Perioada 50-60 Perioada interbelica Măsurile considerate în anul 1941, spre “a ţine seama de efectul cutremurelor; învăţămintele trase de pe urma cutremurului ,din 10 noiembrie 1940”. Nivelul de cunoaştere ştiinţifică al perioadei respective nu a permis o interpretare corectă a comportării construcţiilor la acţiunea seismului din 10 noiembrie 1940. Majoritatea degradărilor şi avariilor au fost considerate că s-au datorat “viciilor” de construcţie. Totuşi, după aceea au fost impuse unele măsuri constructi ve pentru a ridica nivelul de asigurare al construcţiilor la acţiuni seismice. Câteva dintre acestea sunt enumerate mai jos. realizarea zidurilor de caramidă pe muchie (pe cant) numai cu mortar de ciment şi pe cât posibil folosirea cărămizii celulare cu nut şi feder, legată cu armătură; realizarea de “grinzi de centură” la nivelul plăcii de planşeu, inclusiv pe pereţii de la casa scării; prevederea de centuri de beton armat de 20-25cm grosime, cu o arie de armătură de 1% din secţiunea de beton, pe toată lăţimea zidurilor interioare şi exterioare la clădirile cu mai mult de 4 etaje (16 m deasupra solului), realizarea unui schelet de beton armat sau metalic, calculat pentru încărcări orizontale prescrise, pentru clădirile mai înalte de 4 etaje; pe cât posibil se va realiza un schelet simplu, în care stâlpii să fie continui pe toată înălţimea clădirii; armarea secţiunilor stâlpilor s-a considerat cu procent minim 1% şi cu etrieri deşi la baza şi capătul de sus al stâlpului; alegerea agregatului pentru beton şi prepararea acestuia va fi îngrijită; verificarea axării pe verticală, a umplerii cofrajelor, iar la clădiri înalte vibrarea betonului cu mijloace mecanice; realizarea de calcane la podurile înalte de o cărămidă grosime şi cu mortar care să conţină ciment; ancorarea de zidărie a acoperişurilor ; ornamentele din faţadă să fie legate de zidărie; prevederea numai de buiandrugi din beton armat deasupra golurilor de uşi şi ferestre, cu o lungime suficientă de rezemare pe zidărie; limitarea folosirii zidăriei americane; zidăria din cadrele de beton armat realizată cu mortar de var gras- ciment, cu 150-200 kg de ciment la m 3 şi eventual şi cu legături din bare orizontale din stâlp, cu diametru de 15-20mm la fiecare metru înălţime ; Cărămidă; grosimi de zidărie. -cărămidă uzuală (de presă sau de mână) cu dimensiuni efective de 68x130x270mm; stratul de mortar orizontal este de 1-1,5cm grosime, iar cel vertical de 1cm; (figura 2.24); -cărămidă dublu presată pentru zidăria aparentă de faţadă cu dimensiuni de 40x140x270mm; -cărămidă dublu presată italiană pentru căptuşirea exterioară a pereţilor de zidărie; 30x80x280; - grosimea zidurilor de cărămidă; ½ cărămidă (14cm); 1 cărămidă (28cm); 1şi 1/2 cărămidă (28 cm); 2 cărămizi (56cm); -greutatea unui m 3 de zidărie din cărămidă obişnuită este de 1650- 1800 kg/m 3 ; din cărămidă cu goluri 1100-1300 kg /m 3 ; -zidărie din pereţi dubli, uşori, de tip “american”; pereţii sunt alcătuiţi din 2 pereţi de cărămidă aşezată pe muchie, cu spaţiu de aer la mijloc şi legaţi cu cărămizi aşezate pe lat la 6 rânduri; se întrebuinţează la bowindouri şi ca umplutură între cadrele de beton armat, la interior şi la exterior; peretele are 28 cm grosime şi este mai bun izolant termic; (figura 2.26). Mortarele folosite au fost cu liant de var (cu rezistenţa de 15 kg/cm 2 la 28 zile) şi liant de ciment (cu rezistenţa de 275 kg/cm 2 la Zidărie americană
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Perioada 50-60 Perioada interbelica Măsurile considerate în anul 1941, spre “a ţine seama de
efectul cutremurelor; învăţămintele trase de pe urma cutremurului ,din 10 noiembrie 1940”.
Nivelul de cunoaştere ştiinţifică al perioadei respective nu a permis
o interpretare corectă a comportării construcţiilor la acţiunea seismului din 10 noiembrie 1940. Majoritatea degradărilor şi avariilor au fost considerate că s-au datorat “viciilor” de construcţie.
Totuşi, după aceea au fost impuse unele măsuri constructive pentru a ridica nivelul de asigurare al construcţiilor la acţiuni seismice. Câteva dintre acestea sunt enumerate mai jos. realizarea zidurilor de caramidă pe muchie (pe cant) numai cu mortar
de ciment şi pe cât posibil folosirea cărămizii celulare cu nut şi feder, legată cu armătură;
realizarea de “grinzi de centură” la nivelul plăcii de planşeu, inclusiv pe pereţii de la casa scării;
prevederea de centuri de beton armat de 20-25cm grosime, cu o arie de armătură de 1% din secţiunea de beton, pe toată lăţimea zidurilor interioare şi exterioare la clădirile cu mai mult de 4 etaje (16 m deasupra solului),
realizarea unui schelet de beton armat sau metalic, calculat pentru încărcări orizontale prescrise, pentru clădirile mai înalte de 4 etaje; pe cât posibil se va realiza un schelet simplu, în care stâlpii să fie continui pe toată înălţimea clădirii;
armarea secţiunilor stâlpilor s-a considerat cu procent minim 1% şi cu etrieri deşi la baza şi capătul de sus al stâlpului; alegerea agregatului pentru beton şi prepararea acestuia va fi îngrijită; verificarea axării pe verticală, a umplerii cofrajelor, iar la clădiri înalte vibrarea betonului cu mijloace mecanice;
realizarea de calcane la podurile înalte de o cărămidă grosime şi cu mortar care să conţină ciment;
ancorarea de zidărie a acoperişurilor ; ornamentele din faţadă să fie legate de zidărie; prevederea numai de buiandrugi din beton armat deasupra golurilor de
uşi şi ferestre, cu o lungime suficientă de rezemare pe zidărie; limitarea folosirii zidăriei americane; zidăria din cadrele de beton armat realizată cu mortar de var gras-
ciment, cu 150-200 kg de ciment la m3 şi eventual şi cu legături din bare orizontale din stâlp, cu diametru de 15-20mm la fiecare metru înălţime ;
Cărămidă; grosimi de zidărie.
-cărămidă uzuală (de presă sau de mână) cu dimensiuni efective de
68x130x270mm; stratul de mortar orizontal este de 1-1,5cm grosime,
iar cel vertical de 1cm; (figura 2.24);
-cărămidă dublu presată pentru zidăria aparentă de faţadă cu
dimensiuni de 40x140x270mm;
-cărămidă dublu presată italiană pentru căptuşirea exterioară a
pereţilor de zidărie; 30x80x280;
- grosimea zidurilor de cărămidă; ½ cărămidă (14cm); 1 cărămidă
-greutatea unui m3 de zidărie din cărămidă obişnuită este de 1650-
1800 kg/m3; din cărămidă cu goluri 1100-1300 kg /m3;
-zidărie din pereţi dubli, uşori, de tip “american”; pereţii sunt alcătuiţi
din 2 pereţi de cărămidă aşezată pe muchie, cu spaţiu de aer la mijloc
şi legaţi cu cărămizi aşezate pe lat la 6 rânduri; se întrebuinţează la
bowindouri şi ca umplutură între cadrele de beton armat, la interior şi
la exterior; peretele are 28 cm grosime şi este mai bun izolant termic;
(figura 2.26).
Mortarele folosite au fost cu liant de var (cu rezistenţa de 15
kg/cm2 la 28 zile) şi liant de ciment (cu rezistenţa de 275 kg/cm2 la
Zidărie americană
ziduri la casa scării de minim 28 cm grosime; la clădirile cu schelet, scările au fost prevăzute ca scări monolite
ridicate odată cu stâlpii; se admit trepte încastrate în ziduri numai la clădiri cu cel mult 3 etaje;
prevederea de centuri intermediare de beton armat şi stâlpi de beton la clădiri înalte sau cu caracter special (săli de teatru, cinematograf, biserici, săli de conferinţă);
interzicerea betonării pe timp friguros, cu pericol de îngheţ.
28 zile).
Pardoselile folosite prezintă următoarele soluţii:
-pardoseală de mozaic (turnat sau în dale) de 12-15mm grosime, pe
un strat suport de mortar de aproximativ 5 cm grosime;
-duşumele de brad de 3-4cm grosime bătute pe grinzişoare de tufan
de 8x10cm, sau 6x8cm la distanţe de 50-55cm;
-pardoseală din parchet de stejar, nuc, frasin, cu lamb şi uluc, bătută
pe duşumea oarbă de 2,5cm grosime, care este montată pe cusaci de
lemn de 4x6cm; între aceştia există umplutură fonoizolantă din
spărturi de cărămidă sau moloz;
-pardoseli din beton sclivist la subsoluri.
-sub placa de planşeu există de multe ori plafon suspendat , din rabitz
cu tencuială, care maschează conductele şi sifonul de la baie.
Materiale termo şi fonoizolatoare folosite în perioada respectivă
izorel : panouri izolante fono şi termo, din fibră de lemn , de dimensiuni 1,55-
3.0m, grosime de 5,8,10,12 şi 20mm ; =0,029 ; = 250 kg/m3 ;
asko : panouri din plută expandată şi impregnată, termo şi fonoizolatoare,
folosite la pereţi şi pardoseli ; grosimi de 2,3,4,5 si 6 cm ;
stabilit : placă izolatoare, neinflamabilă, folosită la pereţi ; grosimi de 2, 5, şi
7cm ;
vată de sticlă : materiale izolatoare termo si fono ; =0,03 ; = 100 kg/m3 ;
celotex :material american, termo şi fonoizolator ; dimensiuni ale panourilor de
3,60x1,20m şi grosime de 11 si 22mm ; ; = 260 kg/m3 ; =0,041.
1. Valoarea rezistenţei de proiectare la compresiune pentru
pereţii solicitaţi la încovoiere cu forţă axială (fd) se ia egală cu
rezistenţa medie de rupere la compresiune a zidăriei (fm) împărţită la
factorul de încredere CF..
În lipsa unor date obţinute prin încercări la lucrarea respectivă,
rezistenţa medie la compresiune a zidăriei se poate lua:
- fm = 1,3 fk, unde fk este rezistenţa caracteristică la
compresiune a zidăriei stabilită conform CR 6-2006;
- din standardele de proiectare bazate pe calculul în stadiul de
REZISTENTELE ZIDARIEI DIN CARAMIDA PLINA- REZISTENTA „Rc“