-
Metodologie pentru monitorizarea masurilor in domeniul
educatiei privind incluziunea sociala a Romilor
O abordare orientata inspre monitorizarea garantarii dreptului
la
educatiei, combaterea segregarii scolare si a discriminarii
copiilor
romi in Romania
-
2
Romani CRISS, în parteneriat cu Centrul FXB pentru Sănătate și
Drepturile Omului din cadrul
Universității Harvard, ANTIGONE, Centrul European pentru
Drepturile Romilor (ERRC), Asociația
Life Together și Asociația Integro din Bulgaria au realizat si
implementat proiectul DARE-Net proiect:
Rețeaua Desegregare și Acțiune pentru Educația Romilor.
Acest proiect a fost implementat cu ajutorul financiar al
Comisiei Europene (EACEA Agenția
Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură prin programul
său Învățare pe tot parcursul vieții).
Această publicație reflectă doar viziunea autorului și Comisia
nu poate fi trasă la răspundere pentru
utilizarea, în orice fel, a conținutului acestei publicații
-
3
Cuprins
I. Dreptul la educație și aspecte relevante privind copiii
romi
I.1. Cadrul legal internațional care reglementează dreptul la
educație
Dreptul la educație in instrumente legale internaționale și
regionale
I.2. Protecția minorităților naționale inclusiv a romilor și
dreptul la educație
Dreptul la educație și minoritățile naționale
Educația și învățamanatul în limba maternă
Interzicerea discriminării și contextul adoptarii măsurilor
pozitive
Elemente esentiale în domeniul educației minorităților
naționale
Dialog și înțelegere reciprocă între diferite grupuri
Oportunitati egale in accesul la educatie, , inclusiv pentru
copiii romi
Accesul la educație de calitate
I.3. Lista de verificare pentru evaluarea politicilor privind
minoritățile nationale și
educația
De ce? Care sunt obiectivele explicite ale politicilor
educaționale?
Cine? Cine sunt actorii implicați si preocupați?
Cum? Care sunt instrumentele disponibile și fezabile?
I.4. Dreptul la educație interpretat de Curtea Europeana a
Drepturilor Omului
Dreptul la educație al copiilor romi și principiile stabilite de
CEDO
Dreptul la nediscriminare aplicabil în cazurile în care sunt
implicați romi
Recunoașterea nevoilor speciale ale minorităților si
considerații subsecvente
Poziția specifică a romilor și protecția specială
Obligații pozitive specifice pentru evitarea perpetuării
discriminării copiilor romi din
trecut
II. Obligații pentru asigurarea dreptului la educație al
copiilor romi
II.1 Cadrul conceptual pentru promovarea dreptului la
educație
Dreptul la access la educatie
Dreptul la educație de calitate
Dreptul la respect in cadrul educational
II.2 Cadrul politicilor internaționale vizand egalitatea in
educatie pentru copiii romi
1998 Recomandarea ECRI privind politici pentru combaterea
rasismului împotriva
romilor
2000 Recomandarea Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei
privind
educația romilor
2000 Recomandarea Generală nr. 27 a UN CERD privind
discriminarea împotriva
romilor
2003 Planul de Acțiune al OSCE pentru îmbunătățirea situației
romilor și sinti
2006 Recomandarea ECRI pentru politica de combatere a
discriminării rasiale în educație
2008/2009 Deciziile Consiliului Ministerial al OSCE pentru
sporirea eforturilor de
implementare a Planului de Acțiune
2009 Recomandarea Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei
pentru educația
romilor
2011 Cadrul Uniunii Europene pentru Strategiile Naționale de
Integrare a Romilor până
în 2020
2011 Recomandarea de Politică Generală a ECRI pentru combaterea
anti-țiganismului
2013 Decizia Consiliului Ministerial al OSCE privind sporirea
eforturilor de
implementare a Planului de Acțiune cu atentie particulara asupra
femeilor rome , tinerilor
și copiilor romi
-
4
2013 Recomandarea Consiliului UE privind măsurile efective
pentru integrarea romilor în
Statele Membre O cerință pentru „monitorizarea” măsurilor de
acțiune din strategiile naționale
pentru incluziunea romilor
III.1 Programe, strategii si politici de monitorizare
Definirea procesului de monitorizare
Stabilirea unui sistem de monitorizare pe baza rezultatelor
III.2 Cerința monitorizării strategiilor guvernamentale pentru
îmbunătățirea situației
comunităților de romi din Uniunea Europeană
Cerința Cadrului UE pentru un mecanism de monitorizare
puternic
Recomandarea pentru romi a Consiliului UE și cerințele de
monitorizare
III.3 Recomandările internaționale care solicita Statele Membre
sa monitorizeze politicile
de incluziune a romilor, inclusiv în domeniul educației
Recomandări relevante ale UN, OSCE, Consiliului Europei si
UE
IV. Dezvoltarea metodologiilor pentru monitorizarea alternativă
a politicilor pentru
incluziunea romilor
IV. 1 Rolul societății civile în monitorizarea strategiilor
pentru romi
Implicarea societății civile dincolo de consultare
IV. 2 Raportarea și monitorizarea societății civile
Metodologia de elaborare a unei monitorizări alternative
IV. 3 Identificarea măsurilor de acțiune și a indicatorilor de
monitorizare la nivel
național in concordanta cu instrumentele UE
Măsurile recomandate de UE și indicatori de monitorizare în
strategiile naționale pentru
romi: educația de calitate și eliminarea segregării
Măsurile recomandate de UE și indicatori de monitorizare în
strategiile naționale pentru
romi: absolvirea educației obligatorii
Măsurile recomandate de UE și indicatori de monitorizare în
strategiile naționale pentru
romi: educația timpurie
Măsurile recomandate de UE și indicatori de monitorizare în
strategiile naționale pentru
romi: formare și mediere
Măsurile recomandate de UE și indicatori de monitorizare în
strategiile naționale pentru
romi: creșterea conștientizării
Măsurile recomandate de UE și indicatori de monitorizare în
strategiile naționale pentru
romi: educația terțiara si secundară
Măsurile recomandate de UE și indicatori de monitorizare în
strategiile naționale pentru
romi: educația de tip șansa a doua
IV. 4 Indicatori relevanți în domeniul educației care reies din
standardele stabilite prin
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului
Sistemul educației primare obligatorii
Politici pentru integrarea copiilor în societate
Politici pentru înscrierea la școală a tuturor copiilor de
vârstă școlară
Măsuri de protecție în domeniul educației pentru copiii romi
Măsuri pentru sprijinirea înscrierii la școală a copiilor
romi
Masuri neutre si transaparente privind sistemul de inscriere si
transfer scolar
Măsuri pozitive pentru abordarea dificultatilor cu care se
confruntă copii romi
Practici care conduc la segregarea scolara a copiilor romi
IV.5 Indicatori la nivel national pentru analiza practicilor
care conduc la segregare
scolara Indicatori privind comunicattea Roma
Indicatori privind scoala
-
5
Indicatori privind conditiile de studiu
Indicatori privind elevii
Indicatori privind inscrierea scolara
Indicatori privind distributia copiilor romi in clasa/scoala
Indicatori privind rezultatele scolare
Indicatori preliminari privind politicile educationale pentru
copii Romi
Indicatori de baza privind politicile educationale pentru elevii
romi
-
6
I. Dreptul la educație și aspecte relevante privind copiii
romi
Standardele vizand dreptul la educație sunt reglementate în
diverse instrumente legale ,
începând cu Declarația Universală a Drepturilor Omului până la
diferite convenții,
declarații, recomandări sau cadre de acțiune. Tratatele
internaționale de drepturile omului
stabilesc obligațiile corelative dreptului la educație toate
urmarind acelasi același scop:
promovarea și dezvoltarea dreptului fiecărei persoane la
educație, fără discriminare și
excludere1.
1. Cadrul legal internațional care stabilește dreptul la
educație
Organismele internaționale pentru drepturile omului au subliniat
în mod constant că importanța
dreptului la educație consta in faptul ca exercitarea altor
drepturi, depinde în primul rând, de
realizarea dreptului la educație2. Orice persoană are dreptul la
educație, care este un drept
fundamental protejat prin toate sistemele internaționale și
regionale pentru protecția drepturilor
omului, inclusiv Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților
Fundamentale3. În doctrina juridică, accesul egal la educație a
fost numit ca fiind "cheia pentru a
atinge o mai mare putere economică și politică și, prin urmare,
egalitate în societate”.4
Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (CDC)
stipulează că întotdeauna, copiii trebuie să fie tratați în
concordatna cu interesul superior al acestora 5. Fără îndoială
interesul superior al
copilului presupune a obține o educație completă și de calitate,
aspecte esențiale pentru un start
de succes în viață. Ar trebui să fie interesul primar și comun
al administrației publice a statului să
ofere o educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de
situația lor. Prin metode de învățământ
adecvate ar trebui să se maximizeze și să se dezvolte
abilitățile copiilor inclusiv prin adaptarea la
nevoile acestora. Această abordare este prevăzută de Convenția
cu privire la Drepturile Copilului,
care pune accentul pe dezvoltarea in ansamblu a personalității
și abilităților la potențialul maxim
al copilului.6
CDC subliniază atât dreptul la educație pe baza egalității de
șanse, precum și obiectivele generale
ale educației în ceea ce privește promovarea dezvoltării maxim
posibile a copilului. CDC
statueaza, de asemenea, obligația guvernelor de a asigura
exercitarea tuturor drepturilor fiecărui
1 UNESCO, Convenția împotriva Discriminării în Educație (1960).
De văzut și Convenția Internațională
pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale: O analiză
comparativă (2006), disponibil la:
http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001459/145922e.pdf. 2 UN
CESCR, Comentariul General Nr. 13 al Comitetului pentru Drepturile
Economice și Sociale al ONU
definește educația atât ca un drept fundeamental în sine, cât și
o metodă indispensabilă de îndeplinire a
altor drepturi ale omului. Ca și drept de împuternicire,
educația este modul principal prin care adulții și
copiii marginalizați din punct de vedere social pot ieși din
sărăcie și pot găsi modalitatea de a se implica în
comunitățile lor, disponibil la:
http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/0/ae1a0b126d068e868025683c003c8b3b?Opendocument.
3 Convenția Împotriva Discriminării a UNESCO (1960), disponibilă
la: http://portal.unesco.org/en/ev.php-
URL_ID=12949&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html;
Convenția pentru Drepturile
Copilului (1989), disponibilă la:
http://www2.ohchr.org/english/law/crc.htm; Art.2 al Protocolului
nr. 1 al
Convenției Europene pentru Drepturile Omului și Libertăților
Fundamentale, disponibilă la:
http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/009.htm. 4
M.E.A Goodwin, Înfruntarea segregării rasiale Curtea Europeană
pentru Drepturile Omului in fața unei
situații ca Brown vs. Consiliului de Educație?, pag. 94,
disponibil la:
http://arno.uvt.nl/show.cgi?fid=96970. 5 Convenția pentru
Drepturile Copilului a ONU, Articolul 3, parag. 1. 6 Convenția
pentru Drepturile Copilului a ONU, Articolul 23, parag. 3 în
legătură cu Art. 29
http://unesdoc.unesco.org/images/0014/001459/145922e.pdfhttp://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/0/ae1a0b126d068e868025683c003c8b3b?Opendocumenthttp://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID=12949&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.htmlhttp://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID=12949&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.htmlhttp://www2.ohchr.org/english/law/crc.htmhttp://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/009.htmhttp://arno.uvt.nl/show.cgi?fid=96970
-
7
copil, fără discriminare din orice motiv. Această obligație se
extinde, în mod clar, la
educație. Toate statele care au ratificat Convenția privind
eliminarea discriminării rasiale, se
obligă să nu se angajeze în orice act de discriminare pe motive
de rasă sau etnie și, de asemenea,
l să ia măsuri pro active, inclusiv legislative, pentru a
interzice discriminarea rasială.7 Această
obligație a fost explicată de către Comitetul pentru Eliminarea
Discriminării Rasiale (CERD),
într-un comentariu general, prin care se statueaz necesitatea de
a introduce legislație, politici și
programe specifice pentru a asigura dreptul egal al copiilor
romi la educație.8
Dreptul la Educație cuprins in instrumentele legale
internaționale și regionale
TRATATE
INTERNAȚIONALE
Declarația Universală a Drepturilor Omului: Art. 26.
Convenția pentru Drepturile Economice, Sociale și
Culturale din 1966, Art. 2 (2); 3; 13 și 14.
Convenția pentru Drepturile Civile și Politice din 1966:
Art.
26.
Convenția pentru Drepturile Copilului din 1989: Art. 2; 28
și 29.
Convenția pentru Eliminarea Discriminării Împotriva
Femeilor din 1979: Art. 10.
Convenția pentru Eliminarea Tuturor Formelor de
Discriminare Rasială : Art. 1; 2 și 5.
Convenția împotriva Discriminării în Educație a UNESCO:
Art. 1; 3 și 4.
TRATATE
REGIONALE
Convenția Europeana pentru Drepturile Omului din 1950
(CEDO): Protocolul I, Art. 2
Carta Socială Europeană Revizuită din 1996: Art. 10
Convenția Cadru a Consiliului Europei pentru Protecția
Minorităților Naționale din 1995: Art. 12 și 14
Carta pentru Drepturi Fundamentale a UE: Art. 14
2. Protecția minorităților naționale inclusiv a romilor și
dreptul la educație
7 Convenția pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a ONU ,
Articolul 2. 8 Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale,
Recomandarea Generală nr. 27: discriminarea romilor,
6/08/2000, CERD.
-
8
Articolul 1 din Convenția cadru pentru protecția minorităților
naționale a Consiliului
Europei prevede că "protecția minorităților naționale și a
drepturilor și libertăților
persoanelor aparținând acestora face parte integrantă din
garantarea internațională a
drepturilor omului și, ca atare, intră în domeniul de aplicare
al cooperării internaționale"9.
Ca atare dreptul la educație și drepturile corelative
invatmaantului pentru minorități,
astfel cum sunt garantate de Convenția-cadru, sunt parte
integrantă a dreptului la
educatie așa cum reiese dintr-o serie de dispoziții specifice
ale instrumentelor
internaționale, inclusiv Declarația Universală a Drepturilor
Omului, Convenția
internațională cu privire la drepturile economice, sociale și
culturale, Convenția cu privire
la Drepturile Copilului, Convenția privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare
împotriva femeilor, Convenția UNESCO împotriva discriminării în
educație, Convenția
Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și
Carta socială
europeană revizuită.
Aceste prevederi includ o serie de drepturi10, inclusiv:
Principiul unei educații primare gratuite și obligatorie;
Acces egal la educație și șanse egale în cadrul sistemului
educațional;
Libertatea părinților de a alege tipul de educație oferit
copiilor lor in concordanță
cu convingerile lor religioase, morale și filozofice;
Dreptul indivizilor și al persoanelor juridice de a înființa și
conduce propriile
instituții educaționale;
Dreptul la educație în limba maternă pentru muncitorii migranti
și familiile lor.
Înaltul Comisionar al OSCE pentru Minorități Naționale (ICMN) a
declarat că educația
este un element extrem de important pentru păstrarea și
aprofundarea identității
persoanelor aparținând minorităților naționale.11 Pe baza
experienței Înaltului Comisar
OSCE și a asistentei experților recunoscuți pe plan
internațional, ICMN a elaborat
Recomandările de la Haga cu privire la Dreptul la Educație al
Minorităților Naționale.
Aceste recomandări urmăresc să ofere îndrumare statelor membre
OSCE cu privire la
modul cel mai bun de a asigura in practica dreptul la educație
al minorităților naționale în
lumina instrumentelor internaționale, și se referă la aspecte
precum măsuri și resurse,
descentralizare și participare, instituții publice și private,
învățământul minoritar la nivel
primar și secundar, învățământul pentru minoritati în școli
profesionale, învățământul
pentru minoritati la nivel superior și dezvoltarea de
curriculum.12
Dreptul la educație și minoritățile naționale
Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost primul
instrument internațional care a
declarat educația ca un drept fundamental al omului. Articolul
26 din Declarație se refera
la educația elementară ca fiind obligatorie. Angajează statele
să asigure ca învățământul
9 Consiliul Europei, Convenția Cadru pentru protecția
Minorităților Naționale, Articolul 1, 1995. 10 Consiliul Europei,
Comitetul Consultativ pentru Convenția Cadru pentru Protecția
Minorităților
Naționale, Comentariu pe Educație sub Convenția Cadru pentru
Protecția Minorităților Naționale,
ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006. 11 OSCE, Înaltul
Comisar pentru Minoritățile Naționale, Recomandările de la Haga
privind Drepturile la
Educație ale Minorităților Naționale și Nota Explicativă,
Octombrie 1996,
http://www.osce.org/ro/hcnm/32189 12 Ibid.
http://www.osce.org/ro/hcnm/32189
-
9
tehnic și profesional este disponibil tuturor și învățământul
superior, accesibil pe bază de
merit. De asemenea, statueaza că obiectivul învățământului ar
trebui să fie dezvoltarea
deplină a personalității umane și întărirea respectului față de
drepturile omului și
libertățile fundamentale.
Articolul 26 prevede că educația trebuie să promoveze
înțelegerea, toleranța, prietenia
între națiuni, grupuri rasiale sau religioase și să contribuie
la menținerea păcii. De
asemenea, afirmă clar că părinții au prioritate în alegerea
tipului de educație pentru copiii
lor minori. Prevederile articolului 26 sunt reiterate cu o mai
mare putere în cadrul
tratatelor și în mai mare masura în articolul 13 din Pactul
Internațional cu privire la
Drepturile Economice, Sociale și Culturale. Practic, Articolul
26 stabilește cadrul general
preluat de instrumentele internaționale ulterioare, care au
apărut în timp și au confirmat
și elaborat în detaliu continutul dreptului la educație, atât în
general, cat si și cu referire
la minorități, în mod special.13
Educația și învățământul în limba maternă
Articolul 27 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile
Civile și Politice și articolul
30 din Convenția cu privire la Drepturile Copilului garantează
dreptul minorităților de a
folosi limba maternă în comuniune cu alți membri ai grupului lor
și să ofere garanții cu
privire la posibilitatea minorităților naționale de a învăța
limba lor maternă sau de
învățare în limba maternă.14
Înaltul Comisar pentru Minoritățile Naționale al OSCE face
referință la paragraful 34 al
Documentului de la Copenhaga din cadrul Conferinței privind
Dimensiunea Umană a
CSCE, legat de cerința că în programa școlară, statele "vor lua
în considerare istoria și
cultura minorităților naționale". Acest aspect este în armonie
cu Articolul 4 din
Declarația ONU privind Drepturile Persoanelor care aparțin
Minorităților Nationale sau
Etnice, Religioase și Lingvistice care impune statelor să
"încurajeze cunoașterea istoriei,
tradițiilor, limbii și culturii minorităților existente pe
teritoriul lor", și cu articolul 12 din
Convenția-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale
(CCPNM), care impune statelor
să "promoveze cunoașterea culturii, istoriei, limbii și religiei
minorităților lor
naționale".15
Interzicerea discriminării și nevoia de a adopta măsuri
pozitive
În ceea ce priveste educația, articolul 4 din Convenția-cadru
pentru protecția minorităților
naționale garantează accesul egal la educație și interzice
discriminarea. In plus prevede
faptul că statele părți se angajează să adopte, acolo unde este
necesar , măsuri pozitive
pentru a promova egalitatea deplină și efectivă a persoanelor
aparținând minorităților
naționale. Importanța articolului 4 constă în faptul că spune
clar faptul că este necesară o
13 OSCE, Înaltul Comisar pentru Minoritățile Naționale,
Recomandările de la Haga privind Drepturile la
Educație ale Minorităților Naționale și Nota Explicativă,
Octombrie 1996. 14 Ibid. Articolul 5 al Convenției împotriva
Discriminării în Educație a UNESCO, paragraful 34 al
Documentului de la Copenhaga, Conferința privind Dimensiunea
Umană a OSCE, Articolul 14 al
Convenției-Cadru pentru Protejarea Minorităților Naționale in
diferite privinte , susține dreptul
minorităților de a-și păstra identitatea colectivă prin
intermediul folosirii limbii materne. Acest drept se
exercită, mai ales, in cadrul invatamantului. 15 OSCE, Înaltul
Comisar pentru Minoritățile Naționale, Recomandările de la Haga
privind Drepturile la
Educație ale Minorităților Naționale și Nota Explicativă,
Octombrie 1996.
-
10
politică educațională activă și coerentă pentru a pune în
aplicare prevederile Convenției-
cadru.16
Date în domeniul educației minorităților naționale
În afara cerintelor ce privesc garanții legislative și
instituționale clare și coerente,
existența unor date în domeniul educației consituie o condiție
preliminară pentru orice
politică educațională activă. În scopul de a pune în aplicare
aceste prevederi (în special
articolul 5, 12 și 14 din FCPNM), toate statele părți trebuie să
aibă la dispozitie date
adecvate privind diferitele grupuri care trăiesc în țările lor,
precum și nevoile și aspirațiile
acestora în domeniul educației.17
Articolul 15 din Convenția-cadru care garantează dreptul de
participare efectivă a
persoanelor aparținând minorităților trebuie să fie reținut
atunci când se proiectează și
implementează politici educaționale, cu scopul de a asigura
exprimarea multitudinii de
nevoi și dorințe ale diferitelor segmente ale grupurilor
minoritare . Necesitatea de a
respecta principiul de libera auto-identificare a persoanelor
aparținând minorităților
naționale, precum și existența unor garanții adecvate în
tratarea datelor demografice,
etnice și altele, cu caracter personal în conformitate cu
articolul 3 al Convenției-cadru
este fundamental. În același timp, este important ca, printr-o
combinație de instrumente
cantitative și calitative, statele să facă evaluări ale nevoilor
în domeniul educației, prin
consultare cu cei interesați. Absența unor astfel de date nu
poate fi folosită ca o scuză
pentru a nu acționa de exemplu, în domeniul educației
minorităților.18
Dialog și înțelegere mutuală între grupuri diferite
Articolul 6 din Convenția-cadru prevede ca statele semnatare să
încurajeze toleranța,
dialogul și înțelegerea reciprocă între diferitele grupuri care
trăiesc în cadrul statului. În
domeniul educației, aceasta presupune conditii , atât în ceea ce
privește conținutul
învățământului cat și alegerea formei, educatorilor, structurii
și instituțiilor de
învățământ. Legătura dintre articolul 6 și articolul 12 este
data de faptul că ambele
sprijină etosul de bază al Convenției-cadru ca unul al
dialogului intercultural, al integrării
minorităților în societate, în general, și a coeziunii sociale.
Statele Părți trebuie să
revizuiască, în mod regulat, programele și manualele, in ceea ce
priveste subiecte precum
istoria, religia și literatura, dar aceste revizuiri ar trebui
să acopere, de asemenea, întregul
curriculum, cu scopul de a se asigura că diversitatea culturilor
și identităților este
reflectata și, că toleranța și comunicarea interculturală sunt
promovate.19
Șanse egale în educație pentru toți, inclusiv pentru copiii
romi
Toate aspectele și elemente educației ar trebui să asigure "un
climat de toleranță și
dialog”. Un astfel de dialog este aproape imposibil în cazul în
care persoanele aparținând
unor grupuri diferite nu se întâlnesc, chiar și atunci când
trăiesc în același oraș, sat sau
regiune. De asemenea, nu poate fi promovată toleranța dacă
majoritatea și minoritatea nu
16 Consiliul Europei, Comitetul Consultativ pentru Convenția
Cadru pentru Protecția Minorităților
Naționale, Comentariu pe Educație sub Convenția Cadru pentru
Protecția Minorităților Naționale,
ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006. 17 Ibid. 18 Ibid.
19 Ibid.
-
11
știu nimic despre experiențele de zi cu zi și despre elementele
de identitate ale
celeilalte. Acest lucru este și mai evident prin unele metode de
educație separate sau
chiar segregate , care au efecte discriminatorii, așa cum se
întâmplă adesea pentru copiii
romi.20 Educația segregată, de multe ori la un standard mai
scăzut decât cea oferită altor
elevi, este unul dintre exemplele extreme ale poziției precare a
părinților și a elevilor
romi. Comitetul consultativ al CCPNM a criticat în mod repetat
practicile de segregare a
elevilor romi și a salutat eforturile de a pune capăt unor
astfel de practici.21
Accesul la educație de calitate
Asigurarea accesului tuturor persoanelor aparținând
minorităților naționale la educație de
calitate înseamnă ca statele sa acționeze neapărat în
următoarele domenii22:
Asigurarea că drepturile la, și în educație, sunt
instituționalizate și protejate
prin acte legale clare și coerente. Statele membre trebuie să
aloce , de
asemenea, resursele financiare necesare pentru punerea în
aplicare a
legislației adoptate la nivel național, regional și local
Asigurarea că toți copiii (inclusiv romii) sunt înscriși în mod
corespunzător
în școli și că dificultățile întâmpinate de persoanele
strămutate sau
persoanele care aparțin unor grupuri nomade sau seminomade
sunt
abordate într-un mod constructiv și activ. Existența
invatamantului sau a
unor nivele de invatamant exclusiv în limba oficială poate avea
ca efect
blocarea accesului la educație pentru copiii aparținând
minorităților
naționale sau altor grupuri (de exemplu, imigranții și
refugiații recenți).
Asigurarea și monitorizarea frecventării școlii de către toți
elevii, inclusiv
de către cei care aparțin minorităților naționale. Deficiențe
în
disponibilitatea locurilor în învățământul pre-școlar,
facilităților în școală,
în accesul fizic în școli și în mijloacele de transport sau în
asigurarea
siguranței copiilor în școală, cât și problemele socio-economice
ale
părinților, lipsa de încredere în sistemul de învățământ toate
acestea pot
duce la reticența părinților de a-și trimite copiii la școală și
grădiniță și la
lipsa de voință a copiilor de a merge la cursuri.
III. Monitorizarea performantelor școlare, inclusiv rata
absenteismului și a abandonului școlar, alfabetizarea,absolvirea
studiilor, notele, disparitățile
de gen, accesul la nivelurile de învățământ superior și,
ulterior, accesul pe
piața forței de muncă. În unele cazuri, clasele pregătitoare și
asistenți de
clasă sau individuali/ mediatori /consilieri pot constitui un
element de
suport necesar elevilor din medii defavorizate. Educația
adulților este o
completare necesară a sistemului de învățământ de bază.23
20 Ibid. 21 Consiliul Europei, Comitetul Consultativ pentru
Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților
Naționale, Comentariu pe Educație sub Convenția Cadru pentru
Protecția Minorităților Naționale,
ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006. 22 Ibid. 23
Ibid
-
12
3. Lista de verificare pentru discutarea politicilor
educaționale privind minoritățile
și educația
Comitetul Consultativ al Convenției Cadru pentru Protecția
Minorităților Naționale a
concluzionat24 că toate politicile educaționale pentru
minorități trebuie să abordeze
următoarele întrebări esențiale:
De ce? Care sunt obiectivele precise ale politicii
educaționale?
Convenția-cadru impune nu numai protecția culturii minoritatilor
și a
limbii, cat și difuzarea și dezvoltarea contactului
intercultural și a dialogului,
încurajarea unui spirit de toleranță în toate eforturile
educaționale și chiar un
etos de bilingvism și pluri-lingvism în ceea ce privește limba.
Situațiile
diferite și grupurile diferite pot presupune a fi tratate în mod
diferit cu
scopul de a asigura egalitatea efectivă și acces la educația de
bună calitate
pentru toate persoanele.
Cine? Cine sunt actorii implicați și preocupați?
Statele membre trebuie să aibă acces la informații de bază
adecvate cu
privire la situația diferitelor grupuri minoritare, a nevoilor
și aspirațiilor
acestora . Diferențele privind concentrarea geografică, statutul
istoric și
experiența, , nivelul de organizare, disparitățile de gen
necesită răspunsuri
diferite din partea statului și a autorităților locale și
regionale. Poziția
deosebit de defavorizată a romilor trebuie să fie luată în
considerare de toate
țările care au ratificat Convenția-cadru.
Diferiti actori influențează disponibilitatea și calitatea
educației. Factorii de
decizie de la nivel central și local, profesorii și directorii
de școală sunt
printre cei mai importanți. Părinții și cei care beneficiaza de
educație (elevi
sau adulți), sunt alți actori cruciali. Dorințele acestor
grupuri și persoane
trebuie să fie luate in considerare și dreptul de participare
efectivă înscris în
articolul 15 din Convenția-cadru ar trebui să fie luat în
considerare în toate
procesele de luare a deciziilor, inclusiv în domeniul
educației.
Cum? Care sunt instrumentele disponibile și fezabile?
Forma și conținutul educației trebuie adaptată. Introducerea
unor elemente
multiculturale și interculturale în toate programele este unul
dintre
pași. Infiintarea de tipuri diverese de școli și clase
constituie o altă metodă
24 Consiliul Europei, Comitetul Consultativ pentru Convenția
Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, Comentariu pe
Educație sub Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților
Naționale,
ACFC/25DOC(2006)002, Strasbourg, Martie 2006.
-
13
de a răspunde diferitelor nevoi. Instruirea cadrelor didactice
bilingve și
plurilingve cu experiență în lucrul în medii multiculturale este
un alt pas
important. Aceste aspecte nu sunt exhaustive, dar ele sunt
esențiale în
oferirea accesului la educație de bună calitate tuturor
persoanelor care trăiesc
într-o țară într-un mod care sprijină un climat de toleranță și
dialog
intercultural.
4. Dreptul la educație interpretat de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului
Articolul 2 din Protocolul 1 al Convenției Europene a
Drepturilor Omului prevede că:
"Nimănui nu i se poate refuza dreptul la educație. În
exercitarea funcțiilor pe care le va
asuma în domeniul educației și al învățământului, statul va
respecta dreptul părinților de a
asigura această educație și acest învățământ conform
convingerilor lor religioase și
filozofice."
În cazul Lingvistic Belgian, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a statuat că "primul
paragraf al articolului 2 din Protocolul nr. 1 garantează, în
primul rând, dreptul de acces
la instituțiile de învățământ existente la un moment dat, dar un
astfel de acces constituie
doar o parte a dreptului la educație. Pentru ca "dreptul la
educație" să fie eficient este în
continuare necesar ca, printre altele, beneficiarul să aibă
posibilitatea de profita în urma
educației primite, și anume, dreptul de a obține recunoașterea
oficială a studiilor pe care
le-a finalizat, în conformitate cu normele în vigoare din
fiecare stat, într-o formă sau
alta,25.
În plus, Curtea a statuat că "dreptul la educație garantat de
textul Articolului 2 prin însăși
natura sa, preupune o reglementare din partea statului,
reglementare care poate varia în
timp și spațiu în funcție de nevoile și resursele comunității și
ale persoanelor fizice. Este
de la sine înțeles că o astfel de reglementare nu trebuie să
afecteze substanta dreptului la
educație și nici să intre în conflict cu alte drepturi
consacrate în Convenție”26.
În jurisprudența sa recentă, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a reiterat faptul că
termenul "respect" prevazut in articolul 2 din Protocolul nr. 1
înseamnă mai mult decât
"a recunoaște" sau "a lua în considerare". Subsecvent unei
obligatii negative, , acesta
implică unele obligații pozitive din partea statului27. Pe de
altă parte, trebuie subliniat
faptul că obiectivul principal al articolului 2 din Protocolul
nr.1 este garanta un drept de
acces nediscriminatoriu la facilitățile educaționale existente.
Dreptul la educație, înțeles
ca un drept de acces egal, necesită în mod implicit existența și
menținerea unui nivel
minim de invatamant furnizat de către stat, ori altfel , acest
drept ar fi unul iluzoriu, în
special pentru cei care au mijloace insuficiente pentru a-și
menține propriile instituții28.
Dreptul la educație al copiilor romi și principiile stabilite de
CEDO
25 “Caz legat de anumite aspecte ale legilor referitoare la
folosirea limbii în educație în Belgia” v Belgia,
Decizia CEDO, 23 iulie 1968, Seria A nr. 6, parag. 4; Kjeldsen,
Busk Madsen și Pedersen v. Danemarca,
Decizia CEDO, 7 Decembrie 1976, § 52, Leyla Şahin v. Turcia,
Decizia CEDO, aplicația nr. 44774/98, §
152. 26 Ibid parag.5. 27 Campbell și Cosans v. Regatul Unit,
Decizia CEDO, 25 Februarie 1982, § 37. 28 Pieter van Dijk, Fried
van Hoof, Arjen van Rijn, Leo Zwaak, Teoria și practica Convenției
Europene
pentru Drepturile Omului, a patra ediție, Intersentia,
Anvers-Oxford, 2006, pag. 899.
-
14
Asfel cum s-a precizat anterior, scopul principal al articolului
2 din Protocolul nr. 1 este
de a garanta un drept de acces nediscriminatoriu la facilitățile
educaționale existente, ceea
ce presupune . în mod implicit existența și menținerea unui
nivel minim de invatamant
asigurat de stat29. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
dezvoltat prin jurisprudența
sa un număr de standarde relevante atunci când se referă la
dreptul la educație și
nediscriminare a copiilor romi.
Dreptul la nediscriminare aplicabil în cazurile în care sunt
implicați romi
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
(CEDO) cu privire la
articolul 14, discriminarea are loc atunci când, fără o
justificare obiectivă și rezonabilă,
persoane aflate în situații relevant similare sunt tratate în
mod diferit30 sau atunci când
Statele nu asigura un tratament diferit persoanelor ale căror
situații sunt semnificativ
diferite.31 CEDO a declarat că "nici o diferență de tratament
care se bazează exclusiv sau
într-o măsură decisivă pe originea etnică a unei persoane nu
poate fi justificată în mod
obiectiv într-o societate democratică contemporană construită pe
principiile pluralismului
și respectului față de culturi diferite.”32
CEDO a stabilit că o politică sau măsură generală care are
efecte prejudiciante in mod
disproporționat in ceea ce priveste un anumit grup de persoane
poate fi considerată
discriminatorie, chiar daca acesta nu a vizat in mod direct
respectivul grup de persoane 33.
Având în vedere dreptul Uniunii Europene, în special Directiva
Rasială, o astfel de
situație poate echivala cu "o discriminare indirectă", care nu
preupune neapărat o
intenție34 discriminatorie. CEDO, de asemenea, a clarificat
faptul că discriminarea
contrara Convenției poate rezulta inclusiv dintr-o situație de
facto.35
În jurisprudența sa, CEDO a a subliniat faptul că Romii
beneficiaza de protecție
împotriva discriminării, dar au nevoie, de asemenea, de o
protecție specială.36 Astfel cum
a fost precizat de catre diferite institutii europene și
internaționale precum si
recomandările organismelor Consiliului Europei, această
protecție se extinde, , în sfera
învățământului.37
Recunoașterea nevoilor speciale ale minorităților și
considerații subsecvente
In Chapman v. Regatul Unit, Curtea Europeană a observat
existenta unui consens la nivel
internațional între statele membre ale Consiliului Europei prin
care se recunosc nevoile
speciale ale minorităților și obligația de a proteja
securitatea, identitatea și modul de
29 Pieter van Dijk, Fried van Hoof, Arjen van Rijn, Leo Zwaak,
Teoria și practica Convenției Europene
pentru Drepturile Omului, a patra ediție, Intersentia,
Anvers-Oxford, 2006, pag. 899. 30 Willis v Regatului Unit, Decizia
CEDO, aplicația nr. 36042/97, la parag. 48, Okpisz v Germania,
Decizia
CEDO, aplicația nr. 59140/00, la parag. 33. 31 Thlimmenos v
Grecia, Decizia CEDO, aplicația nr. 34369/97, parag. 44; “ Caz
legat de anumite aspecte
ale legilor referitoare la folosirea limbii în educație în
Belgia” v Belgia, Decizia CEDO, 23 iulie 1968,
Seria A nr. 6, parag. 10. 32 Timishev v Rusia, Decizia CEDO,
aplicația nr. 55762/00 și 55974/00, la parag. 58. 33 Hugh Jordan v
Regatul Unit, Decizia CEDO, aplicația nr. 24746/94, la parag. 154;
Hoogendijk v Olanda,
Decizia CEDO, aplicația nr. 58461/00. 34 D.H. v Republica Cehă,
Decizia CEDO, aplicația nr. 57325/00, la parag.184. 35 Zarb Adami v
Malta, Decizia CEDO, aplicația nr. 17209/02, parag. 76 36 Chapman v
Regatul Unit, Decizia CEDO, aplicația nr. 27238/95, Connors v
Regatul Unit, Decizia
CEDO, aplicația nr. 66746/01. 37 D.H. v Republica Cehă, Decizia
CEDO, aplicația nr. 57325/00, parag. 182.
http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx#{"appno":["66746/01"]}
-
15
viață, nu numai în scopul protejării intereselor minorităților
în sine, ci pentru a păstra o
diversitate culturală valoroasă pentru întreaga comunitate38. În
jurisprudența sa, Curtea
Europeană a constatat că poziția vulnerabilă a minoritatii rome
presupune ca acordarea
unei atentii speciale nevoilor acestora si și modului de viață
diferit, atât în ceea ce
priveste cadrul general de reglementare relevant, cât și în
determinarea solutiilor de
adoptat în cazuri individuale39.
Poziția specifică a romilor și protecția specială
Într-un numar de cauze , ținând cont de faptul că reclamanții
apartineau comunitatii rome
, Curtea Europeană a luat în considerare poziția specifică a
populației rome, în special
faptul că "rezultat al istoriei lor, romii au devenit un tip
specific de minoritate
dezavantajată și vulnerabilă". Curtea a statuat că "au nevoie,
prin urmare, de o protecție
specială. Astfel cum este atestată de activitatea a numeroase
organizații europene și
internaționale și de recomandările organismelor Consiliului
Europei, această protecție se
extinde, de asemenea, în sfera învățământului”40.
Obligații pozitive specifice pentru evitarea perpetuării
discriminării copiilor romi din
trecut
În cauze privind aplicanti romi , Curtea Europeana a subliniat
că, în contextul dreptului la
educație si a discriminarii suferite in trecut dar cu efecte
continue fata de membrii
respectivului grupur, deficiențele structurale necesita
implementarea unor măsuri
pozitive, intre altele, petru a asigura asistenta aplicantilor
cu privire la orice dificultăți
intampinate in urmarea programei școlare. Aceste obligații sunt
in mod particular
stringente in cazul in care acolo exista un istoric actual de
discriminare directă. De
aceea, sunt necesare unele măsuri suplimentare pentru a aborda
aceste probleme, cum ar
fi implicarea activă a serviciilor sociale 41. În unele cazuri,
Curtea Europeană a luat notă
de faptul că eforturile de combatere a disporportiei copiilor
romi în școlile speciale, nu au
avut încă un impact major. În astfel de circumstanțe, Curtea
Europeana consideră că
statul are obligații pozitive specifice pentru a evita
perpetuarea discriminării din trecut
sau a practicilor discriminatorii42.
38 Oršuš și Alții v. Croația, Decizia CEDO, aplicația nr.
15766/03, parag 147. 39 Chapman v Regatul Unit, Decizia CEDO,
aplicația nr. 27238/95, Connors v Regatul Unit, Decizia
CEDO, aplicația nr. 66746/01. 40D.H. v Republica Cehă, Decizia
CEDO, aplicația nr. 57325/00, § 182. 41 Oršuš și Alții v. Croația,
Decizia CEDO, aplicația nr. 15766/03, parag 177. 42 Horvath și Kiss
v Ungaria, Decizia CEDO, aplicația nr. 11146/11, parag.
115-116.
http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx#{"appno":["66746/01"]}
-
16
II. Obligații pentru asigurarea dreptului la educație a copiilor
romi
II.1 Cadrul conceptual pentru promovarea dreptului la
educație
Prin ratificarea instrumentelor internaționale privind
drepturile omului, cum ar fi
Convenția cu privire la Drepturile Copilului, Guvernele s-au
angajat să ia toate măsurile
necesare pentru a se asigura că drepturile copilului sunt
respectate. Acest lucru implică
măsuri pentru a:
Exercita dreptul la educație prin asigurarea faptului că
invatamantul este
disponibil pentru toți copiii și măsuri pozitive sunt adoptate
pentru a permite
copiilor să beneficieze de educatie, prin combaterea sărăciei,
adaptarea
programei la nevoile tuturor copiilor sau implicarea părinților
pentru a le
permite să ofere un sprijin eficient in educația copiilor
lor.
Respecta dreptul la educație prin evitarea oricărei acțiuni care
ar impiedica
accesul copiilor la educație, cum ar fi legislația care
clasifică anumite grupuri
de copii cu dizabilitatica lipisiti de capacitate de
educare.
Proteja dreptul la educație prin adoptarea măsurilor necesare
pentru a elimina
barierele in educatie a unor categorii de persoane sau
comunități, cum ar fi
barierele culturale , violența și abuzul în mediul școlar.43
Acțiunile necesare pentru asigurarea că elevii romi pot
beneficia de dreptul la educație
ar trebui să se axeze pe trei dimensiuni interdependente și
interconectate: dreptul de a
avea acces la educație, dreptul la educație de calitate, precum
și dreptul de a fi respectat
în mediul educational .44
Dreptul privind accesul la educație
Fiecare copil are dreptul la educație in considerarea egalității
de șanse. Copiii romi sunt
deosebit de expuși riscului de a fi marginalizați sau
discriminați în realizarea acestui
drept. Statele trebuie să investească în măsuri cu caracter
universal cat și specific pentru
a se asigura că elevii romi sunt in egala masura capabili să își
exercite dreptul la educație
alături de alți copii prin:
Asigurarea gratuita a educației timpurii, pentru cel puțin doi
ani pentru fiecare
copil rom.
Invatamant disponibil, accesibil și incluziv pentru toți copiii,
finantat cu
resursele necesare și implementarea măsurilor necesare pentru a
combate
43 UNICEF, “Dreptul copiilor romi la educație: document de
poziție”, Biroul Regional pentru Europa
Centrală și de Est și Statele Independente Commonwealth
(CEECIS), Geneva 2011,
www.unicef.org/ceecis. 44 Ibid; O abordare a educației din punct
de vedere al drepturilor omului; Un cadru conceptual pentru
promovarea dreptului la educație, p.26.
http://www.unicef.org/ceecis
-
17
discriminarea și excluderea scolara.
Egalitatea de șanse prin îndepărtarea barierelor sociale și
economice cu care
se confruntă copiii romi în domeniul educației.45
Deși Convenția cu privire la drepturile copilului nu impune
statelor să ofere educație
timpurie, Comitetul pentru Drepturile Copilului le încurajează
cu tărie să facă acest lucru,
recunoscând că învățarea și dezvoltarea pornește chiar de la
începutul vieții.46 Raportul
OEDC „Starting Strong” a precizat că investițiile în serviciile
pentru educația timpurie
are un impact pozitiv atât în domeniul învățământului, cât și în
sferele sociale, economice
și pe piața muncii.47
Guvernele trebuie să se angajeze în stabilirea ca obiectiv
general realizarea accesului
universal la educație de bază pentru fiecare copil, inclusiv
pentru copiii romi. In acest
sens, ar trebui să se ofere o definiție clară a incluziunii și a
obiectivelor specifice care
sunt urmarite , prin intermediul unor strategii concrete.
Segregarea copiilor romi trebuie
să fie eliminatat. Incluziunea atât în sistemul educațional, cât
și în societate în ansamblul
său constituie parte integrantă pentru a îmbunătăți condițiile
și posibilitățile oferite
coiilor romi.
Desegregarea reprezinta o dimensiune importantă a progresului
spre incluziune a
separării fizice a copiilor și contribuie la asigurarea
accesului egal al fiecarui copil la
același tip de școală. In primul rand, Guvernele trebuie să
recunoască segregarea ca o
problemă și să stabilească un angajament pe termen lung pentru a
avansa către o educație
incluzivă.48
Transformarea unitatilor de invatamant intr-un cadru accesibil,
disponibil și favorabil
incluziunii constituie un prim pas important în îndeplinirea
dreptului fiecărui copil de a
avea acces la educație, insa acest lucru nu asigură realizarea
deplină a acestui drept.49
Egalitatea de șanse se poate realiza doar prin luarea de măsuri
concrete pentru eliminarea
barierelor în școli și comunități locale. Chiar și acolo unde
există școli, factori cum ar fi
sărăcia, discriminarea, teama de violență sau abuz, atitudinea
față de educația fetelor sau
lipsa de înțelegere a culturii rome poate contribui la a ține
copiii în afara
școlii. Guvernele au obligația de a pune in aplicare legislație,
politici și servicii de sprijin
pentru înlăturarea acestor bariere la nivel de familie și
comunitate, bariere care împiedică
accesul copiilor romi la școală.50
Dreptul la educația de calitate
45 Ibid; O abordare a educației bazată pe drepturile omului;
Cadru conceptual pentru promovarea dreptului la educație, p.26. 46
Comitetul pentru Drepturile Copilului, Comentariul General nr 7Ș
implementarea drepturilor copilului
în educația timpurie, CRC/C/GC/7, Noiembrie 2005 în UNICEF,
“Dreptul Copiilor Romi în Educație:
Document de poziție”, p.45 47 Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică, Starting Strong II: Educația și
îngrijirea
timpurie, OEDC, Paris, 2006 în UNICEF, “ Dreptul Copiilor Romi
în Educație: Document de poziție”,
p.45. 48 UNICEF, “Dreptul Copiilor Romi în Educație: Document de
poziție”, Asigurarea accesului la și
disponibilității la educație, p.49. 49 Organizația Educațională,
Științifică și Culturală a Națiunilor Unite, Convenția împotriva
discriminării în
educație, articolele 3 și 4 în UNICEF, “ Dreptul Copiilor Romi
în Educație: Document de poziție”. 50 UNICEF, “ Dreptul Copiilor
Romi în Educație: Document de poziție”, Asigurarea accesului la și
disponibilității la educație, p.53.
-
18
Asigurarea accesului și șanselor egale în educație nu este
suficienta. Educatia si procesul
de invatamant trebuie să fie de cea mai înaltă calitate si de
natura a ajuta fiecare copil să
își atingă potențialul maxim. Calitatea invatamanului trebuie să
fie consistenta în toate
regiunile, față de populații diferite, atat în mediul urban cat
și rural. Deși nu există o
definiție unică a "educației de calitate", se înțelege ca
aceasta presupune posibilitatea
efectiva de învățare cognitivă eficientă, cât și oportunitățile
de dezvoltare creativă și
emoțională. Pentru a atinge aceste obiective, educația pentru
copiii romi trebuie să
cuprindă51:
O programă generala , relevantă și incluzivă care să permita
copiilor romi să
dobândească cunoștințele esențiale din cadrul programei și
abilitățile
cognitive de bază, alături de abilitățile esențiale în viață
care iau in
considerare respectul fata de cultura lor.
Învățare bazată pe drepturi fundamentale și evaluare în care
rolul profesorilor
este de a facilita învățarea participativă, mai degrabă, decât
pur și simplu
transmiterea cunoștințelor, și în care procesele de evaluare
sunt sensibile fata
de situația copiilor romi, inclusiv limba și cultura lor.
Un mediu prietenos pentru copii, sigur și sănătos pentru a
determina copilul să
își atingă potențialul maxim și care adoptă o abordare holistică
a educației,
sănătății și stării lor de bine.52
Comitetul pentru Drepturile Copilului statueaza faptul că
programa atat in cadrul
procesului educational timpuriu cat si ulterior , trebuie să
aibă relevanță directă față de
contextul social, cultural, economic și mediul de viață al
copilului, precum și față de
nevoile sale prezente și viitoare, și să ia pe deplin în
considerare capacitatea de evoluție a
copilului.53 Prin urmare, programa trebuie să fie incluzivă și
adaptată la nevoile copiilor
aflați în situații diferite și/sau dificile.
Calitatea în educație poate fi realizată numai prin dezvoltarea
de medii de învățare
adecvate pentru copii, printr-o abordare holistică față de
dezvoltarea copiilor. Toate
mediile de învățare și conținutul didactic, procesele de predare
și de învățare ar trebui să
reflecte principiile drepturilor omului. Acest lucru înseamnă
abordarea diverselor
drepturi de care beneficiaza copilul, folosind strategii care
construiesc legături între
școală, familie și comunitate. Mediile de învățare adecvate
pentru copii sunt destinate nu
doar pentru a dota copiii cu abilități de învățare de bază, ci,
de asemenea, pentru a le
permite să preia controlul asupra vieții lor și să promoveze
justetea, democrația, și
toleranța.54
51 Ibid; Cadru conceptual pentru promovarea dreptului la
educație, p.27. 52 Ibid; Cadru conceptual pentru promovarea
dreptului la educație, p.28. 53 Comitetul pentru Drepturile
Copilului, Comentariul General nr 7 implementarea drepturilor
copilului în educația timpurie, CRC/C/GC/7, Noiembrie 2005 în
UNICEF, “ Dreptul Copiilor Romi
în Educație: Document de poziție”. 54 UNICEF, “ Dreptul Copiilor
Romi în Educație: Document de poziție”, Asigurarea accesului la și
disponibilității la educație, p.55.
-
19
-
20
Dreptul la respect în mediul de învățare
Drepturile omului sunt "inalienabile" - ele sunt inerente în
fiecare ființă umană și trebuie
să fie respectate în mediile de învățare, ca și în oricare alt
context. Cu scopul de a
respecta dreptul copiilor romi la educație, alte drepturi
esențiale trebuie să fie, de
asemenea, respectate, inclusiv:
Respectul pentru identitate: recunoașterea dreptului copiilor
romi la cultura și
limba lor.
Respect pentru dreptul de participare: dreptul copiilor,
inclusiv al romilor, să
fie implicați în chestiuni legate de educația lor la nivelul
deciziilor individuale
care îi afectează, modul în care este administrată școala în
care învață și în
chestiuni de politică educațională in general.
Respect pentru integritate: copiii romi au dreptul, atât în
școală cat și in
proximitatea scolii, in deplasarea catre scoala , să fie
protejați de orice fel de
violență și, de asemenea, la disciplină școlară care le respectă
demnitate.55
În plus față de dreptul la egalitate al fiecărui copil, la
educație de calitate, nediscriminare,
o sănătate optimă și siguranță, școlile trebuie să introducă
politici și practici care să
garanteze toate celelalte drepturi relevante. În ceea ce
privește copiii romi, în special,
trebuie să se facă eforturi pentru a aborda dreptul la
respectarea culturii și limbii lor, la
protecție împotriva tuturor formelor de violență și dreptul de
a-și exprima punctele de
vedere și de a fi luate în serios, în mediul școlar.
Articolul 30 al Convenției pentru Drepturile Copilului statueaza
dreptul copiilor de a se
bucura de propria lor cultură, de a practica propria lor religie
și de a folosi propria lor
limbă. Convenția UNESCO împotriva discriminării în educație
protejează drepturile în
educație ale minorităților naționale. Folosirea limbii materne a
copiilor în primii ani de
școală consituie un element corect din punct de vedere
pedagogic. Aceasta încurajează
mobilizarea comunității și dezvoltarea socială, depășește
excluderea și marginalizarea,
oferă copilului o voce politică și crește oportunitatea
economică și mobilitatea pe termen
lung.56
II.2 Cadrul politicilor internaționale pentru asigurarea
educației egale pentru copiii
romi
În contextul discriminării, statele trebuie să îndeplinească
obligațiile prevăzute de dreptul
internațional în domeniul drepturilor omului și sunt trase la
răspundere în cazul în care
aceste obligații legale sunt încălcate. În plus, statele nu
trebuie doar să respecte principiile
nediscriminării ca atare, ci, de asemenea, trebuie să se asigure
că aceste principii sunt
aplicate în practică. Cu alte cuvinte, statele trebuie să
acționeze împotriva discriminării,
55 Ibid. 56 Organizația Educațională, Științifică și Culturală a
Națiunilor Unite, Raportul de Monitorizare Globală
2006: Alfabetizare pe viață, UNESCO, Paris, 2005, p. 216 în
UNICEF, “Dreptul Copiilor Romi în
Educație: Document de poziție”.
-
21
pe de o parte prin asigurarea protecției împotriva acesetia și
prin prevenire, iar pe de altă
parte, prin eliminare și prin remedierea acesteia în cazul în
care intervine.57
Prin urmare, putem spune că lupta împotriva discriminării este
de fapt mai mult decât
tolerarea pasivă a drepturilor fundamentale de către stat:
combaterea discriminării
necesită o gamă complexă de acțiuni eficiente, orientate și
măsurabile practică, care se
traduce în promovarea egalității de șanse prin prevenirea,
sanctionarea și remedierea
încălcării drepturilor și crearea de oportunități egale pentru
cei afectați în mod
disproporționat de discriminare. Astfel de măsuri complexe pot
lua nastere prin
elaborarea și adoptarea unor politici adecvate. Organizații
internaționale precum ONU,
OSCE, Consiliul Europei și, recent, Uniunea Europeană au
solicitat statelor membre să
adopte și să pună în aplicare strategii naționale în vederea
combaterii discriminării și
asigurarea accesului egal pentru comunitățile de romi in
educatie, ocuparea forței de
muncă, locuire și asistență medicală.58
Totuși, este important de menționat faptul că în timp ce dreptul
la nediscriminare este
recunoscut și garantat prin lege și, prin urmare, un drept,
orice masura de politica
guvernamentala va depinde cu totul de voința politică a
actorilor de stat la nivel național,
regional sau local. Masurile programative c privind incluziunea
socială a romilor pot
constitui instrumente pentru promovarea drepturilor omului, dar
numai atâta timp cât
baza lor este definită și pusă în aplicare ca atare. Fără a
aborda cauzele profunde ale
spectrului de încălcare a drepturilor romilor și identificarea
acțiunilor concrete,
măsurabile și eficiente pentru a redresa discriminarea și
promovarea egalității, care să
completeze legislația care interzice discriminărea, aceste
politici vor rămâne iluzorii.59
Mai multe organisme internaționale pentru drepturile omului au
recunoscut
discriminarea cu care se confruntă comunitățile de romi și au
solicitat statelor să
abordeze aceasta problema, să remedieze discriminarea prin
intermediul legislatiei, a
politicilor publice, inclusiv în domeniul educației.
Următoarea secțiune prezintă principalele recomandări ale
organizațiilor internaționale
precum ONU, OSCE, Consiliul Europei și Uniunea Europeană pentru
statele participante
in vederea asigurarii accesului egal, calitate și respectarea
dreptului la educație a copiilor
romi.
57 Centrul European pentru Drepturile Romilor, Gergely
Dezideriu, „Lupta împotriva Discriminării și
Promovarea Egalității în contextul Politicilor de Incluziune a
Romilor în Europa” în Drepturile Romilor
2013: Strategiile Naționale pentru Integrarea Romilor: Ce se
întâmplă mai departe?, Budapesta, Ianuarie,
2014. 58 Ibid 59 Ibid
-
22
Anul Organizația/
Organismul
Instrumentul Subiect Detalii
1998
Consiliul
Europei/ECRI
Recomandarea de
politică nr.3
Combaterea rasismului
și intoleranței
împotriva romilor
Unele măsuri
relevante pentru
educație
2000 Consiliul Europei/Comitetul de
Miniștri
Recomandarea nr.4
a CM
Educația copiilor
romi/țigani în Europa
Măsuri detaliate în
educație
2000 Națiunile Unite/CERD Recomandarea Generală nr.27
Discriminarea romilor Unelemăsuri
relevante pentru
educație
2003 OSCE/Consiliul Ministerial și
Permanent
Decizia nr. 3/03 a
CM și Decizia CP
nr. 566/03
Planul de Acțiune
pentru Îmbunătățirea
Situației Romilor și
sinti in cadrul zonei
OSCE
Capitol dedicat cu
măsuri în domeniul
educație
2006 Consiliul Europei /ECRI
Recomandarea de
politică nr. 10
Combaterea rasismului
și discriminării rasiale
în și prin educația
școlară
Măsuri detaliate în
educație
2008 OSCE/Consiliul Ministerial
Decizia nr. 6/08 a
CM
Sporirea eforturilor de
implementare a
Planului de Acțiune
Unele măsuri
relevante pentru
educație
2009 OSCE/ Consiliul Ministerial
Decizia nr. 8/09 a
CM
Sporirea eforturilor
OSCE pentru a asigura
integrarea sustenabilă
a romilor
Unele măsuri
relevante pentru
educație
2009 Consiliul Europei / Comitetul de Miniștri
Recomandarea nr. 4
a CM
Educația romilor și
nomazilor în Europa
Măsuri detaliate în
educație
2011 Uniunea Europeană/Comisia
Europeană
Comunicarea din
partea Comisiei
Cadrul UE pentru
Strategiile Naționale
de Integrare a Romilor
până în 2020
Unele măsuri
relevante pentru
educație
2011 Consiliul Europei /ECRI
Recomandarea de
politică nr. 13
Combaterea anti-
țiganismului și
discriminării împotriva
romilor
Măsuri detaliate în
educație
2013 OSCE/ Consiliul Ministerial
Decizia CM nr.
4/13
Sporirea eforturi de
implementare a
Planului de Acțiune cu
focus special pe
femeile rome, tinerii și
copiii romi
Unele măsuri
relevante pentru
educație
2013 Uniunea Europeană/Consiliul
UE
Recomandarea
Consiliul din
9.12.2013
Măsuri efective de
integrare a romilor în
Statele Membre
Unele măsuri
relevante pentru
educație
-
23
1998 Recomandarea ECRI pivindu politici pentru combaterea
rasismului împotriva
romilor
În martie 1998, Comisia Europeană împotriva Rasismului și
Intoleranței (ECRI) a
Consiliului Europei a adoptat Recomandarea de politică generală
nr. 3 privind
combaterea rasismului și intoleranței împotriva romilor.
Recomandarea a fost adoptată in
virtutea recunoașterii Comisiei a faptului că romii suferă în
toată Europa de prejudecăți
persistente care duc la discriminare împotriva lor în multe
domenii ale vieții și, că
discriminarea este un factor major în procesul de excluziune
socială care afectează mulți
romi.60 ECRI a recomandat Statelor Membre adoptarea unor serii
de măsuri legislative
menite să contracareze rasismul și discriminarea. ECRI a vizat
sistemul de justiție,
elaborand un set măsuri menite să asigure asistență juridică
pentru romi, investigarea și
monitorizarea în justiție a încălcării drepturilor, metode de
formare pentru părțile
interesate din sistemul de justiție, precum și poliție,
adoptarea unor măsuri de
consolidare a încrederii intre romi și populația generală,
combatearea discriminarii
multiple cu care se confruntă femeile rome.
ECRI a adus în discuție un aspect foarte important legat de
domeniul educatiei si a
recomandat Statelor Membre să:
Ia măsuri împotriva fenomenului de segregare în educație.
Să introducă în programa tuturor școlilor informații despre
istoria și cultura
romilor și să organizeze sesiuni de formare pentru
profesori.61
2000 Recomandarea Consiliului de Miniștri ai Consiliului Europei
pentru educația
romilor
În februarie 2000, Comitetul de Miniștri a adoptat Recomandarea
4 pentru Statele
Membre privin educația copiilor romi/țigani din Europa.
Constatând că problemele cu
care se confruntă romii în domeniul de școlarizare sunt în mare
măsură rezultatul de
lungă durată al politicilor educaționale din trecut, care a dus
fie la asimilare fie la
segregarea copiilor romi la școală, că poziția dezavantajată a
romilor în societățile
europene nu poate fi depășită cu excepția cazului în care
egalitatea de șanse în domeniul
educației este garantată și având în vedere că educația copiilor
romi ar trebui să fie o
prioritate în cadrul politicilor naționale, Comitetul de
Miniștri a recomandat statelor
membre să se ghideze după o serie de principii relevante pentru
copiii romi în ceea ce
privește structuria, programa și materiale didactice, recrutarea
și formarea cadrelor
didactice, elaborarea informațiilor, evaluarea, consultarea și
coordonarea. Printre altele,
Statele Membre ar trebui să ia în considerare urmatoarele62:
Politicile educaționale pentru copiii romi ar trebui să fie
însoțite de măsuri
adecvate și structuri flexibile ca să corespundă diversității
populației rome.
60 Consiliul Europei, Comisia Europeană împotriva Rasismului și
Intoleranței (ECRI), Recomandarea de
Politică Generală nr. 3: Combaterea rasismului și intoleranței
împotriva romilor/țiganilor, Strasbourg, 6
Martie 1998,
http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/GPR/EN/Recommendation_N3/Recommendation_3_en.asp#TopOfPage.
61 Ibid. 62 Consiliul Europei, Comitetul de Miniștri, Recomandarea
nr. R (2000) 4 către statele membre în ceea ce
privește educația copiilor romi/țigani în Europa, Strasbourg, 3
Februarie 2000,
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=336669&Site=CM
http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/GPR/EN/Recommendation_N3/Recommendation_3_en.asp#TopOfPagehttps://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=336669&Site=CM
-
24
Ar trebui să fie acordată o atenție deosebită nevoii de a
asigura o mai bună
comunicare cu părinții, iar acolo unde este necesar se pot
implica mediatori din
comunitatea romă.
Programa și materialul didactic ar trebui să fie realizat astfel
încât să ia în
considerare identitatea culturală a copiilor romi. Istoria și
cultura romă ar trebui să
fie inserate în materialul didactic.
În țările în care se vorbește limba romani, copiii romi ar
trebui să aibă posibilitatea
învățării limbii materne în școli.
Viitorii profesori ar trebui să aibă cunoștințele și pregătirea
necesară care să îi
ajute să înțeleagă mai bine elevii romi. De asemenea, ar trebuie
să se ofere ajutor
în pregătirea și recrutarea profesorilor care vin din
comunitatea romă.
Rezultatele obtinute în urma implementarii politicilor
educaționale pentru copiii
romi ar trebui să fie monitorizate cu atenție. Evaluarea
rezultatelor ar trebui să ia
în considerare mai multe criterii, inclusiv dezvoltarea
personală și socială și să nu
fie limitată la estimări ale participării școlare și la ratele
abandonului școlar.
Statele ar trebui să promoveze implicarea tuturor părților
vizate in elaborarea ,
implementarea și monitorizarea politicilor educaționale pentru
romi.
2000 Recomandarea Generală nr. 27 a UN CERD privind
discriminarea împotriva
romilor
În august 2000, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării
Rasiale (CERD) a Națiunilor
Unite a adoptat Recomandarea generală XXVII privind
discriminarea împotriva
romilor.63 Această recomandare prevede măsuri cu caracter
general, precum și măsuri
specifice de protecție împotriva violenței rasiale, măsuri în
domeniul educației, privind
ocuparea forței de muncă, sănătate, mass-media și măsuri cu
referire la participarea in
viața publică. Recomandarea generală constituie, într-o mare
măsură, un instrument util
pentru dezvoltarea unor politici-cadru cuprinzătoare și eficiete
de către State Parti cu
privire la drepturile fundamentale ale romilor. CERD a
recomandat ca Statele Părți la
Convenție64 să adopte și să pună în aplicare strategii și
programe naționale în vederea
îmbunătățirii situației romilor și asigurarea protecției
acestora împotriva discriminării din
partea organelor de stat, precum și de către orice persoană sau
organizație.65În domeniul
educației, CERD a recomandat Statelorurmatoarele:
Să sprijine incluziunea copiilor romi în sistemul educațional și
să acționeze pentru
reducerea abandonului școlar.
Să prevină segregarea scolara copiilor romi, să imbunatateasca
calitatea educației
și gradul de absolvire în toate școlile.
Să ia în considerare adoptare de măsuri pentru sprijinul
copiilor romi,
împreună cu părinții acestora.
Să elimine orice discriminare sau orice hărțuire rasială a
elevilor romi.
Să se asigure ca programele, proiectele și campaniile din
domeniul educației iau în
considerare situația dezavantajată a fetelor și femeilor
rome.
Să ia măsuri urgente și susținute de formare profesionala a
profesorilor,
educatorilor și asistenților din rândul elevilor romi.
Să îmbunătățească dialogul și comunicarea dintre personalul
didactic și copiii
63 UN, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD),
Recomandarea Generală XXVII privind
discriminarea romilor,
http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/(Symbol)/11f3d6d130ab8e09c125694a0054932b.
64 UN, Convenția Internațională pentru Eliminarea Tuturor Formelor
de Discriminare Rasială (ICERD). 65 UN CERD, Recomandarea Generală
XXVII 1. Măsuri de natură generală, punctul 2.
http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/(Symbol)/11f3d6d130ab8e09c125694a0054932b
-
25
romi, comunitățile rome și părinți.
Să asigure forme și scheme adecvate de educație pentru membrii
comunităților
rome care au depășit vârsta școlară, cu scopul de a îmbunătăți
gradul de
alfabetizare în rândul acestora.
Să includă în manuale, la toate nivelele corespunzătoare,
capitole despre istoria și
cultura romilor.66
2003 Planul de Acțiune al OSCE pentru îmbunătățirea situației
romilor și sinti
În decembrie 2003, Consiliul Ministerial al Organizației pentru
Securitate și Cooperare în
Europa (OSCE) a aprobat Planul de Acțiune privind Îmbunătățirea
Situației Romilor și
Sinti67 în spatiul OSCE. Planul de Acțiune este un document
cuprinzător de politici care
prevede măsuri eficiente pentru a eradica discriminarea
împotriva romilor asigurarea
egalitatii in practica. Planul adreseaza domenii-cheie și
recomandă implicarea activa în
combaterea rasismului și discriminării, precum și asigurarea
accesului și oportunități
egale pentru romi în domeniul educației, ocuparea forței de
muncă, locuințe și sănătate,
participarea romilor la viața publică, precum și asistarea
romilor în situații de criză și
post-criză.
Capitolul privind combaterea rasismului și a discriminării din
Planul de acțiune al OSCE
adreseaza Statelor recomandarea de a "elabora strategii
naționale sau planuri de acțiune
pentru îmbunătățirea situației romilor, care să cuprindă măsuri
specifice de combatere a
discriminării în toate domeniile vieții". Inspirat în mare
măsură de recomandarea 27 a
CERD din cadrul Organizației Națiunilor Unite, Planul de Acțiune
al OSCE include
măsuri legislative menite să combată discriminarea, precum și
măsuri specifice in diferite
domenii68.
În domeniul educației, Planul de Acțiune OSCE cuprinde măsuri
precum:
Asigurarea că legislația națională conține prevederi adecvate
pentru interzicerea
segregării rasiale și discriminării în educație și că
reprezentanții romilor sunt
consultați în momentul realizării politicilor educaționale care
îi afectează.
Promovarea activă a șanselor egale în domeniul educației, în
particular prin
asigurarea asistenței legate de limba materna.
Adoptarea de măsurilor speciale pentru sporirea calității și
eficienței educației
pentru copiii romi . Includerea istoriei și culturii rome în
manualele școlare, luarea
în considerare a măsurilor pentru asigurarea respectului,
protecției și promovării
limbii Romani și a predării sale.
Dezvoltarea și implementarea de programe școlare cuprinzătoare
de desegregare
care au ca scop: stoparea practicii de inscriere a copiilor romi
in școlile sau clasele
speciale și transferarea copiilor romi de la școlile speciale la
școlile de masă.
Facilitarea accesului copiilor romi la educația de masă și
alocarea corespunzătoare
a resurselor financiare pentru transferarea și dezvoltarea
programelor școlare de
sprijin pentru a ușura transferul la școlile de masă.
Dezvoltarea și implementarea
programei scolare cuprinzand teme de combatere a discriminarii
si rasismului in
școli.
Dezvoltarea politicilor care abordează o gamă largă de factori
ce contribuie la o
participare școlară scăzută in randul copiilor romi și luarea în
considerare a
66 UN CERD, Recomandarea Generală XXVII, Măsuri în domeniul
educației, punctele 17-26. 67 OSCE, Planul de acțiune pentru
Îmbunătățirea Situației romilor și sinti din zona OSCE, Decizia
Consiliului Permanent Nr. 566 din 27 Noiembrie 2003,
http://www.osce.org/odihr/17554. 68OSCE, Planul de acțiune pentru
Îmbunătățirea Situației romilor și sinti din zona OSCE.
http://www.osce.org/odihr/17554
-
26
posibilității de elaborare a programelor de sprijin. Promovarea
unei participări
școlare regulate pentru copiii romi, printre altele, prin
implicarea familiei și a
mediatorilor sociali.
Acordarea unei atenții speciale asigurării șanselor egale pentru
incluziune
educațională și socială a fetelor rome și realizarea programelor
de combatere a
ratei abandonului școlar, în cazul lor.
Aibă în minte dezvoltarea unor programe corespunzătoare pentru
cei care nu au
absolvit școala primară sau sunt analfabeți. Încurajarea
alfabetizării in domeniul IT
printre romi și sinti prin intermediul creării web-site-urilor
de informații.
Dezvoltarea, acolo unde este nevoie, a programelor de burse
pentru elevii romi și
încurajarea participării lor sporite la programele de burse
existente.69
2006 Recomandarea ECRI pentru politica de combatere a
discriminării rasiale în
educație
În decembrie 2006, Comisiei Europeană Împotriva Rasismului și
Intoleranței (ECRI) a
Consiliului Europei a adoptat Recomandarea de Politică Generală
nr. 10 privind
combaterea rasismului și a discriminării rasiale în
invatamant.70 Punctul de plecare al
acestei recomandării este faptul ca educația școlară reprezinta
un drept și că accesul la
acesta ar trebui să fie asigurat tuturor copiilor fara a segrega
. Recomandarea subliniază
că măsurile pentru asigurarea integrării copiilor aparținând
grupurilor minoritare în
sistemul educațional, nu trebuie, în fapt, să conducă la
asimilare forțată și că masurile
speciale pot îmbunătăți accesul copiilor din cadrul grupurilor
minoritare la educația
școlară și la o predare de calitate.71 ECRI recomandă statelor
să:
Asigure educația obligatorie, gratuită și de calitate pentru
toți copii și, în
acest sens:
Să realizeze studii legate de participarea școlară, gradul de
promovabilitate, rata
abandonului școlar, rezultatele obținute și progresul realizat,
să se asigure că
școlile au obligația de a promova egalitatea în educație.
Să evite, in interesul superior al copilului, ca elevii
aparținând minorităților
naționale să fie supra-reprezentați în anumite școli, să
introducă politici ca să evite
plasarea copiilor minoritari în clase separate.
Să se asigure că politicile care promovează diversitatea în
școli sunt sprijinite de
măsuri de conștientizare care au ca țintă copiii, părinții
acestora și personalul
didactic, să se asigure că sunt recrutați profesori care aparțin
minorităților etnice la
toate nivelurile educaționale și că nu sunt victime ale
discriminării în cadrul
sistemului educațional.
Să acorde posibilitatea părinților elevilor minoritari să
participe la procesul
decizional la nivel de școală și la activitățile organizate în
cadrul acesteia; să se
asigure că există mediatori școlari sau servicii de mediere din
partea ONG-urilor
care să faciliteze integrarea în școală a copiilor aparținând
minorităților naționale
și să asigure o bună comunicare între părinți și autoritățile
școlare.
69 OSCE, Planul de Acțiune privind Îmbunătățirea Situației
Romilor și Sinti în zona OSCE, V. Îmbunătățirea accesului la
educație, Acțiuni recomandate pentru statele participante, parag
67-83. 70 Consiliul Europei, Comisia Europeană împotriva Rasismului
și Intoleranței (ECRI), Recomandarea de
politică general nr 10 pentru combaterea rasismului și
discriminării rasiale în și prin intermediul educației
școlare, adoptată în decembrie 2006, Strasbourg, 21 Martie 2007,
http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/gpr/en/recommendation_n10/eng-recommendation%20nr%2010.pdf
71 Ibid.
http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/gpr/en/recommendation_n10/eng-recommendation%20nr%2010.pdf
-
27
Combată rasismul și discriminarea rasială în școli și, în acest
sens:
Să se asigure că școlile sunt obligate să combata rasismul și
discriminărea rasiala,
sa promoveze respectul pentru diversitate; să se asigure că
educația in cadrul
școlilor are un rol important în combaterea rasismului și a
discriminării rasiale.
Formeze profesional întregul personal didactic să lucreze
într-un mediu
intercultural și, în acest sens:
Să le ofere, la orice nivel, formare inițială și continuă pentru
a imbunatati
abilitatile acestora in constientizarea aspectelor legate de
drepturile omului, rasis,
discriminare precum si de a răspunde nevoilor elevilor din
diferite medii.72
2008/2009 Deciziile Consiliului Ministerial al OSCE pentru
sporirea eforturilor de
implementare a Planului de Acțiune
În raport cu punerea în aplicare a Planului de Acțiune, în 2008,
Consiliul Ministerial al
OSCE a invitat statele participante și autoritățile naționale
competente relevante pentru
imbunatatirea situației romilor să sporească eforturile pentru a
asigura punerea în aplicare
a angajamentelor OSCE privind egalitatea și nediscriminarea în
plan național73. În
această privință :
Statele participante trebuie să asigure accesul egal la educație
și să promoveze
educația timpurie pentru copiii romi, ca instrument de prevenire
a excluziunii
sociale și a marginalizării precum și pentru realizarea unei
îmbunătățiri pe termen
lung în situația romilor. În acest context, politicile
educaționale ar trebui să vizeze
integrarea persoanelor de etnie romă în învățământul de
masă;
Statele participante, în cooperare cu romii trebuie să-și
intensifice eforturile de
creștere a gradului de conștientizare în rândul romilor cu
privire la importanța
înscrierii la școala și frecventarea continuă a școlii.
Autoritățile naționale competente relevante pentru imbunatatirea
situației romilor ,
cum ar fi cele care lucrează cu minoritățile, în domeniul
accesului la serviciile de
sănătate, educație, locuire, anti-discriminare, poliție și
mass-media, să sporească
eforturile de a asigura punerea în aplicare a angajamentelor
OSCE în legislația
națională privind egalitatea de șanse și nediscriminarea. În
acest context, ar trebui
să se acorde o atenție specială situației femeilor și fetelor
rome.
In 2009 Consiliul Ministerial a adoptat o altă decizie, pentru
sporirea eforturilor OSCE de
a asigura integrarea sustenabilă pentru romi 74. Statele
Participante:
Au fost încurajate să își intensifice eforturile de promovare a
toleranței și de
combatere a prejudecăților împotriva romilor cu scopul de a
preveni
marginalizarea și excluderea acestora.
Au fost încurajate să abordeze educația timpurie pentru romi
într-o manieră
cuprinzătoare, acordând atenție specială asigurării accesului
egal la educație și
integrarea romilor în educația de masă.
ODIHR a fost insarcinat, ca în consultăre cu statele
participante și în strânsă
cooperare cu alte instituții OSCE te, potrivit mandatelor lor,
să dezvolte și să
72 Ibid. 73 Consiliul Ministerial al OSCE, Decizia Nr. 6/08,
Sporirea eforturilor OSCE de implementare a Planului
de Acțiune pentru îmbunătățirea situației romilor și sinti în
zona OSCE, Helsinki, Decembrie 2008. 74 Consiliul Ministerial al
OSCE, Decizia nr. 8/09, Sporirea eforturilor OSCE de a asigura
integrarea
sustenabilă a romilor, Atena, Decembrie 2009.
-
28
implementeze proiecte relevante în ceea ce privește educația
timpurie a romilor,
proiecte de formare profesionala a profesorilor și de combatere
a abandonului
școlar.
2009 Recomandarea Consiliului de Miniștri ai Consiliului Europei
pentru educația
romilor
În iunie 2009, Comitetul de Miniștri a adoptat a doua
Recomandare a sa către Statele
Membre privind educația copiilor romi din Europa solicitand ca
principiile acestia sa fie
incluse in planurile de reforme de învățământ actuale sau
viitoare să elaboreze,
disemineze și să pună în aplicare politicile educaționale, cu
accent pe asigurarea accesului
nediscriminatoriu la educație de calitate pentru copiii romi, să
asigure, prin intermediul
autorităților locale și regionale, că elevii romi sunt efectiv
acceptați în școală; să
monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a dispozițiilor
Recomandării în politicile
lor și să informeze Comitetul de Coordonare pentru Educație de
măsurile întreprinse și
progresele realizate.75
Politici educaționale care vizează asigurarea accesului
nediscriminatoriu la
educație de calitate pentru copiii romi ar trebui să fie
elaborate la nivel național și
formulate în vederea garantării accesului la educație de
calitate, cu demnitate și
respect, pe baza principiilor de drepturile omului.
În baza consultarii cu actorii romi la nivel
național/internațional, politicile
educaționale ar trebui sa includa prevederi referințe la romi ca
parte a
recunoașterii mai largi a diversității culturale și/sau
lingvistice.
Politicile educaționale culturale și / sau lingvistice pentru
copiii romi ar trebui să
fie însoțite de resurse adecvate și structurile flexibile,
necesare pentru a adresa
corespunzator diversitatea romilor.
Statele membre trebuie să se asigure că măsurile legislative
sunt în măsură să
interzică segregarea pe criterii rasiale sau etnice în domeniul
educației, cu
sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare,
precum și că legea este
pusă în aplicare în mod eficient. În cazul în care există
segregare de facto a
copiilor romi în funcție de originea lor etnică, autoritățile ar
trebui să pună în
aplicare măsuri de desegregare. Politicile și măsurile luate
pentru a lupta împotriva
segregării ar trebui să fie însoțite de formare profesionala
adecvată a personalului
didactic precum si și informarea părinților.
Autoritățile din domeniul educației ar trebui să elaboreze
proceduri de evaluare,
care să nu conducă la riscuri de înscriere a copiilor în
instituții speciale de
învățământ, din cauza diferențelor lingvistice, etnice,
culturale sau sociale, cat să
faciliteze accesul la școlarizare.
Statele membre ar trebui să asigure o coordonare eficientă a
politicilor
educaționale cu politicile din alte sectoare, inclusiv cu
politicile sociale, precum și
cu autorități similare din alte țări.
Măsuri adecvate pentru a asigura accesul egal la oportunitățile
educaționale,
culturale, lingvistice și profesionale trebuie oferite tuturor
elevilor, acordând o
atenție deosebită fetelor și femeilor de etnie romă.
75 Consiliul Europei, Comitetul de Miniștri,