectului impozabil si a celorlalte elemente de care se tine seama
la determinarea bazei de calcul a impozitului si a cuantumului
acestuia. Declaratia de impunere poate fi initiala sau anuala.
Declaratia de impunere initiala se depune la organul fiscal
competent in momentul dobandirii obiectului impozabil. Astfel de
declaratii se intocmesc si se depun la compartimentele de
specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale
contribuabilii persoane fizice, pentru stabilirea impozitului pe
cladiri si a impozitului pe teren etc. Aceste declaratii cuprind,
de regula, date cu privire la identificarea platitorului,
descrierea detaliata a obiectului impozabil, momentul primirii sau
darii in folosinta, precum si modul de folosinta a obiectului
impozabil. Alte declaratii se depun anual, cum este persoanelor
fizice, pentru veniturile realizate din activitati independente,
din cedarea folosintei bunurilor etc. Aceste declaratii se depun
atat la inceputul anului ca declaratii privind veniturile estimate
din activitatile respective, cat si
13
dupa terminarea anului fiscal ca declaratii speciale privind
veniturile realizate din activitatile respective. Din punct de
vedere al raportarii ei la perioada impunerii, declaratia fiscala
poate fi anterioara sau ulterioara perioadei respective. Un exemplu
de declaratie anterioara se refera la declaratia de inregistrare
fiscala depusa la organul fiscal competent din subordinea Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala de catre persoanele fizice si
juridice, in vederea atribuirii codului de identificare fiscala si
eliberarii certificatului de inregistrare fiscala. Ca si declaratii
de impunere ulterioare pot fi exemplificate: Declaratia privind
taxa pe valoarea adaugata, Decontul privind accizele, Decontul
privind impozitul pe profit etc. Procesul verbal sunt documente
care se intocmesc de catre organele de inspectie fiscala la
finalizarea controlului inopinat sau incrucisat. Atunci cand
constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale intrunesc
elementele constitutive ale unei infractiuni, organele fiscale
sesizeaza organele de urmarire penala in legatura cu cosntatarile
efectuate cu ocazia inspectiei fiscale, constatari consemnate in
procesul verbal care trebuie semnat de catre organul de inspectie
si de catre contribuabil, cu sau fara explicatii sau obiectiuni.
Decizia de impunere este documentul emis de catre organul fiscal
competent ori de cate ori acesta modifica baza de impunere. Decizia
de impunere se emite, daca este necesar si in cazul in care nu s-a
emis Decizia referitoare la baza de impunere. Bazele de impunere se
stabilesc separat, prin decizie referitoare la bazele de impunere
in urmatoarele situatii: atunci cand venitul impozabil este
realizat de mai multe persoane, caz in care decizia cuprinde si
repartizarea venitului impozabil pe fiecare persoana care a
participat la realizarea venitului; atunci cand sursa venitului
impozabil se afla pe raza altui organ fiscal decat cel competent
teritorial, caz in care competenta de a stabili baza de impunere o
detine organul fiscal pe raza caruia se afla sursa venitului;
Instiintarea de plata este documentul prin care platitorului i se
aduce la cunostinta modul definitiv in care s-a stabilit impunerea,
cuantumul impozitului si termenul de plata. Instiintarile de plata
pot fi transmise contribuabilului si dupa expirarea termenului de
plata in scopul atentionarii acestuia cu privire la consecintele
intarzierii in ceea ce priveste achitarea obligatiei fiscale. In
acest caz, instiintarea de plata imbraca forma somatiei ce se
inainteaza contribuabilului ca o masura prealabila declansarii
procedurii de executare silita a creantelor fiscale. Raportul de
inspectie fiscala este documentul prin care se consemneaza
constatarile inspectiei fiscale, din punct de vedere faptic si
legal. 14
In cazul in care, ca urmare a inspectiei fiscale, se modifica
baza de impunere, raportul intocmit in scris va sta la baza
emiterii deciziei de impunere, iar in cazul in care baza de
impunere nu se modifica, acest fapt va fi comunicat in scris
contribuabilului.
1.3.3. Urmarirea si percepereaUrmarirea si perceperea
impozitelor si taxelor reprezinta o alta latura deosebit de
importanta a procesului fiscal, fara de care activitatea fiscala nu
ar avea finalitate. Activitatea de urmarire a impozitelor si
taxelor este realizata de catre aparatul fiscal si are in vedere
depistarea contribuabililor platitori, supravegherea si indrumarea
permanenta a acestora, in scopul achitarii integrale si la termen a
obligatiilor ce le revin fata de buget, precum si organizarea
evidentei debitelor si a sumelor incasate. Perceperea impozitelor
si taxelor presupune incasarea efectiva a sumelor datorate de
platitori si inregsitrarea lor, in final, in conturile bugetare
deschise la trezoreria publica sau la banci, cu care ocazie are loc
si stingerea obligatiei fiscale. In practica fiscala romaneasca
perceperea se realizeaza pe mai multe cai sau metode de percepere,
si anume: calcularea si varsarea directa; stopajul la sursa;
impunerea si debitarea; aplicarea si anularea de timbre fiscale
mobile.
Metoda calcularii si varsarii directe presupune determinarea
impozitelor si taxelor, precum si varsarea sumelor datorate
bugetului la termenele legale de plata de catre contribuabilii
insisi in baza prevederilor legale cu caracter fiscal. Exemplu:
contribuabilii persoane juridice, platitori de taxa pe valoarea
adaugata, accize, impozit pe profit, calculeaza si varsa direct la
buget obligatiile fiscale datorate la fiecare termen de plata,
fiind direct raspunzatori pentru exactitatea acestor operatiuni.
Metoda perceperii prin stopaj la sursa. In cazul acestei metode
obligatia calcularii, retinerii si virarii la termen a impozitului
catre bugetul de stat revine platitorului de venit. Impozitul se
retine la sursa de plata, suma datorata cu titlu de impozit fiind
retinuta de la beneficiarul venitului, dar achitata la bugetul
statului de catre persoana fizica sau juridica de la care sunt
realizate aceste venituri. Aceasta metoda se aplica in cazul
impozitului pe veniturile din salarii, al impozitului pe veniturile
din dividende, din dobanzi, din transferul
15
dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, din pensii,
din jocuri de noroc etc. in aceste situatii organele de control
fiscal intervin ulterior pentru a efectua verificari cu privire la
determinarea si varsarea integrala si la termen a impozitelor
respective. Metoda perceprii prin impunere si debitare. In cazul
acestei metode interventia organelor fiscale in procesul impunerii
este mai directa. Aceasta metoda se aplica, pentru anumite impozite
si taxe, cum sunt impozitul pe teren, impozitul pe cladiri, taxa
asupra mijloacelor de transport, impozitul pe veniturile din
cedarea folosintei bunurilor etc. In toate aceste cazuri, impunerea
se face de catre organul fiscal competent, care inscrie in
registrul de rol sau de evidenta informatizata debitele respective,
asigurand si perceperea acestora prin instiintari de plata si
uneori incasarea directa prin intermediul agentilor fiscali. Metoda
perceperii prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile.
Aceasta metoda se aplica atat persoanelor fizice cat si celor
juridice, pentru actele si faptele cu caracter jurisdictional, cat
si pentru actele si serviciile notariale, caz in care perceperea
taxelor se face anticipat prestarii serviciului de catre organele
de drept (notarii publici, primarii, organe ale politiei, instante
de judecata etc.). Aparatul fiscal intervine ulterior cu ocazia
controalelor efectuate la organele respective cu privire la
legalitatea si exactitatea perceperii taxelor de timbru. Taxele
pentru care plata s-a efectuat prin aceasta modalitate nu mai pot
fi restituite, deoarece timbrul fiscal fiind anulat, acesta a fost
scos din circulatie si nu mai poate fi folosit ulterior. Dovada
platii poate fi facuta prin marca imbrului aplicata si anulata pe
actul eliberat.
16
CAPITOLUL 2 IMPOZITUL PE PROFIT
2.1. Caracteristici generale ale impozitului pe profit
Contribuabilii impozitului pe profit sunt reprezentati de
urmatoarele categorii de persoane: persoanele juridice romane;
persoanele juridice straine care desfasoara o activitate prin
intermediul unui sediu permanent din Romania; persoanele juridice
straine si persoane fizice nerezidente care desfasoara o activitate
in Romania in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica;
persoanele juridice straine care realizeaza venituri legate de
proprietati imobiliare situate in Romania sau venituri legate de
vanzarea sau cesionarea unor titluri de participare detinute la o
persoana juridica romana; persoanele fizice rezidente asociate cu
persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in
Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate
juridica. In astfel de situatii impozitul datorat de persoana
fizica se calculeaza, se retine si se plateste de catre persoana
juridica romana. Tinand cont de categoriile de contribuabili ai
impozitului pe profit, sfera de aplicare a acestuia este diferita
astfel: in cazul persoanelor juridice romane, impozitul se aplica
asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din
Romania, cat si din strainatate; in cazul persoanelor juridice
straine care desfasoara o activitate prin intermediul unui sediu
permanent din Romania, impozitul se aplica asupra profitului
impozabil obtinut de catre sediul permanent din Romania; in cazul
persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente
care desfasoara activitate in Romania in cadrul unei asocieri fara
personalitate juridica, impozitul se aplica asupra partii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; in
cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri legate
de proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea sau
cesionarea
17
unor titluri departicipare detinute la o persoana juridica
romana, impozitul se aplica asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri; in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu
persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania,
cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica,
impozitul se aplica asupra partii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Legislatia
fiscala cu privire la impozitul pe profit evidentiaza si o serie de
contribuabili scutiti de la plata acestuia, si anume; trezoreria
statului; institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv
veniturile proprii si disponibilitatile realizate; persoanele
juridice romane care sunt platitoare ale impozitului pe veniturile
microintreprinderilor; fundatiile romane; cultele religioase pentru
urmatoarele categorii de venituri: venituri obtinute din producerea
si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de
cult; venituri obtinute din chirii si alte venituri obtinute din
activitati economice, in conditiile in care aceste sume sunt
folosite pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult,
pentru lucrari de constructie si de consolidare a lacasurilor de
cult si a cladirilor etc; institutiile de invatamant particular
acreditate, precum si cele autorizate; asociatiile de proprietari,
pentru veniturile obtinute din activitati economice si folosite
pentru imbunatatirea utilitatilor si eficentei cladirilor, pentru
intretinerea si repararea proprietatii comune; Banca Nationala a
Romaniei etc.
In afara de aceste categorii de contribuabili scutiti de la
plata impozitului pe profit, in Codul fiscal se regasesc si o serie
de alte precizari legate de organizatiile nonprofit, organizatiile
sindicale si cele patronale. Astfel, acestea sunt scutite de la
plata impozitului pe profit pentru urmatoarele categorii de
venituri: cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
contributiile banesti sau in natura ale membrilor si
simpatizantilor; venituri obtinute din vize, taxe si penalitati
sportive sau din participarea la competitii si demonstratii
sportive;
18
donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare
etc.
In ceea ce priveste veniturile din activitatile economice care
pot fi realizate de catre aceste entitati nonprofit, acestea sunt
de asemenea scutite de plata impozitului pe profit pana la limita
de 15.000 euro in echivalent lei, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Cota
de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil
este de 16%. Aceasta cota are aplicabilitate generala, cu exceptia
unitatilor economice de genul barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor, cazinourilor si pariurilor sportive. Pentru
acesti contribuabili codul fiscal stabileste un impozit minim.
Astfel impozitul pe profit nu trebuie sa fie mai mic decat 5% din
veniturile obtinute din astfel de activitati. In cazul in care
impozitul pe profit este mai mic de 5%, contribuabilii vor fi
obligati sa achite la buget un impozit egal cu 5% din aceste
venituri.
2.2. Determinarea profitului impozabilCa si regula generala,
profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile
realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul
realizarii de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile si
la care se adauga cheltuielile nedeductibile. In categoria
veniturilor neimpozabile se includ: dividendele primite de la o
persoana juridica romana; diferentele favorabile de valoare a
titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune; veniturile din
anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu
s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea
cheltuielilor nedeductibile. Dividendele primite din statele membre
ale Uniunii Europene beneficiaza de un regim fiscal special.
Astfel, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, sunt de
asemenea neimpozabile si: 1. dividendele primite de o persoana
juridica romana, societate mama, de la o filiala a sa situata
intr-un stat membru, in situatia in care persoana juridica romana
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: plateste impozit pe
profit
19
detine minimum de 15% din capitalul social al unei persoane
juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10% incepand cu 1
ianuarie 2009 la data inregistrarii venitului din dividende
societatea detine participatia minima pe o perioada neintrerupta de
cel putin 2 ani.
2. dividendele primite de sediile permanente din Romania ale
unor persoane juridice straine din alte state membre, societati
mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate in state
membre, daca persoana juridica straina indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii: are o forma specifica de organizare prevazuta
de legislatia statului membru; in conformitate cu legislatia
statului membru, este considerata a fi rezident al statului
respectiv; plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui
stat membru, impozit pe profit sau un impozit asimilat acestuia;
detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat
membru, respectiv 10% de la 1 ianuarie 2009; la data inregistrarii
venitului din dividende de catre sediul permanent din Romania,
persoana juridica straina detine participatia minima pe o perioada
neintrerupta de cel putin 2 ani. In ceea ce priveste cheltuielile,
pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate
cheltuieli deductibile doar acele cheltuieli efectuate in scopul
realizarii de venituri impozabile. Printre cele mai importante
categorii de cheltuieli deductibile se pot enumera: cheltuieli
legate de achizitionarea ambalajelor; cheltuieli legate de
protectia muncii si cele efectuate pentru prevenirea accidentelor
de munca si a bolilor profesionale; cheltuieli de reclama si
publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor
sau serviciilor si care au la baza un contract scris; cheltuieli
pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului
angajat; cheltuieli pentru protejarea mediului si conservarea
resurselor etc.
In afara acestor categorii de cheltuieli deductibile din punct
de vedere fiscal exista si o serie de alte cheltuieli care prezinta
o deductibilitate limitata, astfel: cheltuielile de protocol in
limita a 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente
veniturilor
20
impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si
cheltuielile cu impozitul pe profit; suma cheltuielilor cu
indeminizatia de deplasare acordata salariatilor, in limita a de
2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
cheltuieli sociale in limita unei cote de pana la 2% aplicata
asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;
cheltuielile cu perisabilitatile in limitele stabilite de catre
organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu
institutiile de specialitate cu avizul Ministerului Finantelor
Publice; cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele
de pensii facultative, in limita unei sume de 200 euro in
echivalent lei pe an pentru fiecare participant; cheltuielile cu
primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume de
200 euro in echivalent lei pe an pentru fiecare participant etc. In
Codul fiscal exista asa dupa cum am precizat anterior si o serie de
cheltuieli nedeductibile dintre care cele mai importante sunt:
cheltuielile cu impozitul pe profit inclusiv cele reprezentand
diferente din anii precedenti, precum si impozitele pe profit sau
venit platite in strainatate. Sunt dedeductibile si cheltuielile cu
impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si
juridice nerezidente pentru veniturile realizate in Romania;
dobanzile, majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si
penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane;
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau activelor
corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate,
neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de
asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Nu intra
in aceasta categorie activele de acest gen distruse ca urmare a
unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora;
cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor
acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca
valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
21
cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor,
altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau
serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru
aceste bunuri sau servicii;
cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza
un document justificativ prin care sa se faca dovada efectuarii
operatiunii sau intrarii in gestiune;
cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare
a titlurilor de participare la persoane juridice la care se detin
participatii, precum si diferentele nefavorabile de valoare
aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor
determinate de vanzarea sau cesionarea acestora etc.
Codul fiscal face referire si la o serie de categorii de
cheltuieli mai speciale, care sunt tratate in mod complex in
vederea stabilirii deductibilitatii lor fiscale. Aceste categorii
se refera la: 1. provizioane si rezerve; 2. cheltuielile cu
dobanzile si diferente de curs valutar; 3. amortizarea fiscala.
Provizioanele si rezervele Potrivit codului fiscal fiecare
contribuabil are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor,
in urmatoarele conditii: rezerva legala este deductibila in limita
unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de
determinarea impozitului pe profit, din care se scadd veniturile
neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din
capitalul social subscris si varsat. provizioanele pentru garantii
de buna executie acordate clientilor; provizioanele de risc pentru
operatiunile pe pietele financiare constituite potrivit
reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din
valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii: o sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie
2007; o creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia
este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza
hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; o nu
sunt garantate de o alta persoana;
22
o
sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata
contribuabilului;
o au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a
fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile,
indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii
destinatiei provizionului sau a rezervei. Cheltuieli cu dobanzile
si diferentele de curs valutar Cheltuielile cu dobanzile sunt
integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mci sau egal cu 3. Gradul de indatorare a
capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a
valorilor existente la inceputul si sfarsitului perioadei pentru
care se determina impozitul pe profit. In cazul in care gradul de
indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu
pierderea neta din diferente de curs valutar sunt nedeductibile.
Acestea se repartizeaza in perioada urmatoare, pana la
deductibilitatea integrala a acestora. In cazul in care
cheltuielile din diferente de curs valutar ale contribuabilului
depasesc veniturile din diferente de curs valutar, diferenta va fi
tratata din punct de vedere a deductibilitatii fiscale ca o
cheltuiala cu dobanda. Amortizarea fiscala Cheltuielile aferente
achizitionarii, producerii, construirii, ansamblarii, instalarii
sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza, din
punct de vedere fiscal, prin deducerea amortizarii in anumite
limite, in functie de felul mijloacelor fixe si de regimul de
amortizare utilizat. Conform Codului fiscal, mijlocul fix
amortizabil este reprezentat de orice imobilizare corporala care
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: este detinut si
utilizat in productia, livrarea de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri
administrative; are o valoare mai mare decat limita stabilita prin
hotarare de guvern; are o durata normala de utilizare mai mare de
un an.
De asemenea, sunt considerate mijloace fixe amortizabile
urmatoarele: investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac
obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de
gestiune etc.;
23
mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au
intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea
se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea
rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de
realizarea lor;
investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma
cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii
parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de
beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului
fix;
investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri
noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in
dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate
publica;
amenajarile de terenuri;
Valoarea de intrare a mijloacelor fixe se stabileste diferit, in
functie de modalitate de intrare a acestora, astfel: pentru
mijloacele fixe procurate cu titlu oneros valoarea de intrare o
reprezinta costul de achizitie; pentru mijloacele fixe construite
sau produse de catre contribuabil valoarea de intrare o reprezinta
costul de productie; pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu
gratuit valoarea de intrare o reprezinta valoarea de piata.
Metodele de amortizare fiscala reglementate de legislatia
romaneasca sunt: Metoda de amortizare liniara conform careia
amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare
liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota
de amortizare liniara se determina raportand numarul 100 la durata
normala de utilizare a mijlocului fix; Metoda de amortizare
degresiva potrivit careia amortizarea se calculeaza prin
multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre
urmatorii coeficienti: o 1,5 daca durata normala de utilizare a
mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani; o 2,0 daca durata
normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si
10 ani;
24
o 2,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix
amortizabil este mai mare de 10 ani. Metoda de amortizare
accelerata care presupune determinarea amortizarii astfel: o in
primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din
valoarea de intrare a mijlocului fix; o pentru urmatorii ani de
utilizare, amortizarea se determina prin raportarea valorii ramase
de amortizat la durata normala de utilizare ramasa a mijlocului
fix. Regimul de amortizare fiscala se determina diferit, in functie
de categoriile mijloacelor fixe amortizabile, astfel: in cazul
constructiilor se aplica metoda de amortizare liniara; in cazul
echipamentelor tehnologice, respectiv a masinilor, uneltelor si
instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice
ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniara, degresiva sau accelerata; in cazul oricarui al mijloc fix
amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniara sau degresiva. In legatura cu amortizarea imobilizarilor
corporale care fac obiectul contractelor de leasing trebuie avut in
vedere tipul de contract de leasing: financiar sau operational.
Reprezinta contract de leasing financiar, orice contract de leasing
care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului
care face obiectul contractului de leasing sunt transferate
utilizatorului la monentul la care contractul de leasing produce
efecte; prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra
bunului care face obiectul contractului de leasing catre utilizator
la momentul expirarii contractului; perioada de leasing depaseste
75% din durata normala de utilizare a bunului.
Orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar,
care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar,
constituie contract de leasing operational. Din punct de vedere
fiscal, contractele de leasing sunt tratate diferit, astfel:
25
in cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat ca
proprietar, acesta deducand amortizarea bunului care face obiectul
contractului si dobanda; in cazul leasingului operational,
locatorul are calitatea de proprietar, acesta deducand amortizarea
bunului care face obiectul contractului, iar locatarul deducand
chiria (rata de leasing).
2.3. Aspecte fiscale internationale
O categorie distincta de contribuabili o reprezinta persoanele
juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui
sediu permanent in Romania si care au obligatia de a plati
impozitul pe profitul impozabil atribuibil sediului permanent.
Sediul permanent reprezinta locul prin intermediul caruia se
desfaoara integral sau partial activitatea unui nerezident fie
direct, fie prin intermediul unui agent dependent. Prin agent
dependent se intelege persoana fizica, juridica sau alta entitate
care desfasoara activitatea in Romania in numele, pe contul si sub
controlul unei persoane fizice nerezidente sau juridice strain, in
baza unui inscris intre acestia, si incheie contracte in numele
acesteia, cu exceptia reprezentatelor autorizate sa functioneze pe
teritoriul Romaniei. Profitul impozabil se determina in
conformitate cu regulile generale, in urmatoarele conditii: numai
veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in
venituri impozabile; numai cheltuielile efectuate in scopul
obtinerii acestor venituri se include in cheltuielile deductibile.
Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea
acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor
preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui
transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau
permanent. Persoanele juridice straine care obtin venituri din
proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea
cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana
juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru
profitul impozabil aferent acestor venituri.
26
Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania
include urmatoarele: veniturile din inchirierea sau cedarea
folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania; castigul din
vanzarea cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror
drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;
castigul din vanzarea cesionarea titlurilor de participare detinute
la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor
fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul
mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare in Romania;
veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in
Romania, inclusiv castigul din vanzarea cesionarea oricarui drept
aferent acestor resurse naturale. Daca o persoana juridica romana
obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediul
permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si
veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in statul strain,
atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie
indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce
din impozitul pe profit ce se determina potrivit legislatiei
romanesti. Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain
intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat
prin aplicarea cotei de impozit pe profit de 16% la profitul
impozabil obtinut in statul strain. Impozitul platit unui stat
strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta
documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care
sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain. Orice
pierdere realizata printr-un sediul permanent din strainatate este
deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.
Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se
deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de
venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in
urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
27
2.4. Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscalePlata
impozitului pe profit se face astfel: contribuabilii, societati
comerciale bancare, persoane juridice romane si sucursalele din
Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a
plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate
trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie estimat cu ocazia
elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza
platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata
impozituliui annual este termenul de depunere a declaratiei privind
impozitul pe profit, respectiv 15 aprilie a anului urmator.
celelalte categorii de contribuabili au obligatia de a declara si
plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inlusiv a
primei luni din trimestrul urmator. Incepand cu anul 2010, acesti
contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate. In
cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de
catre contribuabili si retinut de catre persoana juridica
responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra
partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui
asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati
impozitul pe profit trimestrial, pana pe data de 25 a primei luni
din trimestrul urmator. Organizatiile nonprofit au obligatia de a
declara si plati impozitul pe profit annual, pana la data de 15
februarie a anului urmator celui pentru care se calculeaza
impozitul. Acelasi termen este valabil si pentru contribuabilii
care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor
tehnice, pomicultura si viticultura etc. Persoanele juridice care
inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna
declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul
pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul
comertului. Indicele de inflatie necesar pentru actualizarea
platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului
finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal
pentru care se efectueaza platile anticipate.
28
CAPITOLUL 3 IMPOZITUL MICROINTREPRINDERILOR 3.1. Definitia
microintreprinderii in sens fiscal
PE
VENITURILE
O microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete
cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului
fiscal precedent: a. realizeaz venituri, altele dect cele din
consultan i management, n proporie de peste 50% din veniturile
totale; b. are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c. a realizat
venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000 euro; d.
capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane,
altele dect statul, autoritile locale i instituiile publice. Numrul
de salariai reprezint numrul de persoane angajate cu contract
individual de munc, potrivit dispoziiilor Codului muncii,
indiferent de durata timpului de munc, nscrise lunar n statele de
plat i/sau n registrul general de eviden a salariailor. La analiza
ndeplinirii condiiei privind numrul de salariai nu se iau n
considerare cazurile de ncetare a raporturilor de munc ca urmare a
pensionrii sau desfacerii contractului individual de munc n urma
svririi unor acte care, potrivit legii, sunt sancionate inclusiv
prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur
angajat care demisioneaz n cursul unei luni, condiia din Codul
fiscal se consider ndeplinit dac n cursul lunii urmtoare este
angajat un alt salariat. Pentru ncadrarea n condiia privind nivelul
veniturilor realizate n anul precedent, se vor lua n calcul aceleai
venituri care constituie baza impozabil, iar cursul de schimb
pentru determinarea echivalentului n euro este cel de la nchiderea
aceluiai exerciiu financiar. La ncadrarea n condiia privind
capitalul social, nu poate fi microntreprindere persoana juridic
romn care are capitalul social deinut de un acionar sau asociat
persoan juridic cu peste 250 de angajai.
29
3.2. Opiunea de a plti impozit pe veniturile
microntreprinderilor
Impozitul pe venitul microintreprinderilor este un impozit
opional. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot
opta pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor
ncepnd cu anul fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile legale i dac
nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile
microntreprinderilor. O persoan juridic romn care este nou-nfiinat
poate opta s plteasc impozit pe venitul microntreprinderilor,
ncepnd cu primul an fiscal, dac condiiile a. i d. sunt ndeplinite
la data nregistrrii la registrul comerului i condiia b. este
ndeplinit n termen de 60 de zile inclusiv de la data nregistrrii.
Microntreprinderile pltitoare de impozit pe venitul
microntreprinderilor nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd
cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre
condiiile legale. Nu pot opta pentru sistemul de impunere al
impozitului pe veniturile microintreprinderilor persoanele juridice
romne care: a. persoanele juridice care se organizeaz i funcioneaz
potrivit legilor speciale de organizare i funcionare din domeniul
bancar (bncile, casele de schimb valutar, societile de credit
ipotecar, cooperativele de credit etc.); b. persoanele juridice
care se organizeaz i funcioneaz potrivit legilor speciale de
organizare i funcionare din domeniul asigurrilor (de exemplu:
societile de asigurare-reasigurare), al pieei de capital (de
exemplu: burse de valori sau de mrfuri, societile de servicii de
investiii financiare, societile de registru, societile de
depozitare), cu excepia persoanelor juridice care desfoar activiti
de intermediere n aceste domenii (brokerii i agenii de asigurare);
c. persoanele juridice care desfoar activiti n domeniul jocurilor
de noroc, al pariurilor sportive i al cazinourilor; d. au capitalul
social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste
250 de angajai. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe
veniturile microntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului
pe profit ncepnd cu anul fiscal urmtor. Opiunea se exercit pn la
data de 31 ianuarie a anului fiscal urmtor celui pentru care s-a
datorat impozit pe veniturile microntreprinderilor.
30
3.3. Calculul impozitului pe veniturile microntreprinderilor
(cote, baza impozabil)
Anul fiscal al unei microntreprinderi este anul calendaristic. n
cazul unei persoane juridice care se nfiineaz sau i nceteaz
existena, anul fiscal este perioada din anul calendaristic n care
persoana juridic a existat. Cota de impozitare pe veniturile
microntreprinderilor este de 3% n anul 2010. n situaia n care
impozitul datorat de microntreprinderi este mai mic dect impozitul
minim anual, acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul
acestei sume. n acest sens, pentru anul 2009 se au n vedere
urmtoarele reguli: a. pentru trimestrul al II-lea se compar
impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat la sfritul
trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat n mod
corespunztor pentru perioada 1 mai30 iunie 2009, prin mprirea
impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni
aferent perioadei respective; b. pentru trimestrele al III-lea i al
IV-lea se compar impozitul pe veniturile microntreprinderilor
datorat la sfritul fiecrui trimestru cu impozitul minim anual,
recalculat n mod corespunztor pentru trimestrul respectiv, prin
mprtirea impozitului minim anual la 12 luni i nmultirea cu numrul
de luni aferent trimestrului respectiv. Prin excepie, dac n cursul
unui an fiscal, o microntreprindere realizeaz venituri mai mari de
100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultan i
management n veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta
va plti impozit pe profit lund n calcul veniturile i cheltuielile
realizate de la nceputul anului fiscal, fr posibilitatea de a mai
beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile impozitului pe
venit. Calculul i plata impozitului pe profit se efectueaz ncepnd
cu trimestrul n care s-a depit oricare dintre limitele, fr a se
datora majorri de ntrziere. La determinarea impozitului pe profit
datorat se scad plile reprezentnd impozitul pe veniturile
microntreprinderilor efectuate n cursul anului fiscal. Baza
impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o
constituie veniturile din orice surs, din care se scad: a.
veniturile din variaia stocurilor; b. veniturile din producia de
imobilizri corporale i necorporale;
31
c. veniturile
din
exploatare,
reprezentnd
cota-parte
a
subveniilor
guvernamentale i a altor resurse pentru finanarea investiiilor;
d. veniturile din provizioane; e. veniturile rezultate din anularea
datoriilor i a majorrilor datorate bugetului statului, care nu au
fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,
conform reglementrilor legale; f. veniturile realizate din
despgubiri, de la societile de asigurare, pentru pagubele produse
la activele corporale proprii. n cazul n care o microntreprindere
achiziioneaz case de marcat, valoarea de achiziie a acestora se
deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul
justificativ, n trimestrul n care au fost puse n funciune, potrivit
legii.
3.4. Trecerea de la plata impozitului microntreprinderilor la
plata impozitului pe profit
pe
veniturile
Persoanele juridice pltitoare de impozit pe profit comunic
opiunea organelor fiscale teritoriale la nceputul anului fiscal,
prin depunerea declaraiei de meniuni pentru persoanele juridice,
asociaiile familiale i asociaiile fr personalitate juridic, pn la
data de 31 ianuarie inclusiv. Persoanele juridice care se nfiineaz
n cursul unui an fiscal nscriu opiunea n cererea de nregistrare la
registrul comerului. Opiunea este definitiv pentru anul fiscal
respectiv. n cazul n care, n cursul anului fiscal, una dintre
condiiile impuse nu mai este ndeplinit, microntreprinderea are
obligaia de a pstra pentru anul fiscal respectiv regimul de
impozitare pentru care a optat, fr posibilitatea de a beneficia
pentru perioada urmtoare de prevederile impozitului pe veniturile
microintreprinderilor, chiar dac ulterior ndeplinete condiiile
legale.
32
3.5. Plata impozitului i depunerea declaraiilor fiscaleCalculul
i plata impozitului pe venitul microntreprinderilor se efectueaz
trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare
trimestrului pentru care se calculeaz impozitul.
Microntreprinderile au obligaia de a depune, pn la termenul de plat
a impozitului, declaraia de impozit pe venit.
33
CAPITOLUL 4 IMPOZITUL PE VENIT
4.1. Contribuabilii impozitului pe venit, sfera de aplicare si
perioada impozabilaContribuabilii impozitului pe venit sunt
reprezentati de urmatoarele persoane: persoanele fizice rezidente
pentru veniturile nete obtinute atat in Romania, cat si in
strainatate; persoanele fizice nerezidente care desfasoara o
activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in
Romania pentru venitul net atribuibil sediului permanent;
persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente
in Romania pentru venitul salarial net realizat din aceasta
activitate dependenta, numai daca se indeplineste cel putin una
dintre urmatoarele trei conditii: o persoana nerezidenta este
prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp
care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12
luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza; o
veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui
angajator care este rezident; o veniturile salariale reprezinta
cheltuiala deductibila a unui sediu permanent din Romania.
persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele
enumerate anterior, precum si cele pentru care se datoreaza
impozitul pe venituri obtinute din Romania de nerezidenti. In
aceasta categorie de venituri pot fi incluse: venituri obtinute din
inchirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinta a
unei proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul
titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana.
Sfera de cuprindere a impozitului pe venit este diferita in functie
de categoriile de contribuabili, astfel: in cazul persoanelor
fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania se aplica
veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din
afara Romaniei;
34
in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele
enumerate anterior se aplica numai veniturilor obtinute din
Romania. Aceste venituri sunt impuse atat la nivelul fiecarei surse
din categoriile de venituri.
in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara
activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent din
Romania, impozitul se aplica venitului net atribuibil sediului
permanent;
in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara
activitate dependenta in Romania impozitul se aplica asupra
venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
Sub aspectul sferei de aplicare a impozitului, veniturile
realizate de contribuabil, persoana fizica rezidenta, se clasifica
in doua mari grupe: venituri impozabile; venituri neimpozabile.
Veniturile impozabile sunt categoriile de venituri supuse
impozitului pe venit si include atat veniturile in bani, cat si
echivalentul in lei al veniturilor in natura, cuprinzand
urmatoarele categorii: venituri din activitati independente;
venituri din salarii; venituri din cedarea folosintei bunurilor;
venituri din investitii; venituri din pensii; venituri din
activitati agricole; venituri din premii si din jocuri de noroc;
venituri din transferul proprietatilor imobiliare; venituri din
alte surse.
Veniturile neimpozabile sunt venituri care nu se supun
impozitarii din anumite considerente de ordin social, economic,
politic etc. In aceasta grupa se include urmatoarele categorii:
ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie
speciala acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale etc., cu
exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu
sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal,
maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului
bolnav.
35
sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand
despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu
exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca
urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia
tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri mpozabile despagubirile
in bani sau natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a
unui prejudiciu suferit de aceasta, inclusiv despagubirile
reprezentand daune morale.
sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca
urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de
invaliditate sau deces; pensiile pentru invalizii de razboi,
orfanii, vaduvele de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea
pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate,
precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri
constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari
sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele
finantate de la bugetul de stat;
contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care
se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice; sumele sau bunurile
primite sub forma de sponsorizare; sumele sau bunurile primite cu
titlu de mostenire si donatie; bursele primite de persoanele care
urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru
institutionalizat; premiile obtinute de sportivii medaliati la
campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice etc.
Cota de impozitare pentru impozitul pe venit este de 16% si se
aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din
fiecare categorie de venituri. Perioada impozabila este anul fiscal
care corespunde anului calendaristic.
36
4.2. Impozitul pe veniturile din activitati
independenteVeniturile din activitati independente cuprind
veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile
din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod
individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv cele din
activitati adiacente. Veniturile comerciale provin din fapte de
comert ale contribuabililor persoane fizice sau asocieri fara
personalitate juridica, din prestari de servivii (altele decat cele
de natura profesiilor libere),precum si din practicarea unor
meserii. Principalele activitati care constituie fapte de comert
sunt: activitati de productie; activitati de cumparare efectuate in
scopul revanzarii; organizarea de spectacole culturale, sportive,
distractive etc.; vanzarea in regim de consignatie a bunurilor
cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi
comercializate etc. Veniturile din profesii libere sunt realizate
din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor
financiar, consultant fiscal, traducator, expert contabil,
arhitect, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de
asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ etc.
Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de
proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, mai putin
realizarile tehnice, desene si modele, mostre, marci de fabrica,
know-how, din drepturi de autor etc. Veniturile reprezentand
drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt
considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de
proprietate intelectuala. Venitul net din activitati independente
se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile
deductibile aferente realizarii venitului. Venitul brut se
constituie din totalitatea veniturilor in bani si in natura
obtinute din exercitarea activitatii, din dobanzi bancare si din
alte activitati adiacente. In mod concret, venitul brut cuprinde:
sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din
desfasurarea activitatii; veniturile sub forma de dobanzi din
creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o
activitate independenta;
37
castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii,
utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea
bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;
veniturile din anganjamentul de a nu desfasura o activitate
independenta sau de a concura cu o alta persoana; veniturile din
anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu
activitatea independenta.
Potrivit Codului fiscal, nu sunt considerate venituri brute
urmatoarele: aporturile in numerar sau in echivalentul in lei al
aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in
cursul desfasurarii acesteia; sumele primite sub forma de credite
bancare sau de imprumuturi de la persoanele fizice sau juridice;
sumele primite ca despagubiri; sumele sau bunurile primite sub
forma de sponsorizari sau donatii.
Cheltuielile deductibile din venitul brut sunt cheltuielile
aferente realizarii venitului asa cum rezulta din evidentele
contabile conduse de contribuabil. Pentru a putea fi deduse din
venitul brut, cheltuielile aferente veniturilor trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii generale: sa fie efectuate in
interesul direct al activitatii si sa corespunda unor cheltuieli
efective justificate prin documente; sa fie cuprinse in
cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au
fost platite; sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute
pentru impozitul pe profit; cheltuielile cu primele de asigurare sa
fie efectuate pentru: o activele corporale sau necorporale din
patrimoniul afacerii; o activele ce servesc ca garantie bancara
pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care
este autorizat contribuabilul; o boli profesionale, risc
profesional si accidente de munca; o persoane care obtin venituri
din salarii, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de
asigurare, labeneficiarul acesteia la momentul platii de catre
suportator. Tinand cont de aceste conditii pot fi enumerate cateva
exemple de cheltuieli deductibile, si anume:
38
cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale
consumabile si marfuri; cheltuieli cu lucrarile executate si
serviciile prestate de terti; dobanzi aferente creditelor bancare;
cheltuieli cu comisioanele si alte servicii bancare; cheltuielile
postale si taxele de comunicatii; cheltuielile cu energia si apa;
cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane; cheltuieli de
natura salariala etc.
Anumite categorii de cheltuieli sunt deductibile limitat, si
anume: cheltuielile de sponsorizare, precum si cele pentru
acordarea de burse private, in limita unei cote de 5% din baza de
calcul; cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din
baza de calcul; suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe
perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori
nivelul legal pentru institutiile publice; cheltuielile sociale, in
limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la
fondul de salarii realizat anual; pierderile privind bunurile
perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori,
potrivit legii; contributiile efectuate in numele angajatilor la
fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in
vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o
persoana; prima de asigurare voluntara de sanatate, in limita
echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana; cotizatii
platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de
calcul etc.
Exista precizate in Codul fiscal si o serie de categorii de
cheltuieli nedeductibile, dintre care cele mai importante sunt:
sumele sau bunurile utilizate de catre contribuabil pentru uzul
personal sau al familiei sale;
39
cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror
surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate; impozitul
pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat in
strainatate; donatiile de orice fel; amenzile, confiscarile,
dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate
autoritatilor romane si straine, altele decat cele platite conform
clauzelor din contractel comerciale etc.
In cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala
determinarea venitului net prezinta anumite particularitati. Acesta
se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor
cheltuieli: o cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut;
contributiile sociale obligatorii platite.
In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta
monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul
brut a urmatoarelor cheltuieli: o cheltuiala deductibila egala cu
25% din venitul brut; contributiile sociale obligatorii
platite.
4.3. Impozitul pe veniturile din salariiVeniturile din salarii
sunt considerate toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute
de o persoana fizica ce desfasoara activitate in baza unui contract
individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege,
indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor
sau de forma sub care acestea se acorda, inclusiv indemnizatiile
pentru incapacitate temporara de munca. In vederea impunerii, unele
venituri sunt asimilate salariilor. Veniturile asimilate salariilor
se tateaza ca si salariile, platitorii de venituri avand aceleasi
obligatii ca si angajatorii, iar beneficiarii veniturilor, avand
aceleasi obligatii ca si angajatii. Veniturile asimilate
salariilor, in vederea impunerii sunt: indemnizatiile din
activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate
publica;
40
indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei
functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile,
sporurile si alte drepturi ale personalului militar; indemnizatia
lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la societati comerciale la care statul este
actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
sumele primite de memebri fondatori ai societatilor comerciale
constituite prin prescriptie publica; sumele primite de
reprezentatii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de
administratie si in comisia de cenzori; indemnizatia lunara a
asociatului unic, la nivelul valorilor inscrise in declaratia de
asigurari sociale; sumele acordate de organizatiinonprofit si de
alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de
2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe
perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din
instittiile publice;
orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate
salariilor.
Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu
sunt impozabile: ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru
pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor
naturale, ajutoare pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele
pentru nastere, venituri reprezentand cadouri pentru copiii minori
ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravloarea
transportului la si de la locul de munca al salariatului etc;
tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori
angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din
incinta unitatii, potriit repartitiei de serviciu, numirii conform
legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific
domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din
sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta
nationala, precum si compensarea diferentei de chirie suportate de
persoana fizica, conform legilor speciale;
41
cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la
dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si
diplomatici care lucreaza in afara tarii;
contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului
individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a
medicamentelor si materialelor igienico sanitar