MEMORIU DE PREZENTARE A JUDETULUI BRAŞOV CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ Teritoriul judeţului Braşov – cu o suprafaţă de 5363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa ţării şi cu o populatie de 589.028 de locuitori (din care 436.106 în mediul urban şi 152.922 în mediul rural) - cu o poziţie centrală în cadrul ţării, are limitele: extremitatea sudică situată în masivul Leaota, cea nordică în dealurile Homoroadelor (la NV de satul Drăuşeni), extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în aval de Ucea de Jos, iar cea estică în Munţii Tătarului, la izvoarele Buzăielului. Sub aspectul valorilor de altitudine (de la 450 la peste 2000 m), jud. Braşov apare ca un teritoriu cu forme variate de relief de o mare complexitate, rezultat al unei evolutii geologice si tectonice diferenţiate de la un loc la altul. Treptele de relief raportate la suprafaţa intregului judeţ, reprezintă : 60 % depresiuni si dealuri, 20 % munţi scunzi si 20 % munţi înalti. Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, deci implicit şi a celor hidrografice si climatice. Intre aceste unitati majore se afla sesul aluvionar al depresiunii Tara Barsei. REZERVAŢII NATURALE Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un număr impresionant de monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite. Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ. Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş, Cotul Turzunului şi multe altele. CLIMA Judeţul Braşov se incadrează – zonal – in climatul temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi cel excesv continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. In sens latitudinal, climatul acestei regiuni
12
Embed
MEMORIU PREZENTARE JUD>BV - rowater.ro judetene aferente bazinului...05-08.08.2005 11-12.07.2009 119.5 127,5 110,6 ... TEMPERATURI MEDII MULTIANUALE ÎN OC ... tocmai în luna ianuarie.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
MEMORIU DE PREZENTARE A JUDETULUI BRAŞOV
CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ
Teritoriul judeţului Braşov – cu o suprafaţă de 5363 km², respectiv 2,2% din
suprafaţa ţării şi cu o populatie de 589.028 de locuitori (din care 436.106 în mediul
urban şi 152.922 în mediul rural) - cu o poziţie centrală în cadrul ţării, are limitele:
extremitatea sudică situată în masivul Leaota, cea nordică în dealurile Homoroadelor
(la NV de satul Drăuşeni), extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în
aval de Ucea de Jos, iar cea estică în Munţii Tătarului, la izvoarele Buzăielului.
Sub aspectul valorilor de altitudine (de la 450 la peste 2000 m), jud. Braşov
apare ca un teritoriu cu forme variate de relief de o mare complexitate, rezultat al
unei evolutii geologice si tectonice diferenţiate de la un loc la altul.
Treptele de relief raportate la suprafaţa intregului judeţ, reprezintă : 60 %
depresiuni si dealuri, 20 % munţi scunzi si 20 % munţi înalti.
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari
unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de
unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi
geomorfologice, deci implicit şi a celor hidrografice si climatice.Intre aceste unitati
majore se afla sesul aluvionar al depresiunii Tara Barsei.
REZERVAŢII NATURALE
Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un număr impresionant de
monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase
specii de animale ocrotite.
Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului.
Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea
Mălăieşti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice
rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra
Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice
(specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc
garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ.
Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu
narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la
Racoş, Cotul Turzunului şi multe altele.
CLIMA
Judeţul Braşov se incadrează – zonal – in climatul temperat, iar regional se
situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi
cel excesv continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice
dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat
de circulaţia atmosferică din nord-vest. In sens latitudinal, climatul acestei regiuni
este influenţat şi de advecţiile maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de
componentă sudică.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic
modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, in
cuprinsul judeţului se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare
evidentă a fenomenelor climatice. Astfel incepând cu cele mai joase trepte ale
reliefului depresionar şi până pe crestele cele mai inalte ale munţilor inconjuratori, in
cuprinsul judeţului Braşov se intâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice:
etajul climatic depresionar, premontan, montan şi alpin.
Regimul precipitaţiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul
cel mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara- Bod, primeşte cele mai mici
cantităţi anuale de precipitaţii (500-600 mm.). În depresiunea Făgăraşului, în sectorul
braşovean al colinelor Târnavelor şi în întreaga zonă piemontană din sudul şi sud-
estul judeţului, cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe
versanţii munţilor, cantităţile anuale de precipitaţii cunosc o evidentă variaţie
altitudinală. În etajul premontan, cantităţile de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm.,
în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm., iar de la 1800m. altitudine în
sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400 mm.
Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la
un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile
meteorologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai
mari de 1000 mm. (Bod 1060 mm., Făgăraş 1166 mm., Vârful Omu 2401 mm.). În
anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de
precipitaţii nu au depasit 400-500 mm. în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm. pe
vârfurile alpine.In ultimul deceniu se constata o dimunuare a cantitatilor anuale de
precipitatii in toate zonele geografice din judet.Totodata a crescut frecventa ploilor de
tip torential ce produc spalari ale versantilor si degradari de terenuri.
Repartiţia pe luni a precipitaţiilor in zona Braşov (la principalele Staţii
Meteorologice din judeţ), este evidenţiată in tabelul următor :
CANTITĂŢILE LUNARE DE PRECIPITAŢII ÎN L/MP - MEDII MULTIANUALE