METABOLISMUL HIDROELECTROLITIC

METABOLISMUL HIDROELECTROLITIC

Metabolismul hidroelectrolitic

I. Reglarea echilibrului hidric

II. Echilibrul electroliticA. Reglarea echilibrului electrolitic

B. Explorarea echilibrului electrolitic

III. Dezechilibrele hidroelectroliticeA. Tulburările echilibrului hidric

B. Tulburările echilibrului electrolitic

Distribuţia apei în organism

Apa

• aport zilnic • apa metabolică• apa exogenă

• alimente• ingestia de lichide

Apa

• eliminare zilnică • renală

• diureză (1,2-1,5 L/zi)

• gastrointestinală• materii fecale (100-

200 ml/zi)

• cutanată • perspiraţia

insensibilă (500-800 ml/zi)

Reglarea metabolismului hidric

• senzaţia de sete• reglează ingestia de apă• centrul setei

• hipotalamus

• stimulat de: osmolalităţii, volemiei

Reglarea metabolismului hidric

• hormonul antidiuretic (ADH)• hipotalamus depozitat în neurohipofiză• secreţia stimulată de:

osmolalităţii,

volemiei• efect: reabsorbţia

facultativă renală a

apei







Sodiul

• Na+ plasmatic = 135 – 146 mEq/l• cel mai abundent cation extracelular• funcţii:

• reglarea activităţii osmotice a lichidului extracelular• reglarea echilibrului acidobazic (sub formă de bicarbonat de

sodiu)

Sodiul

• sursa principală: alimentele• eliminare:

• renală: • reabsorbţie tubulară

• gastrointestinală: • se pierde sub 10% din cantitatea de Na ingerată • pierderile cresc în caz de vărsături, diaree, fistule

• transpiraţie: • pierderi neglijabile• cresc în caz de exerciţii fizice intense sau expunere la

căldură• cutanată:

• pierderi crescute în caz de arsuri întinse

Sodiul

Potasiul

• K+ plasmatic = 3,5 – 5 mEq/l• cel mai abundent cation intracelular• funcţii:

• reglarea echilibrului acidobazic• funcţii metabolice• conducerea nervoasă • excitabilitatea musculară

• sursa principală: alimentele• eliminare:

• renală• materii fecale• transpiraţie

Potasiul

• mecanismele renale de reglare:• K este:

• filtrat glomerular• reabsorbit la nivelul tubului proximal• secretat la nivelul tubilor distali şi colectori sub acţiunea

aldosteronului

• deplasarea între spaţiul e-cel şi i-cel• insulina – intrarea K în celule• stimularea simpatică (catecolaminele, mai ales epinefrina) -

intrarea K în celule, în special în perioadele de stres• exerciţiile fizice intense - ieşirea K din celulele musculare• închiderea şi deschiderea repetată a pumnului în timpul

recoltării de sânge - ieşirea K din celule

Potasiul

• deplasarea între spaţiul e-cel şi i-cel• pH-ul sanguin:

• acidoză

• ieşirea K+ din celulă

• intrarea H+ în celule

• alcaloză

• intrarea K+ în celulă

• ies H+ din celulă







Osmolaritatea plasmatică• activitatea osmotică a unei soluţii • Osmolaritatea = concentraţia osmolară a 1L de soluţie

(mOsm/L)• Osmolaritatea = concentraţia osmolară a 1kg de apă (mOsm/kg

de apă)

• osmolaritatea plasmatică = 275-295 mOsm/l

• în absenţa hiperglicemiilor şi azotemiilor peste 90% din osmolaritatea LEC este dată de sărurile de Na+

• în retenţie azotată sau hiperglicemie:

Osmolaritatea (mOsm/l) = 2 (Na+K) + +

Uree

6

Glucoză

18

Osmolaritatea (mOsm/l) = Na plasmatic x 2,1

Ionograma sanguină

CATIONI VN (mEq/L) ANIONI VN (mEq/L)

Na 142 Cl 102

K 4 HCO3 24

Ca 2,5 Fosfat 1

Mg 1 Sulfat 0,5

Proteine 16

Acizi organici 3







Tulburările echilibrului hidric

Clasificare Cauza principală Manifestări clinice Modificări umorale

Deshidratare – hemoragie, plasmoragie

– diureza osmotică din diabetul zaharat

– pierderi de lichide digestive (diaree, vărsături, fistule digestive)

– pierderi cutanate (febră, expunere la un mediu supraîncălzit)

– senzaţie de sete– globi oculari

hipotoni– piele şi mucoase

uscate– scăderea

turgorului cutanat– scădere în

greutate– tulburări

hemodinamice ( TA, FC, puls slab) până la şoc hipovolemic

– Na+ normal– hemoconcen-

traţie (Hb, Ht, proteine )

– osmolalitate plasmatică normală

Semne de deshidratare

Tulburările echilibrului hidric

Clasificare Cauza principală Manifestări clinice

Modificări umorale

Hiperhidratare – insuficienţa cardiacă congestivă cu o a ingestiei de Na

– nefropatii cu creşterea retenţiei de Na şi apă

– insuficienţă hepatică– corticoterapia,

sindromul Cushing

– creştere în greutate

– turgescenţă jugulară

– edeme locale– edem

pulmonar (dispnee)

– edem sistemic

– Na+ normal – hemodiluţie

(Hb, Ht, proteine )

– osmolalitate plasmatică normală







SODIUL

Hiponatremia

• Na plasmatic < 135 mEq/l

• Hiponatremia prin pierderi renale de Na: • utilizarea excesivă a diureticelor tiazidice şi de

ansă• insuficienţă renală acută

şi cronică

Hiponatremia

• Na plasmatic < 135 mEq/l

• Hiponatremia diluţională:• insuficienţă renală cronică în cazul unui aport excesiv de

lichide• insuficienţă cardiacă decompensată• sindromul nefrotic

• Hiponatremia prin pierderi digestive asociate cu ingestie crescută de lichide: • vărsături, diaree, sechestrări de lichide intestinale

Hipernatremia

• Na plasmatic > 150 mEq/l

• Cauze:• pierderi de apă în exces faţă de sodiu:

• extrarenale: pierderi extrarenale de lichide hipotone: vărsături, diaree, perspiraţie

• renale: diabet zaharat cu diureză osmotică - coma hiperosmolară

Hipernatremia

• Na plasmatic > 150 mEq/l

• Cauze:• aport crescut de sodiu:

• hiperfuncţie corticosuprarenală (sindrom Cushing = exces de aldosteron)

• aport excesiv de sare: iatrogen ca rezultat al unor perfuzii excesive cu NaCl hipertonă sau NaHCO3

• aport insuficient de apă la: • bătrâni, nou născuţi, comatoşi cu reflex de sete abolit, • leziuni hipotalamice ale centrului setei

POTASIUL

Hipopotasemia

• K plasmatic < 3,5 mEq/l

• Cauze: • captarea intracelulară a K: alcaloză, administrarea de

insulină

• pierderi renale: diureză crescută medicamentos cu diuretice de ansă, tiazidice şi inhibitori ai anhidrazei carbonice, exces de glucocorticoizi (sindrom Cushing), afecţiuni tubulare renale

• pierderi gastro-intestinale : vărsături, diaree

• reducerea aportului alimentar

Hiperpotasemia

• K plasmatic > 5,3 mEq/l

• Cauze: • aport crescut : antibiotice care conţin K, perfuzii

intravenoase

• excreţie renală deficitară: insuficienţa renală acută oligoanurică, insuficienţa renală cronică severă, diuretice economisitoare de potasiu (Spironolactonă, Triamteren), inhibitori ai enzimei de conversie

• eliberare de K din celule: acidoze, sindrom de strivire, arsuri, hemolize, chimioterapie antitumorală, medicamente (digitală, antagonişti beta-adrenergici), deficit de insulină

Efectele hipopotasemiei

• semne ECG:

amplitudinii undei T• extrasistole ventriculare• subdenivelarea segmentului ST

Efectele hiperpotasemiei

• semne ECG:

• unde T ascuţite• complexe QRS lărgite şi bifazice• traseu normal

ECHILIBRUL ACIDOBAZIC

Generalităţi

• concentraţia ionilor de hidrogen (H+) în diferite compartimente ale organismului

• reprezintă logaritmul negativ la puterea a zecea a concentraţiei H+

Ecuaţia Henderson-Hasselbach

• unde:

• pKa = constanta de disociaţie a acidului carbonic

• HCO3 = concentraţia de bicarbonat plasmatic

• H2CO3 = concentraţia de acid carbonic în sângele arterial

pH = pKa + logHCO3

H2CO3

pH = 6,1 + log = 6,1 + log = 7,4 24

1,2

20

1

Generalităţi

• metabolismul celular produce:

dioxid de carbonacizi volatili sau “slabi” acid

carbonic eliminat pe cale respiratorie sub formă de dioxid de carbon

acizi non-volatili sau “tari” eliminaţi pe cale renală

Generalităţi

• reglarea pH-lui• mecanisme umorale

• sistemele tampon sanguine şi intracelulare

• mecanisme cu acţiune rapidă

• mecanisme viscerale• plămânii – controlează concentraţia

sanguină a CO2 (şi a H2CO3) • rinichii - controlează concentraţia

sanguină a HCO3

• mecanisme mai lente, cu durată lungă de acţiune

Sistemele tampon

• reprezintă un amestec între un acid slab şi baza sa conjugată sau între o bază slabă şi acidul său conjugat

• sanguine • sistemul bicarbonat/• acid carbonic• sistemul fosfat • dihidrat/fosfat • monohidrat• proteinele plasmatice

• intracelulare • hemoglobina • sisteme tampon osoase

Sistemul bicarbonat/acid carbonic

H2CO2 H+ + HCO3

• reacţia este reversibilă şi este accelerată de anhidraza carbonică, enzimă prezentă în eritrocit şi celulele tubulare renale

Compensarea pulmonară

• CO2 + H2O H2CO3 • eliminarea CO2 este echivalentă cu

eliminarea acidului CO2 = factorul respirator

• ritmul respirator se modifică:• accelerat - hiperventilaţie – în

acidoză pentru a elimina excesul de CO2

• încetinit - hipoventilaţie - în alcaloză pentru a reţine CO2, respectiv acidul

Compensarea renală

• la nivelul tubului contort proximal – reabsorbţia HCO3 = factorul metabolic

Echilibrul acidobazic normal7.4

7.86.8

COMPONENTA RESPIRATORIE

CO2(ACID)

COMPONENTA METABOLICĂ

HCO3(BAZĂ)

Clasificarea dezechilibrelor acidobazice

• modificarea primară a HCO3 - factorul metabolic dezechilibre metabolice:• acidoza metabolică – primară a

bicarbonatului • alcaloza metabolică – primară a

bicarbonatului

• modificarea primară a PaCO2 – factorul respirator dezechilibre respiratorii:• acidoza respiratorie – primară a PaCO2

• alcaloza respiratorie – primară a PaCO2

Acidoza metabolică



CO2(ACID)

HCO3(BAZĂ)

7.4

7.86.8

Acidoza metabolică - cauze

primară a bicarbonatului

• cauze: • cetoacidoza diabetică

(DZ tip I)• medicamente care se

transformă în acizi• diaree severă• insuficienţă renală

cronică

Acidoza respiratorie



CO2(ACID)

HCO3(BAZĂ)

7.4

7.86.8

Acidoza respiratorie - cauze

primară a PaCO2

• cauze - afecţiuni însoţite de hipoventilaţie:• suferinţe respiratorii

cronice (emfizem, bronşită cronică, BPCO)

• afecţiuni neuro-musculare

• edem pulmonar

Alcaloza metabolică



CO2(ACID)

HCO3(BAZĂ)

7.4

7.86.8

Alcaloza metabolică - cauze

primară a bicarbonatului

• cauze:• vărsături severe• hipokaliemii severe (exces

de diuretice)• ingestia exagerată de

substanţe alcaline în suferinţele gastrice cronice

Alcaloza respiratorie



CO2(ACID)

HCO3(BAZĂ)

7.4

7.86.8

Alcaloza respiratorie - cauze

primară a PaCO2

• cauze – stări însoţite de hiperventilaţie:• anxietate, atac de panică• febră, frison• în timpul naşterii

Explorarea echilibrului acidobazic

Determinarea gazelor sanguine

• se recoltează sânge arterial


1. pH-ul • VN = 7,35-7,45 în sângele arterial• variaţiile maxime ale pH-lui sanguin

compatibile cu viaţa = 6,8-7,8

2. PaO2 • reprezintă presiunea parţială a oxigenului în

sângele arterial• VN = 70-95 mmHg


3. PaCO2 • reprezintă presiunea parţială a dioxidului de

carbon în sângele arterial • VN = 38-42 mmHg

4. CO2 total• reprezintă concentraţia totală de dioxid de

carbon liber şi sub formă de HCO3

• CO2 total = pCO2 + HCO3 + H2CO3 + CO2 combinat


5. Bicarbonatul plasmatic • reprezintă cea mai importantă fracţiune

care contribuie la CO2 total

• VN = 23-28 mEq/l

6. Bicarbonatul standard• reprezintă concentraţia de bicarbonat

prezentă în sânge la o temperatură de 37C, echilibrat la un PaCO2 de 40 mmHg, sângele fiind total oxigenat

• VN = 21-24 mEq/l în sângele arterial


7. Bazele tampon • reprezintă suma tuturor anionilor tampon

capabili să accepte protoni (bicarbonat, hemoglobină, proteine, fosfat) prezenţi într-un litru de sânge

• VN = 40-50 mEq/l

8. Saturaţia O2 în sângele arterial • VN = 95-98%


9. Bazele exces (BE)• reprezintă concentraţia bazelor din sângele

integral în cazul titrării cu un acid puternic la un pH de 7,4 şi o PaCO2 de 40 mmHg

• VN = 0 2 mEq/l• importanţă clinică fiind utilizată în

calcularea necesarului de lichide din tratamentul dezechilibrelor acidobazice conform formulei:

Necesarul HCO3 (mEq/l) = 0,3 Greut. corp. (kg) BE


10.Rezerva alcalină (sânge venos)• VN = 25 - 30 mEq/l • îşi pierde valabilitatea în suferinţele

respiratorii (evaluează nu numai CO2 provenit din bicarbonat dar şi pe cel dizolvat în plasmă)

• scade în acidoze• creşte în alcaloze

Va multumesc!

METABOLISMUL HIDROELECTROLITIC

Documents