METODOLOGIE DE EXECUTIE
REABILITARE SI EXTINDERE RETELEALIMENTARE CU APA, RETELE DE
CANALIZARE, STATII DE POMPARE APA UZATA UAT 1 Bragadiru
TERASAMENTE TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia
lucrarilor de terasamente. La orice alte lucrari legate de
terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile
standardelor si normelor in vigoare. Antreprenorul trebuie, prin
folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa
faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele
rezultate din aplicarea acetor Caiete de Sarcini si la cererea
Inginerului, Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare pe
langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini, in conformitatecu
toate reglemaenarile/normativele aplicabile in vigoare. In cazul in
care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini,
Inginerul poate cere intreruperea lucrarilor sisa indice actiunile
necesare care se vor face pe cheltuiala Antreprenorului. La
executarea lucrarilor de terasamente se va tine seama de lucrarile
de sprijiniri descrise in capitolele 6 si 9 STANDARDE SI NORMATIVE
DE REFERINTA
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de
constructie si a instalatiilor aferente Legea 123/2007 Lege privind
calitatea lucrarilor in constructii-publicata in M. Oficial nr.
307/9mai 2007 STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor
pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si
terenurilor. STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Principii de
cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare
STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a
constructiilor civile, industriale si agricole STAS 1913/4-86 Teren
de fundare, determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare C
169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente
pentru realizarea fundatiilor constructiilor P 7-2000- Normativ
privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe
pamanturi sensibile la umezire; NE-001-96- Instructiuni tehnice
pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi cu
contractii mari; C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de
delalii in constructii; NE-008-97- Normativ privind imbunatatirea
terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice; C-29-86
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice
MATERIALE SOLURI SI ROCI
Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din SR
EN ISO 14688-2:2005" Teren de fundare. Clasificarea si
identificarea pamantului", astel: "Roci masive" inseamna roci in
straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu
unelte deimpuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte
echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti
bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi
sau 0,6m3 inexcavatii vor fi considerate ca roci masive. "Roci in
straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele
straturilor la intervale medii de celmult 150mm. "Pamant vegetal"
inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera conditii
pentru cresterea plantelor. Pamantul vegetal de cea mai buna
calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta
sau sadi.
LUCRARI DE UMPLUTURA
Definitii: "Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care
provin fie din excavatie fie sunt aduse si carepot fi compactate
conform specificatiei. "Material impropriu pentru umplutura" -
oricare din urmatoarele materiale:o Materiale perisabile;o
Materiale care provin din zone mlastinoase;o Busteni, butuci, noroi
sau namol;o Materiale susceptibile la combustie spontana;o
Materiale in stare inghetata;o Argila; o Materiale cu un continut
de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;o Materiale
definite ca necorespunzatoare de catre Inginer;o Materiale avand un
grad de umidificare mai mare decat maximul permis; Pentru pamantul
coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a
pamatului inmultita cu 1,1.
EXECUTAREA LUCRARILOR TRASAREA
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va
face trasarile in concordanta cu proiectul. Antreprenorul este
responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este
necesar restaurarea si relocarea lor.
LUCRARI PRELIMINARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa
urmatoarele lucrari preliminare: defrisare; indepartarea de frunze,
crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea
stratului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor
existente; pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor
de Executie a lucrarilor de terasamente. Unde este necesar,
Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii si
radacinile, asigurand si transportulacestora in concordanta cu
normele in vigoare si pe propria sa cheltuiala. Antreprenorul
trebuie sa respecteformalitatiile legale privind indepartarea
vegetatiei. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe
amplasament, sau in cazul refolosirii acestuia va fistocat
indepozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.
Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform
prevederilor proiectului.
LUCRARI DE EXCAVARE
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la
accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara
respectarea urmatoarelor conditii: Adancimea maxima de sapatura
nesprijinita in spatii inguste:o Teren slab coeziv: 0.75mo Teren
mijlociu: 1.25mo Teren tare si foarte tare: 2.00m Inclinarea maxima
a taluzului, stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de:o
Nisip, balast: 2:3;o Nisip argilos: 1:1;o Argila nisipoasa: 4:3;o
Argila: 3:2;o Roca: 6:1; Antreprenorul este responsabil de
asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo unde este cazul va
reduce aceste limitedefinite mai sus, n special n cazul prezentei
apei n aceste zone. Taluzurile temporare trebuie stabilizate
(racordare n trepte) nainte de operatiunile de umpluturi si
compactari;costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite
n acest scop vor fi prevazute n preturile unitare
aleAntreprenorului. La nceperea lucrarilor de sapaturi, Inginerul
va verifica ncheierea si buna executie a lucrarilor pregatitoare.
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat,
sapatura manuala fiind folosita numai acolo unde folosirea
mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere
tehnicoeconomic. n timpul executarii sapaturilor, trebuie avute n
vedere urmatoarele aspecte: mentinerea stabilitatii naturale a
terenului n jurul gropii pe o distanta suficienta pentru a nu
periclitaconstructiile nvecinate; cnd turnarea betonului de
fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa
executareasapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata
cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a mpiedica modificarea
caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de
fundatie; sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct
pentru orice faza a lucrului, fundul sapaturii safie nclinat spre
unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa
colectata n zona excavata; sapaturile mecanizate nu trebuie sa
depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura
se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca
diferenta sa fie executata manual; pe parcursul executiei,
Antreprenorul are obligatia de a solicita prezenta geotehnicianului
pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca
natura terenului de fundare corespunde cu studiulgeotehnic, si
pentru intocmirea Procesului Verbal de verificarea naturii
terenului de fundare; n cazul aparitiei pe fundul gropii, a unor
crapaturi n teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iarmasurile
necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul
Inginerului; n cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor
atmosferice, fundul gropii trebuie lasat sa se usuce,dupa care se
vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza terenul
de fundare de catreGeotehnician, si apoi se poate ncepe turnarea
betonului de egalizare. Cheltuielile suplimentare datorate
schimbarilor calitatii terenului de fundare ca urmare a conditiilor
meteo sunt in sarcina antreprenorului.
CONDITII PENTRU SANTIERAntreprenorul: Nu va incepe nici o
lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de
nivel, pe baza unuiProces Verbal de predare amplasament, semnat de
catre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor. Inainte de
inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente
asupra pozitiei si tipurilor detrasee (conducte) subterane care pot
fi intalnite.
EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETALAntreprenorul: Va excava stratul
vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilita
de Inginer. Vaexcava o adncime de minim 30cm de strat vegetal n
zonele n care se prevad plantari si va pastramaterialul excavat
pentru reutilizare; Pamantul excavat va fi depozitat in halde in
locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale.
Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m.
mprastierea si nivelarea unui strat de pamnt vegetal n grosime
uzuala de 10cm sau pna la 30cm n zonele indicate pe planuri pentru
plantare arbusti si iarba.
EXECUTAREA FUNDATIEISe va executa conform dimensiunilor,
nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Antreprenorul va lua
toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor n
cazul prabusirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se
vor racorda n trepte, se vor face umpluturi/compactari cu material
corespunzator de umplutura sau cu beton decompletare, n cazul n
care nu se poate realiza compactarea; toate aceste masuri nu vor
implica modificari asupravolumului net de lucrari. Inainte de
inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si
inscrierea in tolerantele admise, conform STAS9824/1-87 "Masuratori
terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agricole".
STRATUL PORTANTDaca la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu
prevederile din proiect, se va anunta Proiectantul/Inginerul, care
va stabili modul de continuare a lucrarilor. Straturile de pamant
necorespunzator precum si rocile masive gasite inamplasament vor fi
indepartate, iar golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau
conform indicatiilor Inginerului.
EVACUAREA APEI Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea
apei la lucrarile de terasamente, in acest scop va lua urmatoarele
masuri: drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la
lucrarile de terasamente; mentinerea nivelului scazut a apei din
excavatii pentru a permite executarea lucrarilor. Pentru realizarea
acestor cerinte, Antreprenorul trebuie: sa preveda unde este
necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei; evacuarea apei
in concordanta cu planul de management al mediului (vezi cap. 2).
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si
traseele de evacuare a apei. Rigolele pentru ape pluviale si
tuburile de drenaj vor fi executate/deviate conform indicatiilor
din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de
drenaj sau canale subterane trebuie informat Inginerul caruia i se
vor cere instructiuni.
ELIMINAREA MATERIALELORMaterialele excavate, necorespunzatoare
pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate din santier.
Inginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat
de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la
terminarea lucrarilor (in masura in care acesta corespunde acestui
scop).
Daca sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n
planuri, vor fi informati att Proiectantul ct siInginerul ,
Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la
acestia. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor
vor fi indepartate. Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in
cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE Daca in cursul lucrarilor de excavatie
sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in
imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale,
conform legii.
LUCRARI DE UMPLUTURA Imprastierea si nivelearea umpluturilor de
pamant se executa in straturi afanate de cate 20cm. Se depune
umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele
de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a
deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de
umplutura va fi compactat cu atentie si consolidat pana la minim
95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul
de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de umiditate al
umpluturii trebuie sa fie 2% din continutul optim de umezeala,
pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica
pentru materialele coezive.
LUCRARI DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROSExecutarea lucrarilor de
excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din
C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente aplicabile acestui tip de
lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare
in caietul de sarcini.
EXECUTAREA SAPATURILOR PE TIMP FRIGUROSVa fi inceputa imediat
dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial ,
astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de
sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii.La
sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat ,
pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a
impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie .Utilajele
pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare,
scarificatoare , buldozere vor trebui examinate cu atentie la
terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de
pamant.
TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROSTransportul pamantului
sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe
sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator: Temperatura
aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)- 5 90-10 60-15
50
EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROSUmpluturile se pot
executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau
mecanice daca se respect urmatoarele conditii: Procesul tehnologic
si conditii de realizare Temperatura masurata in timpulSaparea,
transportul asternerea in umplutura si compactarea pamantului
neinghetat.+1C executiei proceselor descrise Saparea pamantului
pentru asezarea in umplutura, din zone in care terenul nu
esteinghetat. Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe
stratul inferior neinghetat +1C Durata de sapare +1C In momentul
asternerii stratului La atingerea temperaturilor critice mentionate
in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri
deprotejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate
prin umplutura. Toata activitatea de executare a umpluturilor
trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de teren, activitate
catrebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la
sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie compterminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in
executie, iar asternerea se va face in straturi subde 20 cm si se
va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara
lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau
ninsoare, umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri
impotriva spalarii.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE VERIFICARI
INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR Inaintea nceperii sapaturilor trebuie
facute urmatoarele verificari: Existenta PV predare primire -
amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si
posibpastrarea eventualelor trasee ingropate; Existenta studiului
geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii
referitoare la:o o stratificatia terenului;o o grosimea, natura,
coeziunea si umiditatea straturilor;o o cota apelor subterane;o o
cota apelor subterane; Existenta detaliilor de executie care sa
cuprinda: o planul general de fundatii;o planul de sapaturi
(umpluturi);o detalii de executie fundatii; La terminarea
lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru
fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate, si
natura terenului de fundare.
MATERIALE DE UMPLUTURASe vor transmite probe de sol la laborator
pentru testare conform instructiunilor Inginerului / Inginerului
Geotehnician. Fiecare proba de pamnt coeziv granulat va cntari 25kg
ct si probele de pamnt necoeziv format din pietris grosier.
Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor
incercarilor de laborator, asupra: Tipului de materiale de
umplutura aprobate; Continutului maxim de umiditate la care
materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.
LUCRARI DE COMPACTERESe va furniza pamant de umplutura compactat
pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400mp
pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va
fi acceptata o compactare standard de minim 95% din densitatea
uscata determinata cu testul standard Proctor.
ABATERI ADMISEAbateri privind precizia amplasamentului si a
cotei de nivel: Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10
mm; Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ;Abateri
dimensionale ale elementelor. In plan orizontal:o inaltimi pana la
2 m: 20 mm;o pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ; nclinarea fata de
verticala a muchiilor: pentru 1 m: 3 mm; pentru toata inaltimea: 16
mm; Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in
proiect: pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %;
in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %; in
santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;
TERASAMENTE PENTRU DRUMURI GENERALITATI
Acest capitol se aplica la executarea terasamentelor pentru
modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El
cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
executarea debleurilor, rambleurilor,transporturilor, compactarea,
nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si
conditiile de receptie.
La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS
2914 84 si alte standarde si normative in vigoare,la data
executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentul
caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile
proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat
sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor
tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea
stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul
este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate,
cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. In cazul in care
se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
Beneficiarul (Inginerul) va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala
Antreprenorului. Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea
lucrarilor de pamint constind in: saparea, incarcarea in mijlocul
de transport, transportul, descarcarea, imprastierea, nivelarea si
compactarea pamintului, executate in vederea realizarii
infrastructurii si a celorlalte elemente aferente drumului. In
raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural,
terasamentele se executa: In rambleu sau umplutura In debleu sau
sapatura In profil mixtLucrarile de terasamente se vor incepe dupa
executarea operatiilor de pichetare, retrasare, si pregatitoare
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: SR EN 13450:2003 Agregate
naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de
incercare. SR EN ISO 14688-2:2005 Teren de fundare. Clasificarea si
identificarea pamanturilor. STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de
inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in
complexul rutier. Prescriptii de calcul. STAS 1709/2-90 Actiunea
fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si
remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de
fundatie. Metoda de determinare. STAS 1913/1-82 Teren de fundare.
Determinarea umiditatii. STAS 1913/3-76 Teren de fundare.
Determinarea densitatii pamanturilor. STAS 1913/4-86 Teren de
fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. STAS 1913/5-85
Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. STAS 1913/12-88
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice
ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea
greutatii volumice pe teren.
MATERIALE PAMANT VEGETALPentru acoperirea suprafetelor ce
urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal
ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice
vegetatiei.
PAMANTURI PENTRU TERASAMENTECategoriile si tipurile de pamanturi
clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si
1b.Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice
conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de
terasament, fara a se lua masuri speciale.Pamanturile clasificate
ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor
necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si
argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite
numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind
actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul
in care paminturile rele ( prafoase, argiloase sau a celor cu
densitate in stare uscata compactata mai mica de 1.5g/cmc) sunt
folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se vor lua
masuri de inlocuire cu pamanturi de calitate sau vor fi stabilizate
cu var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm , la partea
superioara a terasamentului. Se recomanda ca partea superioara a
rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe toata latimea sa
se execute din paminturi neprafoase. Nu se vor utiliza in ramblee
paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si
vegetale, paminturi cu consistenta sub 0.75%, precum si paminturile
cu un continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor
introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut
de materi organice putrescibile (brazde,frunzis, radacini,
crengi..)
APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu
trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in
suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului
cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze
compactarea nu se va face decat cu aprobarea Inginerului, aprobare
care va preciza si modalitatile de utilizare.
PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor
folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor
erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la
realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile
aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de 100 mm.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
PICHETAJUL LUCRARILOR De regula pichetajul axei traseului este
efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt materializate pe teren
toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori,
iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi
amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de
o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de
beton,amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi
pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri
fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe
teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu
coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe
cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului in
cazul situatiei aratate mai sus sau la executarea pichetajului
complet nou in cazul situatiei de mai sus. In ambele cazuri trebuie
sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o
distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in
curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor
fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si
pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea
pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: inaltimea
umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului
drumului; punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural
(ampriza); inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de
buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili
sau de a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie,
scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu
aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore
in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si
toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in
vederea mutarii sau protejarii acestora .
LUCRARI PREGATITOAREInainte de inceperea lucrarilor de
terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita
zonei expropriate:defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi,
iarba si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si
adancime; demolarea constructiilor existente. Antreprenorul trebuie
sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si
arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv
transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar,
in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si
radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica
de 2 m precum si la debleuri. Curatirea terenului de frunze,
crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe
intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru
umplutura vor fi transportate si depuse in depozite definitive,
evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.
Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea
reutilizarii. In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot
scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate
prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara
amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa
lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza
drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana
la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru
a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de
sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa
publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina
Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii,
gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi
umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru
a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si
compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul
nr. 5, punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia
terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte
executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de
sarcini. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu
mentionata in registrul de santier.
MISCAREA PAMANTULUIMiscarea terasamentelor se efectueaza prin
utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura
a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa
prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce
se vor transporta (inclusiv tabel de miscare a terasamentelor),
precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura ca
si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de
debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite
definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din
debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri
si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. Daca, in
cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din
debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile
prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale,
sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind
calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul
trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare
propuneri de modificare a provenientei pamantului pentruumplutura,
pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta
reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor
exploata. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera
necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile
prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate
intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini specialeTabloul de
corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia
fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de
imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit
de Antreprenor Tabloul miscarii pamantului care defineste in spatiu
miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum izolate
de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de
Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca
aceastaexista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale
itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini
speciale. Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de
30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a
lucrarilor.
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care gropile
de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face
Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie
solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii
gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca
este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind
calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru
sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport
fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren
pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a
gropilor de imprumut si planul de refacere mediului. La exploatarea
gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate
si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului; crestele
taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei
prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de
limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota
practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor,
in zona de rambleu. in albiile majore ale raurilor, gropile de
imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta
de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut; - fundul gropilor de imprumut va avea o panta
transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa
asigure scurgerea si evacuarea apelor; taluzurile gropilor de
imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea
de1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea
gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul
gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura
in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: in
continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu,
surplusul depozitat fiind nivelat,compactat si taluzat conform
prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata
superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o
cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului
proiectat;-la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu
ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara
firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se
obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte
conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va
urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea
drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si
depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor natural nici sa
nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din
diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor
publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime
raspunzator de acestepagube. Inginerul se va putea opune executarii
gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati
aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca
Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare
sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea
terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare
gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
EXECUTIA DEBLEURILORAntreprenorul nu va putea executa nici o
lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu,
precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi
fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de
catreInginerul lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod
obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.Sapaturile
trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce
avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor
mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor crea
supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor
pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala
Antreprenorului. La sapare in terenurile sensibile la umezeala,
terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent
drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apeisubterane,
pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare
de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor,
pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate
de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect
nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta
prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de
forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de
forma se va face la gradul de compactare 100% Proctor Normal. In
acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor,
gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor
va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la
cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta
sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea
volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914-84 privind
inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00
m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor
existente in debleu. In debleuri mai adanci de 12.00 m sau
amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede,
infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor,
inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de
stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de
bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in
teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca
pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin
instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare,
anuntand in acelasi timp Inginerul. Debleurile in terenuri moi,
ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o
adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c). In
terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul
explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa
adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii
sa se obtina: degajarea la gabarit a taluzelor si platformei; cea
mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de
deteriorare a lucrarilor. Pe timpul intregii durate a lucrului va
trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa
explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra
acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea
sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze. Dupa
executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este
atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul
va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Metoda
utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor
stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are
posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a
completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant,pentru aducerea
la cote, care va trebui compactat cum este aratat in prezentele
caiete de sarcini. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor
cu pamanturile sensibile la umezeala, Inginerul va prescrie
caexecutarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: in perioada
ploioasa: extragere verticala; dupa perioada ploioasa: sapaturi in
straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior
cu 10puncte, umiditatii optime Proctor Normal. In timpul executiei
debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel
ca pamanturile ce urmeaza safie folosite in realizarea rambleurilor
sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in
special sa seinceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a
rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o
evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa
mentina o pansuficienta pentru scurgere, la suprafata partii
excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari
provizornecesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare
aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in
sectoarele de debleu cat si celode rambleu. Pentru rambleuri mai
sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.Cand
linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%
Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o
inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura,
distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de
4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi
realizate cu mijloace agreate de Inginer. Pe terenurile remaniate
in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta
scazuta se va executa compactare a terenului de la baza rambleului
pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad
dcompactare Proctor normal conform tabelului
EXECUTIA RAMBLEURILOR Antreprenorul nu poate executa nici o
lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de
sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si
acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod
obligatorconsemnata in Jurnalul de santier. Nu se executa lucrari
de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia
rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor
minimale definite prin prezentul caiet d sarcini sau prin caietul
de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu
poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau
reprezentantul sau, sau la propunereaAntreprenorului. Rambleurile
se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia
proiectului, pe intreaga latime a platform si in principiu pe
intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile
de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale,
recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor elementare
sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va
putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera
intreaglatime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre
doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimemaxima impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga
latime a platformei (sau a benzii de lucru) grosimea optima de
compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe
cat posibil paralel cu profiludefinitiv. Suprafata fiecarui strat
intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o pantatransversala de 3...5% catre exterior, iar
suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform
cerintelor dprezenta documentatie. La realizarea umpluturilor cu
inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau dibeton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu
conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu
pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate
corespunzatoare pe cel putin 2.00 grosime la partea superioara a
rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de
umidilaboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la
sursa si sin opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata,
lasand ppentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea
optima, sau din coaduce la valoarea umiditatii optime. NOTA: pentru
pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie
mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata
a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera
a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un
anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la
controlul gradului de compactare. Antreprenorul va trebui sa supuna
acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea
lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare
tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare)
agradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele
existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de
inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea
prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile
necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele
acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata,
grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa
compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3%
sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte
imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
VERIFICARI SI TESTE CONTROLUL COMPACTARIIIn timpul executiei,
terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza: controlul va fi
pe fiecare strat;PROFILE SI TALUZE Lucrarile trebuie sa fie
executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele
dintolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici
scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate
diconstituente ale rambleului .Profilul taluzului trebuie sa fie
obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispsarcini
speciale. Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai
dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In
cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in
tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00 m, inclinarea taluzurilor
de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul
inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fide 1:2. In
rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in
albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul
de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de
stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.31.5. Taluzurile
rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta
redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max
pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile
fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a
taluzurilor sunt urmatoarele: platforma fara strat de forma +/- 3
cm platforma cu strat de forma +/- 5 cm taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.Tolerantele
pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de
+ 50 cm.Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apaCand la
realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa,
Inginerul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: asternerea
si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de
imprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asternere
dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces
prin evaporare; tratarea pamantului cu var pentru reducerea
umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii
umiditatii pamanturilor cu exces de apa.. Pentru aceste pamanturi
Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN MATERIAL
STINCOSMaterialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si
nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum
minim de goluri.Straturile elementare vor avea grosimea determinata
in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile
mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un
caz, sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului.Ultimii 0.30 m de
sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu
dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea
aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi
constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea
straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase,
prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone
cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta
compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a
facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat
prin masurarea parametrilor Q/S, unde:Q reprezinta volumul
rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;S
- reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de
compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele
experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui
tronson de incercare controlat prin incercari cu placa.Valoarea
finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin
500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15. Incercarile se vor
face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor
fi inscrise in registrul de santier.Platforma rambleului va fi
nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul
debleurilor in material stancos, vezi tabel.4.Denivelarile pentru
taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel
putin jumatate din grosimea lor.
.4 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR NISIPOASE Rambleurile din
materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea
taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul
nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi compactat la gradul de
compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii
prescrise. Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si
amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga
grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi
nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma
si taluzurile nisipoase.
PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN SPATELE LUCRARILOR DE
ARTA (culei, aripi,ziduri de sprijin) In lipsa unor indicatii
contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si
cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor
stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va
fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta
mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus
aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor
preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de
folosire.
PROTECTIA IMPOTRIVA APELORAntreprenorul este obligat sa asigure
protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor
provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea
celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea
furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.
EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELORSanturile si rigolele vor fi
realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.Santul
sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul
taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa
fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului
sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta
sa fie taiate. La sfirsitul santierului si inainte de receptia
finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari
si blocuri cazute.
FINISAREA PLATFORMEIStratul superior al platformei va fi bine
compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung
si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in
proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date
in tabelul 5, respectiv in tabelul In ce priveste latimea
platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:la latimea
platformei:+/- 0.05 m, fata de ax;+/- 0.10 m, pe intreaga latimea;
la cotele proiectului:+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale
proiectului. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat
dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata
transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape,
cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica
deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa
coboare sub o panta transversala de 4%.
ACOPERIREA CU PAMANT VEGETALCand acoperirea trebuie sa fie
aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc.,
destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute
cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat,
curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte
de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un
mai plat sau cu un rulou usor.Executarea lucrarilor de imbracare cu
pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE RAMBLEURI DIN
MATERIAL STINCOS Materialul stancos rezultat din derocari se va
imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena
si cu un volum minim de goluri.Straturile elementare vor avea
grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si
posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va
putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului.
Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai
mari de 0,20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi
incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate.
Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau
depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor
straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din
materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat,
este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori
de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel
putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa,
suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul
compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: Q
- reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in
mc dupa compactare; S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi
de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe
sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi
stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se
obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui
0,15. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator
autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de
santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi
tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure
fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.
RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS Rambleurile din materiale
nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U <
5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel
5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei
acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din
pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea
unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele
din caietul de sarcini. Aceste tolerante se aplica straturilor de
pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI
DE SPRIJIN) In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini
speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi
executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul
drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de
1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din
cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 dingrosimea
umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul
de sarcini si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii
Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru
fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE GROPI DE IMPRUMUT SI
DEPOZITE DE PAMINT In cazul in care gropile de imprumut si
depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de
sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu
acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu
minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de
imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind
calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini,
cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate
pentruacest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul
proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru
depozite si/sau pentrugropile de imprumut; un raport cu programul
de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va
respecta urmatoarele reguli: Pamantul vegetal se va indeparta si
depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevedeilor proiectului; Crestele taluzurilor gropilor de imprumut
trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la
o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile
gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi
mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului
de scurgere a apelor, in zona de rambleu. In albiile majore ale
raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului
drumului si groapa de imprumut;
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3%
spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si
evacuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in
lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3, cand
intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu
se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre
drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate
fi depozitat in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului
proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile
rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri
suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota
muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10
m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau
a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in
ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea
terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea
depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora
sa nu provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca
gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea
masivelor natural nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de
catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii
persoanelor sau bunurilor publiceparticulare. In acest caz,
Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de acestepagube.
-Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau
depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si
a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru
acestea fonduri suplimentare saudespagubiri. Achizitionarea sau
despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in
sarcina Antreprenorului.
IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un
taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu
caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le
fixa.Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant
vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija
de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu
un rulou usor.Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal
este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
DRENAREA APELOR SUBTERANEAntreprenorul nu este obligat sa
construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate
gravitational Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de
punere in opera cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.
SANTURI SI RIGOLESanturile si rigolele vor fi realizate conform
prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului
si distanta de la marginea amprizei.Santul sau rigola trebuie sa
ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta
masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor
trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La
sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau
rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute.
UTILAJE TERASIERE LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE
(Cazul strazilor in general)Inainte de inceperea lucrarilor
cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi
sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze
carosabilul de autovehicule si sa-si parcheze masinile in alta
parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita eventuale
accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.NU SE VOR folosi
utilaje de mare capacitate . -NU SE VOR folosi cilindrii compactori
vibratori, doar cilindrii compactori lis.Trotuarele vor fi
compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici.Utilajele
folosite in lucru vor fi de generatie noua si nepoluante.Nu se vor
folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze siguranta
cetatenilor.Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara
intreruperi si pe termen scurt pentru reducerea stresului
cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii.
Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca
organizat fara a se obtura accesul cetatenilor la proprietati.
Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de
lucru acestea vor fi parcate corespunzator fara a ingradi in nici
un fel accesul pompierilor, salvarii etc. Toate punctele de lucru
trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si
bineinteles semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMI.
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face
functie de urmatorii factori: Posibilitatile de lucru ale
utilajelor Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului
Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament Amplasarea
sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor,
distanta de transport Consistenta pamintului de sapat, respectiv
dificultatea de sapare Durata de executie pe care este esalonata
realizarea lucrarii si anotimp MATERIALE GEOCOMPOZITE GEOGRILE
GENERALITATI Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si
crapaturilor de la suprafata imbracamintii vechi pe suprafata
imbracamintii noi sau armarea imbracamintii asfaltice pe zonele de
franare din vecinatatea intersectiilor si pe zonele ce vor deveni
spatii de parcare este necesara folosirea
geocompozitelor.Geocompozitele se vor folosi inconformitate cu SR
EN 15381/2009. Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca
scop prevenirea deformarii imbracamintii asfaltice la actiunea
fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice
de lunga durata (date de vehiculele ce stationeaza). In acest
capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce
trebuiesc avute in vedere la punerea in opera a unui geocompozit,
prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de materiale
similare.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREAGeogrila este protejata prin ambalaj
impotriva deteriorarii in timpul transportului.Rolele se vor
depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana
la max. 3, una peste alta si se vor aseza paralel. PREGATIREA
STRATULUI SUPPORT Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua
straturi de mixturi asfaltice. In cazul unui suport nebituminos
(beton) se recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixtura
asfaltica de min. 2 cm. Suprafata va fi uscata, curata si plana. In
cazul in care suprafata prezinta denivelari mari, aceasta se va
freza si readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea
rizuri mai mari de 10 mm si vor fi curatate de materialulfrezat.
Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de 3 mm pot fi acceptate.
Fisurile transversale mai mari de 3 mmprecum si cele longitudinale
mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari de 5 mm vor fi colmatate
cu un mastic bituminos (dupa ce in prealabil au fost curatate).
Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel
pregatita se va acoperi liant bituminos care va asigura aderenta
necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea cu 0,1 kg/
m2. Stropirea cu emulsie va fi uniforma pe toata suprafata. Inainte
de asternerea geogrilei este necesar ca emulsia sa se rupa. Ruperea
emulsiei serecunoaste prin schimbarea culorii acesteia. Montarea
geogrilei pe o suprafata necorespunzatoare sau peste emulsie
nerupta are efecte negative asupra rezultatele operatiunii de
armare a imbracamintii asfaltice.
MONTAREA GEOGRILEI Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor
de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru saiba 36 mm). Pentru
aceasta operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de
3,6 m. O alta fixare in lungul rolei nu mai estenecesara. Dupa
fixare se va derula rola de geogrila in directia de turnare a
mixturii asfaltice. Derularea rolei se poate efectua mecanic sau
manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata lungimea rolei
pentru a nu se aseza cu pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul
catre stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos). Pentru a
impiedica lipirea marginii, aceasta este prevazuta cu o banda din
material geotextil. In timpul derularii rolei aceasta se
vaindeparta. Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri!
Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie
perpendiculara pe axul drumului) si 25 cm longitudinal (la
terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele doua
geogrile se va aplica emulsie cationica (ca. 0,15 kg/m2).
Suprapunerile de la capatul rolelor se vor face tinandu-se cont de
directia de turnare a asfaltului. Suprapunerile mai multor straturi
se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei T). In
curba, materialul se va taia si se va suprapune in asa fel incat sa
se adapteze la de raza curburii. O pretensionare a geogrilei nu mai
este necesara. Peste geogrila nu se va circula inainte de a se
turna primul strat de mixtura. Imbinarile straturilor de mixturi nu
se vor suprapune peste imbinarile geogrilei Compactarea mixturii se
face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori,
mijlocii sau cilindrii compactori pe pneuri. Compactarea finala se
poate face si cu cilindrii grei. Folosirea cilindrilor vibratori la
straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate influienta
negativ legatura intre straturile de asfalt. Cazuri de exceptie -
In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei
prin intermediul repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la
latimi extrem de mari, se recomanda protejarea geogrilei inainte de
turnarea asfaltului, prin intermediul unuei mixturi asfaltice sau a
unui tratament de suprafata cu criblura. Mixtura asfaltica se va
pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale,
montate pe camionul care in acest caz va merge cu spatele.
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex.
cu ajutorul cilidrului compactor de 2- 3 t. In final se poate turna
asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt. Tratamentul cu
criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa
ca. 1,3 kg / m U 70 K dupa care se va imprastia direct criblura 5 /
8 , 7 kg / m2 . Compactarea acestui strat se va face imediat dupa
turnare cu ajutorul unui cilidru compactor pe pneuri.
GEOTEXTILE GENERALITATI Prezentul capitol se refera la
executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si
separare la fundatiile de drumuri. Geotextilele se vor folosi in
conformitate cu SR EN 15381/2009. Prezentele specificatii se aplica
pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri. El
cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la
proiectare, executie, controlul de calitate si conditiile de
receptie a acestorlucrari. Realizand un strat continuu, intre doua
materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara
circulatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate
naturale granulare si un pamant fin, umed, argilos, prafos sau
nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub actiunea
circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin
aceastaactiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor
mecanice ale celor doua naturi de materiale aflate in prezenta. In
afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata
patului de pamant, la drumuri, prin rezistenta sa la tractiune,
suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din
solicitarea la incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si
omogenizeaza deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la
rupere a pamantului. Principalele functii ale stratului de
separatie geotextil pentru drumuri sunt: o separarea, adica
prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al
drumului si invers, a pamantului in fundatie prin actiunea mecatica
a circulatiei vehiculelor;o filtrarea, prevenirea migrarii
particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci
cand se misca apa; o ranforsarea, care determina schimbarea starii
de solicitare a straturilor si preluarea de catre geotextil, a
solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de
doua tipuri:- cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale
din fundatie caracteristica drumurilor cu pat rezistent. Este cazul
drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor,
iareforturile si deformatiile de intindere la care este supus
geotextilul, sunt mici; - ranforsare pe drumurile cu pat slab,
cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul estesupus mult
mai mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si
geotextil fiind maiinsemnata si cu atat mai eficienta, cu cat
geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul
drumurilor provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub
actiunea traficului sidetermina formarea fagaselor, iar geotextilul
este supus la deformatii mari, fiind mult maisolicitat la
intindere. Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si
materialul pietros, constituie un strat suport, care prezinta si
urmatoarele avantaje: previne producerea pierderilor de grosime ale
stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamant din pat.
Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie,
micsoreaza rezistenta acesteia,reducandu-i unghiul de frecare
interioara. actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea
infundarii granulelor de piatra, favorizeazaconsolidarea fundatiei;
asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant,
determinand consolidarea in timp a patului. La executarea
lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si
normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu
contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin
colaborare cu unitati specializate, efectuarea incercarilor si
determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini, care vor fi inscrise in registrul de laborator.
Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor
organizatorice si tehnologice care sa conduca la respectarea
stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un
registru de santier unde vor fi inscrise dispozitiile de santier
emise de Inginer. Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de
nisoare. Executarea staturilor prevazute in acest caiet de sarcini
pe timp friguros, sub -50C, se interzice. Antreprenorul este
obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a
conditiilor de executie, cu rezultatele obtinute in urma
determinarilor si incercarilor de laborator si teren efectuate Se
va mentiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau
vreme uscata, etc.). In cazul in care se constata abateri de la
proiect si de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune,
prin dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si
luarea masurilor care se impun. GEOTEXTILUL CU ROL DE SEPARARE SI
CONSOLIDARE. Va avea urmatoarele caracterisitici: Rezistenta la
perforare CBR: min 3300 N Rezistenta la tractiune longitudinala :
21.5 kN/m transversala : 21.5 kN/m Elongatia la incarcare max
longitudinala: 100% transversala: 40 % Dimensiunea porilor O90 : 95
m Permeabilitatea la apa, normal pe plan (h = 50 mm): 70 l/m2s
Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8x10-6m2/s Durabilitate
de minim 25 ani (va fi corelata cu PH ul pamintului de fundare si
temperatura solului)
PUNEREA IN OPERA Executia lucrarilor se face potrivit
proiectului de executie ( desenelor), a recomandarilor
producatorului geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de
unitati specializate. Pregatirea suprafetelor: Gropile trebuie
umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare
Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte
de instalarea geotextiluluiInainte de inceperea lucrarilor, se face
un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde dispunerea
benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare
in lucrare. Se va tine seama de directia solicitarilor, de directia
de circulatie a mijloacelor de transport si de basculare a
materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si
deposibilitatile de evacuare a apelor (Geotextilul se va instala
relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat sa
avemrezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari
(deplasari ulterioare) sau pe directia curgerii apei). In zone cu
vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa
geotextilul, acoperirea acestuia se va face imediat dupa intinderea
fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu material din stratul
superior respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau
ancorandu-le la margini, prin ingroparea lor. Cand trebuie sa
suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va
face tinand seama ca ele sa aiba o rezistenta suficienta pentru a
nu se rupe. Se va interzice circulatia pe geotextile a vehiculelor
care produc solicitari importante, cum sunt cele pe senile,
carutele, camele, precum si circulatia animalelor. De asemenea, nu
se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu
geotextile. In acest caz, suprapunerea saltelelor asamblate se
poate face pe 0,52 m, astfel incat sa nu ramana portiuni
neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra. COASEREA SAU
SUPRAPUNEREA GEOTEXTILULUI. Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile
trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si deasemenea
trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu
diametru de 5-6 mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la capat.
Fixajele metalice se monteaza de-a lungul suprapunerii din m in m.
Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat
(lejer si nu intins), pentru a se asterne bine pe
toateneuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se
vor instala blocurile de piatra. Daca se va coase atunci rezistenta
din cusatura trebuie sa respecte anumiti parametrii.( vezi Detalii
coasere de maijos) Acoperirea geotextilului se va face functiie de
indicatiile din Certificatul de Conformitate care insoteste
produsul, la intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de
mediu si instalare.
GEOMEMBRANEEtansarile din materiale sintetice trebuie sa fie
construite cu geomembrane din polietilena de inalta densitate
(PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele
de clasa a, respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa b.
GENERALITATI Straturile de etansare executate din materiale
sintetice prefabricate sunt construite in concordanta cu tabelul
urmator: Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu
ajutorul altor materiale, numai daca acestea respecta conditiile
necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod
echivalent cu etansarile cu geomembrane. Caracteristicile fizice,
mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se
determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru
utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii"
indicativ, NP 075-02. Caracteristicile impuse pentru utilizarea
geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa fie in
conformitate cu SR EN 13257:2001 si SR EN 15381:2009 Geotextile si
produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la
lucrari de drumuri si pentru straturi de uzura asfaltice.
Suprapunerea materialelor geocompozite 15 - 20 cm 30 - 50 cm10
cm Nepericuloase
TRANSPORTUL SI MANEVRAREA Antreprenorul va furniza un caiet de
sarcini care va acoperi transportul in conditii de siguranta,
descarcarea si stocarea geo-membranei inainte ca materialul sa fie
expediat catre santier. Caietul de sarcini va include detalii
legate de echipamentele care vor fi folosite pentru a preveni
deteriorarea geomembranei si de instruirea operatorilor. La
receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o
inspectie a tuturor rolelor, pentru a descoperi defecte sau
deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara de
desface rolele, cu exceptia cazului in care se gasesc sau se
suspecteaza defecte sau deteriorari. Antreprenorul va comunica
deteriorarile rolelor Inginerului.Antreprenorul va inlocui
materialul deteriorat.
DEPOZITAREA Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata,
fara denivelari, pentru a fi folosita pentru depozitare,amplasata
intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate
componentele geomembranei vor fi depozitate deasupra nivelului
solului si mentinute in stare uscata. Locatia sau locatiile de
depozitare vor fi aprobate de Inginer.
INSTALAREA MEMBRANEI HDPE SANTURILE DE ANCORARE Santurile de
ancorare pentru sistemul de impermeabilizare vor fi excavate
conform detalierii din desene. Inainte de plasarea membranei in
santul de ancorare, Antreprenorul trebuie sa verifice urmatoarele:
Marginile unde stratul de impermeabilizare intra in sant nu
prezinta neregularitati, denivelari etc., pentru a evita
eventualele deteriorari ale stratului. Stratul de impermeabilizarea
poate fi amplasat fara a fi deteriorat de eventuale corpuri
ascutite. Santul si peretii santului nu prezinta denivelari care ar
putea deteriora stratul.Orice defecte aparute in constructia
santurilor care ar putea reduce calitatea instalarii stratului de
impermeabilizare trebuie remediate imediat.
AMPLASAREA PANOURILOR Un panou este o portiune de geomembrana,
care urmeaza a fi sudata pe teren, de exemplu, un panou este o rola
sau o bucata taiata dintr-o rola. La momentul instalarii,
Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar
sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de
Inginer. Acest cod de identificare al panoului deteren va fi cat
mai simplu si mai logic posibil. Antreprenorul va furniza un desen
care va detalia configuratia locatiilor pentru panourile folosite.
Un desen asa cum au fost amplasate panourile, care va include
localizarea testelor si a reparatiilor, va fi actualizat saptamanal
si transmis Inginerului.
PREGATIREA STRATULUI DE ARGILA PENTRU APLICAREA GEOMEMBRANEI
Imediat inainte de aplicarea geomembranei, suprafata pregatita
conform descrierii prezentelor Specificatii va fi aprobata de
Inginer. Orice masuri de remediere al stratului impermeabil de baza
din argila va fi stabilita de Inginer inainte de a fi executata de
Antreprenor. LOCATIA Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in
concordanta cu desenele Antreprenorului pentru pozitionarea
panourilor si cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi
convenite cu Inginerul.
IDENTIFICAREA PANOURILOR PE TEREN Antreprenorul va da fiecarui
panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de
identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare
al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.
PROGRAMUL DE INSTALARE Panourile vor fi amplasate cate unul o
data si fiecare dintre ele va fi sudat imediat dupa amplasare
(pentru a diminua numarul de panouri de teren nesecurizate).
Antreprenorul va inregistra codul de identificare, locatia si data
instalarii pentru fiecare panou de geomembrana. Inginerului i se va
transmite un Raport Zilnic de Progres, care va include,fara sa se
limiteze la, urmatoarele: Numele personalului de pe santier.
Detalii legate de evolutia lucrarilor. Detalii legate de panourile
de teren instalate. Detalii legate de testele de teren si de
reparatii. VERIFICARI Antreprenorul va face urmatoarele: Se va
asigura ca geomembrana nu este deteriorata de echipamente in timpul
manipularii acesteia, de trafic, caldura excesiva, scurgere de
hidrocarburi sau prin alte modalitati. Va verifica ca suprafata de
sub geomembrana pregatita pentru a aplica geomembrana nu a fost
deteriorata din momentul in care a fost acceptata anterior si este
inca in stare acceptabila imediat inainte de aplicare. Se va
asigura ca personalul care lucreaza la aplicarea geomembranei nu
fumeaza, poarta incaltari adecvate sau nu desfasoara activitati
care ar putea deteriora geomembrana. Toate persoanele care vor
merge sau vor lucra pe stratul de impermeabilizarea din HDPE vor
purta incaltaminte cu talpi usoare. Se va asigura ca metoda
folosita pentru a desface panourile nu afecteaza stratul de argila.
Se vaacorda atentie speciala sigurantei personalului atunci cand se
desfac rolele pentru a fi plasate pe suprafete inclinate. Se va
asigura ca metoda folosita pentru a plasa panourile diminueaza
cutele (mai ales cutele de la imbinarea panourilor adiacente).
Noului panou i se va permite sa ajunga la aceeasi temperatura cu
panoul deja asezat, in asa fel incat sa se intinda la fel.
Daca exista intarzieri in amplasarea geo-textilului si/sau a
stratului de pietris pe membrana, Antreprenorul va aplica sarcini
temporare adecvate (cum ar fi nisip, saci, cauciucuri), in asa fel
incat sa nu deterioreze geomembrana, pentru a preveni ca aceasta sa
fie ridicata de vant. Sarcinile temporare sau ancorarea vor fi
indepartate inainte de aplicarea geotextilului si/sau a stratului
de pietris. Va plasa geotextilul si/sau stratul de pietris imediat
ce testul de verificare a calitatii specificat a fost finalizat,
pentru a miscora zona cu geomembrana neprotejata. Se va asigura ca
intrarea in contact direct cu geomembrana a echipamentelor sau
mijloacelor de transport este diminuata in timpul aplicarii
geotextilului si/sau a materialului pentru stratul de pietris si va
proteja geomembrana in caz de trafic excesiv. Antreprenorul va
informa Inginerul imediat daca oricare dintre cerintele de mai sus
nu poate fi indeplinita.
DETERIORARI Antreprenorul va inspecta fiecare element al
geomembranei, dupa amplasare si inainte de operatiunile de sudare,
pentru a observa zonele cu deteriorari. Antreprenorul va asista
Inginerul in legatura cu partea din geomembrana care ar trebui
reparata sau acceptata. Geomembrana deteriorata sau partile
membranei deteriorate care au fostrespinse vor fi marcate si
indepartate. Indepartarea lor din zona de lucrari va fi consemnata
de Antreprenor.
REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE DISPUNEREA SUDURII
In general, sudurile vor fi orientate paralel cu linia de
inclinatie maxima a taluzului. In colturi si locatii geometrice cu
forma ciudata, numarul de suduri trebuie diminuat. Nici o sudura nu
va trebui sa aiba mai putin de 1,5m de la extremitatea inferioara a
taluzului sau de zonele cu potentiale concentratii de tensiune, cu
exceptia cazurilor cand se autorizeaza astfel. Atunci cand intreaga
lungime a rolelor nu se intind dincolo de extremitatea inferioara a
taluzului, capetele panourilor pot fi sudate in cazul in care
capatul panoului este taiat la un unghi mai mare de 45o pentru a
diminua tensiunea sudurii. Un sistem de numarare a sudurilor
compatibil cu sistemul de numarare a panourilor va fi stabilit
intre Antreprenor si Inginer. Imbinarile pe teren vor fi facute
prin suprapunerea foliilor adiacente cu minim 75mm pentru sudarea
cu electrod (extrudare) si cu 100mm pentru sudura prin contact
(fuziune).
ECHIPAMENT SI PRODUSE DE SUDARE Procedeele aprobate pentru
executia sudurilor pe teren sunt extrudarea si fuziunea. Procesele
alternative propuse vor fi sustinute cu documente si transmise
Inginerului spre aprobare. Aparatele pentru sudarea prin extrudare
vor fi prevazute cu dispozitive de masurare a temperaturii
aparatului la ajutaj si cu un electrod de extrudare. Aparatulpentru
sudare prin fuziune trebuie sa fie un dispozitiv vehicular automat
care produce o dubla sudure cu un spatiu de aer inchis. Aparatul de
sudare prin fuziune va fi prevazut cu dispozitive de masurare a
temperaturilor aplicabile. Antreprenorul se va asigura ca:
Echipamentele folosite pentru sudare nu vor deteriora geomembrana.
Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de a incepe
o operatiune de sudare, pana cand tot extrudatul degradat de
caldura a fost indepartat din rezervor. Generatorul electric este
plasat pe o fundatie neteda, in asa fel incat geomembrana sa nu fie
deteriorata. Slefuirea va fi finalizata cu cel mult o (1) ora
inainte de sudarea prin extrudare (slefuirea nu este necesara
pentru sudarea prin fuziune).O folie neteda izolatoare sau o bucata
de material vor fi puse sub aparatul de sudare la cald dupa
utilizare, pentru a se asiguara ca HDPE-ul nu este afectat.
Geomembrana este protejata de deteriorari in zonele cu trafic
intens.
PREGATIREA PENTRU SUDARE Antreprenorul va verifica ca: Inainte
de sudare, zona de sudare este curata, fara umezeala, praf,
murdarie, moloz si material straine de orice tip. Orice agent de
curatare folosit nu trebuie sa umfle sau sa dizolve polimerul, sa
afecteze sanatatea umana si sa polueze mediul. Sudurile sunt
aliniate cu cel mai mic numar posibil de cute.
CONDITII DE MEDIU PENTRU SUDARE Sudarea sau amplasarea stratului
de impermeabilizare nu vor fi efectuate in timpul sau dupa
precipitatii, in conditii de umezeala excesiva, acumulari de apa,
spulberari de praf sau vant excesiv. Mai mult, sudarea nu va fi
executata in perioade cand temperatura la suprafata a HDPE este sub
-5oC sau peste 35oC. Conditiile normale de temperatura necesare
pentru sudare sunt urmatoarele: Sudarea nu va fi executata daca
temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa afecteze
personalului. Inginerul va fi instiintat imediat in legatura cu
orice probleme provocate de conditiile de vreme.
SUDURI DE TEST Sudurile de test vor fi efectuate pe bucati din
stratul de geomembrana pentru a verifica ca respectivele conditii
de sudare sunt acceptabile. Astfel de teste vor fi executate
simuland toate conditiile posibile de sudare (incepul zilei,
mijlocul zilei, dupa momentul in care echipamentul este inchis si
lasat sa se raceasca) pentru fiecare aparat de sudat folosit.
Sudarile de testare vor fi efectuate in aceleasi conditii ca cele
de pe teren. Mostrele pentru sudarile de testare vor fi lungi de
aproximativ 1,0m si late de 300mm (dupa sudare) cu sudura centrata
pe lungime. Suprapunerea sudurii va avea o valoare nominala de
100mm; 75mm minim. Doua mostre de imbinare, fiecare lata de 25mm,
vor fi taiate din mostra pentru testul de sudura de catre sudor.
Specimenele vor fi testate prin incercarea de a le dezlipi manu