06.10.2014
Medierea conflictelor in drept
-curs publicat medierea conflictelor, se va preda in plus
-examen oral: subiecte de teorie si spete
-la seminar se vor face numai spete
Ce se va discuta:
1. Ce inseamna metodele alternative de solutionare a
conflictelor si care sun aceste metode alternative de solutionare a
conflictelor?
2. Metodele alternative:
-medierea
-arbitrajul
-concilierea
-negocierea
-jurisprudenta si literatura de specialitate (med-art=mediere
care genereaza un arbitraj)
3. Med-art in lumina noilor reglementari
Medierea este principala metoda alternativa de solutionare a
conflictelor si alaturi de arbitraj ele detin cea mai mare pondere
in solutionarea alternativa a disputelor.
Metodele alternative reprezinta o alternativa la justitia
clasica. Este o alternativa mai ieftina, mai eficienta .
Arbitrajul reprezinta o metoda alternativa de solutionare a
conflictelor, caracterizata prin eficienta ce presupune taxe
arbitrale destul de ridicat iar soarta dosarului se afla in mana
unui tribunal arbitral constituit dn unul sau trei arbitrii. Atunci
cand am trei arbitrii exista un arbitru desemnat de fiecare parte
iar cei doi arbitrii deseneaza e cel de-al treilea numit
supraarbitru(presedintele completului).
Cadrul legislativ
Medierea este stipulata in Legea 192/2006 modificata.
Arbitrajul: Regulile de arbitraj din Codul de prc civ. dar si la
Curtea de Arbitraj : Regulile de arbitraj
Pe plan european se va discuta despre regulamente si recomandari
ale Consiliului Europei si in Directiva 52/2008(se va pune accent)
privind anumite aspecte in materie civila si comerciala referitoare
la medierea transfrontaliera.
Se va analiza Codul de Etica cu reguli clare cu privire la
corpul mediatorilor la nivel rnational si european.
Se vor analiza noile reguli ale medierii lansate de ICC PARis
alaturi de regulile arbitrajului ale aceleiasi institutii
Capitol nou: Analiza metodelor alternative de solutionare a
conflictelro in cazurile de insolventa si pre-insolventa in
contextul dispozitiilor noi legi a insolventei.
Starea de preinsolventa este un concept nou introdus de Legea
85/2014, exista si inaintea acestei legi in legi distincte
(mandatul ad-hoc si concordatul preventiv).
Se vor analiza cazuri notorii de faliment in care au fost
folosite metode ADR
Ce a insemnat falimentul in cazul Edmon brothers.
In Europa, legislatia insolventei face trimitere in mod direct
la practicile ADR(alternative). Italia are in anumite situatii
mediere obligatorie .
In contestul procedurilor de insolventa si preinsolventa se va
discuta despre UNCITRAL Ghidul Cooperari Transfrontaliere privind
Insolventa, despre principiile Bancii Mondiale pt reconstructie si
dezvoltare care sunt principii privind eficienta insolventei si
regimul creditorilor unde se vorbeste in mod direct de mediere.
Notiunea de conflict, ce este conflictul?Tipuri de conflict.
Este important sa determinam tipul de conflict oridecateori suntem
mediatori deoarece in functie de acesta ne vom identifica metoda de
adresabilitate catre parti si identificarea conflictului in sine.
Se va discuta de procesul de mediere, de procedura ce este urmata
atat de partile implicate cat si de mediator/comediatori.
Principiile care stau la baza derularii procesului de
mediere:
-confidentialitatii
-neutralitatii si impartialitatii mediatorului
-voluntariatului procedurii
-informarii prealabile asupra procedurii medierii
Din perspectiva etapelor de mediere procesul de mediere este
structurat ca un mini procecs in fata instantei de judecata dar
exista anumite diferente specifice procedurii de mediere care fac
din aceasta metoda alternativa o metoda de succes in raport de
instanta clasica( se aplica in general medierii corporatiste). Din
perspectiva confifentialitatii, rapiditatii solutionarii
procedurii, costurilor financiare.
Cu privire la etapele procesului de mediere se va discuta
despre:
-sesiunea de deschidere=> mediatorul stabileste regulile
procedurale ce vor fi urmate
-sesiunea comuna => sesiuni separate, etapa identificarii si
evaluarii optiuniilor, conceptul de BATNA, ce inseamna si de ceste
importanta sa se calculeze
-inchiderea procedurii de mediere-> poate fi finaizata cu: un
proces verbal de esuare a medierii sau cu un acord de mediere.
In ambele situatii dar mai cu seama in cazul acordului de
mediere vom analiza conditiile de fond si forma esentiale in
vederea confirmarii acordului de mediere.
Acordul de mediere, odata semnat la mediator, trebuie sa fie
validat fie de notar fie de judecator. Se vor discuta la capitolul
forta executorie a acordului de mediere. Exista norme interne si
norme europene cuprinse in Directiva 52/2008.
Referitor la conditiile de fond si formma, pt validarea/
infirmarea acordului de mediere este necesar ca acesta sa fie
redactat in conformitate cu dispozitiile legii.
Confirmarea/infirmarea se face de instanta sau de notar.
Jurisprudentaa arata ca pe solicitarile adresate instantelor foarte
multe sentinte au fost de respingere.
Contractul de mediere
-parti
-obiect
-obligatii si drepturi
-caracteristicile contractului de mediere
-consecintele semnarii unui contract de mediere
Se va diferentia contractul de mediere fata de acordul de
mediere. Analizarea certificatului de informare prealabila cu
rivire la avantajele medierii;acesta este un act eliberat de
mediator partilor. Informarea pralabila cu privire la avantajele
medierii prin modificarea Legii 192 devenise o procedura
obligatorie. Ulterior sesizarii CCR aceasta dispozitie a fost
declarata neconstitutionala si a fost inlaturata din textul de
lege. Instantele trimit spre informare prealabila partile in
cazurile limitativ prevazute de lege.
Medierea
Medierea este o procedura alternativa de solutionare a
conflictelor in care partile asistate de o terta persoana denumita
mediator incearca sa ajunga in mod voluntar la o intelegere
mutal-acceptata in vederea solutionarii unui diferend/conflict.
Medierea mai este denumita si negociere asistata.
Tertul(mediatorul) care asista intregul proces de mediere este
specializat in acest sens si ajuta partile sa comunice in vederea
gestionarii situatiei conflictuale. Mediatorul este denumit si
facilitator al comunicarii. El nu este judecator, nu este avocatul
niciuneia dintre parti, nu emite opinii juridice, nu da sfaturi
partilor ci doar inlesneste comunicarea intre parti.
Se va studia si Consiliul de Mediere si regulemantele aplicabile
exercitarii profesiei de mediator, conditiiepe care o persoana
trebuie sa le indeplineasca pt a fi mediator. Comisia de
disciplina, abaterile discplinare si sanctiuniile aplicabile.
Alaturi de mediere vom regasi in literatura de specialitate vom
regasi concilierea, institutie care exista in fostul Cod comercial.
aceasta institutie era prevazuta ca obligativitate ca procedura
prealabila inainte de actionarea in judecata.
Negocierea
Se intrepatrunde cu medierea dar nu avem un tert.
Arbitrajul
Avem reguli de arbitraj si noile reguli ale medierii ICC Paris
iar cele doua institutiicare merg si separat dar si impreuna, ele
nu se exclud. Se vor analiza cele 4 clauze standard ce pot fi
inserate in contractele comerciale pt a atrage compententa
jurisdictionale specifice.
Avantajele medierii:
1. costuri reduse(costuri ocazionate de avocati si taxe de
timbru)
2. confidentialitatea procedurii si flexibilitatea procedurii.
Referitor confidentialitate deosebirea principala fata de instanta
clasica este cea referitoare la participarea publicului la sedinta
de judecata.
In procesul de mediere participa doar partile asistate sau nu de
avocati, rude, prieteni, afini si mediator pe cand la instanta
accesul publicului este nerestricionat. Medierea este o procedura
extrem de flexibila lipsita de formalismul excesiv al instantei
clasice. La prima intalnire dintre mediator si parti, mediatorul va
stabili cadrul procedural si regulilece trebuie a fi urmate de
catre partile implicate in procesu de mediere si comunicate
acestora. Termenele nu sunt imperative ci ele sunt stabilite de
comun acord de parti si de mediator. La mediere partile trebuie sa
se prezinte personal, ele putand fi sau nu asistate de avocati.
Intregul proces de mediere este structurat ca un mini proces iar
mediatorul se poate inspira din NCPC oridecateori va stabili
regulile aplicabile procedurii conduse de el. Mediatorul nu este
judecatorul cauzei supuse medierii conduse de el.
13.10.2014
Metodele alternative de solutionare a conflictelor
Un concept ce se refera la proceduri de solutionare alternativa
a litigiilor.
Comparativ cu procedurile clasice de solutionare a litigiilor,
solutionarea alternativa reprezinta o procedura mai eficienta
careia ii sunt afectate costuri reduse si timp mai scurt.
Justitia reprezinta modaitatea traditionala de solutionare a
litigiilor; ea este incarcata cu un formalism excesiv determinat de
reguli stricte procedurale, durabilitate mare in timp, costuri
excesive(taxa timbru, onorarii avocati si experti). Justitia
clasica ilustreaza principiu " oparte castiga si cealalta pierde"'
intotdeauna, niciodata in justitia clasca nu avem doua parti care
castiga, aspect ce o deosebeste fundamental de procedurile de
solutionare alternativa a litigiilor. Exista o apropiere intre
justitia clasica si procedura arbitrala, in sensul in care in
ambele situatii se ajunge la emiterea unei sentinte.
Metodele alternative de solutionare a conflictelor se desprind
din metodele clasice/traditionale si nu propun eliminarea
conflictului care a determinat litigiul ci o mai buna gestionare a
litigiului ajutand partile sa ajunga mai repede la o solutie.
Gestionarea conflictelor este o institutie noua, un concept nou. si
se refera in principal la un progres social,.prin urmare, apeland
la proceduri alternative de solutionare a litigiilor partile
inteleg sa-si gestioneze conflictul generator de litigiu. In
domeniul comercial, in procedurile alternative de solutionare a
litigiilor sunt frecvent utilizate in contextul in care apeland la
astfel de proceduri si nu la instanta clasica, relatia comerciala
dintre subiecti se pastreaza; se pot relua negocieri stingandu-se
litigiul conflictele intre parti fara dorinta de razbunare. Acest
lucru este cu atat mai puternic cu cat solutia la care se ajunge in
urma administrarii unei proceduri alternative de solutionare a
conflictului. SAL este o solutie data de parti pt parti in urma
unei negocieri asistate sau neasistate.
Principalele proceduri alternative de solutionare a litigiilor
sunt:
-medierea
-negocierea
-concilierea
-arbitrajul
MEDIEREA
este cea mai de succes procedura alternativa de solutionare a
conflictelor si ete definita ca fiiind procesul ce se deruleaza
intre doua sau mai multe parti asistate de o persoana neutra,
impartiala si independenta care le ajuta sa ajunga la o intelegere
unanim acceptata.
NEGOCIEREA
este o alta metoda alternativa de solutionare a conflictelor; ea
nu presupune existenta unei terte persoane. Este o forma
interactiva de comunicare intre partile implicate. Ceea ce se
discuta intr-o negociere poate sa ia forma unui acord, memorandum,
intelegere etc.
CONCILIEREA
este o alta procedura alternativa de solutionare a conflictelor
care presupune interventia unei terte persoane. Este sinonima cu
medierea dar nu merge dupa aceleasi proceduri aplicabile unuiproces
de mediere.
ARBITRAJUL
este o metoda alernativa de solutionare a conflictelor si consta
in a solicita unuia sau mai multor terti sa decida asupra
litigiului supus judecatii printr-o decizie. Acesti terti chemati
sa judece nu sunt judecatori ai statului ci sunt persoane private
alese de catre parti fie numite direct de parti fie numite de
camera de arbitraj, institutia de arbitraj.
Intotdeauna se va apela la instanta arbitrala oridecateori in
contractul dintre parti exista o clauza care exclude competenta
materiala a instanteloor de drept comun, clauza care va indica si
institutia de arbitraj care are responsabilitatea gestionarii
dosarului si ale carei reguli se vor aplica de arbitrii.
Avem doua tipuri de arbitraj: institutionalizat si ad-hoc.
In cazul arbitrajului ad-hoc-arbitraj voluntar, cazional- se vor
aplica normele din Codul de procedura civila, normele din Conventia
Europeana de Arbitraj si cele stabilite prin contractul dintre
parti. In cazul unui arbitraj ad-hoc se poate cere asistenta Curtii
de Arbitraj iar referitor la acest lucru in regulile curtii de
arbitraj sunt prevazute reguli speciale cu privire la arbitrajul
ad-hoc. Tot in acest caz se mai aplica si reguile stabilite prin
conventii internationale la care Romania este parte semnatara.
Referitor la arbitrajul institutionalizat, acest tip de arbitraj
este organizat de catre o institutie permanenta de arbitraj.
Organizarea arbitrajului institutionaslizat se face de catre
Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de
Comerti si Industrie a Romaniei in baza Regulamentului de
organizare si functionare a Curtii de Arbitraj a Regulamentului
Colegiului Curtii de Arbitraj si a regulilor cuprinse in NCPC.
Conform acestor prevederi, arbitrajul institutionalizat presupune
incredintarea prin conventia arbitrala sau compromis unui tribunal
arbitral din cadrul Curtii de Arbitraj sa judece un litigiu
determinat sa pronunte o decizie obligatorie pt parti si executorie
care poate fi atacata cu actiune in anulare la curtea de apel.
(de aprofundat din curs)
Metodele alternative de solutionare a conflictelor se pot
diferentia in functie de anumite criterii:
-prezenta unei terte persoane sau prezenta exclusiva a
partilor
-participare voluntara sau participare impusa
-confidentialitatea procedurii
-procedurile formale si procedurile informale
-solutie baza pe interese si solutie bazata pe drepturi
legale
-solutie accceptata si solutie impusa.
Alte metode alternative de solutionare a conflictelor:
-institutia desemnarii unui expert
-miniprocesul
-Med-Arb
-evaluarea preliminara neutra
-judecata privata
-Med-Rec
-avocatul poporului
O metoda alternativa de solutionare a conflictelor noua se
refera la slutionarea on-line a conflictelor (ODR).
20.10.2014
Cadrul legislativ al institutiei medierii
Medierea reprezinta o metoda alternativa de solutionare a
conflictelor reglementata de Legea 192/2006, o lege modificata
succesiv prin Legea 115/2012 si OUG 90/2012.Legea 192/2006 cu
modificarile ulterioare stabileste locul medierii in sistemul
judiciar romanesc si pune bazele organizarii unei noi ocupatii
profesionale, aceea de mediator.
Conform dispozitiilor legii, medierea poate avea loc la
initiativa partilor sau la recomandarea instantei de judecata (in
masura in care exista un dosar pe rolul instantei de judecata).
Conform legii, prin mediere partile pot solutiona toate problemele
sau doar o parte din ele, restul urmand a fi solutionate prin
intermediul instantei de judecata.
Legea prevede dreptul partilor de a apela la mediere fie inainte
de declansarea unei proceduri judiciare fie ulterior inregistrarii
sau declansarii unui proces. Legea privind medierea si organizarea
profesiei de mediator stabileste stimulente financiare pt
solutionarea prin mediere a conflictelor chiar si in situatia
existentei pe rol a unui dosar in masura in care acesta se
finalizeaza printr-un acord de mediere, legea prevede restituirea
taxei de timbru achitata la investirea instantei.
Exista anumite exceptii legate de sfera prin care poate
interveni medierea in solutionarea conflictului si avem in vedere
transferul dreptului de proprietate, cote succesorale, constituirea
unui drept real asupra unui imobil, domenii in care instanta eeste
suverana, deci, nu putem discuta de acorduri de mediere.
Medierea este o activitate de interes public si trebuie sa se
desfasoare in conditii de egalitate pentru toti participantii faa
deoseire de rasa, cuuloare, sex, religie, antionalitate, origine
etnica etc. Legea 192/2006, lege care a fundamentat bazele
profesiei de mediator in Romania, a fost extrem de criticata si
supusa modificarilor succesive, data fiind in principal din cauza
unei insuficiente raportari la situatia reala, de fapt. Este
incontestabil faptul ca Legea 192/2006 a degrevat in buna parte
instantele de judecata de numarul excesiv de dosare, reusindu-se ca
prin intermediul acordurilor de mediere confirmate sa se stinga o
multime de litigii dintre parti.
In ceea ce priveste domeniul de aplicare, daca legea nu prevede
altfel, partile, persoane fizice sau juridice, pot recurge la
mediere in mod voluntar chiar si dupa declansarea unui proces in
fata instantei de judecata in urmatoarele situatiuni:
1. in domeniul protectiei consumatorilor cand consumatorul
invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unui
produs sau a unui serviciu, ca urmare a nerespectarii clauzelor
contractuale sau a garantilor acordate ori prin existenta unei
clauze abuzive in contractele incheiate intre consumator, pe de-o
parte, si operatori economici, pe de alta parte.
2. in materia raspunderii profesionale in care poate fi angajata
raspunderea profesionala, respectiv cauzelor de malpraxis, in
masura in care prin legi speciale nu este prevazuta o alta
procedura.
3. in materia Dreptului familiei, in situatia neintelegerilor
dintre soti privitoare la continuitatea casatoriei, partajul de
bunuri comune, exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea
domiciliului copiilor, pensie alimentara (stabilirea cuantumului),
orice alte neintelegeri cu privire la drepturi de care ei (sotii)
pot dispune conform legii.
ORIDECATEORI avem de-a face cu gestionarea conflictelor
privitorare la drepturile copiilor minori este necesar punctul de
vedere al autoritatii tutelare. Prin urmare, o procedura de mediere
care are ca scop transarea/rezolvarea conflictului intre soti cu
privire la copiii minori se va realiza intotdeauna, lundadu-se in
calcul, punctul de vedere al autoritatii tutelare.
4. in domeniul litigiilor privind posesia, granituirea,
stramutarea de hotare si orice alte litigii civile care privesc
raporturile de vecinatate.
5. domeniul litigiilor civile a caror valoare sub 50.000lei, cu
exceptia litigiilor in care s-a pronuntat o hotarare executorie de
deschidere a proceduri insolventei sau a actiunilor referitoare la
registrul comertului sau cazurilor in care partile aleg sa recurga
la procedura ordonantei de plata sau la recurgerea procedurilor
speciale privitor cererilor cu valoare redusa.
6. in procedurile de insolventa si mai degraba in cele de
preinsolventa, conform Legii nr. 85/2014, medierea poate functiona
inauntrul acestor proceduri de preinsolventa (mandatul ad-hoc si
concordatul preventiv).
7. un alt domeniu in care medierea poate interveni cu succes
este cel al infractiunilor pt care retragerea plangerii prealabile
sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Exista domenii in care medierea nu opereaza. Este vorba despre
drepturile cu caracter strict personal, ex: dreptul cu privire la
statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care potrivit
legii partile nu pot dispune prin conventie sau in alt mod admis de
lege.
Ordonanta 90/2012 a modificat legea cadrul in sensul in care,
sub sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata,
partile erau obligate sa faca dovada participarii la sedinta de
informare cu privire la avantajele medierii. Dovada participarii la
sedinta prealabila de informare cu privire la avantajele medierii
se facea prin depunerea la dosarul cauzei a certificatului de
informare eliberat de mediator. Ulterior , in anul 2013, sesizata
cu o exceptie de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala a
Romaniei decide ca aceasta dispozitie din Ordonanta 90 este
neconstitutionala. Prin urmare, aceasta sedinta nu mai este
obligatorie.
Conform NCPC judecata se suspenda cand dosarul ajunge la
mediator. Daca avem pe rolul unei instante arbitrale si partile
solicita solutionarea litigiului prin mediere, procedura arbitrala
se suspenda.
In ceea ce priveste perimarea dosarelor, odata ce dosarul este
trimis la mediere si cursul perimarii este suspendat. In lege
exista un termen de solutionare a dosarului prin mediere de 3 luni
de la data incheierii contractului de mediere.
8. Medierea poate interveni in domeniul litigiilor de munca,
litigii izvorate din incheierea, executarea si incetarea
contractelor individuale de munca.
In materia Dreptului muncii, legea cadru a medierii se
completeaza cu dispozitiile unei legi speciale.
Contractul colectiv de munca este incheiat intre Guvern si
reprezentanti ramurii, deci se poate vorbi si despre mediere la
momentul incheierii contractului de munca.
Legea cadru a medierii se aplica numai contractelor individuale
de munca.
Prin mediere se ajunge la solutionarea conflictelor de munca
atat sub aspectul conflictelor de interese cat si sub aspectul
conflictului de drepturi. De mentionat este faptul ca medierea este
o procedura facultativa, partile putand sa se retraga oricand din
caest proces iar in momentul cand se ajunge la un acord de mediere,
acest lucru se produce voluntar.
In ceea ce priveste conflictul de interese in domeniul
litigiilor de munca, procedura de mediere a conflictelor de
interese se staileste in cadrul contractului colectiv de munca
incheiat la nivel national iar in acest caz particular al
litigiului de munca, procedura de mediere nu poate dura mai mult de
30 de zile.
Medierea ca procedura alternativa de solutionare a conflictelor,
asa cum este ea prevazuta in legea cadru, se aplica in domenii
limitativ prevazute de lege si este o procedura voluntara.
27.10.2014
10.11.2014
Reglementarea metodelor ADR-mediere la nivelul Uniunii
Europene
La nivelul UE preocuparea de a reglementa metodele alternative
de solutionare a conflictelor a fost una constanta iar primul
domeniu in care s-a vorbit, s-a discutat, s-a analizat implicarea
metodelor altenternative de solutionare a conflictelor/litigiilor a
fost domeniul consumului- pietei de consum=> Dreptul
consumatorilor. Consiliul Europei este organismul care si-a asumat
cel mai important rol in promovarea insitutiei metodelor ADR. Inca
din 1993, moment in care se lanseaza cartea Verde cu privire la
accesul consumatorilor la Justitie si rezolvarea disputelor in
materie de consum, se constata o implicare activa a Consilului
Europei in reglementarea metodleor alternative de solutionare a
conflictelor (ADR).
Din 1993 au fost elaborate o serie intreaga de acte: Cartea
Verde din 2002, Directiva 52/2008, Directiva 11/2013, Recomandarea
257/1998.
Referitor la Recmandarea din 1998 nr. 257, acest act se refera
la principiile care trebuie a fi respectate de institutiile
responsabile pentru solutionarea extrajudiciara a litigiilor in
amterie de consum. De subliniat faptul ca acest act normativ este
din anul 1998 si abia in 2013 exista o directiva cu privire la
entitatile de solutionarea extrajudiciara a litigiilor de
consum.
Principii din Recomandare:
1.Principiul transparentei - presupune o informare cu privire la
regulamentul aplicabil procedurilor alternative de solutionare a
litigiilor, regulament ce trebuie adus la cunostinta
consumatorului, acesta trebuind a fi informat cu intreaga procedura
aplicabila in acest domeniu.
2. Principiul eficientei - accesul consumatorului la o procedura
alternativa extrajudiciara
trebuie sa fie efectiva, usoara si cu costuri reduse.
3. Principiul independentei - se refera la independenta celui
care conduce procedura alternativa de solutionare a litigiului.
Cartea Verde cu privire la metodele alternative de solutionare a
conflictelor
Este un document lansat la nivelul UE cu privire la un anumit
obiect de reglementare in care statele mebre sunt invitate sa-si
spuna punctul de vedere si sa raspunda la un anumit chestionar
indicat de Comisie, practic Cartea Verde/2002 cu privire la
metodele ADR a fost documentul care a stimulat o serie de dezbateri
referitoare la intreaga problematica aferenta metodelor alternative
de slutionare a conflictelor. Acest document a reunit opinile
statelor membre sub titlul de Garantarea calitatii metodelor
alternative de solutionare a disputelor.
Problematica abordata:
1. asigurarea celui mai inalt standard de calitate a metodelor
alternative
2. asigurarea confidentialitatii procedurilor alternative de
solutionare a conflictelor
3. forta executorie a a acordului de mediere si valabilitatea
acestuia
4. formarea continua profesionala atertilor care furnizeaza
astfel de servicii si cometenta lor.
5. armonizarea legislatiei ntre statele membre si Uniune.
Cartea Verde, documentul de consultare la nivelul UE, a pregatit
terenul elaborarii Directivei 52/2008. In urma consultarii sa ajuns
la concluzia ca metodele alternative reprezinta o prioritate
politica pentru institutiile UE; prin urmare, UE are obligatia de a
promova utilizarea metoder alternative si de a garanta cel mai bun
context legislativ pentru devoltarea lor. Se arata in docuentul
european faptul ca metodele alternative reprezinta raspunsul la
dificultatiile justitiei clasice, la dificultatile accesului la
justitiei s reprezinta un raspuns coerent la coonflicte de natura
transfrontaliera.
Metodele alternative sunt caracterizate prin flexibilitate si un
cost extrem de redus in comparatie cu justitia clasica, fapt ce le
determina sa fie competitive pe piata serviciilor.
Documentul, Cartea Verde, a lansat o dezbatere politica cu
privire la utilizarea metdelor alternative, la neobligativitatea
acestora. la modul in care se aplica dispozitiile legale privitoare
la termenele de prescriptie si perimare, la natura juridica a
procesului verbal si a acordului d emediere, la recunoaterea
acordului de mediere si forta lui obligatorie si la
responsabilitatiile mediatorului.
In acest context, la 21 mai 2008 a fost emisa Directiva 52/2008
privind reglementarea anumitor aspecte in materie civila si
comerciala. Domeniul pe care il reglementeaza aceasta Directiva se
circumscrie obiectivului comunitatii europene privind mentinerea si
dezvoltarea unui spatiu de securitate, libertate si justitie, in
care accesul fiecarei persoane la justitie sa fie garantat.
Directiva 52/2008 are obiectivul de a contribui la corecta
functionare a pietei interne, promobveaza utilizarea medierii in
proceduri transfrontaliere si garanteaza faptul ca partile
implicate pot avea incredere intr-un context juridic si normativ
sigur=> statele membre au obligatia de a asigura cadrul legal
aferent desfasurarii activitatii de mediere in cauze civile si
comerciale, statele membre au obligatia de a emite, de a incuraja
emiterea de coduri de conduita ale mediatorilor si organizatiilor
care furnizeaza servicii de mediere, statele membre au obligatia de
a institui mecanisme de control si verificare a calitatii actului
de mediere in domeniul furnizarii de servicii de mediere. IN
acceasi masura, statele membre trebuie sa se asigure prin
instituirea de mecanisme adecvate ca acordurile rezultate in urma
procedurilor de mediere pot fi executate.
Directiva 52 prevede procedura executarii acordurilor de mediere
in cazurile medierilor civile si comerciale transfrontaliere dar
acest lucru nu impiedica statele membre sa aplice aceste prevederi
si in cazul procedurilor de pe piata interna. Directiva 52
stabileste urmatoarele obligatii esentiale:
1. statele membre au obligatia sa isntituie mecanisme prin care
sa incurajeze pregatirea profesionala continua a mediatorilor si sa
verifice calitatea serviciilor de mediere furnizate de acestia.
2. fiecare judecator, in orice stadiu al procedurii, are dreptul
sa invite partile sa recurga la mediere sau sa invite partile sa
participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele
medierii.
3. fiecare stat membru este obligat sa instituie mecanisme in
vederea punerii in executare a acordurilor de mediere.
4. directiva cuprinde mentiuni cu privire la principiul
confidentialitatii procedurilor de mediere instituind
obligativitatea acesteia. Directiva precizeaza ca mediatorul nu
poate sta martor decat in conditiile stabilite de lege.
5. directiva cuprinde dispozitii cu privire la intreruperea
termenelor de prescriptie.
In ceea ce priveste obligativitatea procedurii de mediere,
directiva lasa la aprecierea fiecarui stat membru acest aspect.
Directiva nu interzice ca anumite state sa poata institui
obligativitatea medierii.
Directiva 11/2013
Aceasta se refera la proceduri alternative de solutionare a
litigiilor on si offline in materie de consum.
La nivel european s-a considerat neceasara adoptarea unei astfel
de directive in contextul in care procedurile judiciare sunt
costisitoare, indelungate, cu rezultat incert. De asemenea, lipsa
unor mijloace de contestatie eficiente reprezinta o reala piedica
in solutionarea itigiilor cu privre la tranzactiile
transfrontaliere.
Procedurile SAL (solutionarea alternativa a litigiilor) au ca
drept scop solutionarea litigiilor intre consumator si comecianti
pe piata de consum offline(fizica) iar proceduurile SOL
(ssolutionarea alternativa a litigiilor dintre comercianti si
consumatori PE PIATA DE CONSUM ELECTRONICA. La nivelul UE,
pierderile suportate de consumatorul european din cauza problemelor
aparute in legatura cu achizitionarea unui produs sau serviciu este
estitmata la aproximativ 1 miliard euro. La nivel european s-a
simtit nevoia unei astfel de directive in contextul in care nu
exista o uniformizare a accesului la metode alternative, la
proceduri SAL de calitate. Piata serviciilor SAL/SOL trebuie a fi
uniformizata, consumatorul european, indiferent de statul de
provenienta, trebuie sa aiba acces la acelasi tip de informatie;
comerciantii trebuie sa ofere informatii delatiate cu privire la
procedurile SAL.
Directiva 11 are menirea de a proteja consumatorul, de a-i
proteja interesele ecnomice, de a promova dreptul consumatorului la
informare si de a-i asigura consumatorului accesul la servicii sau
proceduri SAL de calitate.
Obiectivul principal urmarit prin Directiva 11 consta in a
asigura functionarea corecta a pietei interne. Acest lucru se face
prin definirea si stabilirea procedurilor SAL, prin stabilirea unor
principii comune in vederea gestionarii procedurilor SAL de catre
statele membre atat in ceea c epriveste tranzactiile nationale cat
si cele transfrontaliere. Prin urmare, Directiva 11/2013 asigura si
garanteaza accesul consumatorului la proceduri SAL in vederea
facilitarii solutionarii in afara instantelor de judecata a
litigiilor intre consumatori si comercianti in cazul tranzactiilr
interne si transfrontaliere. Directiva obliga ca procedurile SAL sa
ofere servicii de calitate consumatorilor. Consumatorii trebuie sa
primeasca informatii detaliate despre procedura SAL competenta.
In ceea ce priveste comertul on-line directiva prevede proceduri
SOL prin Regulamentul 524 fiind norma de aplicare a solutionarii
litigiior privind procedurile SOL. Regualamentul prevede un
mecanism care sa permita solutionarea on-line a litigiior in
legatura cu comertul electronic. Statele embre sunt obligate odata
cu implementare directivei sa adopte instrumente juridice
obligatorii prin care sa fie create proceduri SAL si SOL.
Conform regulamentului 524, la nivelul UE se va crea o platforma
on-line - platforma SOL - care ofera comerciantilor si
consumatorilor un punct unic de intrare pentru solutionarea
extrajudiciara a litigiilor on-line. prin intermediul entitatilor
SAL care vor fi conectate la platforma.
Prin urmare, in materia pietei de consum avem instrumente
separate de reglementare dar complementare:
1. Directiva 11 care este o directiva cadru si permite
solutionarea litigiilor nationale sau transfrontaliere intre
consumatori si comercianti prin proceduri SAL de calitate inclusiv
servicii on-line
2. Regulamentul 524 carre permite crearea unui sistem al Uniunii
format dintr-o platforma on-line, direct accesibila pentru
consumatori care se va baza e proceduri nationale SAL si se va
ocupa on-line de litigiile transfrontaliere legate de piata de
consum.
Conform Directivei 11/2013 entitatile SAL sunt furnizori de
servicii de solutionare alternative a litigiilor care implica o
terta persoana. Potrivit acestei directive, terta persoana propune
sau poate chiar impune o solutie sau reuneste partile pentru a le
ajuta sa gaseasca o solutie.
Exista domenii exceptate de la aplicarea acestei
directive(exceptii):
-procedurilor supuse sistemelor de instrumentare a reclamatiilor
consumatorilor gestionate de comerciant
-serviciilor neeconomice de interes general
-litigiilor intre comercianti
-in situatia dosarelor eistente pe rol unde judecatorul
solutioneaza un litigiu pe procedura judiciara
-serviciilor din sanatate
-entitatilor publice de invatamant superior sau complementar
24.11.2014
PROCESUL DE MEDIERE
Procesul de mediere este modificat mult fata de ce este prevazut
in cursul publicat.
Procesu de mediere este un proces dinamic si fluid care are
drept scop restabilirea comunicarii intre parti prin intermediul
unui facilitator al comunicarii denumit mediator iar in masura in
care este posibil obiectivul principal al procedurii de mediere il
constituie ajungerea la un acord.
Procesul de mediere nu este un proces in fata instantei de
judecata, nu este arbitraj si se deosebeste de celelalte forme
alternative de solutionare a conflictelor(concilierea sau comisia
de adjudecare in cazul contractelor FIDIC). Procesul de mediere
este caracterizat ca fiind o procedura flexibila, informala condusa
de o persoana autorizata in conditiile legii dar al carui rezultat
apartine in integralitatea lui partilor. Conform principiului ca
mediatorul este responsabil de procedura iar partile controleaza
rezultatul.
Procesul de mediere se deruleaza in baza unor principiii:
1. Principiul voluntariatului in sensul in care intrarea si
iesirea din procedura de mediere se face de catre parti in mood
voluntar.
2. Principiul independentei mediatorului, neutralitatii si
impartialitatii lui
3. Principiul confidentialitatii procedurii este principiul care
ajuta medierea sa castige foarte mult teren in comparatie cu
celalelte metode ADR si instantele judecatoresti.
4. Principiul autodeterminarii-> partile isi pot alege
singure mediatorul, au dreptul de a alege singure procedura
alternativa de solutionare a disputei, partile au dreptul de a fi
informate cu privire la procedura, de a propune solutii etc.
Etapele procedurii de mediere:
1. Sedinta de informare prealabila cu privire la avantajele
metodei.
Trebuie subliniat faptul ca aceasta etapa este lipsita de
obligativitate
2. Incheierea contractului de mediere
3. Etapele propriu-zise:
a) sesiunea de deschidere, respectiv cuvantul introductiv al
mediatorului
b) sesiunea comuna / plenara
c) sesiuni private
d) identificarea si evaluarea optiunilor
e) inchiderea procedurii fie prin: *redactarea acordului de
mediere ce cuprinde vointa partilor in sensul solutionarii
litigiului fie prin * redactarea procesului verbal de esuare a
medierii ce cuprinde tot vointa partilor de a nu solutiona pe cale
amiabila situatia litigioasa respectiva.
Sedinta de informare prealabila
are loc oridecateori partile sunt trimise de catre judecator (in
situatia in care exista un dosar aflat pe rolul instantei de
judecata) sa se informeze cu privire la avantajele procedurii de
mediere sau daca partile doresc sa cunoasca avantajele acestei
proceduri inainte de initierea unei actiuni in instanta. Conform
reglementarilor in vigoare aceasta sedinta nu mai este obligatorie.
In urma sedintei de informare mediatorul emite certificatul de
informare prealabila. In masura in care partile sunt hotarate sa
demareze procedura medierii si inainte de a intra in procedura,
mediatorul impreuna cu partile vor incheia contractul de mediere in
care sun stiulate drepturile si obigatiile partilor, onorariul si
orice alte clauze pe care partile le considera pertinente si
relevante pentru ele.
Procesul de mediere propriu-zis
Prima etapa este constituita de cuvantul introductiv al
mediatorului, este important in sensul in care sunt stabilite de
catre mediator regulile dupa care functioneaza procedura de mediere
respectiva, principiile la care se raporteaza procedura de mediere,
modul concret in care se va desfasura sau in care se vor desfasura
intalnirile, respectiv intalnirei plenare si private. Mediatorul va
preciza daca la procedura vor participa martori experti,
translatori. Este important ca mediatorul sa fixeze prin cuvantul
introductiv cadrul procesual.
Dupa finalizarea cuvantului introductiv se trece la etapa a
doua: sesiunea plenara/comuna, ea este elementul central al
intregului proces de mediere. La sesiunea plenara partile isi expun
punctul de vedere stabilindu-se in concret despre ce anume se
discuta. Partile expun persona sau prin reprezentant punctul de
vedere. Aceasta este prima etapa din sesiunea plenara.
Dupa ce s-a stabilit despre ce anume se discuta, mediatorul va
conduce discutia spre etapa a doua a sesiunii plenare unde va
incerca sa determine partile sa raspunda la intrebarea de ce s-a
ajuns la acea situatie conflictuala. Este o etapa foarte delicata
si importanta in procesul de mediere deoarece partile printr-o
comunicare eficienta, determinata de mediator, vor reusi sa-si
identifice interesele, valorile, nevoile si temerile la care ei se
raporteaza in situatia conflictuala.
Se trece la etapa a treia a sesiunii plenare in care mediatorul
trebuei sa determine partile sa raspunda la intrebarea "cum putem
rezolva aceasta situatie?". Este etapa in care partile trebuie sa
identifice cat mai multe optiuni posibile.
Ulterior identificarii optiunilor se ajunge la ultima etapa a
sesiunii plenare si anume la alegerea de catre parti a celei mai
bune optiuni reciproc avantajoase.
In tot acest proces mediatorul are pozitia de coordonator al
discutiilor, mediatorul foloseste un ton informal, neutru fara
favoritism sau empatie fata de una dintre parti avand obligatia sa
pastreze echilibrul dintre parti.
Medierea mai poarta denumirea in literatura de specialitate de
"negociere asistata". Roger Fischer in cartea sa "Getting to Yes"
trateaza problematica negocierii principiale intr-o procedura a
medierii si sunt stabilite 4 principii fundamentale la care partile
trebuie sa se raporteze inr-o negociere asistata:
1. separarea oamenilor de probleme
2. concentreaza-te pe interese nu pe pozitii
3. generarea unei multitudini de posibilitati inainte de luarea
deciziei finale
4. rezultatul final al medierii trebuie sa aiba la baza criterii
obiective
In procedura de mediere indiferent de metoda de negociere
aplicata trebuie sa respectam trei criteerii:
-procesul de mediere trebuie sa produca, in conditiile in care
produce, un acord agreat de toate partile
-trebuie sa fie eficienta
-trebuie sa imbunatateasca sau cel putin sa nu strice relatia
dintre parti
In ceea ce priveste rezultatul medierii care trebuie sa aiba la
baza criterii obiective trebuie sa ne raportam intotdeauna la
standarde concrete atunci cand facem analiza problemei. In
literatura de specialitate sunt date cu titlu de exemplu>.....
sunt : precedent, concluzii stiintifice, standarde profesionale,
costuri, eficienta, traditie, cutuma. Criteriile la care partile se
raporteaza trebuie sa fie obiective, legitime si practice.
La inceputul procedurii de mediere, in cuvantul introductiv,
mediatorul va trebui sa se asigure ca partile participa in mod
voluntar la aceasta procedura si ca in mod voluntar se vor supune
regulilor ce le vor fi comunicate incluzand si intalnirile
private.
Cand trebuie sa aiba loc intalnirile separate ale mediatorului
cu cealalta parte?
1. cand mediatorul simte ca procesul de comunicare a ajuns
intr-un impas
2. cand mediatorul considera ca partile au nevoie de discutii pe
care nu le pot face in plen
Intalnirile private nu vor avea niciodata loc in prima etapa in
care partile isi expun problematica.
Intalnirile private pot avea loc si la initiativa partilor
aflate in proces nu numai la convocarea mediatorului. Nu se vor
tine intalniri private daca una dintre parti se opune unei astfel
de intalniri.
De ce avem nevoie de intalniri private?:
-pt a intelege blocajul in care a ajuns comunicarea
-pt a determina partile sa fie mai deschise, mai
comunicative
-putem avea intalniri private daca mediatorul considera ca
mediatorul considera ca este mai bine sa discute solutiile cu
fiecare parte inainte de etapa alegerii celei mai bune solutii de
catre parti.
Dupa intalnirile private se va relua sedinta plenara,
continunandu-se dialogul de unde s-a oprit.
In sesiunea comuna / plenara mediatorul va adresa partilor
intrebari generand astfel un proces dinamic in care partile ajung
sa-si cunoasca interesele.
Comunicarea in procedura de mediere este singura modalitate prin
care partile vor ajunge la o solutie viabila si
reciproc-avantajoasa. Ascultarea este cea ma importanata tehnica a
mediatorului; este vorba de o ascultare activa, in sensul ca
mediatorul asculta activ fiecare parte. Intreaga procedura de
ascultare activa a mediatorului, aceasta trebuie sa se asigure ca
partile se asculta reciproc si se si inteleg reciproc. Prin urmare,
cand mediatorul sesizeaza ca sunt probleme in comunicare el
intervine prin reformulari, prin clarificari, traduceri, intrebari.
Rolul mediatorului in tot acest proces de comunicare este unul
esential in sensul in care el trebuie sa interpreteze si sa
analizeze cea ce se discuta intre parti prin prisma conceptelor si
a negocierii principiale.
In cursul procesului de mediere, mediatorul va adresa partilor
intrebari inchise sau deschise.In interbarile inchise raspunsul
este afirmativ sau negativ-> este bine s anu fie folosite pt ca
inchide partilor posibilitatea comunicarii, dezvoltarii.
Intrebarile deschise sunt intrebarile in care se comporta
comentarii. Rolul intrebarilor in procesul de mediere este foarte
important in masura in care adresandu-le, mediatorul invita partile
la dezbatere, la analiza profunda a ideilor si conceptelor lor.
In concluzie, medierea este un proces voluntar, flexibil,
reprezinta o negociere asistata de o terta persoana aautorizata,
este un proces integral confidential si nu este contradictoriu.
Medierea nu este obligatorie, nu este decizionala, nu este
contradictorie si nu este justitie.
08.12.2014
In cursul procesului de mediere sunt eliberate anumite documente
de catre mediator, si anume:
1. in urma delurarii etapei informarii prealabile, medidatorul
va elibera certificatul de informare care atesta faptul ca partile
au fost informate cu privire la avantajele procedurii de mediere de
catre mediator. Certificatul de informare trebuie semnat si
stampilat, datat de mediator si semnat de parti. Se va elibera
certificat de informare si in cazul in care dupa sedinta de
informare una dintre parti refuza sa semneze. In situatia in care
una dintre parti, invitata sa participe la sedinta de informare, nu
confirma participarea sau refuza sa participa, ori desi confirma,
nu participa (deci, informarea nu se poate realiza in conformitate
cu disp. legii), mediatorul va elibera un proces verbal in care se
consemneaza situatia de fapt. In imposibilitatea finalizarii
sedintei de informare, indiferent de motiv, fapt ce lipseste de
eficienta sedinta de informare, mediatorul va elibera tot un
procesverbal si nu un certificat de informare, care va atesta
situatia de fapt.
Certificatul de informare este redactat de mediator si
cuprinde:
-datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei
(BM, scp, b.asociate, denumire sediu, date contact etc.);
-numarul de inregistrare al certificatului in registrul
special;
-datele de identificare ale mediatorului
-data, ora si locul sedintei de informare
-partile participante la sedinta de informare cu tate datele de
identificare
-obiectul conflictului;
-decizia partilor cu privire la acceptarea sau neacceptarea
medierii
-semnatura si stampila
In situatia in care redactati un proces verbal, acesta va
cuprinde:
-datele de identificare
-nr de inregistrare in registrul special
-datele mediatorului
-datele partilor
-etc.
2. Contractul de mediere este contractul incheiat la inceputul
procedurii de mediere si dupa ce partile si-au exprimat in scris
consimtamantul de a initia procedura medierii. Contractul de
mediere este un acord de vointe in care mediatorul se obliga sa
sprijine partile in solutionarea disputei iar partile se obliga sa
relationeze cu buna credinta in vederea solutionarii disputei. Este
un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, intuitu
personae iar forma scrisa a lui este ceruta ad validitatem. In
contractul de mediere se va preciza ca partile sunt de acord cu
declansarea procedurii de mediere si sunt decise sa coopereze in
acest sens. Obiectul contractului de mediere consta in incercarea
de rezolvare a conflictului supus spre solutionare acestei metode
ADR. Conform Legii 192/2006 esta anumite mentiuni obligatorii:
-obligatia mediatorului de a da explicatii/clarificari cu
privire la principiile medierii;
-in cuprinsul contractului de mediere sa fie stipulat
angajamentul ferm al partilor ca vor respecta regulile
prestabilitate pe tot parcursul medierii.
-de precizat limba in care are loc aceasta procedura; *fiecare
parte trebuie sa aiba un certificat al competentelor lingvistice
straine*
-cauza rin care se stipuleazaca mediatorul are dreptul de a
aplica propriile reguli de organizare a procedurii, in conditiile
legii;
-mediatorul are dreptul de a se abtine de la procesul de mediere
daca pe tot parcursul procedurii apar situatii care ii pot afecta
neutralitatea/impartialitatea;
-partile au dreptul sa renunte la mediator daca acesta a
incalcat principiul neutralitatii si al impartialitatii sau al
confidentialitatii ori a incercat sa constranga o parte sa ajunga
la o intelegere, a emis opinii juridice cu privire la ofertele ce
se negociaza sau se afla in orice stare de incompatibilitate pe
care nu a adus-o la cunostinta partilor;
-de precizat ca procedura medierii este oo procedura voluntara,
paartile avand dreptul sa se retraga in orice moment fara
justificare a gestului lor;
-partile au obligaia de a plati onorariul stabilit, contractul
are forta executorie
In orice faza a procedurii, contractul de mediere poate fi
denuntat de parti, .....