pag. 1 BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Denumirea lucrarii: Prezentul proiect a fost întocmit la comanda - Consiliul Local al comunei Cârcea, care are în planul de investiţii pe anul 2010 ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CÂRCEA - JUDETUL DOLJ. Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COMUNA CÂRCEA - JUDETUL DOLJ Proiectant general: BIROU DE ARHITECTURĂ NICOLETA PÂRVĂNESCU Craiova, str. Dezrobirii, nr. 135, bloc G22, ap.8, telefon 0727398818, 0351434 212 email: nicoletaparvanescuîyahoo.com, numar de inmatriculare in Registrul Fiscal al Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj la nr. P3380 / 22. 04. 2002, cod înregistrare fiscală CIF 20190678, Data elaborării: noiembrie 2010 - martie 2011 1.2. OBIECTUL LUCRARII Documentaţia are ca obiect actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Cârcea - judetul Dolj. Conform Legii 84/2004, comuna Cosoveni s-a divizat in doua noi comune: - comuna Cârcea - compusa din satul Cârcea, care este resedinta comunei Cârcea - comuna Cosoveni - compusa din satul Cosoveni care este resedinta comunei Cosoveni. Prevederile de dezvoltare ale comunei Cârcea, cuprinse in prezenta documentatie de urbanism pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Cârcea - judetul Dolj, au la baza consult ările efectuate la Prirnaria Cârcea si tema - program stabilita de Consiliul Local Cârcea. Planul Urbanistic General - Comuna Cârcea ediţia 2010-2011 preia o serie de date si prevederi din P.U.G. comuna Cârcea, proiect 11438 / 2005, intocmit de S.C.
74
Embed
MEMORIU GENERAL - Primaria Carcea PUG PRIMA VARIANTA MEMORIU GENERAL.pdf · Legea administratiei publice locale numarul 69/1991, republicata; Legea numarul 54/1998 privind circulatia
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
pag. 1
BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumirea lucrarii:
Prezentul proiect a fost întocmit la comanda - Consiliul Local al comunei
Cârcea, care are în planul de investiţii pe anul 2010 ACTUALIZAREA
PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CÂRCEA - JUDETUL DOLJ.
Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COMUNA CÂRCEA - JUDETUL DOLJ
Proiectant general:
BIROU DE ARHITECTURĂ NICOLETA PÂRVĂNESCU
Craiova, str. Dezrobirii, nr. 135, bloc G22, ap.8, telefon 0727398818, 0351434 212
email: nicoletaparvanescuîyahoo.com, numar de inmatriculare in Registrul Fiscal al
Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj la nr. P3380 / 22. 04. 2002, cod
înregistrare fiscală CIF 20190678,
Data elaborării: noiembrie 2010 - martie 2011
1.2. OBIECTUL LUCRARII
Documentaţia are ca obiect actualizarea Planului Urbanistic General al
comunei Cârcea - judetul Dolj. Conform Legii 84/2004, comuna Cosoveni s-a divizat
in doua noi comune:
- comuna Cârcea - compusa din satul Cârcea, care este resedinta comunei
Cârcea
- comuna Cosoveni - compusa din satul Cosoveni care este resedinta
comunei Cosoveni.
Prevederile de dezvoltare ale comunei Cârcea, cuprinse in prezenta
documentatie de urbanism pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al
comunei Cârcea - judetul Dolj, au la baza consultările efectuate la Prirnaria
Cârcea si tema - program stabilita de Consiliul Local Cârcea.
Planul Urbanistic General - Comuna Cârcea ediţia 2010-2011 preia o serie de
date si prevederi din P.U.G. comuna Cârcea, proiect 11438 / 2005, intocmit de S.C.
Proiect S.A.Craiova, aprobat de Consiliul Local Cârcea, cu avizul Consiliul
Judeţean Dolj.
1.3. SURSE DOCUMENTARE
LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR SAU
CONCOMITENT ACTUALIZATII P.U.G. CARCEA
Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul
Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului –
Urban Proiect Bucureşti;
Planuri topografice – scara 1:5000 şi 1:25000 asigurate de O.C.P.I. Dolj şi
Consiliul Judetean Dolj, aduse la zi prin completari dupa ortofotoplanuri;
Planul Urbanistic General al Comunei Cârcea - Judetul Dolj, proiect numărul
11438 / 2005 elaborat de S.C. Proiect S.A. Craiova ;
Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj 2007 - 2013, aprobata
de Consiliul Judetean Dolj;
Master Plan pentru amenajarea teritoriului Zona Aeroport Craiova - Studiu inter-
teritorial comunele Carcea, Pielesti, Ghercesti si zona de est a Municipiului
Craiova - august 2009 - proiect intocmit de S.C. Urbaplan S.R.L.
SURSE DE INFORMATII UTILIZATE, DATE STATISTICE
Monumente, situri şi ansambluri arheologice – judeţul Dolj - listă aprobată de
Ministerul Culturii şi publicată în Monitorul Oficial;
Modul de folosinta al teritoriului pe detinatori transmis de primaria Cârcea şi
O.C.P.I. Dolj;
Date statistice furnizate de Directia Regionala de Statistica Dolj.
Date furnizate de institutii publice si societati comerciale care detin informatii la
nivelul teritoriului comunei Cârcea:
- Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National - Judetul Dolj
- Agentia de Protectie a Mediului - Judetul Dolj
- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Judetul Dolj
- Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale « Transgaz » Medias
- S.N.P. Petrom S.A. - Sucursala Petrom Craiova
Date culese de proiectant în teren, precum si din discutiile purtate cu membrii
Consiliului Local si primarul comunei Cârcea.
pag. 3
METODOLOGIA UTILIZATA
Metodologia folosita este în conformitate cu "GHIDUL PRIVIND
METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL - CADRU AL PLANULUI
URBANISTIC GENERAL" aprobata cu ORDINUL M.L.P.A.T. numarul 13/N/10 martie
1999.
Proiectul are la bază:
Legea numărul 2/1968 privind împărţirea administrativă a R.S.R.;
Legea numărul 84/2004 privind reorganizarea unor unităţi teritorial administrative;
Legea numărul 261/2009 privind modificarea şi completarea Legii numărul
50/1991 privind autorizarea executări lucrărilor de construcţii;
Legea numărul 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acestuia;
Ghidul cuprinzând precizari, detalieri si exemplificări pentru elaborarea si
aprobarea Regulamentului Local de Urbanism de catre Consiliile Locale, aprobat
cu Ordinul M.L.P.A.T. numarul 80/N/18 noiembrie 1996;
Legea fondului funciar numărul 18/1991;
Legea administratiei publice locale numarul 69/1991, republicata;
Legea numarul 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor;
Legea numarul 82/1998 privind regimul drumurilor cu completarile si modificarile
ulterioare, conform careia drumurile nationale îsi pastrează categoria functionala
din care fac parte, fiind considerate fara întrerupere în transversarea localitatilor
(urbane si rurale), servind si ca strazi;
Legea Gazelor numarul 351/2004: art.21, art.23 alin.2, art.96;
Legea Îmbunatatirilor Funciare numarul 138/2004 privind scoaterea terenurilor din
circuitul agricol;
Legea cadastrului si publicitatii imobiliare numarul 7/1996;
Legea îmbunatatirilor funciare numarul 84/1996;
Legea privind protectia mediului numarul 137/1995;
Legea numarul 43/1997 republicata în anul 1998 privind regimul juridic al
drumurilor;
Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect,
Republicata H.G. 267/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a legii 184/2001.
Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile
si completarile ulterioare.
pag. 4
Hotararea nr. 525/ 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism ,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Legea nr. 213/ 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
Legea nr. 219/ 1998 privind regimul concesiunilor.
Legile de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN):
· Sectiunea I - Cai de comunicatie: Legea nr. 71/ 1996
· Sectiunea II - Apa: Legea nr.171/ 1997.
· Sectiunea III - Zone protejate: Legea nr.5/ 2000.
· Sectiunea IV - Reteaua de localitati: Legea nr. 351/ 2001.
· Sectiunea V - Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 2001.
Hotararea nr. 1 519/ 2004, pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea
dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de
urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului
Urbanistilor din Romania.
ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea
si aprobarea regulamentelor locale de urbanism”
ORDINUL MLPAT nr. 13N/1999, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia
de elaborare si continutul - cadru al Planului Urbanistic General”
ORDINUL MLPAT nr. 176/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind
metodologia de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic zonal”
ORDINUL MLPAT nr. 37/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia
de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic de detaliu”
Ordinul numărul 158/1996 al Ministerului Transporturilor privind emiterea
acordului Ministerului Transporturilor la documentatii tehnice;
Ordinul Ministerului Sanatatii numărul 536/1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
Legea apelor numărul 107/1996;
Legea numărul 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
Legea numărul 242/2009 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului numărul
pag. 5
27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 350/2001;
Legea numărul 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
BAZA TOPOGRAFICĂ
Baza topografică, constând:
în planuri la scara 1:5000 a fost asigurată de Consiliul Judetean Dolj
Planul director al comunei Cârcea - O.C.P.I. Dolj
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. EVOLUTIE
Comuna Cârcea a fost înfiinţată în anul 1950 sub această denumire.
Comuna Cârcea a facut parte din raionul Craiovei (1950-1968), fiind alcătuită din
satele Cârcea, Coşovenii de Jos, Coşovenii de Sus (1950-1968), Coşoveni (2004).
Din anul 2004 satul Cârcea s-a desprins de Comuna Coşoveni, prin referendum
devenind astfel comuna Cârcea.
În secolul al XIX – lea şi la începutul secolului al XX, au existat, din punct de
vedere administrativ, trei comune dinstincte : Cârcea, Cosovenii de Sus, şi
Cosovenii de Jos. Ulterior, cele două sate ( Cosovenii de Sus si Cosovenii de Jos),
s-au unificat, formând unul singur : Cosoveni.
Actuala comuna Cosoveni s-a format din satele cu acelaşi nume , in present
comuna Cosoveni avand o singura localitate component - Cosoveni, care este si
resedinta de comuna.
Comuna Cârcea initial s-a numit Deleni (topic dat de un mic deal pe care este
aşezata), iar mai târziu, adica la 1864, a fost alipita de Comuna Coşoveni de Sus, cu
care a stat unită până în 26 martie 1884)
Conform Legii 84/2004, la divizarea comunei Coşoveni, comuna Cârcea are in
componenţa sa un singur sat - satul Cârcea - reşedinţa de comună.
Evoluţia satului Cârcea din punct de vedere al numărului de locuitori a fost
urmatoarea:
An 1977 2005 2008 2009 01.01 2010
Cârcea total 2744 2300 1793 1850 2511
pag. 6
din care:
Cârcea
2744
2300
1793
1850
2511
Până în anul 2005 indicele de creştere pe fiecare sat în parte a fost negativ,
iar dupa acest an pâna în 2010 indicele de crestere a fost pozitiv.
Densitatea populaţiei este de 76,79 locuitori/km2 superioară densitatii medii pe
judet, lucru explicabil prin pozitia geografica a comunei, în apropierea marilor zone
de influenta si a cailor de acces.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Comuna Cârcea este situată în partea central-estică a Judeţului Dolj, în zona
de nord a Câmpiei Olteniei, la est de râul Jiu şi la 7 km în sud-estul Municipiului Craiova.
Comuna Cârcea se învecinează: - la nord-vest cu Municipiul Craiova - la nord şi nord-est cu comunele Pieleşti şi Robăneşti; - la est şi sud-est cu Comuna Coşoveni (din care a făcut parte între anii1950 şi 2004); - la sud-vest şi vest cu Comuna Malu Mare.
Comuna Cârcea are în componenţă un singur sat, care este şi reşedinţă de comună. Din 1950, de când a fost înfiinţată comuna Coşoveni, Cârcea a făcut parte din aceasta. În 2004, satul Cârcea s-a desprins de Comuna Coşoveni prin referendum local, în baza Legii 84/2004, devenind Comuna Cârcea.
Oraşul cel mai apropiat este municipiul Craiova, care se găseşte la
aproximativ 7 km faţă de localitatea resedinta de comuna, Cârcea.
Întreg teritoriul administrativ al comunei Cârcea se situeaza in zona de contact
a Câmpiei Române de la est de Jiu şi Câmpia Leu - Dioşti - Rotunda care este o
prelungire a Podişului Getic în Câmpia Dunării. Relieful din teritoriul administrativ al
comunei Cârcea are aspectul unei regiuni înalte cu dune de nisip înconjurata de
afluenti ai Jiului în est, ai Oltului în vest şi ai Dunării in sud.
Altitudinea absolută a acestui câmp este cuprinsă între 130-170 m şi scade
de la N-V spre S-E şi de la vest la est, având cumpăna apelor mai aproape de Valea
Jiului.
In cadrul teritoriului administrativ al comunei se întâlnesc terasele superioare
ale Jiului (Simnic şi Cârcea) cu altitudini absolute cuprinse între 100-130 m,
dezvoltate in zona nordică a Câmpiei Olteniei de la est de Jiu.
Din punct de vedere geologic, apar în bază depozitele vechi lavantine formate
din pietrişuri, nisipuri stratificate şi argile nisipoase, acoperite de depozitele de
acumulare fluviatilă reprezentate in terasele râului Jiu.
pag. 7
Prin perspectiuni geologice au fost descoperite şi puse in exploatare
zăcăminte de petrol şi gaze naturale, (exploatarea Cârcea), în teritoriul localităţii
Cârcea existând in prezent o statie „Parc" distribuitoare de petrol care este în
conservare. Comuna Cârcea se încadrează într-o zonă cu climat temperat -
continental, cu o temperatură medie anuală de 18°C, o temperatură maximă
absolută' de peste 40°C şi o temperatură minimă absolută sub -30°C.
Primul îngheţ apare după 25 octombrie iar ultimul în perioada decada primă
a lunii aprilie, rezultând un interval de peste 200 zile/an fara îngheţ.
Cantitatea medie de precipitatii este de peste 520 mm/an. Vântul dominant
are directia ENE-VNV.
Schimbările circulatiei generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar
reflectate de modificările frecventei vânturilor pe anumite directii.
Astfel şi la statia meteorologică Craiova, in raza căreia intră şi teritoriul
comunei Cârcea, frecventa vânturilor dinspre vest este mai mare in prima jumătate a
anului (mai ales primăvara) cca 21% şi aproximativ 15% in a doua jumătate.
Daca în ansamblu vânturile dinspre est au o frecventă ridicată tot timpul
anului se consideră totuşi, o diminuare generală în timpul verii in medie cu peste
10% la Craiova.
Ca rezultat al conditiilor geo-climatice, solul caracteristic este brun-roşcat
foarte favorabil dezvoltarii atât culturilor mari agricole cât şi a plantatiilor de pomi
fructiferi şi vita de vie în comună functionand Staţiunea didactică - experimental a
Universitatii din Craiova, specializata in cercetarea pomiviticolă.
Aşezarea in teritoriu, in imediata apropiere de municipiul Craiova, in zona de
câmpie înalta cu un relief fara diferente mari de nivel, cu un climat temperat-
continental şi solul specific precum şi existenta zăcămintelor de petrol şi gaze
naturale sunt conditii naturale foarte favorabile pentru dezvoltarea comunei,
localitatea Cârcea fiind un important centru agro-industrial.
Riscuri naturale
In teritoriul administrativ al comunei Cârcea nu există zone cu risc de
periculozitate foarte mare, nu au existat alunecări de teren sau inundaţii deosebite.
2.3. RELATII IN TERITORIU
INCADRAREA ÎN RETEAUA DE LOCALITATI A JUDETULUI DOLJ
Comuna Cârcea, situata în partea central-estica a judetului Dolj, in zona de
pag. 8
contact dintre Câmpia Română de la est de Jiu si Câmpul Leu - Dioşti -
Rotonda, caracterizata printr-un relief de câmpie înalta (terasele superioare
ale Jiului), solul brun-roşcat si climat temperat-continental si bogate zacaminte
(petrol si gaze), se încadreaza în zona de productie agricolă pentru culturi
mari si plantatii pomi - viticole, precum si creşterea animalelor atât pentru
consum propriu cât şi pentru aprovizionarea zilnica cu produse agro-
alimentare a municipiului Craiova.
Comuna Cârcea se înscrie in zona preoraşeneasca a municipiului
Craiova. Suprafetele relativ mici de terenuri ocupate cu paduri si plantatii
pomi fructiferi contribuie la păstrarea unui echilibru în climatul local.
Ca ordin de mărime, comuna se înscrie în cadrul comunelor medii, cu
populatie totală de 2511 locuitori, repartizată pe satele componente astfel:
An 1977 2005 2008 2009 2010
Cârcea total
2744 2300 1793 1850 2511
din care:
Cârcea
2744
2300
1793
1850
2511
Aşezarea în teritoriu, ca şi conditiile naturale şi functionale, plasează comuna
în raza de influentă a municipiului Craiova. Relatiile economice şi teritoriale se
manifestă în special în raport cu comuna Coşoveni, cu care se învecineaza şi cu
municipiul Craiova aflat la 7 km distantă de Cârcea.
Localitatea Cârcea prin pozitie şi nivel de dezvoltare are o arie de
atractivitate care depăşeşte limitele teritoriului administrativ al comunei, fiindcă
la nivelul propunerilor PATJ este inclusă in grupa localităţilor de rang VI.
APA
Teritoriul comunei Cârcea se înscrie in bazinul hidrografic al râului Jiu, in zona
cu resurse de apa subterana cu vulnerabilitate ridicata si cu resurse specifice mai
mari decât resursa medie pe ţară de 1 875 mc/locuitor. Zona are resurse de apa
subterana ce necesită măsuri prioritare de protecţie la poluare.
ZONE NATURALE PROTEJATE
Pe teritoriul comunei Cârcea a fost identificata in partea de sud-est a teritoriului
pag. 9
administrativ al comunei, o zona naturala protejata, inscrisa in Legea nr. 5 / 2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a-III-a -
Zone protejate, inclusa in Complexul lacustru Preajba - Facai, care totalizeaza 28,00ha
pe teritoriul comunelor Malu Mare si Cârcea .
Caracterizarea generala a ariei protejate
COMPLEXUL LACUSTRU PREAJBA FACAI
I. BIOTOPUL
a) Aspecte geologice / geomorfologice
Complexul lacustru Preajba Facai este amplasat în Câmpia Olteniei, apărut prin
retragerea apelor, materialul rămas şi depus aparţine levantinului. Pe acest material,
în cuaternar s-au depus materiale în diferite stadii de alterare şi dezagregare, cel mai
rezistent fiind cuarţul.
b) Aspecte pedologice
Solul predominant este brun roşcat de pădure, format pe material parental loessoid.
Textura este mijlocie nisipo-lutoasa, asigurand un drenaj intern bun, aflandu-se in
zona de trecere de la campie la podis.
c) Aspecte hidrologice
Complexul lacustru Preajba este constituit din cursul principal valea Preajba şi din
afluentul său Bătrâna, confluind cu Jiul prin intermediul canalului colector Craioviţa.
El este alimentat de puternice izvoare situate la contactul morfologic dintre Câmpia
Romanaţilor şi terasa înaltă a râului Jiu având debit permanent şi constant.
d) Aspecte climatologice
Climatul este continental de câmpie, influenţat de invaziile de aer continental foarte
rece iarna şi foarte cald vara, amplitudinea medie annuală depăşind 25oC.
Precipitaţiile sunt abundente primăvara şi toamna şi reduse vara, cantitatea annuală
variind între 350-500 mm.
I. BIOCENOZA a) Vegetatia
populus tremula(l)-plop tremurator
salix purpurea(l)-rachita rosie
typha angustifolia(l)-papura
pag. 10
phragmites communis(trin)-stuf, trestie
dryopteris thelypteris(l)-feriga
elatine triandra(l)-piperul apelor
iris pseudacorus(l)-stÎnjenei galbeni
schoenoplectus lacustris(l)-pipirig
cyperus longus(l)-capriŞor
elodea canadensis(rich)-ciuma apei
trapa natans(l)-cornaci
alisma plantago aquatica(l)-limbarita
sagitaria sagittifolia(l)-sageata apei
vallisneria spiralis(l)-orzoaica de balta
carex elata(all)-rogoz
stratiotes aloides(l)-foarfeca baltii
butomus umbellatus(l)-crin de balta
naias minor(l)-inarita
potamogeton gramineus(l)-pase buna
ranunculus pepens(l)-floare de leac
nuphar luteum(l)-nufar galben
b) Fauna
neomys anomalus milleri-chitcanul de apa
talpa europaea-cÎrtita
mustella erminea-hermelina
mustela nivalis-nevastuica
meles meles-viezure
erinaceus europaeus-ariciul
cricetus cricetus-hÎrciogul
anas platyrhynchos-rata salbatica
anser anser-gÎsca cenusie salbatica
cygnus olor-lebada cucuiata
gavia immer-cufundacul mare
phalacrocorax carbo-cormoranul
fulica atra-lisita
ciconia ciconia-cocostarc
lusciniola melanopogon-privighetoarea de balta
pag. 11
egreta alba-stÎrcul alb nobil
pelecanus onocrotalus-pelicanul comun
matrix tessellatta-sarpele de balta
lacerta viridis-gusterul
emys orbicularis-testoasa de balta
testudo hermanini-broasca testoasa din oltenia
salamandra salamandra-salamÎzdra
umbra krameri-pietroselul
gobio kessleri-guvid de balta
leucaspius delineatus-plevusca
pungitius platygaster-palamida de balta
misgurnus fossilis-tiparul
hydrous piceus-boul de balta
libellula depressa-libelula
viviparus viviparus-melcul de apa
ZONE CONSTRUITE PROTEJATE
Teritoriul comunei Cârcea se înscrie într-o zona cu concentrare mare a
patrimoniului construit, conform Planului de amenajare a teritoriului national - Secţiunea
a-III-a - Zone protejate - si Listei Monumentelor istorice aprobata cu Anexa la ordinul
nr. 2314 / 2004 al ministrului culturii si cultelor.
Pe teritoriul comunei Cârcea sunt localizate urmatoarele monumente istorice:
pozitia nr. 427, cod monument istoric DJ-II-m-B-08231 - Biserica „Sf. Nicolae”
(datare 1815);
pozitia nr. 681, cod monument istoric DJ-IV-m-B-08461 - Cruce de piatra (datare
inceputul sec. XIX);
pozitia nr. 28, cod monument istoric DJ-I-s-B-07883 - situl arheologic , punctul “La
Guran” - datare sec. I - II;
pozitia nr. 29, cod monument istoric DJ-I-s-B-07884 - situl arheologic , punctul “La
Elesteu” - datare epoca daco-romana;
pozitia nr. 30, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.01 - situl arheologic , punctul
“La Elesteu” - datare sec. I - II - epoca daco-romana;
pozitia nr. 31, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.02 - asezare fortificata ,
punctul “La Elesteu” - datare epoca bronzului;
pozitia nr. 32, cod monument istoric DJ-I-s-A-07885 - situl arheologic, punctul “La
pag. 12
Hanuri” si punctul “La Viaduct”;
Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23
din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In
zona de protective a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respective
500,00m in extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la
constructiile existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului
National, respective al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.
INCADRAREA IN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI Conform Legii nr. 84/2004 privind organizarea administrativa a teritoriului
comuna Cârcea are o localitate componenta - Cârcea - sat reşedinţă de comuna.
Conform planului si registrului cadastral al comunei, suprafata teritoriului
administrativ al comunei este 3270,00 ha.
La nivelul localitatii Cârcea există un sistem centralizat de alimentare cu apă,
la nivelul trupului principal al localitatii. Sistemul centralizat de canalizare la nivelul
trupului principal al localitatii este in curs de executie. Pentru celelalte trupuri ale
localitatii Cârcea, trup DN 6 Caracal si trup DN 65 ( E574) nu exista sisteme
centralizate de alimentare cu apa si canalizare. In aceste zone alimentarea cu apa si
canalizarea sunt rezolvate in sistem local cu puturi forate si fose septice sau mini
statii de epurare ecologice.
Alimentarea cu energie electrica este asigurata de la reţelele de medie
tensiune ce traversează teritoriul administrativ al comunei.
Relaţiile economice şi teritoriale se manifestă în special în raport cu municipiul
Craiova, cu care se învecinează şi care găseşte la aproximativ 7 km est de comuna
Cârcea. Aşezarea în teritoriu ca şi condiţiile naturale şi funcţionale, plasează comuna
în raza de influenţă a municipiului Craiova.
2.4. ACTIVITATI ECONOMICE
Potentialul economic al comunei Cârcea este determinat de situarea in
teritoriu, conditiile pedo-climatice ca si de principalele activităti economice ce se
desfăsoară , pe teritoriul administrativ al comunei.
Comuna Cârcea are în prezent funcţiunile principale de centru de producţie
agricolă (zoo-cerealieră), industrială şi secundar, fiind un important centru de cazare
a unei părţi a activităţilor din municipiul Craiova.
pag. 13
2.4.1. ACTIVITATI AGRICOLE
Teritoriul comunei Cârcea se înscrie in zona cu profil predominant agricol care
determina si caracteristicile activitatilor economice existente in comună.
Economia agricola cuprinde doua sectoare de activitate respectiv sectorul
particular si cel de stat. Prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, cetatenii au fost puşi
in posesia terenurilor agricole, sectorul particular devenind determinant in
desfasurarea activitatilor agricole.
Teritoriul comunei Cârcea se înscrie în zona cu profil predominant agricol
determinând şi caracteristicile activităţilor economice existente în comună.
Agricultura caracterizată printr-o suprafata mare a terenului agricol constituie
principala ramura economica a comunei, alaturi de cresterea animalelor.
În foarte mică măsură este prezentă activitatea agricolă secundară care
cuprinde prelucrarea şi industrializarea unei parti din produsele obtinute în
gospodariile populatiei, fiind absentă în totalitate activitatea agricolă tertiara care
îmbracă toate aspectele de prelucrare, depozitare şi valorificare atât a produselor
agricole bune cât şi a celor industrializate sau prefabricate.
Teritoriul administrativ al comunei Cârcea are o suprafaţă de 3270 ha cu următoarea structură:
SUPRAFAŢA TOTALĂ TERITORIU ADMINISTRATIV - 3270 ha
AGRICOL 2873,00 ha
arabil - 2324,00 ha
din care păşuni - 104,00 ha
fâneţe - 3,00 ha
vii - 280,00 ha
livezi - 162,00 ha
- 2873,00 ha
NEAGRICOL 397,00 ha
din care păduri - 60,00 ha
ape - 7,00 ha
drumuri - 141,00 ha
alte suprafete - 182,00 ha
degradate - 7,00 ha
Activitatea agricolă (conf. datelor statistice) ocupă o suprafaţă de 2873,00 ha
şi reprezintă 87,86% din suprafaţa totală administrativă a comunei. Structura pe
pag. 14
categorii de folosinţă arată preponderenţa suprafeţelor arabile ce reprezintă 2324,00
ha faţă de celelalte categorii ca vii – 280,00 ha, păşuni – 104,00 ha şi fâneţe – 3,00
ha.
Suprafaţa agricolă se află în procent majoritar în proprietatea particularilor din
Cârcea. Profilul economic al comunei Cârcea este determinat de producţia vegetală
ce constituie o ramură cu o dezvoltare importantă.
Producţiile agricole medii pe comună se prezintă la valori apropiate faţă de
media judeţului mai puţin la legume (nu sunt specifice acestei zone).
Activitatea agricola in sectorul particular se desfasoara in principal in cadrul
asociaţiilor familiale sau a asociaţiilor cu personalitate juridica. Profilul agricol dominant
este cultura plantelor cerealiere, struguri, fructe, tutun, ouă.
Pentru productiile realizate nu detinem date edificatoare dat fiind procesul de
reorganizare a activitatii agricole pe bazele proprietatii private.
Prin desfiinţarea CAP-urilor au fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale
acestora, efectivele de animale fiind cumparate de catre locuitorii comunei.
Un loc aparte, având în vedere cadrul natural, îl constituie creşterea
animalelor mari şi mijlocii, bovine şi ovine şi a păsărilor de curte.
Zootehnia, după un declin al efectivelor de animale din anii 1991 - 1992
faţă de 1989, cunoaşte în prezent o uşoară redresare:
Efective de animale Recensamantul general agricol
- bovine 102
- porcine 848
- ovine 34
- păsări 9624
- cabaline 36
- caprine 60
- familii de albine 48
Producţiile animaliere nu sunt dintre cele mai ridicate, valorificarea produselor
făcându-se mai ales pe piaţa comunei şi pentru consumul propriu.
Producţia animală 2009
- carne (sacrificări) to 109,31 t
- lapte hl 618,3 hl
pag. 15
Valorificarea produselor agrozootehnice ale comunei (cereale, legume,
animale şi produse lactate) se va face ca şi în prezent pe piaţă sau către unităţile
prelucrătoare ale municipiului Craiova. Veniturile realizate vor putea acoperi, în
condiţiile unei exploatări raţionale a potenţialului agricol, necesităţile curente ale
locuitorilor.
Având în vedere resursele naturale de pe raza comunei, creşterea animalelor,
pomicultura, recoltarea fructelor de pădure, se impune dezvoltarea unor industrii
prelucrătoare adecvate şi a unor ferme agro-zootehnice.
Viaţa economică a comunei Cârcea, are nevoie de dezvoltare în toate
domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ şi silvicultură.
Conditii favorabile pentru productia agricola:
existenţa forţei de muncă calificată în agricultură;
populaţia comunei deţine: 102 capete de bovine, 94 capete de caprine şi
ovine, 848 capete de porcine, 36 capete de cabaline, 48 familii de albine,
9624 de păsări la sfârşitul anului 2009;
2.4.2. ACTIVITATI DE TIP INDUSTRIAL
O importantă zonă industrială se dezvoltă în ultimii ani în vestul comunei, între DN6 şi CF Craiova-Bucureşti, acolo unde se află şi principalul agent economic de pe teritoriul comunei – Uzinele Ford. Această zonă, aparţine administrativ de comuna Cârcea şi este situata zona industrială din partea de nord-est a teritoriului administrativ al comunei Cârcea.
Activităţile industriale care se desfăşoară în comună sunt localizate in:
- trupul DN6 –- Uzinele Ford si agentii economici care functioneaza in fostul
sector zootehnic Banu Maracine
- Trupul principal al localitatii – S.C. TopGel S.A.
- Trupul Dn 65 – S.N. PETROM si agentii economici care functioneaza in
fostul sector avicol
Activităţile de tip industrial se desfăşoară si la nivelul unităţilor cu profil de industrie mică - amenajate în spaţiile unităţilor agricole dezafectate, sau în spaţii nou amenajate. În spaţiile aparţinând fermelor avicole funcţionează unităţi de prestări servicii şi de mică industrie.
Activităţile industriale care se desfăşoară in aceste unitati nu constituie surse de poluare a mediului înconjurător.
PRINCIPALELE SOCIETĂŢI CU PROFIL INDUSTRIAL / DEPOZITARE
aflate pe teritoriul comunei Cârcea (la data de 28 aprilie 2009)
1. Metro Comerţ 2. Top Gel Prod Producţie 3. Trade Land Spedition Distribuţie
Disfuncţionalitatile care se manifesta in prezent sunt:
fragmentarea puternică a fondului funciar pe deţinatori ceea ce conduce la o
exploatare dificila a pământului cu mijloace mecanizate;
dezorganizarea activitatilor de achiziţii si valorificare a cerealelor si plantelor
agricole;
inexistenţa fondurilor de dezvoltare - investitii in domeniu;
starea materială precara a populaţiei ceea ce duce la nedezvoltarea
sectorului "întreprinderi mici şi mijlocii";
îmbatrânirea populaţiei stabile, migrarea populaţiei tinere spre Craiova.
2.5. POPULATIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE
2.5.1. NUMARUL, STRUCTURA PE SEXE SI EVOLUTIA POPULATIEI
Comuna Cârcea se înscrie în cadrul comunelor de mărime medie, cu o populaţie totală de 2.511 locuitori în 2010, faţă de 2.744 locuitori înregistraţi la recensământul din 1977.
Scăderea populaţiei s-a datorat până în anul 1990 politicii de dezvoltare
pag. 17
economică excesiv industrială, care a condus la atragerea forţei de muncă din mediul rural în oraşele industriale din Judeţul Dolj sau din afara lui. După 1990, populaţia comunei a scăzut în continuare, migraţia populaţiei tinere către mediul urban continuând. Între 1992 şi 2002 (anii de referinţă ai ultimelor recensăminte) s-au înregistrat dezechilibre în mişcarea naturală a populaţiei prin scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii, rezultând un spor natural negativ cu valori cuprinse între -7 până la -51 de persoane pe an. Structura populaţiei şi populaţia ocupată
Ponderea grupei de vârstă de 15-59 ani reprezintă cca. 64% din totalul populaţiei la nivel de comună, conform datelor statistice de la nivelul anului 2002.
In prezent ponderea populaţiei ocupate se menţine la circa 50% pe fondul reîntoarcerii in comună a personalului disponibilizat din marile centre urbane şi antrenării acestuia în special în agricultură (sectorul primar). Ponderea populaţiei ocupate, pe sectoare, în 2002 era: în sectorul primar – cca. 62 %, în sectorul secundar, cca. 30%, iar în sectorul terţiar, cca. 8 %. Ocupaţia de bază a populaţiei rămâne agricultura, comuna Cârcea înscriindu-se în zona periurbană a Municipiului Craiova şi participând la aprovizionarea zilnică cu produse agro-zootehnice a oraşului. Structura populatiei ocupate are in vedere numai raportarile la nivelul populatiei cu domiciliul in comuna Carcea.
Pentru Uzina Ford si o serie de unitati economice aflate in platforma Banu
Maracine si in trupul DN 65 populatia active ocupata provine din municipiul Craiova,
Se inregistreaza un navetism semnificativ spre Carcea de la nivelul municipiului
Craiova, dar si un navetism cu valori sensibil mai mici de la Carcea spre Craiova.
Sectorul secundar este reprezentat prin unităţi ale industriei alimentare şi de bunuri de larg consum - mobilă, confecţii. În sectorul terţiar (servicii) s-au inclus toţi salariaţii care lucrează in învăţământ, sănătate, comerţ, transporturi, telecomunicaţii, administraţie publică, etc
Evoluţia in timp a populatie la nivel de comună este prezentata in tabelul următor:
f v Nr. Denumirea RECENSA MINTE 2008 2009
crt. localitaţii 1977 1992 2002
Cârcea 2744 1777 1808 1793 1850
Acest fenomen de depopulare a satelor in mediul rural s-a datorat, până in anul
1989, politicii de dezvoltare economică (excesiv industrială) a centrelor urbane, care a
condus la atragerea fortelor tinere apte pentru muncă in mediul rural in centrele urbane
industriale din judeţul Dolj sau in afara lui. După anul 1990, populaţia comunei a scazut in
continuare.
Datorita apropierii de municipiul Craiova (cca 7 km), locuitorii prefera totusi a-si stabili
domiciliul in Craiova, care le ofera conditii de locuire si dotări social-culturale net superioare
celor din mediul rural. Principalii indicatori demografici care reliefeaza evolutia populatiei in
timp sunt reprezentati prin miscarea naturala si sporul migratoriu.
pag. 18
Caracteristic pentru Cârcea ca de altfel pentru întreg mediul rural al judeţului Dolj,
sunt valorile negative înregistrate pentru soldul miscarii migratorii, pâna in anul 1989, ca
urmare a politicii anterioare de dezvoltare economică (în special industrială) care a
atras după sine plecarea fortelor tinere apte pentru muncă din localitatile rurale spre
centrele urbane industriale.
Având în vedere evoluţia prognozată pentru activitatea economică şi în
conformitate cu datele primite de la organele locale, ponderea populaţiei ocupate se
va menţine la cca 60.00% din populaţia totală a comunei.
Prin centralizarea datelor privind salariaţii din unităţile economice şi social-
culturale proprii, se observă că pentru populatia activa, cu domiciliul in comuna
Carcea, ponderea cea mai mare este deţinută de sectorul primar, fapt ce
demonstrează ca ocupaţia de bază a populaţiei din comună este agricultura.
După anul 1989, sporul natural a continuat să înregistreze valori negative, iar
valorile sporului migratoriu au devenit mai mici şi chiar pozitive in ultimii ani, fiind
determinate de fenomenul apărut, in această perioadă de declin economic, când
numeroşi salariaţi au fost disponibilizaţi din marile unitati industriale şi care, in parte,
s-au întors in localitatile de unde au plecat.
Urmarind evoluţia valorilor absolute ale sporului natural după anul 1989, se
poate constata, ca acestea au inregistrat numai valori negative, ca urmare a indicelui
mortalitatii foarte ridicat, a indicelui natalitatii foarte mic determinate in general de
scaderea nivelului de trai, de scaderea ponderii populaţiei fertile (15 - 40 ani) si de
măsurile luate de legalizare a întreruperilor de sarcină.
În ceea ce priveşte mişcarea rnigratorie însa, valorile sunt relativ mici,
înregistrându-se chiar valori pozitive, ca urmare a declinului economic şi
disponibilizărilor de personal muncitor din unitatile economice unde a lucrat şi
intrarea acestora in localităţile rurale de unde au plecat, deci si in localitatea Cârcea.
2.5.2. STRUCTURA POPULATIEI PE PRINCIPALELE GRUPE DE VÂRSTA
Având în vedere că în ultimii ani (după 2000) nu s-a mai urmărit structura
populaţiei pe grupe de vârstă pe unităţi administrativ - teritoriale, ci numai la nivel
de judeţ, iar în rezultatele preliminate ale recensământului din ianuarie 1992 nu
s-au prelucrat, pentru situaţia actuală la nivel de comună, s-au aplicat cotele
medii ale principalelor grupe de vârstă din mediul rural al judeţului Dolj, după cum
urmează:
pag. 19
% mediul rural comuna Cârcea(2002)
0 - 14 ani 19,6 303
15 - 65 ani 54,4 1100
peste 65 ani 26,0 345
TOTAL 100,0 1808
2.5.3.MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE
Personalul muncitor din comună a preferat deplasarea spre locul de muncă
din unităţile economice industriale ale municipiului Craiova, situat la cca 7 km de
comună, naveta înscriindu-se în izocrona de deplasare de 30'.
După anul 1989 însă, valorile absolute ale sporului natural au rămas tot
negative. Astfel, urmare a deteriorării nivelului de trai în general, a măsurilor luate de
legalizare a întreruperilor de sarcină, etc., au făcut ca valorile sporului natural să
scadă de la un an la altul.
In ceea ce priveşte mişcarea migratorie după anul 1989, a înregistrat valori
anuale negative (max -531 locuitori/an în 1990) cu unele excepţii ca în anul 1997
când au devenit chiar pozitive.
Aceste valori reflectă declinul economic înregistrat în această perioadă de
tranziţie, de trecere la economia de piaţă - capitalistă, când numeroase unităţi
economice industriale au fost restructurate sau chiar lichidate în centrele urbane din
judeţ (deci şi în municipiul Craiova) sau din afara judeţului Dolj, iar personalul
muncitor, disponibilizat s-a întors în general în localităţile de unde au plecat, deci în
cadrul comunei Cârcea
În anul 1990 s-a înregistrat cel mai mare număr de plecări în marea majoritate
a comunelor din judeţul Dolj deci şi un sold migratoriu negativ foarte mare ca urmare
a înlăturării restricţiilor de intrare cu domiciliu stabil, în marile centre urbane din toată
ţara.
NAVETISMUL
Din informaţiile primite de la organele locale ale comunei Cârcea localitatea
principală spre care au avut loc deplasări din localitatea Carcea, este municipiul
Craiova, situat în imediata apropiere a comunei Cârcea (cca 7 km faţă de localitatea
reşedinţă de comună).
Având în vedere distanţele mici de deplasare de până la 7 km acestea se
înscriu în izocrona de deplasare de 30 km, care oferă condiţii uşoare de navetă.
Mijlocul de transport folosit este în general autobuzul.
pag. 20
Totodată în cadrul comunei au loc şi deplasări pentru muncă în sens invers,
din municipiul Craiova spre unităţile economice şi social-culturale din raza comunei
astfel:
- spre unităţile economice productive (în special Uzinele Ford, S.N.P.
PETROM, S.C. TOP GEL, METRO DISTRIBUTIE, GRONY, etc.)
- spre unităţile de învăţământ, sănătate, comerţ
Declinul actual al anumitor activităţi industriale sau disfuncţionalităţi care
presează asupra altor activităţi, generate de reforma economică, au determinat
reducerea numărului de salariaţi şi trecerea lor în rândul şomerilor.
Această reducere de personal s-a făcut în general în rândul personalului
navetist şi s-a considerat reintegrarea acestora în sectorul primar (agricultura) în
cadrul localităţilor de domiciliu al salariaţilor.
2.5.4. RESURSELE DE MUNCĂ ŞI POPULAŢIA ACTIVĂ OCUPATĂ
Considerând ca forţa aptă pentru muncă, populaţia cuprinsă între 15 - 65
ani, rezultă în cadrul comunei Cârcea o populaţie activă de 648 locuitori, adică
35,84% din total populaţie.
Populaţia ocupată s-a obţinut prin centralizarea numărului de salariaţi
permanenţi din societăţile economice cu capital de stat şi privat, din societăţile
social-culturale şi comerciale bugetare şi particulare existente în cadrul
localităţilor componente ale comunei Cârcea.
Numărul de salariaţi pe ramuri ale economiei naţionale este urmărit de
Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, numai la nivel de comună şi este prezentat
în tabelul următor:
pag. 21
Specificaţia Nr. salariaţi
- Industrie construcţii 378
- Agricultură - silvicultură 38
- Transporturi - telecomunicaţii 11
- Informatii - telecomunicatii 4
- Turism – alimentatie publica 7
- Tranzactii imobiliare 3
- Activitati profesionale, stiintifice 4
- Comerţ 508
Învăţământ 33
- Ocrotirea sănătăţii 6
- Administraţie 14
- Alte ramuri financiar bancare 1
- Someri in evident si plata 44
TOTAL GENERAL 1007
Menţionăm că în numărul total de salariaţi nu sunt incluşi şi salariaţii
navetişti din Craiova spre unităţile economice şi social-culturale din raza
comunei.
2.5.5. FONDUL DE LOCUINŢE
Numărul total de locuinţe în comuna Cârcea în anul 2008 era de 787 locuinte.
În ultimii cinci ani, ritmul mediu anual de construcţii de locuinţe a fost de foarte
mare, in anul 2009, inregistrandu-se un numar de 493 autorizatii de construire pentru
locuinte, iar in anul 2010, numarul autorizatiilor de construire a scazut la 136.
Numarul crescut de constructii de locuinte realizate in ultimii ani se justifica prin
solicirilor locuitorilor din municipiul Craiova, care au achizitionat terenuri .
Constructiile noi de locuinte sunt realizate din material durabile si au un standard de
confort ridicat, apropiindu-se de cel urban.
Din totalul de 734 locuinte centralizate la nivelul comunei Carcea
- 85 de locuinte dispun de alimentare cu apa si canalizare din reteaua publica
sau sistem propriu;
- 763 locuinte dispun de alimentare cu energie electrica;
- 18 locuinte dispun de incalzire prin termoficare sau central termica proprie
- 719 locuinte au bucatarii
pag. 22
- 84 de locuinte au bai
Calitatea fondului de locuit existent este dată de următoarele proporţii:
- 70% din clădiri sunt în stare bună;
- 25% în stare mediocră;
- 5% în stare insalubră.
2.5.6. CONCLUZII
Comuna Cârcea dispune de un potenţial uman relativ scăzut (circa 2511
persoane) sunt premize ca scăderea continuă a populaţiei din ultimul deceniu să
se oprească trecând în 3 - 5 ani la valori pozitive.
Declinul volumului de activitate în ramurile de bază (după 1992) are consecinţe
negative asupra folosirii resurselor de muncă, asupra calităţii vieţii populaţiei şi a
asigurării resurselor financiare necesare realizării unor programe de modernizare
a locaităţii.
Trebuie menţionat faptul că într-o localitate în care nu sunt satisfăcute
posibilităţile de ocupare a potenţialului de forţă de muncă, deplasările prin
exercitarea activităţilor în afara localităţilor respective sunt numeroase. Acest fapt
determină fenomenul de navetism, cei mai mulţi se îndreaptă spre oraşul
Craiova, dar datorita prezentei Uzinelor Ford, care antreneaza un numar mare de
personal, pe teritoriul comunei Carcea se inregistreaza si un navetism
semnificativ si dinspre Craiova spre Carcea.
2.6. CIRCULAŢIA
SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI
CAI DE COMUNICATIE
Teritoriul comunei Cârcea este traversat de DN 65 Craiova – Bucureşti, de DN6 Craiova – Caracal şi de DJ652A care face legătura cu localităţile învecinate şi cu alte comune din judeţ prin intermediul DN 6 şi DN 65. Comuna este traversată de cale ferată, incluzând următoarele unităţi: - Halta CF Cârcea – pentru ruta Craiova – Piteşti – Bucureşti - Halta viaduct - pentru ruta Craiova – Caracal – Bucureşti - Halta Malu Mare - pentru ruta Craiova – Caracal – Bucureşti
Trama stradală a satului are ca axă principală traseul drumului judeţean
DJ652A. Organizarea circulatiei şi a transportului în teritoriul administrativ al comunei
Cârcea cuprinde trasee de drumuri: naţionale, judetene si comunale - ce asigura
legatura localitatii Cârcea cu localitatile judetului.
Prin poziţia geografică a comunei se efectuează trafic de tranzit şi a
pag. 23
transportului în comun, din sau spre localităţile importante ale judeţului.
Circulaţia rutieră precum şi cea pietonală din cadrul localităţii impun ca în viitor
să se realizeaze amenajări ale unor intersecţii.
Se remarcă lipsa de parcaje amenajate la principalele dotări, parcarea /
gararea la domiciliu făcându-se în mod curent în curţile locuinţelor.
Calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier pe aceste drumuri este foarte
bună pentru drumurile nationale, DN 65 Craiova – Bucureşti, de DN6 Craiova –
Caracal, bună pentru drumul judetean DJ652A şi comunal si partial buna pentru
drumurile vicinale.
In interioiul intravilanului localitatii Cârcea trama stradala reflecta dezvoltarea
in timp a acesteia. Exista de asemenea o serie de drumuri interioare locale ce
asigură legaturi atât între zonele de locuit cât si cu zonele economice.
Cele doua drumuri naţionale şi drumul judeţean sunt cu îmbracaminţi
asfaltice. Restul circulaţiilor interioare din localitate necesita modemizări: corectari de
trasee, pantă, curbe, îmbunatatirea elementelor geometrice, etc.
Salariaţii angajaţi in activitate de producţie in afara teritoriului administrativ al
comunei se deplasează cu mijloace de transport in comun existente.
Disfuncţionalităţile care se manifestă in acest domeniu sunt:
- existenţa unor străzi cu îmbrăcăminte provizorie;
- existenţa unor intersecţii conflictuale între DN 6 şi DN 65 cu accesele la
zona de locuit dezvoltata de-a lungul acestor cai de circulaţie;
- semnalam intersectia conflictuala la sol dintre drumul judetean DJ562si
traseul caii ferate Craiova – Pitesti.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT - ZONE FUNCŢIONALE
BILANŢ TERITORIAL
2.7.1. INTRAVILAN EXISTENT
Comuna CARCEA are o singură localitate care este şi reşedinţa comunei.
Suprafaţa totală a intravilanului existent (curţi + construcţii) inclusiv zonele
funcţionale se ridică la 864,15 ha pentru întreaga comună Cârcea, ceea ce
reprezintă 26,43% din totalul teritoriului administrativ.
Pe trupuri ( zone construite) , bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în
intravilanul existent pe întreaga comună este prezentat in tabelul urmator:
pag. 24
CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT
COMUNA CARCEA – JUDETUL DOLJ
NR. CRT.
ZONE COMPONENTE EXISTENT SUPRAFETE
1. TRUP PRINCIPAL LOCALITATE 305,50 HA
2. TRUP DN 6 CARACAL 291,00 HA
3. TRUP DN 65 (E574) 242,70 HA
4. MANASTIREA CARCEA SF. ANTONIE 1,70 HA
5. DISTRICT DE DRUMURI 1,30 HA
6. CIMITIR 0,70 HA
7. AMPLASAMENT REZERVAT PLATFORMA GOSPODAREASCA
0,50 HA
8. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,50 HA
9. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 2,50 HA
10. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,35 HA
11. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 3,80 HA
12. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,20 HA
13. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 1,40 HA
14. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,25 HA
15. HALTA CF CARCEA 0,30 HA
16. LOCUINTE DE VACANTA 4,60 HA
17. TEREN DESTINATIE SPECIALA 4,30 HA
18. TEREN DESTINATIE SPECIALA 0,80 HA
19. TEREN DESTINATIE SPECIALA 1,15 HA
20. TEREN DESTINATIE SPECIALA 0,60 HA
TOTAL TERITORIU
INTRAVILAN EXISTENT
864,15 HA
Pe zone funcţionale, bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul
existent pe întreaga comună este prezentat, defalcat pe cele trei trupuri care
alcatuiesc localitatea Cârcea: trupul principal al localitatii, trupul DN 6 Caracal si trupul
DN 65. În prezent intravilanele celor 3 trupuri principale care alcatuiesc localitatea
Cârcea prezintă zonificarea inclusă în cadrul P.U.G. 2005, fiind structurate conform
pag. 25
tabelelor următoare:
BILANŢ TERITORIAL
SATUL CARCEA – TRUP PRINCIPAL LOCALITATE SITUATIA EXISTENTA
ZONE FUNCŢIONALE TRUP PRINCIPAL LOCALITATE
EXISTENT
HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
92,24 30,19
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
4,00 1,31
ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
-
-
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
9,75 3,19
ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII
- -
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 10,10 3,31 ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:
ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
-
-
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
19,35 7,97
ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII
- -
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 2,60 1,07 ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:
- RUTIER - FEROVIAR
11,50
11,50 -
4,74
4,74 -
ZONA SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE
- -
ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE
- -
ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE
1,20 0,49
TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA 0,90 0,37 APE - -
ZONA TERENURI LIBERE 185,15 76,29
TOTALTERITORIU INTRAVILAN EXISTENT
CARCEA TRUP DN 65 (E574) 242,70 100,00
pag. 28
Intravilanul trebuie acceptat ca o limită convenţională informativă, în cadrul
căruia circulatia terenurilor urmează să se supună legislatiei în vigoare.
Zonele funcţionale existente în prezent îşi vor păstra caracterul, iar unele vor
cunoaşte o dezvoltare accentuată, ca urmare a opţiunilor populaţiei şi intenţiilor
administraţiei locale de diminuare sau înlăturare a disfuncţionalităţilor existente la
nivelul întregii comune în ceea ce priveşte locuirea, activităţile economice, de
agrement şi gradul de dotare.
Zona de locuit, principala consumatoare de teren din cadrul intravilanului, va
cuprinde în principal terenuri destinate gospodăriilor individuale..
Pentru monumentele istorice, care se regăsesc pe teritoriul comunei se va
respecta legislaţia specifică (Legea numărul 422/2001 – Lege privind protecţia
monumentelor istorice).
Se recomandă folosirea eficientă a terenurilor libere existente în zona de locuit
deoarece densitatea mică a locuitorilor demonstrează că sunt posibilităţi de
îmbunătăţire a situaţiei.
Zona instituţiilor publice va trebui completată cu amplasamente la nivelul zonei
centrale cu noi funcţiuni (cu precădere cele deficitare ce sunt nominalizate pentru
etapele viitoare).
Pentru zonele unităţilor agricole precum şi pentru cele industriale dacă va fi
cazul, se vor crea rezerve de terenuri pe care să poată fi amplasate asemenea unităţi.
Unul dintre obiectivele de bază ale Planului Urbanistic General, îl constituie
organizarea zonelor funcţionale în cadrul teritoriilor localităţilor, organizarea relaţiilor
dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi natura activităţilor dominante.
De comun acord cu administraţia locală, actualul P.U.G. trasează intravilanul
propus, respectand legislaţia în vigoare şi necesităţile apărute ca urmare a
solicitărilor venite de la locuitori.
pag. 29
2.7.2. ZONE FUNCŢIONALE
Zona de locuinţe
Aceasta este principala zonă funcţională din cadrul suprafeţei intravilanului
construit existent si reprezinta 153,79 ha din totalul suprafeţelor ocupate ale comunei.
Ca formă de proprietate asupra locuinţelor predomină proprietatea privată.
Cele mai multe construcţii de locuit sunt în stare bună de funcţionare, lipsind
aproape în totalitate echiparea tehnico-edilitară interioară locuinţelor necesare realizării
unor condiţii civilizate de viaţă. În localitatea Cârcea există reţele de alimentare cu apă
in sistem centralizat numai la nivelul trupului principal al localitatii Cârcea.
În zona comunei Cârcea au fost construite multe locuinţe noi, în special de către locuitori din Municipiul Craiova. Terenurile libere, neconstruite, înregistrate în prezent ca terenuri agricole în intravilan reprezintă o rezervă în dezvoltarea fondului construit.
Din analiza indicatorilor pentru locuire, actualmente, la nivelul Comunei Cârcea, rezultă un număr de caracteristici: a) suprafaţa locuibilă /locuinţă: locuinţele au în general 2-3 camere de locuit – locuinţa medie; b) suprafaţa locuibilă /locuitor reflectă un indice superior valorilor medii pe judeţ; c) numărul de persoane pe locuinţă indică valori sub media judeţului, în concordanţă cu structura pe vârste (număr mare de locuitori peste 60 de ani); e) indicatorii specifici ai comunei Cârcea evidenţiază o densitate mai mare a populaţiei în cadrul fondului de locuit.
Zona unităţi industriale şi depozite precum şi zona agrozootehnică ocupă
împreună o suprafaţă de 88.05 ha. Zona include unitati economice cu profil industrial,
depozitare si agricol situate in platforma industriala din partea de nord-est – Uzinele Ford,