-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
0
REABILITARE DISPENSAR UMAN
PRAJENI
Amplasament : sat Prajeni, com.Prajeni, jud.Botosani Obiectiv :
REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI
Beneficiar : COMUNA PRAJENI
Proiect nr. : 5/2015
Faza : P.Th.+D.D.E 2015
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
1
1. LISTA I SEMNTURILE PROIECTANILOR
SEF PROIECT,
ing. Ciprian ALUCULESEI
ARHITECTURA,
arh. Roxana NECHITA
STRUCTURA,
ing. Ciprian ALUCULESEI
INSTALATII SANITARE, TERMICE
ing. Relu COJAN
INSTALATII ELECTRICE
ing. Adrian IGNAT
VERIFICATORI PROIECTE,
ing. CONSTANTIN C Mihai rezistenta si stabilitate, A1 Ing.
HARNAGEA Constantin instalatii sanitare, Is Ing. FILIP Danut
instalatii termice, It
Ing. PRODAN Victor instalatii electrice, Ie
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
2
2. BORDEROU GENERAL
I. PIESE SCRISE: 1. Foaie de semnaturi 2. Borderou 3. Memoriu
general 4. Memoriu de arhitectura 5. Memoriu de structura 6.
Memoriu instalatii electrice 7. Memoriu instalatii sanitare 8.
Memoriu instalatii termice 9. Caiet de sarcini de arhitectura 10.
Caiet de sarcini de structura 11. Caiet de sarcini de instalatii
electrice 12. Caiet de sarcini de instalatii sanitare 13. Caiet de
sarcini de instalatii termice 14. Documentatie tehnica organizare
executie 15. Programe de control 16. Antemasuratori lucrari de
constructii si instalatii 17. Deviz general
II. PIESE DESENATE: A00. Plan de incadrare in zona sc.1: 5000
A01. Plan de situatie sc.1: 500 A02. Plan de organizare a executiei
sc.1: 500
ARHITECTURA
EXISTENT
AR1. Releveu plan parter sc. 1: 100 AR2. Releveu plan
acoperis-invelitoare sc. 1: 100 AR3. Releveu fatada principala sc.
1: 100 AR4. Releveu fatada laterala dreapta sc. 1: 100 AR5. Releveu
fatada laterala stanga sc. 1: 100 AR6. Releveu fatada posterioara
sc. 1: 100 AR7. Sectiunea caracteristica A-A sc. 1: 50
PROPUS
A1. Plan parter sc. 1: 100 A2. Plan mansarda sc. 1: 100 A3. Plan
acoperis-invelitoare sc. 1: 100 A4. Fatada principala sc. 1: 100
A5. Fatada laterala dreapta sc. 1: 100 A6. Fatada laterala stanga
sc. 1: 100 A7. Fatada posterioara sc. 1: 100 A8. Sectiunea
caracteristica A-A sc. 1: 50
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
3
A9. Plan parter tamplarie sc. 1: 100 A10. Plan mansarda
tamplarie sc. 1: 100 A11. Tamplarie exterioara sc. 1: 50 A12.
Tamplarie interioara sc. 1: 50 A13. Tabel tamplarie STRUCTURA
EXISTENT RR1. Plan fundatii existent sc. 1: 50 RR2. Detalii
fundatie, sectiunea 1-1 sc. 1: 20
PROPUS R1. Plan fundatii extindere sc. 1: 50 R2. Detalii
fundatie, sectiuni 1-1 si 2-2 sc. 1: 20 R3. Plan armare talpa,
elevatie, si centuri fundatii extindere sc. 1: 50 R4. Extras armare
fundatii R5. Ancorare stalpisori Sb1, in fundatie sc. 1: 20 R6.
Plan armare centuri si stalpisori extindere CT sc. 1: 20 R6. Extras
armare centuri si stalpisori extindere R7. Plan planseu din lemn
sc. 1: 50 R8. Plan sarpanta sc. 1: 50 R9. Extras material lemnos
sarpanta R10. Plan scara intre cotele -0.05;+3.10 sc. 1: 50 R11.
Sectiuni scara metalica 1-1;2-2;3-3 sc. 1: 20 R12. Detalii
consolidari pereti din zidarie sc. 1: 50 INSTALATII T1.Plan parter
instalatii de incalzire sc. 1: 100 T2.Plan mansarda instalatii de
incalzire sc. 1: 100 T3.Instalatii de incalzire, schema coloanelor
T4.Instalatii CT S1.Plan parter instalatii sanitare sc. 1: 100
S2.Plan mansarda instalatii sanitare sc. 1: 100 S3.Instalatii
sanitare schema coloanelor E1.Plan parter instalatii electrice sc.
1: 100 E2.Plan mansarda instalatii electrice sc. 1: 100 E3.Plan
invelitoare - IEPT E4.Schema generala TG E5.Schema electrica
monofilara tablou electric TEF E6.Schema electrica monofilara
tablou electric TCT
ntocmit, Ing. Ciprian ALUCULESEI
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
4
3. MEMORIU GENERAL
I. DESCRIERE AMPLASAMENT
Aezarea geografica:
Comuna Prjeni se afl n nordul Moldovei, n sudul judeului
Botoani, la grania cu judeul
Iai. Comuna Prjeni se ntinde pe circa 8 km de o parte si de alta
a rului Miletin. Are bogate
surse de apa reprezentate de prezena a numeroase praie si
izvoare care se vars in rul
Miletin.
Terenul vlurit ofer bune condiii pentru adpostirea aezrilor
umane, au constituit factori
favorabili pentru o intensa si nentrerupta locuire a acestui
teritoriu.
Comuna Prjeni prezinta o comunitate cu profil agricol intensiv i
cu importante resurse
naturale, este situat la o distan de 41 km de Municipiul
Botoani, reedin de jude.
Comuna Prjeni are accesibilitate la drumul judeean DJ 282 B.
Drumul judeean DJ 282 B
este utilizat intens, att de cetenii comunei, ct i de cetenii ce
doresc s ajung n Municipiul
Botoani.
Comuna Prjeni are o suprafa administrativ de 35,1 kmp, o
populaie de 3.290 de
locuitori. Principala activitate economic n comuna Prjeni este
agricultura.
Beneficiarul proiectului, Comuna Prjeni doreste asigurarea un
spaiu adecvat pentru a
asigura un act medical complet, de calitate.
Prezenta documentaie tehnic cuprinde faza P.Th+D.D.E si este
ntocmit conform
prevederilor legale n vigoare (Legea 50/1991, republicat i
completat prin Legea 453/2001 i a
O.G. 91/25.10.1991 a MLPAT).
II. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE CADRULUI NATURAL
CONSIDERATII PRIVIND: - seismicitatea amplasamentului -
adancimea de inghet a amplasamentului
Conform STAS 11100/1-93 corelat cu normativ P 100/1/2006
amplasamentul studiat se caracterizeaza prin:
ag = 0,16 g Tc = 0,7 s
Adancimea de inghet maxima a amplasamentului, conform STAS
6054/77 este de 0,90 m de la suprafata terenului.
Climatul localitii are un caracter continental de nuan excesiv
caracterizat prin veri clduroase i ierni geroase cu viscole.
Temperatura anual medie este cuprins intre 9-10C, avnd un minim
n luna ianuarie sub -4C. Aceste valori dau o amplitudine termic
anual de peste 25C, ceea ce denot existena unei continentaliti
foarte accentuate.
Acelai caracter puternic continental este dat i de valorile
temperaturilor extreme absolute depind +35C, iar minimele absolute
fiind de -35C.
Ingheul se produce n medie dup 10 octombrie, primul nghe, i ntre
10 i 20 aprilie, ultimul nghe.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
5
Precipitaiile atmosferice sunt relativ reduse, valoarea medie
anual fiind cuprins ntre 50 i 500 mm/mp i au un regim neuniform,
cele mai mari cantiti cznd n luna iunie (6070 mm/mp n medie), iar
cele mai mici n februarie-martie (20-25 mm/mp n medie).
Avnd n vedere producerea de ploi toreniale, este necesar luarea
de msuri pentru colectarea i dirijarea rapid a apelor spre
canalizare.
Vnturile cele mai frecvente sunt cele din N-V, dup care urmeaz
cele din S-V i V. Situaiile fr vnt sunt numeroase, calmul
atmosferic, avnd o frecven de 34%. Conform ordin HGR 766/97 si
normativul P100-1/2006, pentru zona amplasamentului rezulta
urmatoarele caracteristici
Clasa de importanta-expunere III;
Categoria de importanta C Factorul de importanta I = 1,2;
Perioada de colt Tc = 0,7 s;
Acceleratia maxima a terenului ag = 0,16 g;
Factorul de amplificare dinamica o = 2,75; Valoarea incarcarii
din zapada Sok = 2,5 Kn/m.p.
Presiunea caracteristica a vantului 0,70 Kpa
Viteza caracteristica a vantului 40 m/s
Adancimea de inghet 0.90 m
III. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CLADIRII-Categoria de
importanta a cladirii
a fost stabilita de catre proiectanti in cadrul lucrarilor de
REABILITARE DISPENSAR UMAN
PRAJENI, aceasta categorie fiind stabilita in conformitate cu
prevederile de la pct. 20 din
Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a
cladirilor, MLPTL 31/N/95
In conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2013 clasa de
importanta-
expunere a cladirii este III.
Intocmit,
Ing.Ciprian ALUCULESEI
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
6
4. MEMORIU DE ARHITECTURA
A ) NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI Obiectivul general
al proiectului l constituie mbuntirea condiiilor pentru a asigura
un
act medical de calitate in satul Prajeni, prin renovarea
dispensarului medical.
In prezent dispensarul functioneaza in conditii
improprii.Tamplaria exterioara din lemn
degradata, pardoselile invechite, tamplaria interioara
degradata, instalatia electrica invechita, lipsa
termosistemului pierderile de caldura, duc la conditii improprii
de desfasurare a actului medical.
B) DATE GENERALE Extindere cladire existenta pentru centrala
termica si reparatii capitale. C1) SITUATIA EXISTENTA: Structura de
rezistenta a cladirii este buna dar exista unele fisuri aparute la
peretii interiori
si exteriori, fisuri ce vor fi remediate dupa indepartarea
tencuielilor atat exterioare cat si interioare. In prezent
trotuarele,aleile,si platformele betonate din incinta sunt
degradate si inexistente
pe unele portiuni fapt ce duce la infiltratii de apa la terenul
de fundare. Instalatia electrica este invechita si nu mai
corespunde standardelor actuale, necesitiand
revizuire. Finisajele interioare si exterioare sunt partial
degradate. Jgheaburile si burlanele din tabla sunt degradate.
Tamplaria din lemn de la interior si exterior prezinta degradari.
Lipsa termosistemului ce determina pierderi mari de caldura.
Sarpanta si invelitoarea sunt de gradate si permit infiltratii de
apa.
Sistemul constructiv existent Infrastructura
- fundatii continue din piatra cu latime de 60 cm si cota de
fundare de 1.10 m din CTA,
Suprastructura
- zidrie portant (blocuri ceramice normale) cu grosimea
peretilor de :
0.40 m pentru pereti exteriori portanti
0.30 m; pentru peretii interiori portanti
- planseu din lemn cu lut
- stalpisori din beton armat
- centuri din beton armat
- acoperiul tip arpant este construit din lemn de rinoase
- nvelitoarea din azbest degradata
- tmplria interioar este realizat din lemn, esen brad, atat la
interior cat si exterior
Functionalul constructiei existente are urmatoarea
configuratie:
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
7
Parter :
- cabinet stomatologic = 17,65 mp pard.parchet
- cabinet pentru tratament = 18,19 mp pard.parchet
- cabinet pentru vaccinari = 15,51 mp pard.mozaic
- camera consultatii = 13,37 mp pard.parchet
- hol = 23,45 mp pard.parchet
- hol = 5,37 mp pard.parchet
- vestiar = 7,59 mp pard.beton
- farmacie = 9,07 mp pard. parchet
- sas = 1,80 mp pard.gresie
- oficiu = 7,12 mp pard. parchet
- grup sanitar = 8,36 mp pard. gresie
- hol = 2,85 mp pard.beton
- suprafata construita existenta parter = 181,17 mp
- suprafata utila existent parter = 128,52 mp
- suprafata desfasurata existenta = 181,17 mp
C2) SITUATIA PROPUSA:
Pentru a corespunde noilor prevederi normative proiectul
urmareste refunctionalizarea
spatiilor existente fara a aduce modificari majore asupra
structurii existente.
Se propune o centrala termica prin extinderea constructiei
existente.
Sarpanta degradata va fi inlocuita iar in volumul podului se vor
crea noi spatii.
Planseul va fi inlocuit cu un planseu din lemn ce se va
ignifuga.
Se vor reface trotuarele, aleile si platformele betonate din
incinta si se va crea un sistem de
rigole perimetrale pentru evacuarea apelor meteorice.
Se vor reface jgheaburile si burlanele.
Se va executa un sistem de protectie termica la peretii de
inchidere.
Se va inlocui tamplaria exterioara din lemn cu o tamplarie din
PVC cu geam termopan
culoare maro.
Se vor inlocui pardoselile vechi din toate spatiile.In oficiu,
holul dinspre grupul sanitar si
grupul sanitar, grupul sanitar de langa farmacie si centrala
termica se vor executa placaje cu
gresie rezistenta la uzura avand culorile si modelul
corespunzator preferintelor utilizatorului.In
restul spatiilor se vor folosi pardoseli din PVC.
Inlocuirea tamplariei existente cu tamplarie PVC cu geam
termopan.
Refacerea integrala a instalatiilor electrice interioare din
cladire prin inlocuirea completa a
celor existente cu instalatii moderne.
Functionalul proiectat are urmatoarea configuratie:
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
8
Parter :
- cabinet stomatologic = 17,65 mp pard.PVC
- cabinet pentru tratament = 18,19 mp pard.PVC
- cabinet pentru vaccinari = 15,51 mp pard.PVC
- camera consultatii = 13,37 mp pard.PVC
- hol = 23,45 mp pard.PVC
- hol = 5,37 mp pard.GRESIE
- vestiar = 7,59 mp pard.PVC
- farmacie = 9,07 mp pard.PVC
- sas = 1,80 mp pard.gresie
- oficiu = 7,12 mp pard. gresie
- grup sanitar = 8,36 mp pard. gresie
- hol = 2,85 mp pard. gresie
- suprafata construita propusa parter = 198,25 mp
- suprafata utila propusa parter = 140,29 mp
- suprafata desfasurata propusa = 255,31 mp
MANSARDA :
- camera = 21,56 mp pard.parchet
- oficiu = 4,56 mp pard.gresie
- hol+scara = 13,90 mp pard.gresie
- baie = 4,70 mp pard.gresie
- suprafata construita propusa etaj = 57,06 mp
- suprafata utila propusa etaj = 44,72 mp
- suprafata desfasurata propusa = 255,31 mp
Finisaje interioare Pardoseli
gresie la grupuri sanitare, holuri, oficiu
pardoseli din PVC n cabinete, farmacie, camera consultatii,
vestiar, hol principal.
Placaj faian pn la h= 1,50 m, n grupurile sanitare.;
Finisaje perei
-se vor utiliza zugrvelile cu var lavabil culoare alb pentru
perei i tavane, faian la
pereii grupurilor sanitare, n conformitate cu normele igienice
impuse de normative.
-n grupurile sanitare se va utiliza placajul cu faian pe perei
pn la nlimea de
1,50 m, respectiv zugrveli cu var lavabil alb rezistent la
umezeal n registrele superioare ale
pereilor.
- in holuri, cabinete, farmacie, oficiu si vestiar se va monta
un tavan fals casetat.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
9
Finisaje exterioare Ca finisaje exterioare intalnim:
- invelitoare din tabla ondulata; - jgheaburi si burlane din
tabla otel vopsite rosu caramiziu; - tencuieli decorative cu aspect
de praf de piatra culoare bej; - soclu placat cu piatra naturala; -
trotuar perimetral din beton; - tamplarie exterioara din PVC cu
geam termopan culoare maro; - trepte placate cu gresie de exterior;
- confectii decorative culoare alba
D) ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE: CERINTA ESENTIALA A -
REZISTEN MECANICA I STABILITATE Infrastructura constructiei propuse
(extindere centrala termica) este alcatuita din fundatii
continue, suprastructura alcatuita din zidarie portanta din
caramida GV.Se va reface sarpanta si planseul din lemn, iar in
volumul podului se va amenaja o locuinta de serviciu.Prin lucrarile
de constructie se respecta toate cerintele impuse de rezistenta si
stabilitate.
CERINTA ESENTIALA B SECURITATEA LA INCENDIU Indeplinirea
prevederilor din Legea 307/2006 privind apararea impotriva
incendiilor, din
HGR 1739/2006 si din Normativul P118/1999 privind siguranta la
foc a constructiilor : - destinaia i tipul: cladire civila publica
de sanatate; - categoria i clasa de importan: clasa de importanta
III, categoria de importanta C ; - riscul de incendiu : risc mic de
incendiu ; - compartimente de incendiu Cladirea se incadreaza
intr-un singur compartiment de incendiu, cu suprafata construita la
sol care respecta prevederile art. 3.2.4. si tabel 3.2.4. din
Normativului P 118/99.
- limitarea propagarii incendiului limitarea propagarii focului
in interiorul cladirii se realizeaza atat prin elementele de
constructie folosite pentru compartimentari, care respecta
prevederile specifice din NP 118/99 - cap.2.4. si 3.4. Alcatuirea
elementelor de constructii respecta prevederile art. 2.4.2.,
2.4.36. 2.4.38. si tabel 3.4.4. din NP 118/99.
- limitarea propagarii incendiului : peretii din zidarie de
caramida clasa A1 reactie la foc, EI 120, usi de acces spre
exterior in sensul deplasarii, fara obstacole (praguri);
- fluxuri de evacuare asigurate. CERINTA ESENTIALA C IGIENA,
SANATATE SI MEDIU Igiena aerului
n incaperi volumul de aer va fi de minim 10 m3/persoan;
asigurarea ventilaiei naturale la toate spaiile, cu ajutorul
ferestrelor ce au ochiuri
mobile;
ocuparea spaiilor la capacitatea din proiect; aerisirea
camerelor prin deschiderea ferestrelor ctre exterior; finisaje fr
degajri de noxe;
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
10
Igiena apei
condiii de calitate pentru ap potabil, conform STAS 1342.
Depozitarea deeurilor solide, n vederea evacurii; prevederea unui
punct de colectare a gunoiului menajer si pentru curenia
exterioar; platforma pentru pubele protejate contra
intemperiilor;
msuri pentru ntreinerea cureniei exterioare inclusiv a punctului
gospodresc (P.G.); pubelele din punctul gospodresc sunt
dimensionate corespunztor.
Etaneitatea
etaneitatea elementelor de nchidere exterioar la vapori (conform
STAS 6472/4); eliminarea punilor termice ce provoac condens (STAS
6172/3-79) Etaneitatea la ap tmplrie exterioar etans (pvc cu geam
tip termopan); etaneitatea elementelor de acoperi; confort
higrotermic;
eliminarea punilor termice ce provoac condens (STAS 6172-89).
Iluminatul natural
iluminarea natural a tuturor ncperilor; dimensionarea
ferestrelor n raport cu suprafaa ncperilor, conform STAS 6221;
nsorirea ncperilor contribuie la satisfacerea cerinelor privind
iluminatul natural, confortul
termic i conservarea energiei. Iluminatul artificial
se va asigura nivelul mediu de iluminare normat la suprafaa util
conform SR 6646/4-97;
factori de uniformitate pentru iluminat conform STAS 6466/3;
direcia luminii artificiale s fie aceeai cu cea natural, prin
modul de dispunere a corpurilor de iluminat;
asigurarea iluminatului local unde cerinele impun; lmpi cu grad
de protecie mpotriva orbirii; iluminatul adecvat i pe perioada
nserrii. Protectia mediului . Lucrrile se vor face n conformitate
cu Legea proteciei mediului nr. 137/95 cu completrile
ulterioare. 1. Msuri de protecia mediului n timpul execuiei
lucrrilor n timpul lucrrilor se va asigura mprejmuirea i curenia n
antier. Intrarea mainilor cu
materiale i ieirea cu deeuri rezultate din activitattea
antierului se va face n condiii de curenie a acestora pentru a nu
afecta zona de lucru ct i curenia drumurilor publice din imediata
apropiere. Autocamioanele ce vor transporta deeuri din antier vor
avea platforma de transport acoperit cu o prelat de protecie.
1.1. Deeurile rezultate din activitatea antierului sunt ncadrate
la capitolul 17/HGR 856/2002, respectiv - Deeuri din construcii i
demolri (inclusiv pmnt excavat din amplasamente contaminate).
Subgrupele de deeuri rezultate din activitatea antierului pot fi :
cod 17.01 beton, crmizi, materiale ceramice; 17.05.04 pmnt i pietre
altele dect cele specificate la punctul 17.04.03; 17.09 alte deeuri
de la construcii i demolri.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
11
Pmntul excavat pentru sistematizarea vertical, mprejmuire
incint, mobilier urban, se poate considera ca nefiind pmnt
contaminat.
Executantul lucrrii, dup ce va obine aprobrile necesare n
conformitate cu legislaia n vigoare va transporta deeurile
rezultate la depozitul de salubritate i va transmite o copie dup
Macheta cu Evidenele gestiunii deeurilor HGR 856 / 2002 la
responsabilul de mediu de la nivelul C.P.M. ct i a aprobrilor
obinute.
1.2. Evacuarea deeurilor municipale i asimilabile de la punctul
gospodresc n conformitate cu Anexa 2 din HG 856/2002 deeurile
rezultate din activitatea la Punctul
gospodresc (P.G.) sunt ncadrate la capitolul 20. Subgrupele de
deeuri rezultate pot fi: Deeuri municipale i asimilabile din
comer,
industrie, instituii, inclusiv fraciuni colectate separat, cod
20.01 fraciuni colectate separat (cu excepia 15.01); 20.01.01 hrtie
i carton; 20.01.02 sticl; 20.01.08 deeuri biodegradabile; 20.01.10
mbrcminte; 20.01.11 textile; 20.01.39 materiale plastice; 20.02.
deeuri din grdini i parcuri; 20.03 alte deeuri municipale; 20.03.01
deeuri municipale amestecate.
2. Costurile alocate pentru protecia mediului cuprind: 2.1.
Costurile aferente activitilor de colectare, transport i depozitare
Lucrrile pentru protecia mediului n timpul execuiei cuprind valori
evideniate n obiectul
corespunztor din Devizul general. 2.2. Costuri pentru refacerea
i mbuntirea cadrului natural dup finalizarea lucrrilor de
execuie. Lucrrile Amenajri spaii verzi cuprind: degajarea
terenului de corpuri strine i ncrcarea manual a materialelor
rezultate i
transportul lor la Depozitul de salubritate;
strat vegetal aternut pe teren n straturi uniform cu grosimea
medie de 30 cm; semnare gazon i udarea ( nu in exces )cu furtunul i
cosirea manual a gazonului; plivirea buruienilor n peluze;
plantarea arborilor cu balot inclusiv udarea acestora; 3.
Legislaia de mediu care se va avea n vedere: Legea proteciei
mediului nr. 137/1995 republicat n M.Of. nr. 70/17.02.2000 i
completrile ulterioare OUG 91/2002, Legea nr. 294/2003. -
Ordinul nr. 536/23.06.97, pentru aprobarea Normelor de igien i a
recomandrilor
privind mediul de via al populaiei publicat n M. Of. nr.
140/03.07.1997; Ordonana de urgen nr. 78/16.06.2000 privind regimul
deeurilor publicat n M. Of.
nr. 283/22.06.00;
Legea 426/18.07.01 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor publicat n M. Of.
nr. 411/25.07.01;
Legea 465 din 18.07.01 pentru aprobarea ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deeurilor industriale
reciclabile publicat n M. Of. nr. 422/30.07.01;
Legea 608 /31.10.01 privind evaluarea conformitii produselor
publicat n M. Of. partea I, nr. 712/08.11.01;
HG nr. 856/16.08.2002 privind evidena gestiunii deeurilor i
aprobarea listei cuprinznd deeurile inclusiv deeurile periculoase
publicat n M. Of. nr. 659/05.09.02;
Ordinul nr. 2/211/118 al ministerului agriculturii, pdurilor,
apelor i mediului, al ministrului transporturilor, construciilor i
turismului i al ministrului economiei i comerului pentru
aprobarea
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
12
Procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor
pe teritoriul Romniei, publicat n M. Of. nr. 324/15.04.2004.
Not Se interzice utilizarea materialelor de construcie care
conin substane radioactive. CERINTA ESENTIALA D SIGURANTA IN
EXPLOATARE
Un capitol important care trebuie avut in vedere il reprezinta
siguranta in exploatare din punctul de vedere al unor conditii
tehnice de performanta, si anume al sigurantei circulatiei
pietonale, al sigurantei privind eventuale riscuri provenite din
instalatii, al sigurantei in timpul lucrarilor de intretinere, al
instructiunilor si regulilor stabilite pentru proiectare, al
normelor de prevenire si stingere a incendiilor si al sigurantei la
intruziune si efractie. Personalul angajat va fi instruit periodic
si obligat sa respecte aceste norme.
- Din punct de vedere al sigurantei circulatiei pietonale
trebuie asigurata protectia persoanelor impotriva riscului de
accidentare atat in interiorul cladirii (circulatii orizontale si
verticale), cat si in exteriorul acesteia.
a) Sigurana circulaiei pietonale a1) Sigurana circulaiei
pietonale mpotriva riscului accidental la: alunecare stratul de
uzur pe cile pietonale este sub 5% n profil longitudinal i
sub 2% n profil transversal
mpiedicare - denivelri mai mici de 2,5 cm pe cile de circulaie
pietonal, rosturile dintre dalele de pavaj fiind mult sub 1,5
cm
coliziune cu obstacole laterale limea liber a circulaiei
pietonale este mai mare de 1,5 m n toat incinta
coliziunea cu vehicule n micare cile pietonale sunt difereniate
de cele carosabile
b) Sigurana circulaiei pe rampe i trepte exterioare b1)
amenajarea incintei- propune accesul la parterul corpului de cldire
cu pavimente
pn la treptele de intrare. b2) alunecare finisajul circulaiei
este astfel rezolvat nct mpiedic alunecarea,
staionarea apei i formarea unui strat de ghea. c) Sigurana cu
privire la mprejmuiri crarea - este eliminat posibilitatea crrii .
penetrarea - distana dintre montanii parapetului nu este mai mare
de 12 cm. Elementele metalice nu sunt surse de agare sau rnire a
pietonilor. d) Sigurana cu privire la accesul n cldire mpotriva
riscului de accidentare e) Sigurana cu privire la incinta cldirii
msuri de prevenire orientative acces n incint uor de vizualizat din
interiorul cldirii
Masurile de protectie impotriva electrocutarii prin atingere
directa constau in izolarea completa a partilor active, prevederea
de bariere sau carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile
active, instalarea unor obstacole care sa impiedice atingerile
intamplatoare sau instalarea partilor active in afara zonelor de
accesibilitate. Se vor prevedea dispozitive automate de
protectie.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
13
Masurile de protectie impotriva riscurilor provenite din
instalatiile electrice, termice si sanitare constau in urmarirea
urmatorilor factori :
- electrocutrii prin atingere (direct sau indirect) prin
racordare la nulul de protecie i apoi la priza de pmnt sau tensiune
joas.
contactului cu elementele ce ar putea fi puse accidental sub
tensiune prin relee de protecie la cureni reziduali de defect.
- temperatura suprafetelor vizibile dar inacesibile trebuie sa
fie de max. 80oC la partile metalice si max. 90oC la partile
nemetalice ;
- pentru suprafetele atinse accidental, max. 70oC la partile
metalice si max. 80oC la partile nemetalice ;
- pentru suprafetele atinse in mod curent, max. 55oC la partile
metalice si max. 65oC la partile nemetalice ;
- temperatura apei calde menajere sa nu depaseasca 60oC ; -
presiunea in instalatiile sanitare sa nu depaseasca 6 bar. Se vor
lua masuri pentru limitarea presiunii si temperaturii prevazand
armaturi de siguranta
si dispozitive de reglaj presiune. g) Sigurana privind lucrrile
de ntreinere Presupune protectia utilizatorilor in timpul
activitatilor de intretinere, curatenie si reparatii a
unor parti de cladire (ferestre, scari, acoperis, etc) pe durata
exploatarii acestora. Din punct de vedere al exploatarii
constructiei, este obligatorie urmarirea in timp a
comportarii acesteia pe toata existenta ei, prin examinarea
directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare
specifice, in scopul mentinerii cerintelor de calitate. Programul
de urmarire in timp a comportarii cladirii se refera la urmarirea
tasarilor constructiei si la urmarirea comportarii in timp a
acesteia.
h) Sigurana la intruziuni i efracie n afar de msurile prevzute
de normativul NP 068/2002 pentru cldire se vor realiza i
urmtoarele: msuri antiefractie pentru asigurarea ferestrelor i
uilor .
i) Sigurana cu privire la circulaia interioar stratul de uzur al
pardoselilor va avea un coeficient de frecare = min. 0,4. denivelri
admise maxim 2,5 cm n dreptul uilor nlimea liber minim de trecere =
2,0 m limea liber minim flux de circulaie n nterior. min. 0,6 m
ntre mobilier i perete limea liber minim a uilor ncperilor min. 0,8
m n interior min. 0,9 m acces
j) Sigurana cu privire la schimbarea de nivel denivelrile mai
mari de 0,3 m se vor prevedea cu balustrade sau jardiniere .
balustrade sau parapei cu: min. 0,8 m pentru denivelri pn la 4,0
m
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
14
min. 0,9 m pentru denivelri peste 4,0 m. k) Sigurana cu privire
la deplasarea pe scri s-a respectat relaia 2 h + l = 62 64 cm.
balustrada nu va permite cratul sau trecerea dintr-o parte n alta
nlimea liber ntre rampe va fi conform STAS 2965/85 limea podestelor
min. 0,95 m la cldiri cu 2 nivele min.1,05 m la cldiri cu 3 5
nivele l) Sigurana cu privire la acoperiuri msuri de prevenire a
intruziunilor : accesul asigurndu-se din interiorul cldirii s nu
permit ptrunderea n interiorul cldirii
APTITUDINEA DE UTILIZARE
Dimensionarea spatiilor propuse s-a facut dupa urmatoarele
criterii:
- numarul de utilizatori
- tipul de mobilier si echipamentul utilizat va fi cel specific
functiunii propuse.
CERINTA ESENTIALA E PROTECIA MPOTRIVA ZGOMOTULUI a) asigurarea
atenurii zgomotelor aeriene, exterioare (conform STAS 6156, tabel
1
admis 35 45 dB) prin perei exteriori . utilizarea tmplriei
exterioare din pvc cu geam termopan; izolarea acustic ntre diverse
funciuni prin elemente de compartimentare pe
orizontal i vertical, cu o alctuire adecvat conform STAS 6156,
tabel 5), perei interiori de caramida.
- limitarea valorilor admisibile ale nivelului de zgomot
inferior (conf.STAS 6156, tab 4);
b) Izolarea la zgomot de impact al planeului S-au luat msuri
pentru izolarea la zgomot a planeului fa de: - exteriorul cldirii;
- alte ncperi ale imobilului spaii de depozitare - coridoare,
holuri, centrala termic i alte spaii similare. c) Asigurarea
mbuntirii izolrii pardoselilor la zgomot de impact Izolarea se
realizeaz funcie de tipul ncperilor i a pardoselilor utilizate n
conformitate
cu normativul C 125/ - "Normativ privind proiectarea i
executarea msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice n
cldiri".
CERINTA ESENTIALA F ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA a)
Instalaii termice Protecia termic , hidrofug i economia de energie
se va realiza prin: tmplrie exterioar ce va fi bine izolat pentru a
evita pierderile de cldur n
sezonul rece sau izolaia n sezonul cald. lipsa punilor termice
spre exterior;
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
15
izolaia exterioar a prilor din beton; se va realiza nclzire cu
radiatoare judicios dimensionate; distribuia instalaiei de nclzire
va fi bitubular, inferioar montat aparent. b) Limitarea
consumurilor energetice pentru nclzirea cldirii, n regim de iarn
detalii care nu creaz puni termice prevederea unui procent de
vitrare optim Rezistenele termice specifice corectate medii pentru
fiecare element de construcie pe
ansamblul cldirii ( R'm) sunt superioare rezistenelor termice
specifice minime (R'min) din Normativul C 107 1/97.
c) Etaneitatea elementelor S-a asigurat etaneitatea elementelor
de nchidere, etaneitatea rosturilor la
mbinrile elementelor de construcie i pe conturul tmplriei
exterioare. d) Izolaia hidrofug realizarea etaneitii la terasele
exterioare; colectarea i evacuarea apelor pluviale de pe terasa
prin rigole de scurgere i
dirijarea acestora la sistemul de canalizare sau ndeprtarea de
imobil. Dimensionarea elementelor de construcie (sub aspectul
comportrii la umezire datorit
condensrii, datorit vaporilor de ap n material) n scopul
asigurrii unui regim de umiditate normal conform STAS 6472/4,
neadmindu-se acumularea progresiv a apei din condens n interiorul
elementelor de construcie.
Umiditatea elementelor de construcie n perioadele reci va fi
conform STAS 6472/4, tabel1. Se asigur etaneitatea la apa de
ploaie, presiunea aerului la care se asigur etaneitatea
tmplriei nu va fi sub 40 kg/m2. Se vor utiliza materiale
agrementate n Romnia cu garania de minim 10 ani. e) Asigurarea
hidroizolrii elementelor de construcie perimetrale S-au respectat
normativul C 112/1986 "Normativ pentru proiectarea si
executarea
hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile de
construcii. Pentru pantele nvelitorii s-a respectat Normativul C
37/89 "Normativ pentru alctuirea i executarea nvelitorilor la
construcii".
Economia de energie
pierderi de cldur reduse ca urmare a proteciei termice propuse a
se realiza; sectorizarea iluminatului artificial;
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
16
DATE SI INDICI CARE CARACTERIZEAZA INVESTITIA
Existent:
- aria construita Ac. = 181,17 mp - aria desfasurata Ad = 181,17
mp - aria utila Au = 128,52 mp
Propus:
- aria construita Ac. = 198,25 mp - aria desfasurata Ad = 255,31
mp - aria utila Au = 140,20 mp
Intocmit,
arh . Roxana NECHITA
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
17
5. MEMORIU DE STRUCTURA
1.Date privind amplasamentul
Amplasamentul investitiei se caracterizeaza prin :
Clasa de importanta-expunere III;
Categoria de importanta C
Factorul de importanta I = 1,0;
Perioada de colt Tc = 0,7 s;
Acceleratia maxima a terenului ag = 0,16 g;
Factorul de amplificare dinamica o = 2,75;
Valoarea incarcarii din zapada Sok = 2,5 Kn/m.p.
Presiunea caracteristica a vantului 0.70 Kpa
Viteza caracteristica a vantului 40 m/s
Adancimea de inghet 0.90 m
2. Descrierea structurii EXISTENTE
Cldirea este realizata din urmatoarele materiale de constructie
:
Infrastructura
- fundatii continue din piatra cu latime de 60 cm si cota de
fundare de 1.10 m din CTA,
Suprastructura
- zidrie portant (blocuri ceramice) cu grosimea peretilor de
:
0.40 m pentru pereti exteriori portanti
0.30 m pentru pereti interiori portanti
- planseu din lemn cu lut
- acoperiul tip arpant, degradat
- nvelitoarea din azbest degradata
3. Descrierea structurii PROPUSE Centrala termica: -presupune
crearea unui spatiu cu destinatia de centrala termica la fadata
posterioara.
3.1. Sistemul constructiv proiectat va fi structurat in felul
urmator :
Infrastructura
- fundatiile extinderii sunt de tip continue sub stalpi si sub
ziduri, realizate din beton
armat de clasa C12/15, avand dimensiunile talpii de 0,60 m x
0,45 m, si un strat de
beton simplu de egalizare clasa C4/5 conform plansei R1 din
documentatie .
- cota talpii de fundare de -1,90 m asigura adancimea minima de
inghet stabilita de
STAS 6054/77 si patrunderea in terenul bun de fundare.Deasemenea
se va turna un
strat de beton de egalizare cu grosimea de 5 cm, relizat din
beton simplu clasa C4/5.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
18
Suprastructura
- samburi beton armat 25x25 cm, clasa C16/20
- zidarie portanta la peretii exteriori din caramida tip GV de
25 cm si termosistem 10 cm
cu grosimea totala de 35 cm.
- buiandrugi din beton armat, beton clasa C16/20;
- centuri alcatuite din beton armat beton clasa C16/20;
Alte elemente constructive:
- pereti interiori din panouri SW din lemn la mansarda
- pereti exteriori din panouri SW din lemn la mansarda
- scara metalica ce asigura accesul de la parter la mansarda
- sarpanta acoperisului se va realiza din lemn ecarisat de brad
cu urmatoarele elemente
de constructie -pana de coama, capriori, clesti dubli, astereala
scandura bruta, sipci si
rigle pentru suport invelitoare, cosoroaba. Pentru o mai buna
izolare hidrofuga peste
asteriala de scandura se poate aplica un strat de carton bitumat
cu marginile
suprapuse, peste care se fixeaza sistemul de rigle si sipci de
suport al invelitorii
propriuzise .
- trotuare perimetrale, alei pietonale si accese auto realizate
din beton slab armat, cu
betoane de clasa C8/10 ce vor avea realizate pante.
Cladire existenta:
Asupra peretilor portanti ai cladirii existente se intervine in
sensul ca se vor inchide
fisurile existente in acestia, in urma decopertarii, prin
injectare cu mortare de ciment si camasuire
cu plasa sudata, deasemeni la acesti pereti se vor executa
lucrari de demolari partiale, spargeri
pentru goluri de usi si ferestre, etc.
Se vor reface trotuarele perimetrale pentru a impiedica
infiltratiile de apa in terenul de
fundare.
Prin suprafetele ferestrelor si luminatoarelor raportate la
ariile utile a spatiilor pe care le
deservesc sunt respectate masurile in ceea ce priveste
iluminatul natural ( conf. STAS 6221, CFI
598, STAS 8674/1 ).
Prin materialele de constructie folosite precum si a finisajelor
interioare si exterioare
realizate, nu se impun masuri suplimentare in cea ce priveste
protectia impotriva zgomotului
exterior si a celui provenit din surse interioare (conf.STAS
6156).
Soclul va fi tencuit cu tencuiala hidroizolanta si va fi placat
cu piatra naturala.
Platforme si alei betonate-platform din beton armat i slab
armat, necesar realizrii
circulaiilor rutiere i pietonale n interiorul incintei.
Prin sistematizarea vertical se vor rezolva pantele de scurgere
a apelor meteorice la
nivelul terenului ctre rigole i acumularea acestora n cmine cu
disipare n teren, sau dup
caz la reeaua de canalizare ape uzate.
4. Date despre calculul structurii de rezisten
Incrcrile permanente i utile au fost determinate conform STAS
10101/78, iar pentru
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
19
zpad EN 1991-1-3 din 2003 i vnt conform NP 082/2004,
La dimensionarea i alctuirea elementelor construciei s-au urmrit
respectarea
prevederilor Normativului P100-1/2013, precum i a STAS 10107/90,
obinndu-se o structur
cu suficient ductilitate pentru a realiza o comportare favorabil
la aciuni seismice intense,
far cedri casante sau pierderea general a stabilitii.
Elementele nestructurale sunt alctuite i proiectate astfel nct s
nu afecteze
modelul de calcul adoptat.
Prin proiect s-au rezolvat la nivel de detaliu de execuie,
conform STAS-urilor n
vigoare, toate elementele componente ale structurii, i mbinrile
acestora
Prin limitarea deplasrilor i deformaiilor structurale se evit
degradarea elementelor
nestructurale.
Prin msurile adoptate n cadrul proiectului se apreciaz obinerea
unei asigurri
raionale a construciei n raport cu strile limit ale exploatrii
normale i cu strile limit
ultime.
Calculul ncrcrilor n gruparea special, s-au efectuat conform
EUROCOD 1 (actiuni
asupra constructiilor).
Pereii interiori nestructurali au fost verificai astfel nct:
- deformaiile normale pe planul peretelui sub ncrcrile de
exploatare sa nu
depaseasca 5 mm;
- deformaia remanent produs de ncrcrile de exploatare s nu
depeasc
10% din deformaia instantanee normal pe planul peretelui;
- deformaia instantanee normal pe planul peretelui datorit
rezemrii unei
persoane, ntr-un punct situat n centrul unui element de perete,
s nu depeasc
5 mm.
Prin msurile adoptate n cadrul proiectului se apreciaz obinerea
unei asigurri
raionale a construciei n raport cu strile limit ale exploatrii
normale i cu strile limit.
Parametrii geometrici ai structurii n ansamblu i ai elementelor
de construcie, se
ncadreaz n sistemul de tolerane stabilit prin STAS 8600 pentru
clasele de precizie i
valorile toleranelor.
Pentru execuie se vor folosi detalii verificate n practic.
Amplasarea i fixarea mobilierului s-a proiectat astfel nct prin
cdere, lunecare sau
rsturnare, acesta s nu provoace pierderi de viei omeneti, rnirea
persoanelor sau s
blocheze evacuarea cldir i i .
5. Program de urmrire n timp
Acest program vizeaz urmtoarele capitole majore:
* urmrirea tsrilor n perioada de execuie a lucrrilor i n
perioada de exploatare ;
* urmrirea comportrii n timp a construciei :
* deplasri orizontale, verticale sau nclinri
* desprinderi de trotuare, socluri, apariia de rosturi sau
crpturi
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
20
* deformaii vizibile: verticale, orizontale sau rotiri
* etaneitatea izolaiei fonice sau hidrofuga.
* umezirea pereilor, infiltraii de ap, lichefieri ale pmntului
dup cutremure
* apariia condensului, ciupercilor, mucegaiului
* nfundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale
*apariia fisurilor sau crpturilor n elementele verticale sau
orizontale,
* putrezirea elementelor de lemn ale arpantei.
6. Msuri de protecie a muncii
In timpul execuiei lucrrilor se vor respcta urmtoarele norme de
protecie a muncii n
vigoare :
- Norme generale de protecia muncii aprobate de Ministerul
muncii i solidaritii
sociale cu nr.508/20.11.2002 i de Ministerul Sntii i Familiei cu
nr.933/25.11.200.
-Norme specifice de protecia muncii n activitatea de construcii
montaj aprobate cu Ordinul
1233/1985
-MLPAT 9N/15.03.1993 "Regulament privind protecia i igiena
muncii n construcii"
- IM 006/1996 - 73N/15.10.1996 "Norme specifice de protecia
muncii pentru lucrri de
zxidrie, montaj i finisaje n construcii"
-IM 007/1996-74TSJ/15.10.1996 "Norme specifice de protecia
muncii pentru lucrri de
cofraje, schele i eafodaje"
-Normativ de prevenire i de stingere a incendiilor pe durata
executrii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora" - C300/1994
-Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de
vedere al cerinelor de
siguran n exploatare - CE 1- 1995
Pe lng cele menionate, care nu au un caracter limitativ,
proiectantul i executantul
pot completa msurile de protecia muncii ori de cte ori situaia o
cere.
Pe toat durata lucrrilor se vor respecta prevederile NTSM .
De asemenea se va urmri respectarea urmtoarelor msuri:
-ncheierea unui proces-verbal privind circulaia pe sub zonele de
lucru i ngrdirea acestora;
- nainte de nceperea lucrului, ntregul personal trebuie s aib
fcut instructajul de
protecie a muncii, s posede echipamentul de protecie i de lucru,
s nu fie bolnav, obosit
sau sub influena buturilor alcoolice;
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
21
- sculele, dispozitivele i utilajele s fie n stare de
funcionare, corect racordate la reeaua
electric i legate la pmnt;
-schelele s fie prevzute cu balustrade i scnduri de brad i s fie
bine ancorate.
Msurile enumerate mai sus nu au un caracter exhaustiv i se vor
completa i cu
altele menite s evite producerea oricrui accident.
7 .Lista normativelor ce contin prevederi referitoare la
asigurarea calitatii
Legea 10-1995 - Lege privind cali tatatea in constructi i; STAS
457-86 - Caramizi ceramice pline; STAS 857-83 - Piese si elemente
din lemn pentru construct i i. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite
pentru zidarie si tencuiala; STAS 1275-88 - Incercari pe
betoane.Incercari pe betonul intarit .Determinarea rezistentelor
mecanice; STAS 1294-93 - Lemn brut rotund de rasinoase pentru
constructi i. STAS 1799-81 - Incercari pe beton proaspat;Confectii
pe epruvete; STAS 1913/13-83- Teren de fundare.Determinarea
caracterist icilor de compactare.Incercarea Proctor; STAS 1949-86 -
Cherestea de rasinoase; STAS 3300/1,2-85 - Teren de fundare; STAS
5185/2-86 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri vert icale.Fo
rme si dimensiuni; STAS 5824/0-74 - Trasarea pe teren a constructi
i lor Prescripti i generale; STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a
constructi i lor civile, industriale si agrozootehnice; STAS
10101/1-78 - Greutati tehnice si incarcari permanente; STAS
10107/0-90 - Calcul si alcatuirea elementelor din beton,beton armat
si beton precomprimat; STAS 10107/1,2,3,4-90 - Plansee din beton
armat si Precomprimat P 100-1/2006 Cod de proiectare seismica
Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri,pentru evaluarea
seismica a cladir i lor existente ; P 100-1/2013 Cod de proiectare
seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri ; P
100-3/2008 Cod de proiectare seismica Partea III-a Prevederi pentru
evaluarea seismica a cladi r i lor existente ; NP 055-2001 Normativ
pentru proiectarea antiseismica a constructi i lor de
locuinte,social/culturale,agrozootehnice si industriale ; GP
101-2004 Ghid privind proiectarea sistemelor de izolare seismica
pasiva a cladir i lor ; CR 1-1-3-2012 Cod de proiectare.Evaluarea
actiunii zapezii asupra constructi i lor ; CR 0-2005 Cod de
proiectare .Bazele proiectari i structuri lor in constructi i ; CR
2-1-1.1-2013 Cod de proiectare a constructi i lor cu pereti
structural i de beton armat ;
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
22
CR 1-1-4-2005 Cod de proiectare.Evaluarea actiunii vantului
asupra constructi i lor ; PC 005-1997 Ghid pentru calculul automat
al structuri lor modelate prin cadre sau retele plane in domeniul
elastic ; P 83-1981 Instructiuni tehnice pentru calculu l si
alcatuirea constructiva a structurilor compuse beton-otel ; NP
028-1978 Norme tehnice provizori i privind stabilirea distantelor
intre rosturi le de di latare la proiectarea construct i i lor ; GE
028-1997 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si
vert ical ; C 169-1988 - Normativ privind executia si receptia
lucrari lor de terasamente pentru fundarea construct i i lor civile
si industriale ; GE 026-1997 Ghid pentru executia compactarii in
plan orizontal si inclinat a terasamentelor ; NP 001-1996 Cod de
proiectare si executie pentru construct i i fundate pe pamanturi cu
umflaturi si contracti i mari ; P 7-2000 - Normativ privind
proiectarea si executarea constructi i lor fundate pe pamanturi
sensibi le la umezire; GP 014 1997 Ghid de proiectare.Calculul
terenului de fundare la actiuni seismice in cazul fundari i directe
; GE 029-1997 Ghid practic privind tehnologia de executie a pi lot
i lor pentru fundatii ; C196-1986 Instructiuni tehnice pentru
folosirea pamanturi lor sta bil izate la lucrari de fundatii ; NP
075-2002 Normativ pentru ut il izarea materialelor geosintetice la
lucrari le de constructi i ; NP 074-2007 Normativ pentru
documentatii le geotehnice pentru constructi i ; NP 112-2004 -
Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii
directe la construct ii -(BC14-2005); NE 012-1999 Cod de pract ica
pentru executarea lucrari lor din beton,beton armat si beton
precomprimat ; NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului
si executarea lucra ri lor din beton,beton armat si beton
precomprimat Partea I : Producerea betonului ; C 28 - 1999 -
Normativ pentru sudarea armaturi lor din otel beton ; P59-1986
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armari i cu
plase sudate a elementelor de beton ; NP 007-1997 Cod de proiectare
pentru structuri in cadre din beton armat ; C 11-1974 -
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in construct
ii a panouri lor din placaj pentru cofraje; C 162-1973 - Normativ
privind alcatuirea,executarea si folosirea cofrajelor metalice
plane pentru peret i din beton monolit la cladiri ; P 54-1980
Instructiuni tehnice pentru proiectarea construct ii lor din prof
ile de otel cu pereti subtir i formate la rece ; CR 6-2013 Cod de
proiectare pentru structuri din zidarie ; CR 6-2006 Cod de
proiectare pentru structuri din zidarie -capitole 8 si 9 ; MP
007-1999 Metodologie de investigare a zidarii lor ;
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
23
C 17-1982 - Instructiuni tehnice privind compozit ia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala ; C 193-1979 -
Instruct iuni tehnice pentru executarea zidari i lor din piatra
bruta ; GP 053-2000 Ghid de proiectare si executie pentru prinderea
elast ica a pereti lor de compartimentare de structura de
rezistenta ; C 14-1982 Normativ pentru folosirea blocuri lor mici
din beron cu agregate usoare la lucrari le de zidarie ; GP 124-2013
Ghid pentru proiectarea structurilor din beton de inalta rezistenta
in zone seismice ; GP 003-1996 Ghid pentru proiectarea antiseismica
a halelor parter c u structura metalica ; NP 012-1997 Normativ
pentru calculul elementelor din otel cu pereti subtir i formate la
rece ; NP 019-1997 Ghid pentru calculul la stari l imita a
elementelor structurale din lemn ; NP 018-2003 ;NP 005-2003
Normativ privind proiectarea constructi i lor din lemn ; GE
023-1997 Ghid privind tehnologia realizari i constructi i lor din
lemn ; GP 116-2011 Ghid privind calculul si alcatuirea constructiva
a planseelor compuse lemn-beton la cladiri vechi si noi ; ST
014-1996 Specif icatie tehnica privind condit i i le de cali tate
ale lemnului pentru construct i i ; NP 069-2002 Normativ privind
proiectarea,executia si exploatarea invelitori lor acoperisurilor
in panta la cladiri ; C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si
executia lucrari lor de izolati i termice la cladiri C 107-2005
Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construct
ie ale cladiri lor ; P 122-1989 Instructiuni tehnice pentru
proiectarea masuri lor de izolare fonica la cladir i civi le,social
-culturale si tehnico-administrat ive ; GP 089-2003 Ghid privind
proiectarea scarilor si rampelor la cladiri ; C 56-1985 - Normativ
pentru verif icarea calitat i i si receptia lucrari lor de
constructi i si instalatii aferente; P 130-1999 - Normativ privind
comportarea in t imp a construct i i lor ; NP 068-2002 Normativ
privind proiectarea cladir i lor civile din punct de vedere al
cerintei de siguranta in exploatare ; P 118-1999 - Normativ de
siguranta la foc a construct ii lor ; C 58-1996 Siguranta la
foc.Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor
combustibi le din lemn si text i le uti l izate in constructi i ;
GP 055-2000 Ghid pentru verif icarea la foc a elementelor
structurale ale constructi i lor din otel ; NP 046-2000 Normativ
pentru verif icarea la foc a elementelor structurale ale constructi
i lor din otel ; C 83-1975 - Indrumator privind executarea trasarii
de detaliu in constructi i ; C 149-1987 - Instruct iuni tehnice
privind procedeele de remediere a defectelor pentru elemente de
beton si beton armat ;
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
24
C 167-1977 - Norme privind cuprinsul si modul de intocmire,
completare a cart i lor tehnice a construct ii ; U 10-1987 -
Normativ pentru dotarea cu masini,scule si dispozit ive a
muncitorilor din construct i i; H.G.R.nr.273-1994 - Regulamentul de
receptie a lucrari lor de construct i i si instalati i, inclusiv
anexa 6 la regulament privind cuprinsul cart i i tehnice a
constructiei.Monitorul of icial 28.07.1994;
Calitatea constructiilor. Comentarea cerintelor de calitate
conform cu Legea
10/1995.
Rezistenta si stabilitate
Aceasta cerinta este asigurata din proiect si certificata de
verificatorul de proiect.
Pe parcursul executiei atat proiectantul cat si beneficiarul
prin dirigintele de santier vor
urmari executia corespunzatoare a lucrarilor si punerea in opera
a materialelor care au agremente
tehnice.
De calitatea materialelor raspunde producatorul.
Urmarirea corespunzatoare a lucrarilor cu precadere in toate
fazele determinate se va face
conform cu graficul de urmarire a lucrarilor.
Siguranta de exploatare a tuturor functiunilor cuprinse din
proiect este reflectata si in natura
si calitatea materialelor de finisaj.
Pentru asigurarea unei cat mai bune calitati a constructiei,la
faza D.T. se vor intocmi caiete
de sarcini pe fiecare specialitate pe care constructorul are
obligatia sa le respecte.
Intocmit ing. Ciprian ALUCULESEI
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
25
6. MEMORIU INSTALATII ELECTRICE
A. DATE GENERALE
A.1. Date privind situaia propus
Prezentul memoriu tehnic se refer la instalaiile electrice cu
care va fi dotat obiectivul,
precum i la soluiile de alimentare cu energie electric a
obiectivului.
Pentru realizarea condiiilor tehnice i de confort interior, se
prevd urmtoarele categorii
de instalaii electrice:
a) Alimentare cu energie electric - racordul electric la reteaua
de distributie a furnizorului
de energie electrica;
b) instalaii electrice interioare de iluminat normal;
c) instalaii electrice interioare de iluminat securitate
(siguran);
d) instalaii electrice de prize si forta;
e) instalaii pentru protecie impotriva electrocutarilor;
f) instalatie electrica de protectie impotriva supratensiunilor
atmosferice (instalatii
paratrasnet) si priza de pamant.
A.2. Bazele proiectarii La baza ntocmirii proiectului au
stat:
- I7-2011 - Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea
instalaiilor electrice
aferente cldirilor;
- NP 061/2002 Normativ pentru proiectarea i executarea
sistemelor de iluminat artificial
din cldiri;
- NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea i executarea
reelelor de cabluri electrice;
- SR CEI 364-4-41- Instalaii electrice ale cldirilor Protecia
mpotriva ocurilor;
- PE 118-1999 - Normativ de siguran la foc a construciilor;
- Standardele n vigoare privind calitatea materialelor
utilizate;
- Norme de tehnica securitii muncii i de prevenire a
incendiilor.
B. SOLUTII TEHNICE
B.1. Alimentarea cu energie electrica
Caracteristicile electroenergetice ale obiectivului sunt
urmatoarele:
- puterea instalat: Pi = 26,00 kW
- puterea absorbit simultan: Ps = 12,00 kW
- tensiunea de utilizare: Un = 1 x 230Vc.a. / 3 x 400 V
c.a.;
- factor de putere: cos = 0,92 (neutral); - frecvena reelei de
alimentare: Fn = 50 Hz;
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
26
- durata admisibil a ntreruperii conform avizului de furnizare
pentru
alimentarea cu energie electric.
Alimentarea cu energie electric a obiectivului se va face din
Sistemul Energetic Naional n
zon prin intermediul unui branament electric, n baza
documentaiei tehnice de obinere a
avizului de racordare ce va fi solicitat de beneficiar i n baza
documentaiei tehnice de execuie a
furnizorului de electricitate.
Necesarul de putere i situaia consumului de energie electric se
vor specifica ntr-un
chestionar energetic al obiectivului care se afla la baza
eliberarii ATR (avizului tehnic de
racordare) i a contractului de furnizare cu E-ON Moldova
S.A.
Racordul electric la reeaua electrica din zona nu face obiectul
prezentei documentaii. Acesta se va proiecta i/sau realiza de ctre
beneficiarul reelelor (S.C. E-ON S.A.) la cerere, din partea
beneficiarului cladirii, odat cu ncheierea contractului de
furnizare a energiei electrice (dup plata taxei de racordare).
Alimentarea cu energie electric a consumatorilor din cldire se
face din tabloul electric
general (denumit in continuare TG) amplasat la parterul cldirii.
Din TG se vor alimenta TEF si
TCT.
Distribuia interioar
Pentru realizarea instalaiei electrice interioare la consumatori
se utilizeaz o schem de
distribuie combinat trifazat/monofazat cu 5 respectiv cu 2 sau 3
conductoare. Corespunztor
acestei scheme de distribuie se utilizeaz o schem de legare la
pmnt de tip TN-S exclusiv, cu
conductoare de protecie distinct distribuite pe circuit.
Distribuia este de tip radial i se face cu
circuite separate pentru fiecare categorie de receptoare conform
destinaiei. Coloanele sunt
realizate cu cabluri cu conductoare de cupru tip CYY-F montate n
tuburi de protectie i sunt
protejate la scurtcircuit i suprasarcin cu ntreruptoare automate
montate n tablouri.
B.2. Tablouri electrice
Alimentarea cu energie electric a consumatorilor electrici din
cldire se realizeaz din
tabloul general TG.
Din tabloul electric general TG se vor alimenta urmtoarele
tablouri electrice:
- TEF (tablou electric farmacie);
- TCT (tablou centrala termica).
Tablourile electrice vor avea cel puin acelai grad de protecie
cu celelalte echipamente
din spaiile deservite. Tablourile vor fi echipate cu
ntreruptoare automate (cu protecie termic i
la scurtcircuit), iar pentru circuitele cu echipamente electrice
n zone cu pericol de electrocutare se
vor prevedea i protecie diferenial la cureni de defect (prize,
etc).
Se va prevedea protecie mpotriva supratensiunilor electrice
indirecte (induse) n
instalaiile interioare determinate de supratensiuni atmosferice
i de deconectri interioare, prin
utilizarea unui descrctor trifazat la supratensiuni, clas B+C
(III+II STAS) n vederea protejrii
echipamentelor si receptoarelor din cladire.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
27
Reanclaarea ntreruptoarelor automate se va face manual numai dup
remedierea defeciunii. Execuia tablourilor electrice se va face de
ctre o firm autorizat i respectndu-se prevederile SR EN-
60.439.1.
Puterile necesare la tablourile electrice sunt menionate n
schemele electrice monofilare.
Coloanele electrice de alimentare de la tabloul general TG la
tablourile secundare se vor executa
cu cabluri de cupru cu rezistenta marita (cu ntrziere) la foc
tip CYY-F protejate in tuburi, montate
aparent sau ingropat.
B.3. Instalaii electrice de iluminat interior normal
Pentru realizarea instalaiei electrice de iluminat se vor
utiliza aparate (corpuri) de iluminat
echipate cu lmpi fluorescente n construcie etan/normal conform
funciunilor, ce asigur
nivelurile de iluminat normate conform SR 6646-2/97.
Nivelurile de iluminare s-au ales din NP 061/2002 - Normativ
pentru proiectarea i
executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri.
Conform normelor n vigoare nivelurile de iluminare medii vor
avea urmtoarele valori:
- 100 lx: holuri de intrare, coridoare;
- 150 lx: scri;
- 200 lx: vestiar, toalete, centrala termica;
- 300 lx: cabinet vaccinari, oficii;
- 500 lx: sala tratamente, farmacie.
n farmacie, sali consultatie, cabinet tratament, camera
consulatatii, oficii se vor utiliza
corpuri de iluminat cu lmpi fluorescente tubulare, n montaj
incastrat in tavanul fals casetat tip
FIRI (IP40) sau similar.
n cabinetul stomatologic se vor utiliza corpuri de iluminat cu
lmpi fluorescente tubulare, n
montaj incastrat in tavanul fals casetat tip FIDI (IP40) sau
similar, precum si lampa scialitica
pentru iluminat local.
Pe culoare, holuri se vor utiliza corpuri de iluminat cu lmpi
fluorescente tubulare, n montaj
incastrat in tavanul fals casetat, tip FIRI (IP40) sau
similare.
n centrala termica, grupurile sanitare i la intrrile n cldiri
lmpile de iluminat vor fi etane
de tip FIPAD (IP54, IP65) sau similare.
Comanda iluminatului se va realiza sectorizat cu ntreruptoare i
comutatoare n execuie
normal/etansa, montate ngropat n funcie de destinaia ncperilor.
Circuitele instalaiei de
iluminat se vor realiza cu cabluri cu conductori din cupru tip
CYY-F, montati in tub PVC sau in
tub metalic pe materialele combustibile (ex. lemn).
La toate prile metalice ale corpurilor (aparatelor) de iluminat
se prevede conductor de
protecie.
Aparatele de conectare a iluminatului se vor monta la nlimea de.
1,2 m de la pardoseala
finit.
Circuitele de iluminat sunt grupate pe grupuri de incaperi.
Pentru o functionare in conditii
normale, aparatele de conectare (intrerupatoare si/sau
comutatoare) pentru iluminat, din punct de
vedere al constructiei lor si respectiv al consumului de putere,
se aleg pentru un curent de 10 A.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
28
B.4. Iluminatul interior de securitate (siguran)
Pentru realizarea iluminatului de securitate (siguran) s-au
respectat prevederile
normativului I7-2011 paragraful 7.23 precum si recomandarile din
SR EN 1838 i SR 12294.
Au fost prevzute urmtoarele tipuri de iluminat de
securitate:
- iluminatul pentru evacuarea din cldire este parte a
iluminatului de securitate destinat
s asigure identificarea i folosirea, n condiii de securitate, a
cilor de evacuare;
- iluminat pentru interventii este parte a iluminatului de
securitate prevzut s asigure
nivelul de iluminare necesar sigurantei persoanelor implicate
intr-un proces sau activitate cu
pericol potential;
Iluminatul de securitate pentru evacuare, marcarea ieirilor din
ncperi, a traseului i a
ieirilor cilor de evacuare se va face folosind corpuri (aparate)
de iluminat tip indicator luminos
conform STAS 297/3. Ele se amplaseaz astfel nct s indice traseul
de urmat n caz de pericol.
Iluminatul de securitate pentru evacuare este realizat cu
corpuri (aparate) speciale tip
CISA-02-2x8W, in constructei normal/etan conform incaperilor
unde se vor monta,
inscripionate vizibil IEIRE (EXIT) respectiv cu sgei care indic
direcia de evacuare.
Iluminatul pentru evacuarea din cldire este permanent n funciune
alimentat din reeaua
electric.
Pentru iluminatul de interventie se prevad corpuri de iluminat
cu tuburi fluorescente si cu kit
de emergenta.
La eventuala dispariie a tensiunii din reeaua electric acestea
trec pe sursa proprie
acumulator Ni-Cd cu autonomie de funcionare de minim 3 ore.
Circuitele iluminatului de siguran sunt dispuse pe trasee
distincte fa de iluminatul
normal la distan de cel puin 10 cm fa de traseul acestora.
Cablurile de alimentare a corpurilor
(aparatelor) de iluminat de tip autonom vor fi cabluri cu
conductoare de cupru, cu izolaie de
PVC, cu ntrziere mrit la propagarea flcrii, tip CYY-F.
B.5. Instalaii electrice de prize si forta
Pentru racordarea diverselor echipamente monofazate se prevd
prize normale/etanse cu
contact de protecie alimentate la 230 Vc.a montate
ngropat/aparent. In centrala termica se va
prevedea o priza alimentata la 24V prin intermediul unui
trafo.
Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecrile din
tablourile electrice cu ntreruptoare
automate prevzute cu protecie automat la cureni de defect (PACD)
de tip diferenial (cu
declanare la un curent de defect de 0,03 A), conform schemelor
monofilare din prezentul proiect.
Montarea prizelor se va face de la nlimea de 0,30 m fa de
nivelul pardoselii finite i la o
distan de minim 0,80 m de la elementele metalice n legtur cu
pmntul (conducte,
radiatoare, etc.). Prizele de la oficii se vor monta la o
inaltime de 1,2 m fa de nivelul pardoselii
finite.
Circuitele electrice pentru prize se vor realiza cu cabluri de
cupru tip CYY-F, cu izolaie
de PVC, montate in tuburi PVC sau in tuburi metalice pe
materialele combustibile (ex. lemn).
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
29
Circuitele electrice de forta din centrala termica se vor
realiza cu cabluri de cupru tip
CYY-F, cu izolaie de PVC, montate aparent in tuburi PEL.
B.6. Instalaii de protecie mpotriva electrocutrii
Protecia utilizatorilor mpotriva ocurilor electrice datorate
atingerilor directe sau indirecte
s-a facut n functie de particularitaile reelei de alimentare, de
influenele externe, de tipul
instalaiei interioare i a schemei de legare la pmnt, aplicndu-se
msuri adecvate astfel nct
acestea s nu se influeneze sau s se anuleze reciproc.
mpotriva electrocutrii s-au prevzut urmtoarele:
- realizarea instalaiei de legare la pmnt printr-o priz de pmnt
artificial, comun cu
instalaia de paratrsnet avand Rd < 1;
- realizarea centurilor de preluare la instalaia de legare la
pmnt a tuturor tablourilor
electrice i prilor metalice ale aparatelor i echipamentelor
electrice;
- preluarea nulurilor de protectie a tablourilor electrice i a
uilor acestora (printr-un
conductor flexibil cu seciune 16mmp) la instalaia de legare la
pmnt;
- utilizarea prizelor de alimentare cu contacte de protecie.
Toate prile metalice ale instalaiilor electrice care nu fac
parte din circuitul curenilor de
lucru i care accidental ar putea fi puse sub tensiune se preiau
printr-un conductor de cupru diferit
de conductorul de nul de lucru la borna de nul de protecie a
tabloului principal care va fi legat la
instalaia de priz de pmnt artificial cu Rd< 1 ohm.
Protecia mpotriva atingerilor directe se asigur suplimentar, din
considerente de protecie
la incendii, prin intreruperea automata a alimentrii.
Introducerea n circuitele de alimentare a unui
conductor de protecie asigur realizarea buclei de defect necesar
circulaiei curentului de defect
care acioneaz un dispozitiv diferenial de protecie avnd curentul
nominal de funcionare 30
mA.
Se vor realiza legturi de echipotenializare ce vor prelua masele
metalice (conducte de
ap, canalizare, nclzire, etc) la bara de egalizare a
potenialelor (BEP). De la BEP se va asigura
legtura la priza de pmnt.
B.7. Instalaii de protecie mpotriva trsnetului (IPT)
Protecia la trsnet i nivelul acestei protecii s-a facut n
conformitate cu prevederile
normativului I7-2011.
Instalaia de protecie mpotriva trsnetului este format din:
- instalaie IPT exterioar, compus din urmtoarele elemente legate
ntre ele:
- dispozitive de captare;
- conductoare de coborre;
- piese de separaie pentru fiecare coborre;
- priz de pmnt;
- pies de legtur deconectabil;
- legturi echipoteniale;
- instalaia IPT interioar, compus din:
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
30
- legturi de echipotenializare;
- bare pentru egalizarea potenialelor (BEP).
Elementele de captare a trsnetului sunt constituite din tije de
captare (de 0,5 m nltime) i
vor fi amplasate pe nvelitoarea acoperisului. Conductoarele de
captare se vor monta pe acoperis
si sunt confectionate din OL-Zn 25x4 mm.
Coborrile vor fi situate direct pe pereii exteriori ai
construciei i vor respecta urmtoarele
reguli:
- parcursul va fi cel mai scurt pn la priza de pmnt; traseul va
fi pe ct posibil rectiliniu i
fr cotituri brute, cu raze de curbur mai mari de 20cm.
- se va evita proximitatea conductoarelor electrice.
Fiecare coborre va fi prevzut cu o pies de separaie, amplasat la
o nlime de 2 m de
nivelul solului, i va fi protejat cu profil U din PVC-G pe
nlimea de 1,5 m de la nivelul solului i
0,3 m sub nivelul solului. Profilul de protecie va fi de
asemenea fixat de perete n cel puin 3
puncte.
Conductoarele de coborre vor fi legate la priza de pmnt
artificial, ce va fi utilizat att
pentru protecia mpotriva trsnetului ct i pentru protecia contra
atingerilor accidentale.
Priza de pmnt are n compunere electrozi verticali din eav OL-Zn
2 cu lungime de 3
m, montai la o distan medie de 6 m ntre ei i electrozi
orizontali realizai din platband OL-Zn
40x4 mm montai n pmnt la 0,9 m adncime.
Cosul de fum al centralei termice va fi prevazut cu tija de
captare si se va lega la priza de
pamant artificiala a cladirii.
Valoarea rezistenei de dispersie a prizei de legare la pmnt n
urma msurtorilor
trebuie s fie sub 1 (unu) ohm.
n cazul n care valoarea prizei de pmnt nu satisface cerinele
impuse, priza se poate
mbunti cu ajutorul unor electrozi adugai suplimentar.
C. NIVELUL DE PERFORMAN AL LUCRRILOR
Legea nr. 10/1995 modificat prin Legea nr.123, din 5 mai 2007
privind calitatea in
constructii a legalizat constituirea in Romania a sistemului
calitatii in constructii. Prin acest sistem
se urmareste ca realizarea si exploatarea constructiilor si
instalatiilor aferente sa fie de o calitate
superioara, in scopul imbunatatirii conditiilor de confort si de
siguranta a utilizatorului, a protejarii
mediului inconjurator.
Astfel au devenit obligatorii realizarea si mentinerea pe toata
durata de executie a
constructiilor si instalatiilor aferente a urmatoarelor cerinte
de calitate obligatorii:
- rezistenta mecanica si stabilitate;
- securitate la incendiu;
- igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului;
- siguranta in exploatare;
- protectia impotriva zgomotului;
- economia de energie, izolare termica si hidrofuga.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
31
Aceste obligatii revin proiectantilor, verificatorilor de
proiecte, executantilor, responsabililor
cu executia si cu exploatarea, beneficiarilor, producatorilor de
echipamente.
Solutiile tehnice prevazute prin prezentul proiect asigura
instalatiilor electrice cerintele de
calitate, astfel:
C.1. Rezistena mecanic i stabilitatea
Elementele instalaiei electrice interioare s-au ales astfel
incat aparatele de comutatie,
tablourile electrice, corpurile de iluminat si dispozitivele de
sustinere, tuburile de protectie,
conductoarele si cablurile sa fie corespunzatoare modului de
utilizare specific conditiilor din
spatiile de amplasare, in ceea ce priveste:
- rezistenta organelor de manevra si invelisurilor de protectie
impotriva loviturilor;
- fixarea cu dispozitive care sa asigure rezistenta la
incovoiere si tractiune;
- numarul de manevre mecanice si electrice;
- montarea pe materiale care suporta temperaturile de
functionare;
- sectiunea conductoarelor, in vederea evitarii cresterii
temperaturii peste limita
admisa care sa produca deteriorari remanente ale izolatiei
proprii, tubulaturii de
protectie, a suportilor de prindere, asupra partilor active ale
aparatelor;
- traversarile elementelor de constructii se fac prin
zone/locuri special
practicate si prevazute prin proiect.
Structura de rezistenta a constructiei nu este afectata de
executarea lucrarilor de instalatii
electrice. Circuitele si instalatiile de protectie sunt
dimensionate in asa fel incat sa asigure
selectivitatea la actionarea in caz de defecte.
C.2. Securitate la incendiu
In ceea ce priveste modul de realizare a instalatiei electrice,
solutiile tehnice alese pentru
rezolvarea temei s-au ales astfel incat sa nu favorizeze
declansarea sau extinderea incendiilor
datorate instalatiilor electrice astfel:
- instalatiile s-au adaptat la gradul de rezistenta la foc al
elementelor de
constructii si la categoria de incendiu a cladirii, astfel ca sa
fie eliminat riscul de
izbucnire a unui incendiu datorita instalatiei electrice;
- alegerea materialelor si dimensionarea instalatiei se face in
conformitate cu cerintele
asigurarii maxime impotriva riscului de incendii;
- tablourile electrice, corpurile de iluminat si aparatele de
conectare vor avea
carcasele si elementele componente din materiale
incombustibile;
- cablurile si conductoarele electrice vor fi cu izolatie
rezistenta la foc/ cu
intarziere la propagarea flcrii;
- pentru limitarea incendiilor de origine interna a
instalatiilor electrice se
folosesc dispozitive automate de protectie pentru fiecare
circuit in parte;
- elementele calibrate ale dispozitivelor de protectie se vor
inlocui in caz de
defect cu altele similare. Nu se vor modifica curentii de
declansare a intrerupatoarelor
automate;
- cladirea este prevazuta cu instalatie de protectie impotriva
trasnetului.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
32
Sunt prevazute instalatii de iluminat de siguranta pentru caile
de evacuare.
C.3. Igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului
- Iluminatul este asigurat in functie de destinatia incaperilor
si asigura cerintele atat
cantitativa (nivel de iluminare) cat si calitativa (distributie,
culoare, grad de protectie etc) in
conformitate cu prevederile standardelor in vigoare;
- Tablourile electrice au carcase cu grad de protectie
corespunzator mediului de lucru si vor
fi asigurate impotriva deschiderilor de persoane neautorizate
sau necalificate.
- Echipamentele nu produc emisii nocive pentru personal sau
mediu.
C.4. Sigurana n exploatare
- Obiectivul este prevazut cu racord electric asigurat din
retele de joasa tensiune existente
in
zona, gradul de asigurare fiind dat de caracteristicile retelei
in punctul de racord;
- Consumatorii s-au distribuit pe circuite separate in vederea
remedierii rapide a defectelor,
fara a fi necesara deconectarea intregii instalatii;
- Corpurile de iluminat pentru evacuare sunt de tip luminobloc,
cu acumulator incorporat;
- Aparatele de conectare, corpurile de iluminat, tablourile
electrice, conductoarele si
cablurile au gradul de protectie corespunzator modului si
locului de montaj in vederea asigurarii
protectiei de baza a utilizatorului;
- Protecia la defect a utilizatorului impotriva ocurilor
electrice ce pot sa apar n urma
contactului cu mase puse accidental sub tensiune ca urmare a
defectelor de izolatie.
Msuri tehnice pentru protecia de baz (protecia mpotriva
atingerilor directe) sunt:
- izolaia de baz a prilor active;
- bariere sau carcase;
- obstacole (destinate protejrii persoanelor calificate sau
instruite);
- amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere;
- limitarea tensiunii de alimentare, care s nu depeasc limitele
TFJ;
- folosirea mijloacelor individuale de protecie electroizolante
certificate;
- alte msuri ce respect regula fundamental.
Ca msur tehnic suplimentar se utilizeaz protecia cu dispozitive
de curent diferenial
rezidual (DDR) de cel mult 30mA.
Protecia n caz de defect (protecia la atingere indirect) se
realizeaz numai prin msuri
tehnice. Acestea sunt:
- msuri tehnice principale:
- legarea la pmnt a prilor conductoare accesibile (ce accidental
ar putea fi puse
sub tensiune) n condiiile specifice fiecrui sistem de alimentare
: TN, TT, IT;
- utilizarea tensiunilor reduse TFJS i TFJP;
- separarea de protecie, pentru un singur receptor;
- izolarea dubl sau ntrit a echipamentelor electrice clas II de
izolaie;
- msuri tehnice suplimentare:
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
33
- deconectarea automat la apariia unui curent electric de defect
periculos, prin
utilizarea dispozitivelor de curent diferenial rezidual DDR;
- legtura de echipotenializare de protecie suplimentar;
- izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea
amplasamentului);
- deconectarea automat la apariia tensiunii de atingere;
- folosirea mijloacelor individuale de protecie electroizolante
certificate;
- alte msuri tehnice suplimentare ce respect regula
fundamental.
Msurile de protecie diferite aplicate n aceeai instalaie pentru
protecie la defect (la
atingere indirect) nu trebuie s se influeneze sau s se anuleze
reciproc.
Masuri de protectie prin intreruperea automata a
alimentarii:
- utilizarea dispozitivelor automate de protectie, in coordonare
cu schema de legare la
pamant, care asigura deconectarea circuitelor in caz de
defect;
- schema de legare la pamant adoptata este de tip TN,
particularizata TN-S in functie de
conditiile specifice retelei de alimentare si ale
consumatorului;
- se va folosi priza de pamant artificiala formata din platbanda
OL-Zn 40x4 mm si electrozi
din bare OL-Zn;
- protectia impotriva supracurentilor datorati suprasarcinilor
sau scurtcircuitelor care ar
putea provoca deteriorarea componentelor instalatiilor electrice
se face cu dispozitive automate,
mai precis cu intrerupatoare automate mici, montate in
tablourile de distributie la inceputul fiecarui
circuit numai pe conductoarele active. Nu se vor monta
dispozitive de protectie pe conductoarele
de protectie PE sau PEN.
C.5. Protecia mpotriva zgomotului prin:
- amplasarea echipamentelor i instalaiilor electrice astfel nct
s se limiteze zgomotul
transmis n afara acestora;
- alegerea aparatelor i echipamentelor electrice este astfel
fcut nct s se reduc
nivelul de zgomot la utilizare.
C.6. Izolaie termic, hidrofug i economia de energie
- Asigurarea protectiei la patrunderea apei in echipamentele
electrice s-a realizat prin
utilizarea de aparate de conectare, corpuri de iluminat,
tablouri electrice care au gradul de
protectie corespunzator influentelor externe ale mediului
(incaperii) in care se vor monta;
- Corpurile de iluminat sunt cele mai eficiente pentru sistemul
de iluminare ales, fiind
utilizate lampi fluorescente tubulare;
- Economii de energie se fac prin dimensionarea corecta a
sectiunii conductoarelor
circuitelor astfel incat sa se asigure valorile prescrise ale
pierderilor de tensiune pentru receptorul
cel mai dezavantajos plasat fata de punctul de primire al
energiei electrice (pentru iluminat 3%,
pentru forta 5%);
- Consumatorul va fi dotat cu echipament de masura al energiei
electrice care este montat
in punctul de delimitare furnizor-consumator.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
34
D. MSURI DE PROTECIA MUNCII
Instalaiile electrice ce fac obiectul prezentului proiect se vor
executa (monta, demonta),
modifica, ntreine, repara i exploata n conformitate cu
prevederile din actele normative
pentru
protecia muncii n vigoare.
D.1. Masuri generale
Inainte de inceperea lucrarilor executantul va lua legatura cu
personalul de exploatare al
investitorului si va lucra pe baza autorizatiilor de lucru
scrise, acolo unde este cazul, emise de
organele competente, care vor specifica instalatiile din
apropiere precum si masurile de protectia
muncii ce trebuiesc luate.
Personalul care particip la executarea lucrrilor de montaj va fi
dotat cu echipamentul de
protecie adecvat.
n mod deosebit se va avea n vedere respectarea normelor de
protecia muncii i dotarea
cu echipamentul de protecie individual i cu scule adecvate la
lucrrile executate la nlime,
precum i cele n locuri periculoase (locuri umede, spaii cu
dimensiuni restrnse).
D.2. Msuri pentru perioada de execuie
Lucrrile n instalatiile electrice in exploatare se pot executa
numai in baza unei autorizatii
de lucru scrise si cu scoaterea de sub tensiune a
instalatiei.
Se considera lucrari cu scoaterea de sub tensiune acele lucrari
la care, in functie de
tehnologia adoptata, se scoate de sub tensiune intreaga
instalatie sau doar acea parte a
instalatiei la care urmeaza sa se lucreze in conditii de
securitate.
Normele de protecia muncii pentru perioada de execuie a
lucrrilor se stabilesc de ctre
constructor. Aplicarea masurilor de protectie a muncii in
perioada de executie constituie obligatia
si raspunderea executantului. Toate lucrarile de montaj ale
instalatiilor electrice se vor executa
numai de muncitori care au calificarea tehnica corespunzatoare
si instructajul de protectie a
muncii pentru locul de munca respectiv.
Prezentele instruciuni nu sunt limitative, ele vor fi completate
de beneficiar conform
specificului instalaiei respective i vor fi actualizate de cte
ori va fi nevoie.
Obiectivul proiectat nu se va pune n funciune, parial sau total,
nici mcar pe timp limitat
fr asigurarea tuturor msurilor de tehnica i igiena muncii i
numai dup obinerea autorizaiei
de funcionare.
In situatia in care apar neconcordante intre proiect si teren va
fi chemat proiectantul la fata
locului spre a da solutii adecvate. La executarea lucrarilor in
instalatiile de circuite secundare se
vor respecta normele de protectia muncii cuprinse in capitolul
18 al PE 119.
NOTA:
Proiectantul se va considera exonerat de orice raspundere in
cazul in care
executantul va efectua modificari, fara acordul prealabil al
proiectantului.
E. MSURI SPECIFICE PSI
Soluiile prevzute n proiect sunt detaliate succint.
Adaptarea instalaiilor electrice la gradul de rezisten la foc a
elementelor de construcie.
-
PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA
PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI
35
Toate elementele de instalaii se monteaz numai pe/sau elementele
incombustibile (C0)
ale construciei i vor fi atestate de organele abilitate n acest
scop, nainte de punerea lor n
oper.
Dotarea cu mijloace de intervenie n caz de incendiu.
n spaiile unde se afl tablourile electrice de distribuie vor fi
prevzute stingtoare cu praf
i bioxid de carbon (procurate prin grija beneficiarului).
Personalul de intervenie va fi dotat cu mijloace de protecie a
cilor respiratorii mpotriva
degajrilor de noxe (monoxid i bioxid de carbon, vapori de acid
sulfuric ce se degaj la arderea
policlorurii de vinil PVC). Mijloacele de prim necesitate la
intervenie n caz de incendiu vor fi
amplasate n locuri vizibile uor accesibile i n permanent stare
de utilizare.
Toate lucrrile de montaj, punere n funciune, verificare i
ntreinere se vor executa de
personal calificat i autorizat.
Se vor respecta: Normele de proiectare i realizare a
construciilor privind protecia la
aciunea focului P118/1999 i OG 60/1997 privind aprobarea
Normelor generale de protecie
mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i
instalaiilor.
Deasemenea se va asigura instructajul personalului de execuie i
de exploatare pentru a
prentmpina accidente sau mbolnviri, fcndu-se verificrile
necesare.
Beneficiarul va asigura personalului de exploatare, toate
echipamentele i mijloacele de
protecie a muncii prevzute n normativele n vigoare. Pentru
prevenirea izbucnirii i dezvoltrii
incendiilor n timpul execuiei i exploatrii instalaiilor
electrice, se vor respecta prevederile din
normativele republicane i departamentale de prevenire i stingere
a incendiilor.
Se menioneaz:
1. Ordinul 163 M.A.I. din 28.02.2007 - pentru aprobarea Normelor
generale de prevenire i
stingerea incendiilor
2. Legea nr. 307/12.07.2006 - privind Aprarea mpotriva
incendiilor
3. PE 009-94 - Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva
incendiilor pentru ramura
energiei electrice i termice
4. P118-99 - Normativ de siguran la foc a construciilor
5. HG 51/1992 - privind unele msuri pentru mbuntirea activitii
de prevenire i stingere a
incendiilor
6. STAS 10903/2 - Msuri de protecie contra incendiilor.
Determinarea sarcinii termice n
construcii.
7. STAS 11357 - Msuri de siguran contra incendiilor.
Clasificarea materialelor i elementelor
de construcii din punct de vedere al combustibilitii.
8. STAS 11976 - Instalaii de stingere a incendiilor. Instalaii
de sting